CONSILIUL CUL TURll ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Revista
muzeelor si·
monumentelor
apar 12 numere pe an :

Muzee 10 -
2 -
MUZEE (nr. 1-10)
M :ONUMEHTE ISTORICE
2•1982 $1 DE ARTĂ (nr.1- 2)

Redactor-ief: dr. LUCIAN ROŞU

COLEGIUL DE REDACŢIE

dr. Lucian RO ŞU, red actor şe f,

Gav r i l ă SARAFOLEAN, reda ctor şef
a d junct, Ion GRIGORESCU, Ma ria
IACOB, Elisabeta RUŞI NA R U ,
Doi 11a TARHON,

•
R E D ACT ORI :
Ion G RIGOR ESCU, i\Iaria IGNAT ,
An ghel P AVEL , E lisabeta RUŞ I NA RU ,
Deceba l Ţ OC A, P a ul Cornel CHITI C
(secretar de redacţ i e)

•
Prezen tarea g rafică ş i tehni că :
Corneliu MOLDOVE ANU
•
Corectura a sig ura tă d e sen ·ic iu l de corec-
tură a l I.S .I. A.P. (Întreprinder ea de sta t
pentru impri mat e ş i adm inistra rea pu-
bl icaţiil or)

•
COPE RTA (COVER) I Piet er Brueghel
cel Tîn ăr {the Y ounger), Uciderea prun-
ci l or, ulei p e lemn . T/i e Massacre of t/1e
Innocento

•
COPERTA (COVER) I V, J an Van Eyck,
Omul cu ti chi a albastră . The JV[an with
the B lue Cap

•
R edac ţ i a : Calea Vi ctori ei nr. 17-1 , cod
7 110 1, sector I, Bu c ure ş ti, t elefon 504 868
Ad mi ni s traţi a : Înt rep ri nderea d e sta t
pent ru i mprimate ş i a dministra rea pu-
bli caţ ii l or , Pi aţa Scîn teii , nr. I , cod 7 155'1 ,
sect. I, Bu cureş ti , t elefon 17 60 10, inte-
r ior 1277
Pour l'et ranger : I LEXIM - Departa-
mentu l export-import presă P. O. Box
136- 137, t elex 11226, Bucureş ti , str.
13 D ecem bri e nr. 3

Taxele po ş tal e ach itat e conform apro-

bării D. G.P.Tc. Nr. 137/4.4. 74/ 198 1

Î NTREPR I NDERE A POLIGRAFIC Ă

„ INFORMAŢIA " BUC REŞTI c. 2002

Lei 25
 1922-1982
60 DE ANI DE LA CREAREA ORGANIZA,JIEI
REVOLUŢIONARE DE TINERET DIN ROMANIA
Contribuţia tineretului la înălţarea edificiului socialist
în România, modalităţi de prezentare muzeistică
"1n in cinta Mu zeului de istorie a parti-
dului comuni st, a mişcării revoluţio­
nare si democratice din R omân ia se
afl ă e~poz i ţia permanentă, de-sine-stătă­
toare, „Mom ent e din istori a mişcării
revoluţ i onare de tineret din R omân ia".
Nota dominantă a acest ei expoz iţii est e
exponatul original - fotografie şi por-
tret , publi caţ i e, afi ş ş i broşură, docu-
m ent de a rhiv ă ş i m em oriali tic, precum
si obiec t tridimensional - folosit din
plin pentru a sublinia caracterul d e
a ut enticitate, pentru a forma la tinerii
vizitatori sentiment ul de preţuire a celor
mai înalte tradiţii d e lu ptă ale poporului
nostru pentru elib era re soci al ă şi naţio­
nală, a măr eţelor realizări din a nii socia-
lismului .
Înfăţişînd - în evoluţi a i stori că a eve-
niment elor - moment e semnificative din
activita t ea organizaţ i ei revoluţionare a
tin eretului , desfăşurată sub conducerea
partidului comunist , expoziţia face cu-
no sc ută participarea tinerilor români,
D r . ELISABETA IONIŢĂ
maghiari, germani şi de alt e naţional ităţi,
din fabrici, d e p e ogoar e, din şcol i ş i
univ er it ăţ i , la lupta împotriva orînduirii
capitaliste, pentru o viaţă mai bună
şi mai dr eaptă, împotriva pericolului
fascismului ş i a r ăzbo iului , pentru păs­
t rarea li bertăţi lor democratice, apărar ea
indep endentei, suvera nităţii, int egrit ăţii
t eritoriale şi a păcii . O par t e din expo-
z iţie înfăţiş ează prez e nţ a act i vă a tin e-
r etului în proc esul t ran sformărilor r evo-
luţi o n are -d emocra ti ce din primii ani ai
n oului ev al istoriei - român eş ti, d eschis
ele lumin osul 23 Au gust 1944, precum şi
Î!1 perioada următoare, cinel s-au pus
bazele noii soci e t ăţ i , realizînclu-se o
economie soc i ali s t ă unitară si lichidîn-
du -se exploat area omului de. către om.
. Un spaţiu însemnat este destina t
ilu s tr ării perioadei ce a urmat celui
de-al IX-i ea Congres al Partidului
Comunist R pmân , din anu l 1965, anii
celor mai Însemnat e realizări din istoria
poporului român . Exponat ele. aflate în
3
 ~~ruL •Scou1e MifJ.
fH'til n 1 fl dtt n l u /1 •. 1 , f, •1 1 11 ~. 1 1.1 1nl1 n •'r 1·11 11.-1/ no /1 1·11

JH fllf"ll t11fr111tlll 'f l ' fllll '1 I

UUNidri11L1Ji TG.Muuf
'""'""' „„ CONS.HAMUNic1"'l III 111111/ 1978
( f1mlfc.l• I ~i„cu tl•

,„,„ 2~! 1979 I

J J 1pl o măacordală de
Cons iliu l popu la r
muni c ipa l T g. illur c~
în întrecer ea pa-
triotică

expoziţi e înfăţi şează , în m od grăitor, mai co r es pun ză to a r e p entru a prezenta

grij apermanentă a partidului faţă de î ntr-un tot a rmonios istori a patriei , din
tînăra gen eraţ i e, precum ş i contribuţi a cele m a i înd epă rt ate tim p uri şi pînă
p e car e tineretul o aduce în munca crea- în zilele noastre, e t e un imperativ
t oare a întregii naţiuni de făurir e a socie- m ajor de n eli psit în age nd a d e lu cru a
t ăţ ii socialist e multilateral d ezvoltat e, mu zeografului care e oc up ă d e istoria
de ridicare a R omâniei pe noi trept e noastră co nt emporan ă, d e istoria co n-
de progres ş i c ivili za ţi e . s tru c ţi e i socia li st e.
Pornind de la c onsid e raţia , înt em e- Prezenta r ea în mu zeu a p erioad ei
iat ă, că istori a zilelor noastre est e istori e, co nstruirii . i e difi că rii soc i e tăţii ocia-
o istorie fi erbinte a fapt elor măreţe şi list e ca păt ă noi dimen iuni , la ad evărata
eroice - consacrate constru irii socialis- lor valoa re, dacă se a re în vedere d epă­
mului si comuni mului , izvorît e din şir ea st ad iului d e exprima re a înf ăp­
aceeaşi ·dragoste de patri e ce a fo st tuirilor sociali st e în toat e sectoarele d e
întotd eauna piatra de căpătî i a atîto r activita t e numa i prin fotografii, tab ele
generaţii de lupt ă t o ri ai n eamului - .i grafice, şi compl etarea aces tora cu
prezentarea din punct de v edere mu zei - ex ponate tridim en ionale ca re să între-
tic a muncii pline d e elan r evoluţionar , gească în mint ea vi zi ta torului de orice
pe care tînara gen e raţi e o depune p e vîrst ă, şi mai a le a celui tînăr , ta bloul
şanti e r e l e naţiona l e, în ce tăţil e indus- g randioaselor r ea li ză ri obţ inut e el e po-
triale, în transformarea ş i înflorirea ora- po rul no tru , sub condu cerea partidului
şel or şi sat elor, în însu şir ea celor m a i comuni t , în anii socia li mului.
noi cuceriri ale ş tiinţ ei şi culturii , consti- „E ste necesar să găsim noi şi noi
tui e o imp o rt ant ă probl em ă care s tă m o dalităţi de a a cţio 11a p entru a crea
în a t e nţia istoricului mu zeograf. la cop ii, la tineret o con ştiinţă revoluţio­
Avînd p erman ent în ved ere că insti- nară, dragostea de partid, de popor,
tuţi e i mu zeale, în gen eral, ş i a celei spiritul de dreptate, h otărîre a de hiptă
cu profil de istori e, în special, îi r evin e î mpotriva as uprir ii de orice f el, în-ipo -
- prin ridi carea la o calita te up e rioară triva răz boiului , vo inţa de a se jertfi,
a întregii activi tă ţi - un rol deosebit dacă va fi n evoie, p e11tr11 patn·e, pentrii
în r eali zarea proces ului de educar e revo- socialism, pentru libertatea şi f en:cfrea
luţi o nar ă a oamenilor, în formar ea si poponilui nostrn" - arată tovară ul
dezvoltarea con ş tiinţei sociali t e, găs ir e.a icolae Ceauşescu la Plen ara co muÎ1ă
şi aplicarea soluţiilor mu zeografi ce cele a C.C. al P. 'IR. ş i a Co n ili ului uprem

4
 Ateli eru l de constru c tii a ut oYchi culc şi
al D ezvoltării Economic e si Sociale din
25 noiembri e 198 1. Avî1{d în v eder e
ace t e înalt e comandament e p e care
partidul nostru, p er onal secretarul ge-
neral al partidului le pun în faţa tuturor
facto rilor educaţ ion a li ş i cu p r ecă d e r e
celor din domeniul politico-ideologic,
lu c rătorii Mu zeului ele istori e a parti-
dului comuni st , a mi şcă rii revolu tionar e
ş i democrat ice din România, printr-o
as idu ă muncă de inv estigare şi depistare,
au căut a t ă transpună pe plan muzeistic,
în expoziţi a „ Moment e d in istoria mi ş­
cări i r evoluţionar e de tin eret din Româ-
ni a", trăsături l e esenţial e ale acti vităţii
entu zia t e desfăsurat e de tinerii din
t a ra no ast ră în ~!timii a ni.
. Cu noasterea document elor de partid
cu privi~e la rolu 1 tineretului în socie-
tatea no astră contemporană, c un oaş­
t erea hot ărîrilo r Congresu lui al XII-lea
al P .C. R. şi a celor adoptat e de Forumul
tinerei gen e raţii - Congresul al XI-lea
al D.T.C., Confer inţ a a XII-a a
U.A.S.C.R. şi Conferinţa a I V-a a Orga-
niz aţi ei Pionierilor - a d et erminat di-
v ersificarea pe diferit e p lanuri a preocu-
părilor de co l ec ţionare a materialelor
necesare p entru îmb ogăţ ir ea patrimoniu-
lui muzeisti c teferi tor la această pro-
blemă. Astfel, în munca ele strîngere
a viitoarelor exponate am parcurs mai
multe etape pornind de la cercet a~ ea î~
arhive şi biblioteci şi pînă la d1 scuţn
karturi la Casa de ştiinţă şi tehnică pentru tineret din Bra ş oY
d irect e cu tinerii creat ori el e bunu ri
mat erial e şi spiritu ale. Ea a urmărit
un la rg evantai de a p ecte : de la docu-
mentul el e arhivă şi pînă la costumul
d e brigadier purtat d e tineri pe şanti erele
naţionale ale tineretului existente în
întreaga ţară în ultimul d eceniu; el e la
imagini privind pregătirea instructiv-
profes ională în liceele industriale ş i pînă
la înmînarea d e diplome ş i st eaguri d e
frunt aş în mun că pe ţară în diferit e
ramuri industriale ; de la lu crări ela-
borate în cercurile ş tiinţifi ce din şco li
şi facultăţi şi pînă la brevete ale unor
import ant e invenţii ş i inovaţii r ealiza t e
de tineri la locurile lor d e muncă, precum
şi fotografii şi programe ale unor sesiuni
omagiale organizate în şco li şi întreprin-
deri în cinst ea unor semnificative momen-
te din ist oria ţării. Şi, în felul acesta,
exemplele ar putea con tinu a cu o gamă
la rgă de document e, publi caţii, obiecte
şi imagini fo t ografice şi d e film care,
în mu zeu, capătă v al enţe noi, devenind
exponate muzeistice. Amintim, astfel,
jurnalele alcă tuit e de brigadieri ce au
lucrat pe şan ti er el e n aţionale ale tine-
retului a căror valoare sp oreşt e prin
noua calitate pe care au primit-o ca
exponat muzeistic. Consemnările tin e-
rilor - elevi şi muncitori - despre munca
şi viaţa lor pe şanti er d evin un mijloc
eficient de educare a vizitatorilor, sti-
mulînd asupra lor sentimentul patriotic
5

Vitrină di n cadr ul
exp oz iţi e i
d e apreciere a muncii depuse în fo losul
ţării , pentru prosperitat ea ei. D e ase-
m en ea, an umite obiecte cu carac t er
t ehni c lu cra t e de elevi la orele de acti-
vitat e practi că - pi ese sin gul ar e sa u
aparat e asa mbl a t e - expuse a l ături el e
lu c r ăril e t eor eti ce care au stat la baza
reali ză rii lor, r eprezentînd, d e mult e
ori ch ia r , lucrări de dipl o m ă la absol-
virea li ceului , capăt ă o d es tin aţi e nouă
prin expuner ea lor în mu zeu , expresie
a int egrării învăţămîntului cu cerce-
tarea şi produ c ţi a, a d ezvolt ării , div er-
s ifi c ării şi sp ec i ali zării procesului ele
6
S t eagul Bri găzi i de , ·c-
t cra ni clin jud eţu l :\Iur eş d e
pe Şa n tieru l n aţ ion a l a l
t 1nc r clului .. Ca na lul
Du năr e - :'lla r e a :J eag ră"
în văţămînt în ţ ara noa tr ă .
P entru a în fă ti sa efen ·escent a acti-
vitate pc ca re o d ~s făşoa ră az i tineretul
rom â n, a m pornit d e la ideea d t, pentru
prezentarea istoriei zilelor noas tre în
muz eu, forţa d e impres ionare, fo r ţa
ed u ca tiv ă - în s piritul înaltelor co n-
cepte ale dragostei de partid , popor ş i
patrie - o are exponatu l orig inal, exp o-
natu l obi ec t. ·
În acest scop am lu at Icgrttura cu
in s tituţii cent rale ş i jud eţe ne de partid
ş i de stat, cu diferite întreprinderi d in
Bu c ureş ti ş i din ţar ă ş i , în ace l aşi timp,

I m ărtur ii , d evenite exponate de muzeu,
lllMISTERUL EDUCAJ1EI
l $11NYl.JhlNTULUI
Dipl omă acorda trt in cadru l
co ncu r suril or pc me seri i
Stru ng lucrat de elev ii
ele la Li ceul 23 August
din Bucureşti
cu num e roşi oameni care în act ivitatea
lor au l egă tur ă dir ec tă sau tang e nţi a l ă
cu pre ocupările de mun că ş i de viaţ ă
ale tinerei ge n era ţii. Mu nca n-a fost
u s oară - ea fiind în continuare în aten-
ţi~ noastră - , a cerut timp, dar rezul-
tatele sînt pe măs ura importanţ e i pro-
blemei, a n ecesit ă ţii r e zolvării ei pe
plan muzeografic . Materialele colecţ io­
nate, toate fiind originale - fotografii ,
afi şe, lucrări , programe, pliante, ma-
chete, trofee, insigne, plach ete, medalii,
steaguri , fa nioane, ecusoane, uniforme,
rev iste, ziare, diplome, obiecte personale,
aparat e t ehnice, lucr ă ri d e a rt ă, docu-
m ente oficiale ş i personale ş i altele -
sînt raportate la diversele secto eţr e de
act ivita t e ale tineretului din producţie,
ca ş i de pe băn c il e şcolilor ş i facultăţilor.
Am că ut at ca prin intermediul acestor
srt re d ă m viaţa, munca ş i aspiraţiile,
într-un cu vînt , integrarea în mod plenar
a tin eretului nostru în cont emporanei-
tatea oci e tăţii român eş ti ş i universale.
Activitatea crea toare a tineretului în
vasta ş i multila terala op e r ă co nstru c-
tiv ă es te mar ca tă de co nducerea sa
n e mijlocită de că tre Partidul Comunist
R omâ n, ce ntru vital al naţiunii noastre.
Sublini erea acest ui fapt o' găsim în
întreaga suit ă de prbblem':! tratate de
ex poziţi e referitoare la activita tea tine-
retului în industri e, agr i c ultură, pe şan­
ti erele naţionale ş i de mun că patriotică,
în în văţămînt ş i cerce tarea ştiinţifică,
în pr egă tirea pentru apărarea patriei,
în activ it atea id e ologică, politico-edu-
cativă ş i cultural-s portivă, în rela ţ ii
ţnt e rnaţionale etc., ca mom ent deosebit,
Cu o grafică aparte, fiind prezentat
Congresul al XII-lea al P artidului
Comunist Româ n şi For~mul tinerei
7
 Moment de la deschiderea Şantieru lui naţiona l a l tineretu lui
ge n e raţii.
Con tribu tia tin eretului este în fă ti-
sată nu î~ cont ext strict cronologic,
~ i urm ă rindu-se idei t em at ice în cepînd
cu rolul pe care-l are tineretul munci-
tor - detasam ent de frunt e, revoluti o-
nar al într~gului tineret -, p arti cipa'rea
sa activ ă la îndeplinirea sarcinilor eco-
nomice ş i profesionale, la înfă ptuirea
obiectivelor de zvolt ării economico-so-
ciale a patriei. Dintre materialele ca re
scot în ev ide nt ă acest rol, amintim
s.u it a de exponat'e referitoare la acţ iunile
organizate în cadrul întrecerii u teciste
„ Tineretul , facto r activ în reali zarea
obiectivelor dece niului şt iinţe i , t ehnicii ,
calit ă ţii ş i efi ci e nţe i" . Ele vorbesc despre
pasiune ş i pr ice pere, din rîndurile tine-
rilor ridicîndu-se inventatori ş i ino vatori
ale căror solu ţ ii au apli cabilitate în eco-
nomia nation al ă. În vitr ine se afl ă
exponate ~e redau, în desfăşurare, munca
depus ă : d e la aspecte în sec ţii şi pînă
la primirea steagului de frunt aş pe
ţar ă, de la intrarea pe porţile întreprin-
derilor a proa speţ il or absolve n ţ i ai lice-
elor industriale ş i pîn ă la n eîntrerupt a
muncă d e pu să , de-a lungul a mai multor
decenii , de oam eni care av eau aproape
vîrst a acestor tineri cînd au început
să lu creze.
8
clin nor du l Capitale i - a u gu st 198 1
Aportul în semnat pe care îl aduce
tin eretul în mun ca pat ri otică ş i de
în ă l ţare a unor importante ob iective
economice in dustrial- agrare este, de ase-
m enea , subliniat cu a t e nţi e prin inter-
m ed iul a num eroase exponate. Marca-
r ea p e o h a rt ă a ţării a locurilor lega t e
de exist en ta santi erelor n a tionale ale
tineretului,' în ~epînd cu cel~ din a nii
1946 - 1948, traditia lor fiind co ntinuat ă
pe coordonatele c~nstruirii socialismului
si ridi cate în ultimul dece niu la în alti
parametri a i făuririi societăţi i socialiste
multilateral dezvoltate, sub directa în-
drumare a secretarului general al parti-
dului , tovarăş ul Nicolae Cea u şesc u , este
o s olu ţie muze ografi că b ine al e asă. Din
punct de vedere grafic, hart a est e aşe­
za tă într-o poziţi e c e ntrală , în jurul
ci fiind expuse materialele care înfăţi­
şează munca rodnic ă p e diverse şa nti e re.
Vizita torul îş i într egeş t e cunoş tinţ ele
d es pre ac e astă important ă activitate a
tin eretului urm ă rin d piesele de p e pa-
nouri ş i din vitrine, unele purtînd am-
prenta dire ctă a muncii , ca de exemplu
costumul de brigadi er, cu toate însem-
n ele caracteri sti ce, jurnalul de brigadă
sau st eagul ş i documentele referitoare la
prez e nţ a unui grup de v et erani ai şa n­
tierelor naţional e .
 Într-ad evă r, aceste pi ese in teresa ntc,
ş i e m oţ ion a nt e totodată , co nst ituie o
cal dă ş i v i b r antă lecţ i e de patriotism ,
avînd o put e rni că r ezonanţă educativă.
E t e, d e fapt, o nou ă întîlnire între gene-
r aţ ii , ex ponat ele referindu-se la parti-
ciparea grupului d e vetera ni din jud eţ ul
l\Iureş, care a lu crat în 194 8 pe şa n­
ti erele naţional e ale tin eretului, pe ma-
r ele şa nti e r naţional al tin eretului de la
Canalul Dun ă r e-Marea Ncagrrt în m a i
1981 , acţiun e pe care a consacrat-o
a ni ve rsă rii P .C.R. Sînt expuse: un st eag
mare, din m ătase, cu denumirea br igăzii,
cc i-a însoţit pc şant i e r, fotografii cu
aspec t e de mun că, în scmn rtrile frtc ut e
pe şa nti e r , mărturii privind act ivit atea
culturalft desf ăşurată în mijlocul t in e-
rilor, carn ete de brigadier ş i altele. Posi-
Insigne de fruntaşi acord ate tineretului în pr egă­
tirea milit a ră
bilitatea d e a înfăţ i şa dou rt n:i omente
din munca dinami că a tin eret ului nostru,
în 1948 şi p est e mai bin e d e 30 d e a ni ,
în 1981 , muncind cu aceeaş i că lclur rt
suflet ească p entru binele patriei, se do-
vedeşte a fi un vrednic exemplu ele
urm at de generaţia zilelor n<'>.astre.
Formarea şi d ezvoltarea dragostei, ~
respon s abilităţii faţă ele învăţătură ş 1
t em e inică pregă tire profesion al ă - co n-
diţie esenţială a educ ~rii l?rin mun ~~
ş i p entru muncă a tmer e1 ge n eraţ 11 ,
const itui e o import a nt ă probl e m ă pe
care ne-am s trăduit s-o repreze nt run
m uzeogr„afic, cu ajutorul pie el or selec-
ţiona te.
D e la început, cunoscî nd d e ce expo-
nate avem n evoie pentru aceas t ă repr e-
ze nt are, a m că ut at să nu ne limit rtm
numai la fotogra fii ş i tex t grafi c, ci
să punem acce nt pe pi esa originală, tridi-
mensionalrt. Astfel, legat d e a t e n ţ i a cc
se acordă o ri e nt ă rii ş i pregătirii profe-
sionale creatiei stiintifice, înfăti ă m or-
ga niza;ea d e' către U niun ea Ti·n ~rc tului
Comuni s t, împreună cu ce il a lţi factor i
educationali , a diferit elor forme de cali -
ficare' si perfect ion a rc a calificării , d ez-
volta r~a intere~ului pentru cultura teh-
ni dt ş i d e specialitate, p entru mun ca
d e cercetare , tiinţifică, printr-o prezen-
tare graf i că ş i ele exponate care sub li-
niază î n se mn ătatea unor ac tiuni , cum
ar fi concursurile ş i olimpiadele naţio­
nale ş i int ern aţ i on al e. R ezultatele obţ i­
nute la sesiunile şt iin ţ ifi ce tematice din
Af i şu l
un ei activitit ţi c ultural -educativ e organizată
ele Com itetu l judeţean Vrancea a l U.T.C.
-- UKIUNEft TINERETULUI COMUNIST
COMITETUL JUDETEAN
.VRANCEA
DRCAMIZEAZA
DUMINICA 9 AUGUST 1981, ORA 10,30
Lft MftUSOLEUL MDRDSESTI
· "lllTILNIREA TINERETULUI
cu
ISTORIA"
lnscrierile se fac la Agentia B.T.T. Vrancea şi la cercurile
de turism ale org. U.T.C. din intreprinderi şi instilutii.
I. ac • •IJ a1·1itnw b l duo cou1·urs11l forinnill .u-11 lh·e
tl••• .hui< •111 ·'""Iru I 11 rli~ ll pr ot~~ltmişll.
.T-
9
 ratii - ob iective d e mare importa n ţă
p e ~tru c reş t e re a tin e ~e tu lui în spiritul
patrioti sm ului revolu ţ 1 o n ar,, . pen tŢU f~ r­
m area co n tructorilor d e m1m e a 1 soc ia-
li smului s i comuni smului în patria noa s-
tr;i - sîn't reli efat e în e xpoz i ţie într-u n
s p aţ iu format cl in mai mult e panouri
si vitrin e.
' Gama l a r cră el e probleme ale aces tui
ca pitol - îm~ăţămî ntul poli t.i~o- i deologi c,
v iata ele o rga ni za ţi e, valonf1carea celor
mai înalt e trad i ţ ii is tori ce el e luptr1
pentru li bert a t e ş i drepta t e ale popo-
rului rom â n, c un oaşt e re a în semn a t elor
r eali zăr i clin a nii soc ia lismului , săd irea
un ei at itudini noi , co muni st e faţă el e
mun că si viată formar ea si co nsoli da rea
con ving~ rilor ' ~a t eria l ist-ş'tiin ţ ifice, am -
pla pa rti cipare a tin ~ r~ tu.lu i la F~~ tiva ~ ul
na ti onal al eclu ca ti e1 s1 cu lturii socia-
li st e „Cînt area Ro~ânie'i ':, la compe tiţia
na ti o n a l ă sporti vrt „ Dac ia da" - este co n-
c r~tiz a t ă prin ad ucerea în faţa vizita-
torului a unui bogat ş i vari at m ater ial
orig in al diferit ca d imensiuni si volum :
a fi se, broşuri , fotograf ii , dipl ~me, m e-
da iii , alb um e, presă şi publicaţ ii d e
profi l, film , înreg i s tr ă ri muzicale ş i num e-
l:niform;l utili zaUi î n pre gătir ea t iner etului p entru roase alt ele. În cadrul acestora , un
apărarea patriei aspect apart e îl reprezintrt a ni versarea
P a rtidului Co muni st R om â n, ex ponatele
şc o li , olimpiad ele n aţ i o n a l e pe m at erii , ilu strîncl, cu mult ă comp e t e nţ ă, at e nţi a
la sesiunil e nationale d e refe rat e si co mu - d e oseb i tă cu ca re tin eretul, ca ş i întregul
n i că ri s t iin tifi ~e - ult ima la Ti~i oa ra, nostru popor, a srt rb ă torit cele şa e
în Jun a august 198 1 - la co ncur's uril e dece nii d e gl o ri oasă act iv it ate a comu-
ş i olim piad ele pe m ese rii sînt redate în ni ş ti lor româ ni .
mu ze u prin num eroase exponate , ca Participa nt act iv la înfăptuire a poli-
de exemplu , prin ex pun erea un ora clin ti cii partidu lui ş i s tatului nos tru , tine-
cele ma i va loroase lu c r ă ri sus tinut e - retu l rom â n îs i ad uce co ntributia la
un ele cu ce rtă apli cab ilitate în ~c onom i e promovarea politicii ex t ern e a Part'iclului
p ropu se pre a fi lu at e în ev i d e nţ ă de Comuni st R om â n ş i a R epublicii Socia-
Ofi ciul ele sta t pentru in v e nţii ş i m ă r c i - list e R om â ni a , la promovarea raportu -
a un or diplom e, trofee ş i medalii obţ i ­ ri lor de prietenie, colabora re ş i solida ri -
nut e ş i chi ar a m ac hetei produsului co n- t a te cu orga ni zaţi i re volu ţ i o nare, progre-
ce put . În ac e l aş i timp, s pre mîndri a sist e si democratice ele tineret din în-
înv ă ţă mîn tu l u i rom â nesc, ex ponatele re- treaga'. lume. Exponatele care ilu strează
preze ntativ e se r e f er ă la frumoasele acest e as pect e sînt : fotografii , impresii
rezult ate obţ inut e ele elev i la olimpiadele ale unor del ega ţii care au v izitat ţara
in t e rn aţ i onale, d espre aces tea vorb in d n oas tr ă ş i ale un or tineri s tră ini, st ude nţi
diplom ele la ur ea ţ ilor români. în România, fan ioa ne, albume ş i alte
Edu carea c omun i s t ă, re volu ţ i o n ară, în obiec t e - cadouri primite de la d iferite
spiritul ideologiei ş i poli ticii Partidului d elega ţii , insigne ş i m edalii, rela t ări din
Comuni st R omân, lărgirea or izontului pr esă ş i publicaţii d e tineret .
el e c ultur ă .,i c unoa ş t e r e a tinerei ge ne- Dor inţ a de pace, priet enie ş i colabo-

10
rare a tin eretului român e te e xprimat ă
prin prezentarea impor ta nt ei propun eri
a Rom â ni ei la O. N. U. cu pri v ire la
instituirea Anu lu i Int e rnaţional al Tin e-
retului în 1985 , a legerii tov a r ăs ului
Nicu Ccause cu, ecrctar al C. C. a l
U. T .C., ca' preşe dinte al omitetului
consultativ al O.N . . p entru Anul Inter-
n aţ ional a l Tin eretu lui , prec um ş i a
docum entului r eferi tor la constitui rea
Comitetului Naţional R om â n pentru
Anul Int e rnaţion a l al Tinere tului.
Întreaga t e mati că a e xpoziţ i e i re fl ec t ă,
într-o s trîn să tr r1 să tur ă d e unire, că
dintotd ea un a tin eretul n ăsc ut pe aces t
pă mînt a n ă zuit ca frumu se ţ ea drstei
ş i a mun cii rodni ce să se bu cure de
lini ş t e ş i pace ş i a luptat , cî nd ţ ara
a cerut-o, p entru a pă rar ea ei. Ca ş i
ge n e raţiil e înainta şe, tîn ă r a ge n e raţi e a
Rom â ni ei soc ia li st e a re acelas i id ea l.
Zilele noa stre în sc riu în i s t ori~ patr iei
una din cele m a i frum oase, m a i în ă l ţr1-
toare pagini a le lup t ei pentru prosperi -
tat ea în pa ce a n aţ iunii rom â ne. A ce a s t ă
p ag in ă es te ilu s trat ă gr{1itor în e xpoziţi e A fi ş ul u nc i ac tiviUt \ i c ui t ura l-c clucati\·c or ga ni za te
prin că ldu ra ş i hotr1rîrea cu care tin e- p c li tora l

Materi a le a le U. T .C.- ului

re feritoare Ia a niv ersarea
P .C. R.
retul , ca ş i întregul nostru popor, răs­
punde noii iniţiativ e de pace ş i dezar-
mare a tovar ăşului Iicolae Ceauşescu -
Apelul Frontului D e moc raţie i ş i Unit ăţ ii
Socialist e - prin multitudin ea de acţ iuni
din întreaga ţară culminate cu marele

11
m arş „ Tin ere tul Rom â ni ei doreşte
pacea !" .
Într-o preze nta re s u cc int ă am dlL! tat
să înfrtţi şez a t e nţia cu care, în mod
perma ncn t , că utăm să re d ă m - ş i p c
pla n muz eogra fi c - e ntuzi asta ş i în se m-
nata co ntribuţi e a tin eretului în opera
d e ffo rirc a so c i ctăt ii sociali st e multi-
lat eral dezvoltate, în ~ ngaj area sa ple nară
pe ntru înaintarea R omâni ei spre comu -
ni s m , redare care adcv eres te, în marc
parte, că ş i is toria zilelor 1~oas trc poate
fi ocr lindit ă într-un muzeu prin el em ent e
spcc i fi e mu ze i ti cc - cxpona tul-ori gin al
ş i ex pon a tul -tridim ensional.
SUJ\UlARY
Thc papcr c ntill cd THE CONTRIBUTION OF
YOC'TH TO THE RAISE OF THE SOCIALIST
EDIFI CE I N ROl\IAC\TL\ , and dedicated t o the
60 th a nni versa ry of thc commun ist orga ni zatio n
of yo uth in l~ o m a ni a, namely the Cnion of Com-
muni st Y o uth , a ims at br in ging out in bold relief,
by mea ns of mu seums, a number of importa nt a s-
p ccts of !he pa rticipalion of youth in o ur country
in the crcat io n of th e new socia li st socie l"Y in
Roman ia .
Starting from t he well-grounded reaso n that
the present-day history i s historJ', to show by mea ns
of mu seum s thc work w hich the co ntem pora r y
ge neration of yo uth is e nthusi ast ically ca rrying
on, is a probl e m whi ch t he histo rian studying
mu scums has to take particul a rly in to acco unt.
Besicl es, as it is wcll kn own t hat mu seum s play a
specia l part in crealing lhe socia list co nscie nce of
youth , lhe optimum mu seog raphical solutions
macle use o f in orcl cr to show this proble m as a
12
În felul aces ta , tinerii v izit atori ai
e xpoz i ţiei „ Mom e nt e din istoria mi şcării
re volutionare d e tin ere t din Rom â nia"
- ş i î'n a ceas tă p e rioad ă din ce în ce
mai mulţi în cadrul acţiu nil or în cin st ea
aniv ersă ri i a 60 el e a ni d e la fă urir e a
Uniunii Tin ere tului Comunist - a u posi-
bilitatea să cunoasd ş i m ai bin e impor-
tantul loc pc ca re îl d e ţin e tin eret ul
în istoria patri ei, în avîntata mun că
a poporului nostru sub conducerea parti-
dului comun is t p entru înflorirea soc ia-
li s t ă ş i comuni t ă a patri ei noa st re,
R epubli ca ocia li s t ă Rom â nia.
harmoni o us rcsprese nts a major imperative.
The autbor of this st ucl y cleals with t he most
important eleme nts of the ma nner of s how in g the
co ntribution of R omania n yo uth to the co nstruc-
t ion of socia li sm , in point of mu seums , w ithin the
fram ework of The P erma11 e11t Exhibition entitled
,,A F ew JV!oments of the Hi story of the R evol11tio11arJ'
J\Iovement of the R oma uian Y outh". In oraa ni zin a
thi s exhibition they managed to surpass t hc me~
t hocl of empl oying photos, tabl es ancl grap hs, e m-
phasizin g the origina l exhibit ancl the tridimen-
sional one.
As nowadays a ll the researc h workers of mu se um s
are co n ~e rn e d with th e proble m of tllis paper, it
could g1ve them the possibili ty of thinkin g again
of the efforts which - in this sp h ere t oo - ca n
a nd mu st resui t in tbe improvem ent of the orga-
ni zation of the mu seum s pertaining to certain s
uni ts.
li muzee. colectii. expozitii

Dialogul artelor. Şcoala flamandă şi olandeză,

secolele XV-XVIII, în muzeele din R. S. România

MARIA MATACHE - - ---

expoz iţi ede artrt din vechi le Determin atr1 de pond erea num eri ca
O Ţări de Jos,
ide ii dialogului dintre
organizată
pictură
în jurul
şi a rt ă
si valori d 1 a crea tiilor din această sferft
~rti s tică, în rapor't cu diverse a lte şco li
dec orativă, urm ă rit pe pa rcursul a patru europe ne, ac tu ala ex poziţi e în gl obează,
secole, poate releva v izita torului , odatrt
cu mirifica succesiune de talent e ce
s-au afirm a t în tinuturile F la nclrei si
ale Olandei, într~chipările cele mai a~­ Marinu s van R cy mcr swac lc (cca
Sfîntul I eroniin
1~ 95 -cc a 1560
tentice, mai originale ş i m a i var iate ale
spiritului neerla nd ez.
De la tablourile lui Van E yc k şi
Memling la cele i eşit e d e sub pen elu l lui
Rub ens, Van Dyck, R emb ra ndt sa u
ale succesorilor acestora, de la monu-
mentalele tapiserii ţesut e la Bru xelles
în veacul al XVI-lea, la decorativele
verduri lucrate două sute de a ni m a i
tîrziu în atelierele din Lill e, de la vechile,
sobrele pi ese de mobili er oland ez la
graţioa sel e vitr ine marchetat e cu ese nţ e
exotice, care vor adă post i faianţ el e poli-
cro m e ş i strălucitoare ale Delftului,
ex poziţia deschisă în să lile Muzeului de
artă a l R.S. Româ ni a d esfăşoară o
a mpl ă suit ă de opere reprezentat ive,
sel e cţionat e din patrimoniul artistic fla-
mand ş i olandez, existent în col ec ţiile
ţ ăr ii noastre.

13
J. Tapiserie, Scoalerea tui .\ le.wnrlrn cel M are
r/in nul ylinu s. atel ier din Bruxelles,
firş ilul sec . a l )\.\"ll- lea, a utorul car to-
nului Jn cob Jorclncns. me ş lerul tapisicr
J ea n Le1·11icrs
2. Joachim. \Vtle\\"ncl. Su:ana Ji cei doi b ă­
lrini. ulei pc pin zrt
3. Şcoa la Tiirilor de Jo ~, Ju rii/a c11
capul lu i H olo{em, ulei pc pin zii,
a doua jumoitatc a sec. al XVI-iea
4. Tapi serie , i11oarlea /11i A11ania,
atelier din Audcnarde, sec. al X VII -
iea, m eş terul tapi sicr Abcl Re ggel-
brug ghc

în ord in ea imp ortanţ e i , remarcabile lu -
cră ri din i\Iu ze ul de ar U al R S. R omânia ,
ini ţ i a t o rul a ces tei m anife. t ~1 ri, ş i de la
Muzeul Bruk(;!1th a l d in S ibiu , a că r e i
col ec ţi e d e t ablouri din 'f ă ri lc d e J os
es t e bin ec un oscu U ş i unanim pr eţ uit {t.
Fonduri m a i res trîn se, preze ntînd în s~1
H endrik T er Brug-
gh en ( 1588- 1629),
Davi d cu capul lui
Coliath slăvi t de f emei
16
Pieter Bru egh el cel
Tînăr ( 1564 - 1638),
Ucidere a pruncilor
un interes deoseb it, pose d ă Muzeul de
a r tă al municipiului Bu c ur eş ti precum .,i
mu zeele din Cra iov a, Cluj-Napoca Oradea,
Arad si Timisoara, care au acord at
orga ni z'ator ilor ' un bin evoitor concurs.
Un alt asp ec t ce co nfirm ă prioritatea
operelor fl a ma nd e ş i ola nd eze în apre-

Tapiser ie, atelier din Bru xell es, Vînător cu
şoimul , autorul cartonului - J acob J ordaens
( 1593- 1678), meş t e rul tapiser - Ga spar van der
Bruggen (activ într e 1646- 1665)
un continut tema tic restrîns, dintre care
amintii~ „ Tapiseria flamandă" (Muzeul
de a rt ă al R. S. R om â nia) sau „ Scene
de ge n în pictura fl a m a nd ă ş i ola nd eză
a veacului al XVII-lea" (Muzeul Bru-
kenth al, Sibiu).
D eş i în alegerea celor p es te 120 de
tablouri, prepond erent a fost criteriul
ca lit ăţ ii ar ti stice ş i al valorilor r epre-
ze nt at ive, s-a urm ă rit d e opotrivă şi
ev id e n ţ i e rea apor tului unor „ mici ma-
eş tri" , mai puţin ilu ş tri , sau al unor
pictori ano nimi , care prin creaţ iile lor
exe mplifi că un ele particularităţi t ema-
tice, a numit e m e nt a lit ăt i si orientări
stili stice de m om ent. ' în' acest fel
s-a obţ inut ş i o prezenta re cvasiechili-
brată a genurilor, astfel încît portret ele,
peisajele, co mp oz i ţ iil e mitologice, isto-
rice ş i sacre-alegorice, sce nele de gen,
naturile sta ti ce ş i fl orile să alcă tuia scă
laolaltă o im agine s u gest i vă a principa-
l ~lor motive de in sp ir aţ i e, a modalit ă­
ţ il or în care „ m aeştr i de odin i oară"
Artă ol andeză, sec. al XVII-iea, „Dulap"

cierea ş i înţelege r ea publicului românesc

e r efe r ă ş i la profilul unor col ecţ ii
particulare - îndeoseb i b u c ur eş t e n e -
d eţ in ătoare ale unor ex emplare de r ea l ă
ţ inut ă arti s ti că, ce ne-au fo st puse cu
amabilitate la di spoz i ţ i e de către pose-
sorii acestora.
O asemenea se l ec ţ i e, co n cep ut ă aproa-
pe la scară naţion a l ă, a cr eat posibi li ta-
tea alc ă tuirii unei temat ici ce a condus
spre o prezentare m a i co mpl exă, m a i
nu a nţat ă a ev oluţiei picturii ş i artelor
decorative în Ţă rile d e Jos, din unghiul
un ei perspecti ve de ansamblu, circum-
scr i să secolelor XV - XVIII , desigur în
limitele obiect ive impuse de patrimoniul
afl at în colec tiile din Rom â nia.
Prin încerc~ rea de punctare a coordo-
na t elor est etice ese nţiale ale şcolil o r
F landrei ş i Olandei, pe fund alul inter-
fe re n ţei unor domenii artistice majore :
pictur ă - tapi serie - ce rami că - mobi-
lier, ca ş i de evocar e a m ed iului de
cultură ş i de ci viliza ţie a acestor ţări,
actuala manifestare expoziţional ă se dife- .~
r e nţiaz ă de altele precedente, axate pe

17
 Al exa nder Coose mans ( 1627 - 1689). Fructe cu
Joachim Wttewael ( 1566- 1628), Ceres
un pocal

le-au abordat si care au dus, în cele l ec ţionat e

din urmă, la a~ea extremă specializare
prin care s-au di stins.
in privinţ a celor 17 t apiserii flamande,
databile între secolele XV I - XVIII, se-
în exclusi\'ita te d in bogatul
fond de tapi seri e occid e nt a lă de ca re
di pun e Muzeul de artă al R. S. România,
prin carac terul r eprezenta ti ,. al ce ntre-
lor manufacturier e de unde provin :

Tapiserie, atelier din Aud enarde, 1664, !Vloartea lui A11ania

18
(Bruxelles, Audenarde, Lille) prin pres-
tigiul autorilor de cartoane şi al m eş te­
rilor e x ecutanţi , acestea întregesc ori-
zontul general al creaţiei n eerlandeze,
devenind un important element de refe-
rinţ ă în dialog cu pictura de şevalet,
precum ş i cu celelalte ramuri ale artelor.
Producţia faianţei de D elft, vestit
centru naţional al ceramicii olandeze,
est e r e prezentată în ex poziţie prin piese
de o d eosebit ă frumus e ţe şi valoare
artistic ă ori docum e ntară, lucrate în
celebrele ateliere „ Pot de Fleur" , „La
Griffe", „A la Fortune", „ Le Paon",
fiind semnate de Adriaen Pijnacker,
Paulus van der Burch, \i\Tillem Kleptius.
Luînd în considerare procesul istoric
al dezvoltării şcolilor ş i sfera conţinu­
tului specific, e xpoziţia „Dialogul arte-
lor" est e articulată pe flexibile treceri
între pictura nee rland eză şi flamandă a
secolelor XV - X VII şi strictă delimi-
tare a picturii olandeze a veacului al
XVII-lea în paralel cu dispunerea crono-
logică a tapiseriilor, a pieselor de mobi-
li er ş i a ceramicii.
Spaţiul a mplu de desfăşurare a expu-
nerii a fost ales în circuitul stabilit al
Galeriei de artă univ e rsală , în cadrul
etajului III, unde se mai păstrează
elemente din vechea arhitectură şi deco-
ra ţie interi oară a cl ăd irii .
Un lung coridor pardosit cu dale
aidoma interioarelor olandeze, prevăzut
cu ni şe ş i rotonde, ş i cu console de mar-
mură flancate de coloane, n e-a apărut „Vas-butelie", atelier „Trois bouteilles de por-
celaines", Delft, sec. a l XVII-lea
propice e talării alternative a pieselor
de mobilier, ceramică ş i tapiserie în
de plină armonie cu o suită de tablouri Jan Cordua - Sala II) .
flamand e din secolele XVI - XVII. O proble m ă deosebită de expun ere
ălile mai joase ş i de dimensiuni mai a creat-o celebra pînză Aman implorînd
mici au permis la rîndul lor panotarea iertare Esterei de R embrandt van Rijn
fără dificultate a unor tablouri de for- - operă de put e rnic ă forţă e motivă şi
mat redus (ex. - portretele neerlan- expresivitate cro matic ă, ce deţ ine o
deze executate de Jan van Eyck, Hans pondere binecunoscută pe scara valo-
Memling, Frans Floris, Adriaen Th. K ey, rilor în cadrul colecţiilor muzeului. Sen-
Gortzius Geldorp - Sala I), sau, dim- surile cele mai adînci ale tabloului, cali-
potriv ă, gruparea unui număr restrîns tăţile artistice excepţional e pe care le
de pînze de dimensiuni mari ilustrînd, întruneşte, preţ uirea unanim ă de care
într-o singură încăpere, evoluţia unui s-a bucurat întotdeauna din partea spe-
anume ge n al picturii (ex. - naturile c iali şt ilor şi a publicului de pretutindeni,
statice flamande din veacul XVII dato- ne-a determinat să-i consacrăm o sală
rate lui Frans Snyders, Jan Fyt, J oris aparte unde poate fi admirat numai
van Son, Paul de Vos, Jan van Thielen, în compania a două tapiserii, la rîndul

19
 J acob J ordaens (1593-1678), Vara

lor pi c c de înalt ă m ă i es tri e ş i rafina-

Antoon va n Dyck ( 1599 - 164 1), Cap de expresie
m ent .
În caz ul altor lu c ră ri b in ecunosc ut e,
reali za t e d e m aes tri de \'aloarc mondial ă
ş i d e ve nite imag'ini de rcfc rinţ{t în lit e-
ratura de spec ialit a te, aces t ea au fo st
pia atc pe panouri adosa te, înalte , i
s ubţiri , Yopsit c într-o t onalit a te g ri-alb{ts-
trui alea ă din gama c romatică domi-
n a nt ă a întregii e xpoz i ţi i. As tfel , s-au
ex pu s, d e pi ld ft, re ma rca hi Iul portre t
a l 0111ulni cu ti cliia albastră d e Jan
va n Eyck , prec um ş i pînz ele se mnat e
el e Rube ns, \' a n Dyc k, J ordac ns, T cni ers.
Cerami ca d e Dclft , ael ucî nd p e tot
tra se ul e xpoziţional o not ft d e că ldur ă,
str{tlu circ ş i intimita te, a fo st e talată
atît în vitrine m od ern e anum e co ncepute
cît ş i pc un cie pi ese el e mobili er cum
sînt dulapuril e-vitrin ă ş i mesele olan-
d eze, în s tilul ş i în spiritul epocilor în
ca re a u fos t creat e.
O preoc upare co n t a n Ut a organ iza-
tori lor aces tei e xpoziţ ii a fost ş i cc a
a as i g urării unui ilumin at c orespu n zător ,
ca re să co n tribu ic la pun e ·ca în va loare
a anu mitor c r eaţ ii d e e;xce pţi e sau la

20
T ap iseri e, ateli er ned e terminat, sec. a l XVII-lea ,
Rinaldo ş i Arm-ida

„Flacon cu capac", atelier din D elft, sec. a l

XVIII-lea

reli efarea unor det alii de executie sau

d e crom a ti că ale oper elor. '
Adăugăm, de. asem enea, că pe întreg
parcursul e xpoz i ţ i e i , vizitatorul a fo st
î n soţ it de muzi că fl ama nd ă din veacul al
XVII-lea, ale căr e i acorduri întregeau
a mbian ţa spiritual ă a epocii.
Ini ţi ind această expoziţie de amploare,
a pr e c i a t ă ca un act cultural de impor-
tanţ ă majoră, Gal eria de artă univer-
sa l ă ş i Secţ i a de artă dec orativă a
Muzeului d e a rt ă al R. S. Româ ni a
ş i -a u propus să ofere publi cului din
tara noastrrt, tuturor vizitatorilor să i,
~ pagin ă strălucit ă di n cartea civili-
zaţ i e i mondiale.
R eli efînd bogă ţi a ş i valoarea pa tri-
moniului arti stic al vechilor Ţ ă ri de J os,
marcat de ge niul creator al unor m aeş tri
de renume ş i de multitudinea talentelor
ce au înflorit pe parcursul a patru secole,
organizatorii ex poziţiei (Maria Matache,
Ma riana Dragu, E ugenia Antonescu,

21

Michaela Pupeza, Al. Lungu) i-au co nfe-
rit atributele m esajului de tradiţ i onală
prieteni e între poporul nost ru ş i popoa-
rele ţ inuturil or Flandrei ş i Olandei,
SUM11lARY
The ar t exhibition wh itch brings together not only
paintings fr om the Low Countries but a lso tapcs-
tries wov en in Brussels, Audenarde and Lille work-
shops, furniture made in Holland as well as cele-
braded Delft porcela in a nd faien ce, points out, pa-
ra ll el to its aesthetic message, the interdependence
of artisti c genres, bui lding up a real cu lt ura l
structure wh.ich offers itself to the on looker.
Starting with the 15th ce ntury and end ing with
t he „Gouden E euw" the paintings of the F lem ish
and the Dutch answered the most various demand s
and preferences thanks to thei r va ried and ri ch
sub jects, their frankn ess, vitality and unaffected-
ness, thank s to the masterful use of colour and
rhyth m.
Whil e operating the selection, the historical
22
H e ndrik , ·a n Balen
( 15 75- 1632 ), Jud e-
cata lui Paris
lega te, î n pofida distanţ elor geog ra fi ce,
prin nes tăvilita a piraţi e spre frumos
ş i adevă r, spre liberta t e ş i munc ă pa şni că
ce le-a c ă l ă u z it de-a lungul timpului.
outlook of the period under co nsideration ( 15t h to
18t h c.) began to m a terialize in what conce rns its
artistica! levei, due to the geni us of J an van Eyck,
H ans Memling, J an Brueg hel the Elder, Antoon
van Dyck, Rembrandt H a rmensz van Rijn, Peter
Paulu s Ru bens, J acob J ordaens, Frans Snyders,
Philips 'Vouwerman and ot her great and\ minor
artists.
The fully justified prc fere nce of mu seums a nd
passionate collec tors a like for the F lemish and
Dutch painting - for this very European a nd yet
so particula r an a rt - represents a t est of the
taste displayed and shared by ge nerations on end.
lt expresses in other word s t he lu cid and yet spo n-
taneous option fo r authentic values, whi c h find
t heir way beyond the borders of space and ti m c.
„Budureasa la sfîrşitul secolului XIX-începutul
secolului XX, reconstituirea unui mod de viaţă tradiţional"
BARBU ŞTEFĂNESCU , AUREL CHIRIAC
alorificarea ex poziţional ă
a patri-
V moniului detinut de mu zee consti-
tui e nu num ai o p~eocupare perman entă,
dar si una cu valente stiin tifice si edu ca-
tive 'indiscutabile. În ~cest se ns: muzeo-
graful întreprind e o mun că comple xă
ce începe odat ă cu cercetarea col ec ţiilor
ş i se împl in eş t e prin cunoa ş t e r e a apro-
fundat ă a cont extului în care obiectele
d e patrimoniu au existat.
Pentru muzeografii etnografi sarcina
orga nizării unor ex poziţii t emporare est e
cu atît mai difi c ilă cu cît obiectele odată
achiziţionat e îş i pierd fun cţia avut ă,
că pătînd în principal valoare documen-
tară. Pornind de la o asem enea realitate,
efortul speciali ş tilor a fost orientat spre
o valorificare ce a cunoscut, în timp,
dou ă etape. Multă vrem e, în concepţia
muzeografilor etnografi a persista t ideea
realizării cu pre pond e re nţ ă a unor expo-
ziţii de art ă popular ă , aceasta corespun-
zînd aprecierilor una nime - atît româ-
n eş ti , cît ş i străin e - , ce au dominat
o perioad ă mai îndelungată, potrivit
cărora se impunea reliefarea, în primul
rînd, a valentelor est etice ale cre aţiilor
ţărăneşti. Da'torită acest ei direc ţii s-a
ajuns la o preferinţ ă pentru organizarea
unor asemenea ex poziţii rămînînd pe al
doilea plan cele care ar fi putut surprinde
via ta satului traditional în toat ă com-
ple~itatea sa, impiicaţ iile circumscrise
unui ritm ex istenţial propriu, incluzînd
aici, desigur, ş i rel aţia general valabilă
de îmbinare a utilului cu artisticul.
Considerăm că s-a creat baza nece-
sară depăşirii acest ei etape- fundament
sustinut de nivelul actual al cercet ării
desfăşurate de muzeografii e tnogr~fi şi
de o mai mare deschidere spre expenenţe
similare român eşti sau s tră in e - si tuaţ ie
argu m e ntat ă ş i printr-o serie de expoziţii
t emporare organizate mai cu seam ă în
ultimul deceniu. R ezultat al unor cerce-
tări interdisciplinare, expoziţ i ile respec-
tiv e a u urmă rit să reconstituie un mod
d e viaţă, un cadru prezentat într-o
co ntinu ă dinami că . Acest e reconstituiri
ale dimensiunilor specifice satului t radi-
ţional român esc (a unor aspecte domi-
na nte p entru o comunitate rural ă sau
p entru o arie mai largă; a pre ocupărilor
cristalizate în timp) s-au materializat
în expoziţii care se cuvin menţionate
(omisiunile inerente în acest sens sînt
datorate n ec unoaşte ri i tuturor celor rea-
lizate în ideea susţinu t ă mai sus) şi care
confirm ă necesitatea lor: „Expoziţia de
agricultură " de la Muzeul j udeţean
Ialomiţa (Slobozia); Din tradiţia mine-
ritului ţărănesc şi a prelucrării metalelor
în Transilvania (tematica el aborată de
Muzeul etnografic al Transilvaniei, expo-
z iţia fiind apoi îmbogăţi tă cu obiecte
provenind de la Muzeul Banatului şi
Muzeul Brukenthal) ; Agricultura în Bihor
( fozeul Ţării Cri şurilor); Vîrstele Omu-
lui (Muzeul satului ş i de art ă populară)
ş i B udureasa la sfîrşititl secolului XIX -
începutul secolului XX, reconstituirea
unui mod de viată traditional aceasta
din urmă încercîn'.d să pu'nă în' evidentă
coordonatele defin itorii p entru viaţa un~ i
sat într-o perioadă t emporală bine deli-
mitată, ea inaugurînd o serie monogra-
fi că dedica t ă aşezărilor din diferi tele
subzone ale Bihorului.
Alegerea loc,alit ăţ ii p entru acest prim
experiment nu a fost întîmplăt oare .
Cunoscut, în primul rînd, ca un impor-
t ant centru de lă dari, satul Budureasa
23
 r -:-~ -.- ---- ----- -- -
t .
y„ ~
Fig.
b e n efi c iază de o b oga t ă lit e r at ură de
specialita te fiin d, t o t oda t ă, foarte b in e
reprezen ta t prin d ife ri te categorii de
obiecte si în colec ti a Mu zeului T ă rii
Crişurilo~, t oa te la u'n loc u şurînd de la
început mun ca orga nizatorilor. N u î n
ultimul rînd , a fos t al easă localitatea
Budureasa ş i p entru că în an ul 198 1
aceasta a 'împlinit 400 de a ni de la prim a
atest are do c ume nt a ră .
S-a optat pentru peri oada de la cum -
pă na veacurilor al XIX-lea ş i al XX-lea
deoarece din punct de ve dere etnografi c
es te un răs timp deosebit de complex,
complexitate d a t ă de profundele tra ns-
form ări survenite în component ele de
tra i. E st e m om entul în care si în sa t ele
zonei Beiu şului , afla tă la co'nt act ul cu
munţii , se acce ntu ează ritmul de spar-
gere a tiparelor tradiţional e . Astfel de
muta tii sînt sesizabile la ni velul t ehnicii
agric~le, al amenaj ării interioarelor, al
portului popul ar etc. E ste peri oada cînd
se trece de la plugul tr a diţion a l la cel
folosit pîn ă în zilele noas tre, el e la treie-
ratul cerealelor cu îm bl ăc i e la folo irea
ma ş inii el e treiera t cu mîna ş i cu ca ii ,
spre a da doar cîteva exemple.
24
NAI
_ 1 lfX11a1u1 . „
'l dr 1 ~.,,. ,
E xpoz i ţ i a s-a orga niza t pornind d e
la ni , te calendare pc a notimpuri (Fig. l)
care of e ră o imagin e co nclud e nt ă, sinte-
t i că, pe domenii de ac ti vita te ş i luni,
a din ami cii desfăs ur ă rii ciclului vit al
a nu al al obş tii sa tuiui , în cele ma i impor-
t a nt e form e el e m a nife tare. Din ele
rez ult ă ponder ea diferi telor ocupa ţii pe
par cursul unui a n ş i , tot o dată, cara c-
t erul lor complem entar, sing urul în st are
să as igure ex i t e nţ a locuitorilor. Budurc-
nii au încerca t să exploateze în folosul
lor, ca toti t ă ranii dealtfel, res ursele
pe care natur~ li le punea la dispoziţi e:
p ă mîntul cu un stra t de c ultură r edu s
ş i un sol 'ăra c ; p ăş unil e oferite de
6chiurile crea te prin lăzuir e; lemnul
pădurilor ; energia hidrauli că a vă ii ce
s trăbate satul.
Cu toat e c ondiţiil e pu ţ in prielni ce,
agri cultura a constituit şi p entru locui-
torii Budurese i o c upaţia de baz ă . Supra-
fe t ele de c ultură reduse afla te în hotarul
satului, condiţiile p edolog ice improprii
au fă cut po s ibil ă ituaţi a pa radox a l ă
în care se afla cea mai mare pa rt e a
popul a ţi e i zonei B e iu şului , el e a fi agri-
cultori mai puţin în ţarinil e propriilor
aşeză ri ş i mai mult în zo nele agricole
adia ce nt e. Din a doua jum ă tat e a lunii
ma i în ce pea exodul celei mai mari pă rţi
a oam enilor în puter e spre Cîmpi a
C ri ş uril or, a M ur eş ului ş i , u ncori, a
Timi ş ului - dup ă cum r ez ult ă din hart a
e xpus ă - , în caz uri feri ci te cu că ruţa ,
d e cele m a i mult e ori pe jos ş i num a i
cu totul exce pţi o n a l cu trenul. Aces te
d e pla să ri , ca re co nstitui e un fe nomen
etnografic deoseb it el e co mplex, a u av ut
reper cusiuni pozitive pe lini a adop-
t ă rii unor tehnici si m etode noi de
cultură, prelu ate el e pe m oşi ile clin zona
ele cîmpic -, dar ş i nega tive, respec ti v
renuntarea de multe or i de a cultiva
puţin~! pămînt p e care îl d e ţin ea u în
hotarul sat ului în favoa rea cîştigu lui
obţ inut prin munca în parte.
De . o atenţ i e d eosebiUt s-a bucurat
una dintre ra muri le sp ec iali zate ale
agri culturii , pomi cultura, fru ct ele si, în
primul rînd, nu cile constituind ' unul
Fig. 2
dintre principalele produse de schimb.
Într-o strînsă legă tur ă cu agr icultura,
sătenii din Budureasa a u practicat ş i
păstoritul, un păstorit agricol local,
satul nedispunînd de o zo n ă de fine ţe
foarte bine d e zvoltat ă. Acest caract er
este subliniat nu numa i de raportul
dintre iernat şi vărat, de folosirea tur-
melor pentru gunoirea ogoarelor din
ţar in ă prin sis t emul staurului mut ă tor ,
ci ş i d e m od u I de asoc iere al propri et a-
rilor în forma rea turm elor, de mr1sura tul
oi lor ş i si t emui el e lu are a brînzei.
O c up aţ iil e a rhai ce secundare : vînă­
toarea, pesc uitul , s tupăritul ş i cules ul
din n at ur ă co mpletau resursele vitale
primare ale locuitorilor fără a put ea
as ig ura minimum d e produse necesa re
ex i s t e nţ e i , m ot iv pentru care ş i a ici,
ca si în alt e cîteva zec i de sa te clin
ud~estul Bihorului , asist[un de timpuriu
la o spec iali zare în practicarea anumitor
meş t eş u guri . În că din evul mediu, Budu-
rcasa es te atestată docum entar ca un
importa nt ce ntru d e l e mn ărit (apare
m e nti o n ată în Urban·uz Domenhtliti B eius
la 1600 ca frtcî nd ş indrilă şi scînduri)',
loc uit orii spec iali zîndu-se ulteri or în con-
fcc tion a rea ha mbarelor si a l ăz ilor de
zest re. Dealtfel. rolul a ~est or produse
în zona B e in ş ului ş i chiar ma i departe
es te ev id ent odatrt cc oamenii le cum-
p ăra u frecve nt ma i ales din tîrgul de
la B e iu ş. Cu toată ac e ast ă spec ializare,
care clin a doua jum ă tat e a veacului
al XIX-lca a junge la max imum de expri-
mare, oamenii nu au r e nunţat la munca
p ă mîntului . Elocvent este faptul că în
timpul muncilor agricole de vîrf, lădarii
acordau prioritate agriculturii, iar cei
ce ajungeau la o a numită stare cumpărau
25
p ă m înt r e nunţînd la pract icarea m eş t e ­
ş u g ului . Concomitent, sa tul a devenit
cel m a i cunosc ut ce ntru de piu ărit din
zo n ă. Dealtfel, Val ea Buduresei poartă
p c un sec tor al să u d enumirea de Valea
ş t ezel or , dato ri tă num ărului mare de
in s t al a ţii în care era u „ dub ite" suma-
nele ş i alte ţ esă turi de lînă, de p e o
l argă ari e ge ograf i că, incluzînd nu numai
sate din jurul B e iu ş ului ci ş i din Cîmpi a
Cri surilor si a Aradului.
Î~ cerca r~a de reco nstituire a mod ului
el e viaţ ă trad i ţ i ona l cu ajutorul unor
ca racteri sti ci etnografi ce - ca re fi e că
î n cad rea ză satul în unita t ea zo nei etn o-
grafi ce a B e iu ş ului , fi e că- i s ublini ază
perso nalitatea - s-a făc ut prin utilizarea
unui mare num ă r de piese proprii epocii ,
da r ş i pe baza co n se mn ă rii unor rea lit ăţ i
et nografi ce tradiţi o n a le surprin se în că
la nivelul ani lor 1980 - 198 J. E lementul
de l egă tur ă al întregii expo z iţii îl repre-
z int ă calendarele amint ite ş i care, por-
n ind de la valoarea ş tiin ţ ifi că indiscu-
tabil ă a aces tora, co nstitui e o adevărat ă
cro ni că an u al ă a oc upaţ iil o r ş i obiceiu-
rilor de pest e an ale locuitorilor aces tui
sa t ele la poalele Apusenilor, întocmite
de că tre s pec i ali ş tii Secţ i e i de etno-
grafi e a Muzeulu i Tării Criş u r il or- Oradea
Fig. 3
26
pe baza unor ce r ce t ări efectuate de-a
lungul unui an d e zile. P ornind de la
ele s-a efec tuat ş i expuner ea obiectelor,
respectîndu-se, pe cît posibil, legă turile
dinamice exist ente, în diferitele p erioade
a le a nului, între a numite aspecte cir-
cumscri se unui mod d e v ia ţă. Din această
p erspectivă, pi esele incluse, ca ş i nume-
roasele fotog rafii ce în soţesc fenome-
nele izvorîte din v iaţa co munit ăţ ii , se
ac ti vează, în se nsul înscrierii într-un
context precis con turat ş i care se împli-
n eş t e prin succesiunea realit ă ţ il or cu-
prinse în întreaga expoziţi e. Astfel,
oprindu-n e la calend arul unui singur ano-
timp, prim ă vara, co n sta t ă m c ă viaţa
satului est e domin ată d e mun cile agricole
, i d e cele l egate de c reş terea animalelor,
afl a te într-o s trîn să int e rd e p e nd e nţ ă .
În lunile marti e ş i aprili e se pr ac tică
g unoitul cu sta urul ş i cal prin împrăş­
ti erea g unoiului făcut grăm e z i în timpul
iern ii , urmat de efectuarea ară turilor
de primăvară care se reali zau „ în vîrf",
realita te pun c tat ă în e xpoziţ i e de un
plug asimetric tr a diţional , ca ş i de
fotografi i făc ut e în teren (Fig. 2); de
se m ă n at ul orzului ş i al grîului de prim ă­
var ă; de g ră pat ; se mănatul porumbului
ş i al cartofilor prin împrăş ti ere deasupra
brazd ei ş 1 m cuib , în cazul porumbului,
în ex clusiv it ate în cui b uri în cazul carto-
filor ; „ pusul " g r ă dinilor; „ fă tatul " oilor
(Fig. 3). În prima d ec ad ă a lunii mai
se continu rt se m ă n a tul porumbului din
cauza în g h eţ urilor tîrzii foart e frec vent e,
iar în domeniul c r eş t e rii an imalelor m o-
m entul cel m a i m arcan t es te scoaterea
vit elor mari la păş un e ş i formarea ciurdei.
Odată t erminat se m ă natul - dup ă cum
reiese din tabel - se form e ază , în act i-
v it atea agri c ol ă a comunit ăţ ii , un gol
de vreo cîteva să pt ă mî ni pî n ă la sapa
I , in terval folosit de locuitor i pentru
a începe seria d e pla să ri l or sezon iere la
muncile agricole în zona agricol ă d e
cîmpi e, unde chiar în acest t imp începe
să p a tul porumbului . Sîmb ă ta sau lunea
Rusaliilor est e data trad i t i onal ă a for-
m ării turmei si a m ăsurat~lui oilor.
Dup ă cum' rezultă din cale ndar, în
cadrul oc u paţii l or secund are - al bin ă­
rit , vî n ă toar e, pescuit - act ivit ăţ il e des-
f ăş urat e prim ăva ra sînt cu totul neîn-
semnat e atît ca antrenare a forte i de
mun că, cît şi ca întindere în ' timp.
Mu ncile din cadrul pr elu c r ă rii lemn ului
nu fac nici ele co n cur ent ă celor din
cadrul ocupaţiilor de bază'. Chiar în
perioada în cep erii muncilor agricole de
prim ăv ară se întorc acasă bărbaţii ple-
caţi la exploat ările forestiere în timpul
iernii ş i se te rmin ă oper aţ iun ea de t ă i ere
a lemnului p entru case, l ăz i de zestre
ş i hambare. · Datorită, îns ă, unei acti-
v it ă ţi perman ente de valorifi car e pe
piaţ ă a hambarelor ş i lăz ilor de zestre
p e parcursul întregului a n , făr ă ca prin
The authors o the paper deal with a n experi-
ment having been carried out i n the Section o
Ethnography of the Museum of t he Land of ri vers
Cri ş, in Oradea. It is about a n exhibition comp-
rising• special printed papers, i. e. one meant, in
the fra mework of the exhibition - to show the
life in a certain village, named Budureasa. The
period of time they studied is the turn of t he
19th ce ntury. The a uthors a nalyzed t hc ma in as-
aceas ta să se perturbeze desfă ş urar ea
mun cilor agr icole în p erioadele respec-
tive, l ă darii redevenind agricultori în
principal, budurenii au introdus o ino-
vaţ i e . Î n toate cele patru a notimpuri
ei au folosit „pălit oa r e a", supor t de
lemn pe care puneau b u că ţile de fag
făcu t e scînduri la uscat, prin î ntreţ in e rea
unui foc mocnit, timp în care se realiza
ş i afumarea lemnelor ce căpăta u o patin ă
pl ăc ut ă ş i . totod a t ă, o r e z i s t e n ţă mai
mare la dă un ă tori.
Înd eletn icirile casnice îş i redu c ş i ele
po nd erea av ut ă în timpul iernii , rezu-
mîndu-se în prin cipal la pr egă tir ea pen-
tru să rb ă toril e de prim ă vară - c u răţe­
ni e, văruitul caselor, împi stritul ou ălelor
ş i alb itul pînzei ţ es ut e iarna. Tot ca o
prelungire a anotimpului a nterior est e
practicarea, pîn ă la începerea campaniei
agricole de prim ăva r ă, a com erţului cu
fruct e. Din acest punct de vedere, viaţa
comunit ă tii sa tului Budureasa a fost
domina tă ' de tîrgul „ Sluguţ elor" , ţinut
la B e iu ş în ziua de Sîngeorz (numit
astfel dup ă un trist obice i care se des-
făş ura pe podul de p este Valea Ni mă i eş­
tilor, unde sute de copii ş i tineri erau
adu ş i de părinţi ca să fie daţi ca slugi,
pentru mîncare ş i hrană) .
Printr-o asemenea organizare, expo-
zi ţ i a, una din primele de acest gen din
ţară, contribuie la r edarea unei imagini
de ansamblu asupra vi e ţii cotidiene
dintr-o comunitate rurală, acest tip de
expoziţii fiind , credem, singura modali-
t at e care poate oferi reconstituirea veri-
d i că a ex i s t enţe i unui grup uman.
pect of t he Iife in that v illage, according to each
season . Although they ha d little land, the inhabi-
tants of Budureasa became experts i n working
wood, being famous du e to their capabili ty of erect-
ing barns a nd store rooms and bottom drawers,
Since the works they were practising in the vil!age
were not e nough to ensure their existence, in the
season of ha rvesting the inha bitants u sed to go to
richer region s, in order to work as seasonal workers.
27
Expoziţie memorială Perpessicius, Brăila
crpcss ic iu s-a nă sc ut acum 9
P decenii la Brăila, în casa piirint casd'1
d e pe stra da Cetăţ ii nr. 58 , sau dupr1
cum în sus i sc ria în cel d e-al doilea
ca pitol (cli'n nefericire ş i ultimul d efini-
ti\·a t) al roman ului să u Fatma sau fornl
de paie: „ P entapolin văzuse lu111i11a zilei
111 mahalaua Cetă/it" san, şi mai simplu ,
111 Cetăţ11ie" 1 .
\ ' crsuril e ş i proza pcrpe sic ianr1 abu ncl it
î n a mintiri br~ti l c n e. O cercetătoare bră­
il ea n ă 2 a prezentat .lhraj11l Brăilei fli
poezia lui P er pessicius ş i a ilu strat acest
aspect cu : 11I irajul planului oraşul ui
Brăila ". cu j\ f a/er dolorosa 4 , cu La
mfrul Cupidon de bronz 5 ş 1 cu cele
două Provinciale (A colo, iarna v1·ne
tîrziu ... 6 ş i -5tii, vadul ce cobo ară ... 7 ).
D espre liri ca sa cu vădit car acter auto-
b iografic ş i despre r e mini ce nţ el e sale
bră ile n e, î n su ş i poet ul a d ă u ga î n Cuvînt
inainte la p rimul tom al OPE R E-lor
sale : „Acestui oraş, cu atît de strâlncite
blazoan e, din care am evadat cu jumătate
de veac şi mai bine î11 urmă, dar la care
m-am întors di11 cînd în cînd, pentru
scurte 1'ctstimpuri, ca un fiu risipitor,
vrâjit de-o gorgo 11â, ne gindim a-i î11china
ultimele noastre p oeme, acel proiectat ciclu
de « provinciale», din care oferim c1"t?"to-
rului, deo c amdată, două imagini".
Ziari st ul P erpessiciu s s-a aplecat, de
asemenea, asupra unor aspecte bră il e n e
ş i asupra unor publi caţ ii lega t e d e locu l
să u natal. În int erviuri, în pagini de
m e mori a li st i că sa u în pagin i d e jurnal
intim , unul dintre subiec tele p red il ecte
er a Bră il a cu farm ecele ci si cu sta tutul
criti cului de ex ilat din u~bea n atală;
ra cilele vech iului poli tician ism sînt pre-
zente în Brâila care moares ; la apari ţ i a
28
DUMITRU D. PANAITESC U
„ Tribun e i avîntcn il or" 9 a ut orul îsi amin-
te t e soc ie tat ea bră il ea nă d e edu'cat ie si
el e' c u l tură n aţ i o n al ă „ Avîntul", din ' ca1:c
ş i şc olaru l d e la începutul secol ului
nostru , care era Perpess iciu s, făcu se
parte. „ B 11 na şi pram iţâtoarea bibliotecă
a societâţii se transformase , din 7908,
în Mbliotecă publică, căpătase nwnele
l11 i Petre A mzei1 cea (mădular al unei
societăţi secrete, cu ramificaţii pe ţară,
« Avîntul », care ţhzea să propage lectura
extraşco lară şi să ini:ţiez e în problemele
sociale la ordinea z ilei : problema ţără­
nească, după răscoalele din 1907, pro-
blema muncitorilor din poi'tul Bră1"la
etc." ) 10 , ş i , în cadru l ei, c um notează
autoru l: „ Făce am , asa cum îsi amintesc
unii, pe bibliotecarul". 11 . D e a~eea criti cul
propun ea ca noua pub li caţ i e să in ser eze
în pagin ile sale un istoric al bibli otecii
„cu graficele de rigoa1'e şi cu statistica
subsequentă' '.
Săraca, Brâna noastrâ 1 2 este o m ed i-
taţi e p e t ern a s tatuii împăra tului Traian ,
ridicată în ce ntrul oraşului ; Apariţia
Analelor Brăilei 1 3 a fost întîrnp in a t ă cu
bucu ri a s i rnîndri a brăil e anu lui car e- i
dorea c~ ace t ca iet bimestrial, sub
condu ce rea tînăru lui (pc atunc i) ingin er
Gh. T. i\Iarin e cu, să dev in ă: „o pitbli-
c aţie monografică brăileană". Amintim
că astăzi num ele aceste i r ev iste a fo st
p relu at d e suplimentul trimestrial a l
~i a1ylui local „ Înainte". Numele acelui aş i
m gm er-gazetar se reîntîlnes t e si în arti-
colul p erpes ician Stampe 'şi docwnente
brăilene 14 , care m e nţiona apariţ i a pri-
mului volum din Docwnente pn:v1:toare
la Brăila ş i a l A lbu11111 lu i comemorativ :
Bră·ila veche. Stampe, planitri hărt·i
lucrări legat e de sărbătorirea eliberă;-i i

cc t ă tii Chirci Chi rali na de ub ot oma ni .
Cît de mult s-a r fi b ucura t P erpcssiciu s
dacă a r fi afl at că fili ala Arhi velor S ta-
tului d in Br ă il a pu blică a s tăz i , în conti -
nu are, document e locale 15 .
O r e v i s t ă b ră il e a n ă 16 a nu nţ a a pari ţ i a
biluna rului literar „ Lu ce afă rul li tera r
ş i ar t isti c" , cond us de „p rietenul şi
colegu l m eu de itrbe natală, avocatul
I . C. S ava". În num ă rul J d in 15 ep-
t em b ri e 1929, ed itorul emin e cia n publi ca
pagini intitula t e, „ P e ac el a ş i carnet "
din rom a nul F atma sau f ocul de paie,
prim a vari a n U a primului capit ol d in
roma n . Dintre fi gurile p roemin ent e ale
Bră ile i , prezente în pse udo-itinera rul
s ă. u c ultur a l o- br ă il e a n , P erpessiciu s men-
ţi o n a pe : Ioa n R. S imionesc u, fostul
maestru de mu z i c ă al Li ce ulu i N icolae
B ă lcesc u. De pomenirea a cestui d ască l ,
a ut orul l e agă ş i tri st a amintire a m o r ţ ii
t a t ă lui s ă u , p e care l-a găs it a c as ă, în
patul de s u fe rin ţă, f ă r ă v i a ţ ă. Afar ă de
m eri.t ele dida ctice, P erpessiciu s c in s t eş t e
în persoana fostului să u profesor ş i pe
organizat orul unor in s titu ţ ii mu zicale
serioase : „ Da că , as tăzi, o societate coralâ
ca « A rmonia », o in s tit uţ ie muz icalei, ca
« Ly ra » şi alte manifestări ale artei sonu-
rilor sunt cu p utinţă, lucru este a se datora
în bună p arte lui I oan R . Simionescu" 17 ,
s cria pe bun ă drepta t e autorul a rt ico-
lului . F igura aceluiaş i I. R. imionescu
este pr e z e nt a t ă ş i la capitolul în chinat
C lftd i r ea în ca r e se
a fl ă .Ex p o zi ţia mc-
1n or ia l[1 „ D . Pa na i-
tcscu - Pc rpcss ic iu s "
d irij oril or, înt r-o a l tCt pu bi i c aţ i c brCti -
lea n{t, aceea inti t ul a t ă „ Armoni a 100 "
si d a t o r a t ă lui N . T eodorescu . Alt Ct
personali ta te b ră ilea n ă ca re a pa re în
ziari sti ca p e rp css i c i a n ă es te „ N ec un os-
cu tul Ion P enesc u" 18 , unul dintre a ni -
ma torii culturali a i locului , p rofesor la
B ră il a , între 1839 ş i 1844 ; de num ele
lui se leagr1 î nfiin ţa r e a întîi ci tipogra fii
b r ă il e n e ş i a întîiului jurnal co mercial
„ .Mercurul ", a p ă rut în d o u ă limbi : ro-
m â n ă ş i ita li a nrt, pu bli c a ţ i e care pe ntru
sugestiile cîte cuprind ea a fost aprec iaU't
de Mih a il K og{dni cea nu . Ma i mult e a m ă­
nunte asupra lui I on P enescu - un scrii -
tor nou în istori a litera turii rom â n eş ti -
a publi cat , acum do i a ni , istori cul litera r
Iarin B ucur 19 .
Ca o încunun a re a tuturor a rticolelor
prccedcn te, P erpess ici us, în Sch iţă brâi-
leanâ 20 , pr e z int ă imp o rt a n ţa Br ă il e i în
economi a ro m â n ească ş i în cultura nea-
mului : de aceea a utorul a mint es te a ici
re pre ze n ta n ţ i de sc a m ă b r ă il e ni di~ lumea
literelor, a rtelor ş i a ş tiinţ e l o r : mecena-
t ele Anast asie Simu, pi ctorul Teodorescu-
Sion , poe ţii Ş t efan Pe ti că, Cezar Iuliu
ă vesc u ş i P ana it Cern a, prozatorii C.
Sa ndu-Ald ea ş i P a na it I stra ti , oam enii
de ş tiin ţ ă T. C. H epites ş i G. Vâlsan .
Din t re celelalt e co n tribu ţ ii perpessi-
ciene la ist oricul cultural al Br ă il e i vom
m ai aminti : R îndit ri de prefaţă la cartea
29
lui, . Semilia n 21 ş i cro nicile la monogra-
fiile dedicat e Brăi l e i de P etre Pintilie 22
ş i C. C. Giurescu 2 ".
Ca cetiiţea n îndrăgostit de urbea a
n atal ă, autoru l îşi înch eie croni ca despre
,·olumul lui Petre Pintilie cu următoru l
dez iderat : „ l11 să gindind la entuziasmul
cu care Lmnartine, cucerit de poemul
provenyal « ivfirefo », al liti Jvf istral, l-ar
fi dorit înipărţit w poşta de ţară prin
toate cătunele, mi-am spus că breviarul
acesta, de cunoştinţe şi poezie, al mîndriei
locale, n-ar treb11 i să lipsească din casa
nici unui brăile an" 24.
În final, vom a nexa aceste i introduceri
interv iul pe care poetul br ă il ea n , lllihu
Dragomir, l-a luat lui P erpessicius cu
ani în urm ă 25 ş i care a fost republicat
acu m 9 an i 26 de ziaristul Lu cian Enescu
ş i în care d i sc uţia se purta în jurul Br ă il e i
şi a spec ificului local : „-Menţineţi con-
tact,ul cu Brăila ?" - îşi în cepea tîn ă rul
poet brăi lean (pe acea vre me) convor-
b irea sa, iar P erpessicius, cu sinceritatea
ş i sensibilitatea care-l caracterizau, răs­
pundea : „Desigitr. Aşa cum se păstrează,
şi pînă dincolo de moarte, contactul cu
părinţi1', cu rubedeniile, cu locul de başti­
nă. Căci încă mai am la B răila - graţie
Domnului - o scumpă 1na111,ă pe care
o văd la răstimp 11ri, nepoţi ca şi strănepoţi
şi f oarte mulţi şi dragi colegi de şcoală.
Şi, am, ntai w seamă, toate amintirile ,
Camera I. Vilrine şi panouri cu aspecte din ,· iaţa şi
30
si rele s i bnne, de cînd m-am, pomenit
pe lume' şi pînă azi. Se pot, toate acestea,
uita?" 27 .
* **
Criticul literar se st insese d in viaţă
în zor ii zilei de 29 m arti e 1971 iar, în
acelasi an , la 21 octombrie a r fi împlini t
80 d~ ani. Cu aces t pril ej a fost pu să
o pla că co m e morativ ă pe faţada case i
părint est i d in Br ă il a, ia r Comitetul de
c ultu ră ' ş i educa ţie ociali s t ă al jud eţ ului
a organizat o evocare a scriitorului. În
cea de-a doua se ri e a volumului „ Zilele
culturii bră ilene" de la 3 - 10 octo mbrie
1971 , sîn t reproduse 1u ăril e de cu vîn t
de la această pio asă aniversare : scriito-
ru l Horia Opre cu a evoca t fig ura b unu-
lui şi ge neros ului său prieten, iar profe-
soara Lica P au lesc u a preze ntat un
Argument la im excurs sentimental brăi­
lean; Ili e I. Mi rea, fostul să u elev la
Şcoal a normală din Bră ila, a vorbit despre
Prof esorul P erpessicius, iar subsem nat ul
a mulţumit, din partea famili ei, a ut o-
ri tă ţ i lor locale.
Ş i fiind că am aminti t, pînă acum,
printre publi caţ iil e brăi l e n e, cele dou ă
serii ale „ Zilelor culturii bră il e n e", să
mai not ăm cîteva titluri care atestă
bogata ş i . utila activ itate publici s tic ă a
foruri lor cultural e locale : „ Monog rafia
jud eţ ului Bră ila" ( l 971 ), frumo sul albu m
„ Br ă il a", cu fotografi i reali za te, în pa rte,
de Studioul cinema tografi c „Animafi lm"
act ivitatea lui Perpe s icius.
 Camera I. Publi ca ţii
condu se d € P crpe s i-
cius

din Bu c u reş t i şi cu text de profesorul P e- tionăm aces te contri bu t ii b r ă ile n e d in

t ru Podea nu; acesta în capito1u·1 rezer vat ~ltimul dece niu , pent ru ' că ele demons-
Culturii, amin test e n um ele lui Pana it t r e ază b un ă vo in ta foruril or locale care,
I st rati, Mihu Dr~gomir şi al ţ ii ; în con- îmb inatrt cu t ru'da plin ă de abn egaţ ie
tinuare, este prezen tatrt t ru da editorului a cercetăto r i l or, a dat la lumin ă multe
eminesc ian , în cu vinte em otiona n te: lu crăr i m onogra fi ce de u t ilitate n aţ i o n a l ă.
„Din cetatea Brăilei a pornit Şi Perpe-
ssicius, acel om cu privirea aburită de
H olul e xpoziţiei
manuscrisele lui Eminescu, de scrisul
mărunt şi tremitrat al celiti mai mare
poet născut din pămîntul nostrn, pe
care le-a cunoscut ca nimeni altul, peste
care a stat aplecat vreme de 30 de ani
spre a descifra sensurile şi a pătrimde
adîncimea imei creaţii p oet1:ce unfre, toate
acestea făcute cu migală, ctt pietate, w
credinţă". În acel aş i a n, Comi te t ul de
c ultu r ă ş i e d u caţ i e soci ali s t ă al ju d e ţ ului
Bră ila ş i Comitet ul ju d e ţ e a n al sind ica-
t elor publi că o re u ş i tă monografi e „Ar-
moni a 100" a muzicologului . T eodo-
rescu, operrt de pioasă r es ur ecţ i e a un or
muzicieni pres tigi oş i şi a un ei m un ci
încununate de un b inem eritat succes.
„ Studiile de et nografie ş i folc lor d in
zona Bră ile i ", p rimul volu m d in I 975
ş i urm ă torul din 19 77, p re z in tă co nt ri -
b u ţ iil e unor s pec i ali şt i br ă il e ni , precum
Variantele baladei populare Chira Chira-
lina si ecourile ei în literatura scrisă, a
r egre't atului că rturar bră il ea n Ion l\ L
Ganea. Acest e lu cră ri c ulmi n ea ză cu
masiva lucrare a ha rnice i ce r cetătoa r e
Gh izela S uliţ ea nu 28 ; a m ţ inut să m e n-

31

Anii urm {ttori , ca ·a na tali"i a lui P er-
pcss ici us a fost re făcu t ~i, co nsolida tă
pentru a putea corespunde sco pului
destinat. E chipe de ce rc e t ă tori a i .\1u ze u-
lui Brăi l a a u strîn s m ateri al necesar
m ob il ă rii celor dou ă să li , iar profe-
sorul Mih a i Chirciacov, primul muzeograf
al Expoziţi e i m emorial e P erpessiciu , a
întocm it un 'Ic moriu si un Proi ec t de
chi ţă tem at i că, pc ca're le-a anali zat
cu s pec i ali ş ti de la :.\Iu zc ul literaturii
român e ş i ca re - parţial - a fost pu s
în pract i că. Cu a mintirea încă Yie a tre-
cutului ace t ei case, vom păşi prag ul ci,
unde ni se d ez vălui e imagini numeroase
din viaţa ş i act ivitatea lui P erpess iciu s.
l\lama criti cului , E lisabeta Daraban ,
ţă ran că e n e rg i că, a nalfabcUt, din Cucova
Putnei, se căsător i se la Bdtila, prin
J 878, cu Ş t e fan Pana iot , p e acea v reme,
dragoman ; cu trecerea a nilor, familia
se înmulţ eş t e; fii nd că dragomanlîcul nu
mai a du cea venituri mul ţ umit oare, tatăl
criti cului în cepe să lu creze ca mun cit or
la un d epozit d e că rbuni ş i se mut ă de
pe stra d a Sfînt a Maria, m a i la marg in e,
într-o casă vago n, cu o c urti c i că, aproape
d e malul portului, pc strada Ce t ăţ ii ,
casă p e care o va cî nta P erpessicius în
mult e liri ce prec um în JV!irajul planului
oraşitlui Brăila, din care desprindem o
trof ă:
32
Camera lI . Biroul la
care lu cra Per pessi-
cius
„Î n faţa mea e lllal11l copilăriei inele,
Smălţa{ de muşeţelul cit cap etele blonde.
În dreapta mea e vadul ce dnce drept
la schele
C ârnţele ce-nea.rect corăbii vagabonde" .
R ămasă văduvă, cu trei copii , „coa na
Lisave ta", cum îi spunea u vecinele, a
luptat din r ăsp ut er i si a reusit să-s i
salveze căsuţa d e ip~t cc i şi 'de alte
a nga rale suplimentare; astăz i m alul nu
mai m ă rg in eşte casa lui P erpes iciu s,
ia r din curtea l oc uin ţe i nu se mai poate
vedea portul , Dunăr ea ş i , în zare, Munţii
M ăc inului : case modes t e a u ocupat
sp aţ iul li ber, locul d e j oacă ş i de vi suri
al cop iilor m ahalalei şi o grăd in ă d e
zarzavat a înlocuit casa cu gea mlîc
din fundul c ur ţi i .
Proiec tul d e sc hiţ ă t e m at i că pentru
organizar ea ex poziţi e i m em ori ale pre-
vedea - asa cum s-a s i reali zat - folo-
irea a do~ ă din cele 3 camere, aceasta
poate în lipsa, t e mp o r a r ă, a ma t eria-
lului doc um ent ar. În holul casei, domi-
n a t d e un portret al lui P erpess ici us,
datorat pictoriţ e i brăil e n e Emilia Du-
mitresc u, pe o m e c i oară s tă cartea
de impresii a ca ei. P e dreapta în ca mera
num ă rul I (care a rezult at din co m a-
sarea bu ă t ări e i si a sufracreriei ,coanei
Lisaveta"), actu~la sală de e~ poziţie
(de 5,70 X 4,90 m ) pr ez int ă, prin
t ex t e explica tive, fotocopii ş i mat erial
ilustrativ, m ai mult e aspec t e din viaţa

şi opera lui P erpess iciu s. ă ne apro-
pi em cu pietate de aces te reli cve, ordo-
nate cu mult gust ş i di sce rn ă mînt dar,
în dori nţ a de mai bine, să aduce m com-
pl e t ă ril e cîte credem .
L a t ema „Co pilăria ş i adol esce n ţa lui
P erpess icius", bine re preze ntat ă dealt-
mint eri, ar trebui adăugată ş i fotocopia
celui de-al doilea act de n aş t e re al a uto-
rului Menţiimilor critice; primul (expus
a ici) spun ea că noul n ăsc ut est e ,,fiul
lui .)"tefan Panaiot, de ani 47, profesie
muncitor, strein, de naţiune grec, supiis
otoman, originar din satul Vila , judeţul
I anina, din Tu,rcia si al d-nei Elisaveta".
Cel de-al do ilea act de naş tere - lu cru
norm al la s fîr şi tul veacului t rec ut , cînd
oficii le de sta re c i v il ă ab ia se înfiripau
- a fost descoperit de profesoara brăi­
l e an ă Alexandrin a P a ulopol i 9 ; din el
r eie e că t a t ă l lui P erpessiciu s a fost
în tîi dragoman ş i apoi, d in pri cina lipsu-
rilor materiale, s-a a nga jat mun citor.
T ot la această t e m ă, la capit olul studii-
lor liceale ş i uni versitare, ar trebui
ad ă uga t e ş i foto copii (poat e chi ar un ele
orig in ale, fiindd m a t eri a lele documen-
tare e xi s t ă ) : din ca ietul de lu c r ă ri scri se
la limba român ă, în care NI artir-ii nea-
mului, unde elev ul de clasa VI-a (ac-
tua la cla s~i a X -a) inclusese ş i victi-
m ele „să lbat ece i represiuni " din l 90 7,
fusese not a t ă insuficient ; la fel să se
Camera II . Ca napea
ş i e taj eră
a dauge ş i fotocopii de pe caietele de
notiţ e clin a nii s tud e nţi e i (sîrguinciosul
stud ent lu a n o tiţ e a m ă nun ţ it e, uneori
o l ăsa pe colega ş i viit oa rea soţ i e - Ali ce
Paleologu - să continu e, ia r mult e pa-
g ini sînt acoperite cu desene repreze n-
tînd da scă li ş i colegi de a i să i) ; revist a
„ Manu scriptum ", a nul X ( 1979), nr.
37 (4), la rubrica „ File el e album' ', a
publica t Perpessicius des ene in creion
şi peniţă, comenta t e el e Vas ile Dră g uţ ;
între hîrtiile perpcssiciene se mai găsesc
mult e dese ne (portrete, autoportret e,
peisaje, naturi moa rte) ca re văd esc dex-
teritatea a rti s ti că a stud entului br ă il e an ;
parte d in ele, în foto copii sa u origin ale,
ar întreg i imagin ea criti cului lit era r,
cu , ·ă dit e înclinaţ ii a rti sti ce.
La t ema „Deb utul li terar" s u ge r ă m
ca în loc ul foto copiilor, să fi e expuse
origin a lele rev istelor debutului, depista t e
prin a nticari ate ş i la pa rti culari . Ac e l aş i
d ez id erat a r fi valab il pentru toate
revist ele ş i cărţ il e, cîte fi g ur ează în
ex poziţi e : orig in alele să înlo c ui ască foto-
co piile. Din rev istele bră il e n e, „ Flori de
cî mp " ( 1911 ) ş i „ Lu ceafă rul literar ş i
arti sti c" ( 1929) - la care colaborase
P erpessiciu s ş i care era u co ndu se de
pr iet enul ş i colegul să u , avoca tul Ion
C. Sa va - ar trebui , cu pr ecă d e r e, să
fi gureze origin alele. În a ceeaş i secţ iune,
va trebu i să'.fi g ure ze, el e asemenea, primul
33
volum d in OPE RE-Ic lui P erpessiciu s,
c u s ubtitlul „ Poezii " , care r eproduce
cel e dou ă tomuri de vers uri : S cut ş i
targă ( 1928) ş i Itin erar sentirnental ( 1932)
ş i o Addenda .
T ema „ P erpessicius profe orul " nece-
s it ă m a i mult e com entarii ; d intre manua-
lele şc ol ar e expu se, s ă r ă mîn ă num a i
cel d e cl asa a VII-a 30 (a ct ua la cla să a
X I -a ), care es t e a l6 1tuit în întregim e
de P erpess iciu s ( selec ţ i a t ext elor, com en-
t a riile ş i preze ntarea scriitorilor de la
Ion Gh ica la Panait Cerna); celelalt e
m a nual e nu a u c~ că ut a ai ci ; într-o
l.~~-
v iitoare ar i p ă a ex po z iţi e i m emori ale
(loc es t e s ufi cient ) î ş i , ·or a vea loc ş i
t em ele": „ Pri et enii lui P erpess iciu s" . i
„ Etev ii lui P erpess ic iu s" , cu tot mat e-
rialul ilu strati v. P entru ace a t ă t em ;:i
ar mai tr ebu i că ut a t e în a rhi va :VIini s-
t erului Edu cati ei i Î n v ă t ă mîntului si
fotocop ia t e procesele-v erbale a le in spe~­
torului scola r Dumitru Panaitesc u P er-
p ess1crn s ( 1944 - 1947) , ia r sc ri soarea
fo stului să u ele v d e la Şc o al a n ormal ă
d in Br ă ila ( 1921 ), roman ei rul B . J orda n ,
a r treb ui r e produ să p entru duio ş i a ce
e m a n ă din ea (a fost re produ să în „ Limbă
ş i lit erat ur ă", 3/ 19 79, Bu c ure ş ti , p. 421 -
423). Fotogr af ia d e g rup (Perpessicius -
Liviu R ebrea nu - Ion Pillat) de la un a
<lin ş e dinţel e comit etului Soci e tăţii scrii-
34
tor ilor ro m â ni a r t rebu i tran sfera t ă un eia
d in secti unil e scriitorului P erpessiciu s.
De a s~ m e n e a , fotografia d e la Gene va,
d in 1926, cîn d a parti cipa t împr e un ă
cu colo nelul N . Dumitresc u, tatăl colege i
Zoe Dumitr e sc u-Bu ş ul e n g a, la Confe-
rinţa e urop e a n ă a I.O .V .R. - i şti l or , n-are
ce că ut a la a ce a s tă t e m ă . A ş propun e
organ izarea une i v it rin e cu t em a : „ P er-
p essiciu s ş i r ă zbo iul " , ca re ar inclu d e
ş i a ce a s tă fotografi e d e e po că ş i alt e
m ate riale, prec um : e m oţ i o n a nt a „ Notiţ ă
în l eg ătu r ă cu ob i c inuin ţa d e a scri e cu
stînga", d in 1963, confe iune sc ri s ă la
Camera II. :\Iobil icr
d in b; r o u
cererea m ed icului -p siholog F lorica Bag-
da sar, ce studia defi cien t ele scri sului la
d iferit e p ersoa ne, m ă rtu;i e ce a apărut
în num ă rul 4 din a nul 198 1 a l r e vis t ei
„ Manu scriptum" ; mai propun, p entru
ace a s t ă t e m ă , foto copierea „ J ertfei n ea-
mului" , orga n bilunar a l A s ociaţi e i ge ne-
rale a in valizilor din r ăzbo iul Rom â nie i
mari , a l că rui r edac t or a fost P erpess iciu s
în 1925 ş i d espre care amint eş t e într-o
crisoare căt re Ion C. Sa va (cf. E xc nrs
sentimental - Perpessicius , Bu c ureş ti,
'1.L. R „ 197 1, p . 15 1) ; d e a se m e nea,
parte din a rti colele - se cţ iile Victime de
război (II) ş i Pac-ifism (VI) - din Memo-
rial de ziaristic ă I 31 precum si fotocopii
după procesele-v erbate de ~lasa re cu
80 % in validit at e ş i dup ă a lte pi ese ale
dosarului milit ar a r put ea întregi a ceas-
tă nou ă se cţ iun e .
Tema „ P erpessiciu s publicist si zia-
rist" est e bin e gîndită , dar ea nu ' poate
cuprinde multitudin ea ziarelor si revis-
t elor la care a colaborat c ritic~l timp
de 6 decenii . D e a ceea propun , ş i cred
că ar fi util ş i pentru istoriografia lit e-
rară , întocmirea unui t abel (alfab etic
sau cronologic) al acest or publicatii .
Va fi acord at m a i mult spat iu ceior
trei r eviste conduse de autorul ' m entiu-
nilor crit ice": „ Universul lit ~;ar" '(20
decembri e J 925 - 16 octombrie 1927) ,
„ J ertfa nea mului " ( 1925) ş i „ Ma nu scrip-
tum" ( 197 1). Se va scoate în e v id e nt ă
că acest ziarist milit a nt a fost demi's,
la începutul carierei sale g az e t ă r eş ti , de
la „ niversul literar ", de directorul
Steli an Popesc u (t extu l poa t e fi foto co-
piat) Ultimele dou ă L ectitri intermitente a u
a părut în r evista „ At eneu" de la Ba c ă u .
P entru a fi în c oncorda n ţ ă ş i cu gru-
parea t extelor perpessiciene în se ria de
OPERE (care res pe ct ă cronologia apa-
riţiilor), la t ema „ Critic ş i istoric lit ~ rar
( ş i nu „ I storiograf literar ş i criti c" )
aş inter verti pu ţ in ord in ea ş i aş grupa
expon a t ele înt r-astfel :
La Critid : „ R epertoriu criti c" ( 1925),
cele cinci Yolume de VI e11t iuni critice
( 1928 - 1946) şi cele 1 J ' t omuri din
OPE RE , 2 - 12 ( 1967- 1982) ;
La I storie lit e rar ă : j u rnal de lector
( I 94 4), M enţiitn i ş i Alte menţ iuni de
istoriografie lit era ră ş ·i f olclor - 4 vo-
lum e - ( 1957 - 1967) ş i L ecturi intermi-
tente ( J 971) prec um ş i Antologia p oeţilor ,
de azi - 2 volum e - (cu Ion Pillat)
J925 - 1928 - Op ere d e Ma t eiu I. Cara-
giale ( 1936) ş i De la Chateaubriand la
M allarme ( 1938) , iar Dictando divers
ş i M emorial de ziaristic ă l e-a ş trece la
t ema „ P erpessicius publicist" . Broşurile
care a u fost re tip ă rit e în scri erile sus-
m enţion a t e sînt nea veni t e a ici ş i ele
vor put ea fi gura în noua ar ipă, în sec-
ţ iune a „Elevii lui P erpessiciu s" .
T ema " P erpessici us emin escologul "
t rebuie organizată cu mult ă at en ţ i e ; să
fie procurate, de la anti cariate sau de
la particulari , cele 6 volum e ale e diţiei
d e numit ă - pe bună dreptate - monu-
m e nt a l ă , apă rut e între 1939 - 1963, pre-
cum ş i cele 3 tomuri din S cri itori români
( 1964 - 1965) ; la fel comunicarea acade-
mi că a lui icolae Iorga, p e care P erpe-
ssicius o pre ţ uia nespus ş i pe care o
socot ea cea m a i înaltă r e c uno a ş t e r e a
trud ei sa le de editor eminescian
(Eminescu î n ş i din cea mai nouă edi-
ţi e, 1939) ; de asemenea, vor treb ui s ă
fi_gureze în ace astă se cţ iun e, în original
ş 1 în traducere român e a scă , (primele
două) lu cră ril e istoricilor literar i str ă ini ,
ge nerat e de e diţia P erpessiciu s, Jurii
Koj ev nik ov, Mihai Eminescu, şi problema
romantismuliti în literatura română , Alain
Guillerm ou, Geneza in t erioară a poeziilor
lui Eminescu si Rosa Del Conte l'vlihai
Eminescu o dell' assolu to. La fel Emines-
ciana lui P erpessiciu s, volumul de studii
eminesc iene, ap ă rut ă postum în „Biblio-
t eca pentru toti", va trebu i s ă - s i ia locu l
în aceas tă sec ţ iune. '
U rm ă toar e a t e m ă , „ Aprec ieri - Ulti-
mii ani ", aş in titu la-o : „ Act ivitatea cul-
tura l ă " ş i ai ~ i a ş grupa datele des pre
acad emicianu l, directorul ge neral (t imp
de o l un ă ) al B ibli otec ii Academiei
R.P.R. si d irec torul Muzeului literaturii
rom â ne,' al dt rui fondator es te P erpessi-
ciu s. A ş in sista m a i mult a upra acestui
aspec t care es te strîns legat de literatura
rom â n ă ş i de muzeele ş i casele m emoriale.
Aici, cola borarea Expoz i ţ i e i memoriale
P er pessiciu s d in Br ă il a cu b u c ure şt e a nul
lVIu zeu al li t eratur ii ro mâ ne ar fi util ă
ş i bin e v e n i t ă. Adaug o indicaţi e biblio-
g r a fi că : rev ista clu j e a n ă „ Stea ua " , în
num ă rul 6 (iun ie J 979) a publicat prima
parte din „Epistolarium perpessicia n"
( c o res pond e n ţa dintre directorul muzeu-
lui ş i mu zeografu l Horia Oprescu) , în
care es t e pr e z e ntat ă cronologic înfiin-
ţarea ş i înfiriparea Muzeului literaturii
român e.
Într-un viitor apropia t s-ar m ai putea
introduce t eme suplim entare în expo-
z i ţia p e rp ess i c i a n ă de la Brăila. Una
a r fi „ P erpessiciu s trad u cătorul ", care,
a l ă turi de traduceri ale aut orului „ R eper-
toriului critic" din Moliere., din Oliver
Gold smith sau N. Gogol (rămase ·pînă
a cum inedite), ş i -ar a n e~a şi volumul
35
Din colecţia de carte veche
a Muzeului de istorie al R. S. România
acă tipă rituri l e afl ate în ex po-
O zitia de bază a Muzeului de istori e
al R. . 'R om ânia sînt cun oscute, atît de
spec iali ş ti , cît , i de publicul larg \·izi ta tor,
apo i, nu tocmai aşa stau lu cruri le (este
fir e c) în priYinţa fondului de ca rt e rară,
albume, foi \·ola nte (un adevărat t ezaur,
co nstituit din exemplare tran sferate de
la alte in tituţii, primite în custod ie ş i ,
mai cu seamă, prin ac hi z iţii ş i donaţii) ,
fond în co ntinu ă creştere, prin grija
muzeografil or, ş i afl at în depozitul spe-
cial, nu de mult, a ici rea mena j at, într-o
Yizi u ne nouă , m ode rn ă, ca re r espec tă
prin cipiile fundam entale (co nservare,
tipodime nsiona re ş.a.); în plu s, realitate
n otab il ă, a fost întocmit s i un fi sier
t opografi c, adaos la fi şi erul 'ge neral ~ro­
nolog ic, fa cilitînd, se înţ e l ege, regăs ir ea
cu u s urintă a inform a tiilor dorit e de
ce i in't e res~ ţi (î n viitor 'se vor organiza
si fi ierele: te matic, onomastic si topo-
~imic) . ' m ent în fa voarea afirm a ti ei ce o fa ce m
Tipă riturile au fost orîn du it e pe epoci
(m edi e, m o d e rn ă, co nt e mpora n ă). Cele
aparţ inînd ist oriei m edii a u fost împ ăr­
ţi t e în trei ca tegorii : I) in cu na bule,
2) ca rte veche român ească, 3) ca rt e s tră­
in ă; în cad rul fi ecă rui com pa rtim ent ,
pi esele sî nt d pozitate pe dim ensiuni
, i, în fin e, în cadru l m ă rimilor d a t e,
în ordine cro n ol og i că (a ni de a pa riţi e) .
Piesele d in epocile urm [ttoare a u fost
orînduite p e dim e n iuni ş i , se înţ el ege,
cro nologic.
În cele cc urm ează n e vom referi suc-
cint la exe mpl a rele de ca rt e rar ă (un ele
rarisim e), înccpînd cu in cunabul ele
( 14 78 - 1485) , co ntinuînd cu lu cr[trile
autor ilor s tr ă ini publicate în afara hota-
r elor ţări l o r român e (ma i cu sea m ă cele
38
Dr . ALEXANDRU LIGOR
cc privesc istoria ş i geografi a patriei,
J 582 - 18 19), lu c ră rile românilor ş i s tr ă i­
nilor ce au \·ăz ut lumin a tiparu lui la noi ,
precum şi c u cele a le a utorilor români
imprimate în s tră in ă t a t e ( I 512 - J820),
fă ră a se înţelege ele a ici că vom epuiza
fondul ca atare.
Rîndurile d e mai jos se ad resează
unui cerc la rg d e citit ori; p e ntru nesp e-
ciali sti se dau s i unele de talii: se mni-
fi ca d e, tipogra fi ,' editori, tra du că tori et c. ;
p entru cercetă torii vec hilor tipă rituri,
a rticolul se \Tea doar o s impl ă înregis-
trare (nu total ă) a ex is t entului d e ca rt e
r ară c uprin să între 1478 ş i 1820, o
a t e nţi o n a r e asupra aces tui a în vederea
unor posibi le s tud ii ce se vor întreprinse
de că tre dîn sii .
In cun ab ul ~le, ca rtea vech e român ească,
că rţil e ra re s tră in e exist ent e în depo-
zitul Muzeului de istori e al R. S. R omân ia
se co nst itui e ş i într-un veritabil argu-
cu privire la se t ea d e c ult~ră a poporului
d e la Dun ă re, Ca rpa ţi ş i Mare, la dra-
gos t ea sa p entru frumo s. Cărţi l e, cele
care au v ăz ut lumin a tipa rului aici, la
Tîrgov i ş t e sa u Ia ş i , sa u Alba Iulia, în
puţinel e clipe d e lini şte ce a m avut în
vechim e, co nstitui e ş i o posibilitate d e
a ne c uno aş t e m a i bin e. Căci , în fi eca re
d intre ele s t ă o p a rt e clin sufl e tul popo-
rului . Cunoscî ndu-l e, ele, de aseme nea,
ne obli gă a aprecia din nou, c um se
cuvin e, cuvintele marelui nostru că rtu­
rar Miron Cost in : „Nn este alta mai
frmnoasă ş-i mai de f olos în toată viata
oinitlwi zăbavă decit cititul cărt ilor " . .
.
***
Dintre in cun ab ul ele aflat în dcpozi-
 (tip0graf - Anton Sorg), cuprinzînd nu-
m eroase gravuri , plan şe xilog rafice şi
steme, prec um ş i pr e ţioa se inform aţ ii cu
privire la participa rea d e l ega ţi e i româ-
n eş ti la Conc iliul de la Constanţa (de-
a ltmint eri, se re dă , într-o grav ur ă, grupul
de moldoveni preze nţi acolo), ş i Vitae
pontificum, lu crare d a torat ă lui Bartho-
lomaeus Platina ( 1421 - 14 8 J) (Tarvisii ),
1485 (tipograf - Johanne ( Rubens)
Vercell ensis).
Asupra că rţilor străine tip ă rit e post
1500 ne vom opri mai mult, ele fiind
ş i foarte num eroase. Nu n e propunem,
11 ici în acest caz, să in se r ~t m toate titlu-
rile.
Păs trăm Cosmographia imiversalis a
celebrului umanist aerman Sebast ian
'flinster ( 14 89- 1552), tipă rit ă la Basel
în anul 1582, una dintre cele mai de
sea m ă descrieri ale lumii din veacul al
XVI-lea. Autorul , se ş ti e, face ş i unele
referiri asupra ţrtrilor române ( „ Valahia
este o regiune întinsă care, începînd din
Trmm:tvania, se întinde pînă la j\lf area

Pa g ină d in Biblia
latină , Niirnberg,
1~ 78

Grav ură din lu c ra -

rea. lui Hieronim us
Ortelius, Chronolo-
gia oder historische
B eschreibu11g, Niirn-
b er g, 1603, înfăţişînd
lupta de la Tîrgov i şte
( 1595) dintre oştirea
rom â n ă condusă. de
Mihai Viteazul şi cea
otomană a lui Sinan
Pa şa

tul muzeului , amintim : Biblia latină, Neagră"; sau, despre Transilvania : „este
1478, şi Corpus iuris civilis, 1482 (am ~ înconjura tă de pretutindeni de niimti
b ele tipărit e la N tirn berg, de acelaş i înalt?:, întocmai ca o cetate întărită dn
vestit tipograf - Anthoniu s Koberge r) , ·met~reze, şi aşa se fa ce că este aproape
Concilliuni zu Constencz, de Richental inexpiignabilă").
von Ulrich, ( ? - c. 1438) Augsburg, 14 83, Avem, în e diţia 1587 (Wittenberg),

:l9
 11offr.s1a<rt,H~w<1·"'-""' "'!?" J""'K':· .......
-.....
Q::_,.J I {oroţ.tra>1,f>ot 'f""I" rr.[r.:,~~- . l 11t .,l~ l "l\ll' \1,, , ,,.,
" !),''!!'' , l),,, ~~l ·ih-.· !" · I> 1..,
I '<I< " \: \(.'I·)· I .i l'lt " l t ~·· t li..

ca rtea unui alt m a re um a ni st germ a n,

J oh a nn Somm er ( I 542 - I 574), a nume,
Vita J acobi D espotae, ca re ne i n t ere-
se ază direct, d eoa rece pr i\' eş t e v iaţ a
principelui l\I old ovei H era clit Despotul
(1561 - 1563), redînd a m ă nunt e despre
dorinţa sa de a-i uni , într-o s in g ur ă ţară ,
pe t oţ i românii , des pre preoc upă ril e sale
că rtur ă r e , t i, d e pre înalta şcoa l ă crea tă
de ace t a la Cot na ri , des pre lu ptele din
acea vrem e, în fin e, d espre moa rt ea sa
n ă prazni că, la Suceava.
În patrimoniul mu zeului nos tru c
afl ă ş i lu crarea unuia dintre ce i ma i
mari ist or ici a i a nti c hit ăţ ii , lat inul Titus
Liviu s (c. 59 î. e. n. - 17 e.n .), H istoria-
runi ... , Frankfurt, l 588. \poi, dou ă
exemplare ale lu c r ă rii celebrului filozof ··'
ş i istori c grec Pluta rh (c. 46 -c. l 20),
Vitae parallelae - boga t ă s ur să d e i n-
formar e a upra v i e ţ ii m a ril or oam eni a i
a nti c hit ăţ ii - corespunzînd celor dou ă
e di ţ ii: B ase], d e la fin ele veac ului al
XVI-lea ş i Par is, d e la în ceputul seco-
lului al XIX-lea. Matei Basa ra__b. Vasi le L u pu ş i Constanti n
Brîncovean u. ln timpu l domniei lor tipa rul româ-
In t eresa n t e referiri la ist oria patri ei, nesc a c unosc ut un pr ogres d eosebit

40
precum ş i unele imagini ce ne privesc bat de11m de admirat - scrie a u torul,
(ex. bătălia de Ja Tîrgov i ş t c dintre oşti­ cu privire la Ş t efan - care cel dintîi
rea română condu să de .M ihai Voievod dintre p rincipii litmii a rep urtat în
Viteazul ş i cea otomană, din anul 1595, zilele noastre o victorie atît de strălucită
sau portret ele unor co ndu că tori politici împotriva turcilor. D upă părere a mea,
ca : Andrei Ba thory, George Basta , el este cel mai vrednic să i se încredinţeze
Mahom ed al III-iea ) aflăm în cart ea conditcerea şi st ăpînirea htmii şi mai
binecunoscutului i toric germ a n, Hiero- ales funcţ ia de comandant, condit cător
nimu s Orteliu s ( 1543 - 161 4), intitul a t ă contra turcilor, cu sfatul comim, înţele­
Chronologia oder historische B eschrei- gerea şi ho tărîr ea creştinilor, p e cînd·
bung, i.irnberg, J603, ş i ea e xist e nt ă ceilalţi regi şi pr·i ncip i c reştini trîndăvesc
în depozitul Muzeului de istori e a l în lene, în des/rînăr i şi lupte civile" ).
R. S. Rom â ni a. Pictorului ş i gravorului italian , Ba r-
n exempl ar din e diţia ven e ţiană toli Pietro Sa nti ( 1635 - 1700) - i se
( 1638) a lu c r ă rii lui Ciro pontoni (lit e- d a tor ează în prin cipal voluminosul a l-
rat italia n, 1552 - 1610), H istoria delta bum ce-l detin em , intitulat Colonna.
T ransilvam:a, cuprind e int eresant e ş tiri Traiana ( Ro~ a, 1714 ), cuprinzînd un
asupra acest ei provin cii român eş ti . num ă r de 196 p l anşe care r e pr ez int ă.
Despre ţăril e român e a fl ă m impor- sce ne de pe Column a ridi ca t ă în anul
tante informaţii ş i în ca rtea omului po- 113 în ca pitala lmperjului rom a n . spre
litic si literatului it ali an Maiolin o Bissac- glorificarea victoriilor, greu obţinute, în_
cioni '. H istoria delte giterre civili di questi c ondiţiil e · r ez i s t e nţ e i dac il or sub condu-
u ltimi tempi, Ve n e ţia, 1653, un exem-
pl ar aparţinînd ş i muzeului nostru .
Pag iP ă din Pravila ele l a Govora, 1 6 ~0
Pre ţioase ş tiri asupra m eleagurilor
noastre cu prinde ş i cart ea ce-l are ca
autor pe mi sionarul iezuit fra ncez din
secolul al XVH-lea, P-lfi'lippe Avri l - ş i
ea ş tiut ă-, Voyages en divers etats
d' E itrope et d' A sie . . . , a p ă ru t ă la P ari s
în anul 1693. A tfel, referindu-se la
Moldova, autorul obse r vă: „Această ţară
ar fi putut să ajungă una din ţările cele
mai mănoase şi mai bogate din Europa,
da că n-ar fi atît de expusă atacurilor
turcilor şi tătarilor ( . .. ) ce au pustiit-o
în aşa hal, încît în multe părţi stă pă­
mîntul nelucrat, pentru că n-ait mai
răma s locuitori care să- l mun cească
( ... )".
La Muzeu l de istori e al R. S. R om â ni a
se află două exemplare ale lu cră rii renu -
mitului istori c ş i diplomat polonez Jan
Dlugosz (14 15 - 1480) , H istoria P olonica,
Leipzig, J712. În pagini le operei, după
cum est e ş tiut , sînt cuprin se ş i inform aţ ii
- nu puţin e - asupra istori ei noastre.
A şa, cele privitoare la ep oca lui t efan
cel Mare, domnul Moldovei, pe care
autorul îl consid era o personalitat e mar-
c?. ntă a lumii , sing urul capabil, a tun ci,
în a doua jum ă tat e a veacului al XV-iea
să co ndu că lupta popoarelor europene
împotriva Imperiului otom a n. ( „O ! băr- I '
· jfi S l9~BW••~~·•e•e~•·•~t•l~lt ll&t i tttt t~
,.,,...,,, ~ ~ ~ ~ ,
<:TU fl\1€fffKl xrcro ICJA HOCM tme CCOlASt-
<:c rea regelui-erou D ecebal, d e că tre
-0şt irea ro m a n ă a îm pă r at ului T r a ia n .
N egus toru l eng lez A . d e la ~'fot r ay e
(c. 1674 - 1743) , că l ă tor p ri n Europa ş i
Ori ent , cunosc ut a l r egel ui An gli ei,
George, ca ş i a l ued iei, Carol a l X II-lea,
trece ş i p rin ţăr il e ro m â ne î n a nu l 1711 .
E l fa ce, în lu crarea apărut ă la H a ga
în anu l 1727, Voyages ... en Europ e,
A sie et Afrique, u nele obse n · aţ ii int e-
resante ş i a s u pra celor , ·ăz u te la n oi .
D esp re B u c u reş ti , s p re pi ld ă, arată că-i
un ora ş , ,foarte spaţ1:os şi bine locuit'' ;
v ăz î n d în Mo goşoa i a palatu l con s truit
în v rem ea ş i p e n tru Con s tantin Vod ă
Brînco,·ea n u, ţ in e să prec izeze că - i „o
c l ădir e măr eaţă".
Ob se rvaţ ii is tor ice ş i geog rafi ce asu pra
t er itoriului rom â nesc fa ce ş i ec o no mi s t ul
ş i d iploma tul fra ncez 1\1. d e P eyssonnel
( 1727 - 17 90) î n ca rt ea sa, apărută î n
a nu l 1765, la Paris (B. I. Ti ll ard) , s ub
t itlul : Observations historiques et gio-
g raphiques sur les p euples barbares qui
.ont habite les bords du Dannb e et du
P ont Eu xin.
Cea mai d e se amă l ucra re c u car act r
monog ra fi c a unu i tră in d espre v i aţa
B a natului T imi soa rei în e ,·ul m ed iu
est e, după părer~a multora, la ca re su b-
sc r iem , aceea da t orată lui Fra ncesco
Gr is elini , geograf ş i nat u rali t itali a n
( 17 17 - 1783), că l ă tor prin Ba nat î n
ani i 1774 - 177 6, V ersu ch einer pol?"ti-
-12
....-- / I/ /
Gravură din Cartea
1•0 111iin e asc ă
de în v ătătu ­
rcl, l aş i , 164 1- 1643. În
pl a nul înd e pă rta t , o ra -
ş u l S uceava
schen und natt"irlichen Geschichte des
T em eswarer Banats in Briefen (V ien a,
I 780). „Atît este sig-ur - n otează , prin t r e
a lt ele, Gri se li n i -, că a ce a stă natiitne,
însăsi nu-si dă alt nu1ne : ei se n'umesc
rom~ni (. '. . ) şi dovedesc îndeajuns prin
l?"mba lor că sînt de origine romană" .
F ilele r ea l it ă ţ ii bă n ăţen e sînt ş i gravu-
ri le cu pri nse î n lu cra rea sa ( in t e r esa n tă,
d e exemplu, imagi nea ţ ă ra nilo r d e a ici
- fiz ionomi e, por t ş.a.).
Gen eralul-m a ior ru s, _d e orig in e ger-
man ă, pa r t icipant la ca mpa nia milit a r ă
desfăşu r ată p e t eri tor iul Moldove i ş i
Tă r ii R omânes t i, în co nfli ctul ru so-tu rc
cl in a ni i I 768 _:_ 1774 , F ri ed ri ch W ilhelm
von Ba uer, în lu cra rea sa, tipă rit ă la
Fra n k fu rt-Le ipz ig, î n a nul 1778, M i moi-
res h?"storiques et giographiques sur la
V alachie avec 1tn prospectns d' un atlas
giophisiqne et militaire de la derni ere
gt-terre entre la R usie et la Porte Ottomane,
în a fara u nei d escr ier i geogr a fi ce p ro-
p riu-z ise, fac e înse mn ate r eferiri la fo rm a
d e g u v e rn ă m î nt , la veniturile, la orga-
ni za rea ec o n o mi că, soc i a l ă si a dminis-
tra ti vă a Tă rii Româ n eş ti ,' enumerî nd
l oca li tăţ il e, î n ordin ea ju d e ţ e l o r ş i a pl ~ ­
s ilor. D e a ic i si r a tiunea ex is t e n t ei e i
În mu ze ul nos t~u . ' '
U n a lt a ut or, p ub li cist ş i poli t icia n
fra ncez, J ea n Loui s Carra ( 1743 - 1793) ,
afl at u n t imp î n sluj ba domnului Moldo-
n i, Grigore a l III -lca Alexan d ru Ghica
( 177 5 - 1776), est e bi nec unoscut ş i prin
lu crarea intitul ată H istoire de la Moldavie
et de la V alachie avec itne dissertation
sur l' etat actuel de ces deitx Provinces
tipărit ă la Ne uchâtel în a nui 178 1'.
Aflăm a ici (reproduse n e m ă rturi s it ) ş i
pasaj e d in operele ca ntemiri ene (Descrie-
rea NI oldovei ş i I storia I mperiului oto-
man ) . Dar, totodată, au torul face ş i
un ele n otaţii originale, pre ţ i oase . Iată
ce spune el, într-u n loc: „Acest amestec
confuz şi variat de atîtea bogăţ1:i (d e pe
m eleagurile ro m âneş ti n.n.) , acest aer
simplu şi strălucitor al naturii sălbatice
deşteaptă o adîncă părere de rău în orice
călător c1t suflet, cînd vede a ceas tă ţară
fmmoasă în mîim:le titrc ilor".
În depozitul de cart e rară din Muzeul
d e istorie al R. S. Rom â nia se p ăs tr ea ză
s i un exe mpla r din e diţi a l ondo n eză ,
l 78 9, a lu c r ă rii că l ătoarei engleze
Pag ina de titlu a cărţ! i tîrgoviştene fndreptarea
legii, 1652

Dimitr ie Cant e mi r în a nii tinereţ ii

1\1. Craven, Voyage en Crimie et a Constan-

tinople en 7786 (traducere fr a n ceŢ.ă din
Jim ba e n gl eză, de Guedon de Berchere).
Autoar ea, cu no scătoa r e a frumus e ţii na-
tur ii p atriei noastre, consemn a, printre
a lt ele : „ Ar fi f oarte greu să afli . p e
litme im co lţ mai agreabil decît acesta".
Muzeu l de istori e al R. S. R om â nia
co n se rv ă si interesa nt a carte a scriito-
rului şi fi lozofului iluminist francez,
Montesquieu (1689 - 1755), privitoare la
creş t e r ea ş i declinul romanilor, --t ip ă rit ă
la Lipsea, în a nul 1795, în tra ducerea
lui Gh . JVIanuil din Const a ntinopol.
La Halle, în anu l 1804, a fost tip ă rit ă
opera ce va fi relat iv curînd ş tiută în
lum ea e urop ea n ă ş i apoi m o ndi a l ă, Ge-
schichte der M oldau und V alachen, se m-
na t ă de istoricul german J ohan n Chri s-
tian vo n E ngel ('1'"?70 - 18 14) . Autorul
a s u sţin ut t eza n eş tiinţifi că, potri vit
că r e i a poporul româ n s-ar fi form at la
sud de Dunăr e, de unde, în veac ul al
X I-iea, a r fi imigra t în nordul flu viului .
E ngel are, însrt, ş i unele co n s id e raţii
demn e de r e ţ inut asupra istoriei Mold ovei

43
ş i Tă rii R o m â n eş ti . Ia t ă , de pild ă
c u v intele sale refe ritoare la sfîrsitul lui
Mih a i V odă Vit eaz ul : „Să p~esărăm
fl ori p e mormîntul wiui pn:ncipe român
ce intereseazâ istoria lumii. Da că domnia
lui Mihai ar f i ţinut mai mult, ar f i
creat o so artă mai bună tărito1' situate
la Dimârea de J os. Umanitatea aşteaptă
într-o zi o soartă mai f erice în aceste
IQA NNOV AHMHTPlOV
ţări frumoas e". IC---a..w...
B un p a trim oni a l, d e o c e rt ă valoa re, ~--,i..r-"' ...... „
est e ş i c re aţ i a m a rel ui gîndit or , i scriitor
„... ...„_.11„
"· """ ~ :..„
. ••• „
ilumini st fran cez Volta ire ( 1694 - 1778)
J ;; ~
"'~ -„. ~,..,,. .... „
c o n sac ra t ă ist ori ei regelui Suedi ei, Carol
.......
.......·"1(.- , ţ~ .
~ ...
a l XII-lea (t ip ă ri t ă la V e n e ţi a î n a nul •-'·
,...;.,:...
IOA.N<)V A.NTIDXOV
"°"""' . .
1806, în trad ucerea lui Co nst a ntin T zi-
H•N-•· J&.Q, ..r...;.
ga ra) . ,..,J&.. . f ·-~ ... ~· ...
D e ţ in e m , de a sem e nea, e diţi a \'i e n e ză, - . . .ţ --~....i-„ " ,,....
• .., ~ ... „.
în lim ba g re a că ( 18 15) , cu un ele com en- •CL ,._ .
tarii criti ce de D . ~ . D a n ·a ri s, a opere i t;.J
.„... .
A„..:... 11. .,; li-'<
lui T eofa t (372 - 287 î.e. n .) , celeb ru i ...
...... ,;•• „ z, .
„ "'"''"-
„ ....u- „..,..
na turali st ş i fil ozof g rec, cu p reoc upă ri u ..... _. .,,; •• ,„,,;.,.. "'
E....:,..11r.:.e..,. ,,,;,.. ·•• -.. .
e nciclo pedi ce, elev al lui Ari st ot el, Ca- f ţ -~':..· 5c'- . .
racterele (o galeri e d e portre t e m or a le ·E~ ~ .~ .;,,_. ~ .
.. „ IQ„ )"'t:., •
c hiţ a t e într-un t il deoseb it , \'iu , ele-
ga nt) , a p oi, Geografia lui S trabo n , m a r ele
ge ograf ş i istori c g rec, on g rn a r din
P ont (c. 63 î.e.n . - c. 19 e.n .), în e di ţ i a
A. Cora y , P a ri s, vol. I - III , 18 15 - Pag i n ă din lu c ra r ea ca nt e mi r ca nă D i vauu i sa 1<
18 17 (c u int eresa n te referiri la ist oria gîlceava inţ e lep tulu i cu l um ea , Ia ş i , 1698
n oa s tră ; d es pre B ureb ist a - ca să n e
oprim __num a i la el - a r e cu vin te d e
al e a să a preciere: „A/ungînd în f runtea C na d intre cele m a i de s e a m ă tip ă ­
n eamului său . . . l-a înălta t atît de rituri rom â nes ti din secolul a l XVII-lea
mult . .. , încît în ' cîţiv a ani ' a făcut un es t e soco tită, 'pe bun ă drept a t e, P ravila
stat puternic" ) . de la Govora, d in vr e m ea lui Ma t ei B a sa-
rab ( 1640), prim a ca r t e, d ea ltfel, cu
Sînt depozit at e num eroase exempl a re
car ac t er juri d ic, t ip ă rit ă în limba rom â n ă
din vec hil e tip ă r ituri d e la no i ori d in
în T a r a R o m â n ească , s u b îngrijirea lui
că r ţ il e a utoril or ro m â ni ş i a le celor de
Meieti e Macedo nea nul si S tefan Ohrid a
orig in e tni că s tră in ă, ca re a u p op osit
p e m elea guril e ro m â n eş ti .
tradu că t o r fiind Mih ~ il ' Moxali e; u~
exem pla r se a fl ă în d epoz itul mu zeului
E vanghelia d in 15 12 (rece n t res t a ura t ă nostru , ia r u n a l do il ea în ex p oziti a
în labora t orul in s titu ţ i e i noast re), es te de bază. ' '
prim a dintre aces tea . D es pre ea, un
I se al ă tur ă , prin valoare si se mnifi-
b•..! i. c uno scă t o r al tipa rului de la noi,
ca ţi e, o a lU1 ca podoperă a limb ii rom â ne
Mircea T om escu , în I storia c ărtii 1'omâ-
ş i a tipa rului rom â nesc - Cartea româ-
neşti, scri a : „Dinfre cele trei lucrări:
neas c ă de î nv ăţătur ă, Ia ş i , 164 1- 1643,
( tipă ri te la Tîrgov i ş te, la în cep u tul sec .
a l XVI-iea, de că tre J\I acari e n.n .) , prim a ca rt e a p ă rut ă în g ra iul p oporului
E vangheliarul din 7572 imprimat sub n o tru în l\'Ioldo va, sub îng rijirea m a relui
ob lăduir e a lui N eago e B asarab, în vremea că rtur a r Va rl a am-mitropolitul, cel care
căruia cultura rom âneas c ă atinge noi înto c m eş t e ş i izbutit ele p"r e fe ţ e , und e,
cul1m de dezvoltare, este capodop era ti pă­ printre alt ele, ţin e să precizeze - lu cru
riturilor n oastre d in se colul al XV I-lea" . import a nt p entru id eea un i t ă ţii noas tre
- că se adreseazrt , (prin aceastft cart e)
„către t oată seminţia româneas că" ; lu-
crarea , după cum iar ăs i se stie, a fost
tipărită sub domnia ş i prin' cheltuiala
unui alt mare domnitor iu bitor de
cultură - Vasi le Vodă. Cuprinde num e-
roase ş i alese gravuri , autorul lor fiind
A. Iliia. În Muzeul de ist ori e al R. S.
România se p ăs trează cî teva exemplare
a le Cărţii româneşti ( Cazaniei lui Var-
laam, cum m a i es te numit ă), unul dintre
e le rela tiv rece nt ac hi z iţi o nat , exempla re
deosebite între ele, fi e prin a nul în ce-
p erii imprim ă rii , fi e prin înse mn ă ril e
ce c uprind .
Prietenul m oldovea nului Varlaam ,
munt eanul dri t e Năs ture l , a l doilea
logofăt, prefaţ e~ză, după . cum se cu-
no aş t e, Antologhionul tipă rit la Cîmpu-
lung în a nul 1643 , de un exemplar
di spunînd ş i mu zeul no tru .
În alt ce ntru tipogra fi c românesc
- Alba Iulia - a p ă r e a , în anu l 1648, în
limba rom â n ă, ca expresie a luptei
tra n s il vă n e nilor pentru p ăs tra rea fiinţ e i ,
p entru a pă rarea a ceea ce era a l lor
d e veac uri, Noul T estament, cu o · pr.cla ţă.
Pagi na de tit lu a că r ţi i lui Dimitri e Ca ntemir,
I storia i mperiului otoinan (ed i ţia ge rm a n ă,
de imion Ş t e fan mitropolitul, care, ca
şi Varlaam , nu cu mult timp înaint e,
se adresa, de asemenea, tuturor româ-
nilor.
In s pirat ă ş i din Pravila moldove an ă
de la 1646, a vîndu-1 ca pr efaţator pe
mitropolitul Ş t e fan , ca tradu că tor pe
Danii! Andrean , iar ca gravor pe P e tru
Theodor, se tip ă r ea la Tîrgovişt e, st r ă­
vechi ce ntru tipografic româ nesc, în
a nul 1652, cunosc ut a cart e cu carac ter
juridic, Î ndreptarea legii, aflatr ş i la
muzeul nostru în mai multe exe mpla re
(unul în e xpoziţia de bază).
Se c on se rv ă la noi , în două exe m-
plare, ş i o altă op e r ă juridi că - Appro-
batae constitutiones, imprim a t ă la Oradea
în anul 1653.
Conse mn ă m , pentru veacul al XVII-
lea, alte şa pt e titluri , important e fi e
prin co nţinutul lor, fi e pentru limba în
care au fost tipă rit e, fi e pentru autor,
fi e pentru ilustraţia unora dintre ele
(d e os e bită) fi e - dar nu în ultimul rînd
- prin c op e rţil e de e po că, ales orna-
mentat e : E vanghelie, Bucureş ti , 1682
(-tipograf - Chiriac), Sicriitl de aur, Sas
eb eş, l 683 (pr e faţator - Popa Ioan
din Vinţ), Pravoslavnica mărtitrisire;
Buz ă u, 169 l (pr e faţator - Radu Logo-
1 7~5)
fă t Greceanu), Evanghelie, Bu c ur eş ti ,
1693 (sub îngrijirea lui Antim I vireanu
ş i Athanasie Moldoveanu, sub!. n . -
i arăş i un aspec t al l egă turilor moldo-
muntene, pr e faţ a tor fiind Şe rban , al
doilea log ofăt) , E vanghelie, Snagov, l 697
(prin grija lui Antim I vireanu ş i prin
voia lumina tului domn Consta ntin Brîn-
co veanu) , Divanul sau gîlceava înţelep­
tttlu1: cu lumea, prima ope ră ca nt e mir e ană
tip ă rit rt în Moldova (Iaşi, 1698, sub îngri-
jirea lui Atanasie ş i Dionisie, gravurile
fiind execut ate după dese nele autorului
că rţii) , Chiriacodromion, Alba Iulia, 1699
(unele pă rţi din Cazania lui Varlaam
a u intra t în co mpon e n ţa ci, ia r tipograful
ve nea din Tara Rom â neasd - Mihai
I stva nov ici, element e ce se a dau gă celor
care ne vorbesc de l egă tu rile dintre
ţrtr il e române).
La Muzeul de ist orie al R. S. România
se pă s tr ea ză un num ă r a prec iabil de
că rţi româneşti datînd din secolul al
XVIII-lea ş i de la în ceputul veacului
 Prim a t i pă ritur ă d in aceast~t vreme,
Nl:.<'l / ~'fi . la care ne vo m refe ri, es t e T riodul rîm -
ni cea n din a nu l 1731. Poart ă d e di caţ ia
· ţ" hi.:- (' F ~ T E .ST.:\ ~ l PJ ' lui ln oc henti e epi scopu l. Lu cra rea a fost
tipărit ă prin efortul tipografu lui I ere mi a
Ath a nas iev ici ş i al gravorului Dimitrie.
Op era ca re l-a sit u at pe a ut or, sava n-
tu l de renum e uni versal, Dimitrie Cante-
mir ( 1673 - 1723) p rintre ce i m a i mari
f'IJ/ '"' 1J- , .;„, „,,,\· ori ent alist i a i lumii tuturor timpurilor
---:'\ - )
est e, aş~ cu m se c un oaş t e, I storia I m-
f..,u Ct,\ C')t<)tt"<1. pert.ului ot01nan. Printre b unu rile patri-
'-..-· moni ale de o valoare d eose b it ă din Muzeul
, DF ~LJ)J.: FFRHIOl . de istor ie al R. S. R om ân ia sînt si
c le ma i vec hi cd iti i ale aceste i că rti
. l .1/IJ. /S\4Dl:l R J)( . IUJJ I I I l'OIU I
_,,,,,, ·} l
(Londra, 1734, Pa~ i s, 1 7 34 - fonn ~t
...:.1 1111.1 flii / Oli/' r'll r /'.' c'' I J, I
m a re ş i mi c - ş i H a m burg, 1745) . D in
e d i ţia ge rm a n ă, muzeul a re dou ă exem-
l'.1r ln 1;:,11, ele .;I. I I 11.\) pla re, unul a fl at în ex po z i ţ i a de bază,
cel de al doi lea, în d epozit .
\ l'. \lt ,..,
~ _, În an ul 1744, Con t a ntin Vod ă ~Iavro­
(1-'' l ' I . J.1 '"
co rd at di spun e înf iin ţar e a la R ă d ă uţi
a un ei tipograf ii . Aici avea să apară, în
' I • , ....., f \ IJ , • ' Pl ~ ' a nul urm ~1 tor, un frumos A ntologhion
(ex iste nt ş 1 în d e poz itu l Muzeului de

Pag in a de titlu a
a lb umul ui c uprin zînd
100 de im agini , tipărit
la P aris înanul 17 14 ;
do u ă g rav u r i c uprin se
în aceas tă va l oroasă lu -
c ra r e r e pr ezi ntă nobili
di n ţă ril e rom <"ine în
costum e de epocă

următor (explicabil, d eoarece produ c ţi a istorie al R. S. Rom â ni a) , prin os t e neala

în săş i d ecart e, în ţ ă ril e noastre, ca ş i lui Grigore Sta n Braşoveanitl (subl. n„
a iurea, d ea ltfel, est e acum mult m a i spre a a t e nţion a asu pra unui a.Jt ex emplu
mare). al l egă turi l or d intr e ţă rile române în

46
domeniul tiparului) , „meşte1 mare şi vechiului oraş M e diaş, ţăran i ş i a lte
f ăcătoriu a tot lucrul tipografiei", ca t egorii sociale, în costume tra diţion a l e
după cum se consemna în nota final ă din Transilvania ş.a.
a amintitei lu c r ă ri. Printre cărţ il e noastre se află ş i aceea.
La Rîmni c, Bucure ş ti ş i Ia şi a par, în a istori cului umani st secui, n ăsc ut în
an ii: 1746, 1750 ş i, r espec tiv, 1762, trei Cernat (Covasna), P et er Bod ( 17 12 -
e diţii ale Evangheliei (păstrează ş i muzeul 1768), Istoria celor mai de seamă învăţaţi­
nostru cîte un exemplar), avîndu-i ca maghiari din Ardeal şi Ungaria, tipări tă.
tipografi (în ordinea ani lor de apariţie), la Sibiu în anu l 1766.
pe : Mihai Afanasi e, Barbu ş i Gr igore, Pă s trăm , dintre că rtil e rîmni cene, si'
în fin e, pe Grigori e Stanovici ; pentru Mineele, unul pe lun a ~prilie („purtăt;r
Iaş i , amintim pe cor ectorii : Sandu B ucu- de grijă" fiind tipografiei, Ioachim iero-
reşteanu (subl. n ., spre a ate nţiona din monah) , cel de al doi lea, p e lun a iuni e
nou asupra unui nou element , nu de (tipografi : Popa Constantin ş i Popa.
neglijat, al r e laţiil o r culturale mold o- Const a ntin Mih ai lov ici), ambele tra du se
munt ene) ş i Evloghie monah , ca ş i pe ş i pr efaţate de către apreciatul că rtur a r ,
gravorii : I erei Mihai ş i Theofa nu mon a h . episcopul Fi la ret al Rîrnnicului ( 1780).
Muzeul de istori e al R. S. Rom â nia În patrimoniul Muzeului de istori e
est e deţ in ăto rul unui exemplar al bine- al R. S. Rom â nia aflăm si Penticosta-
cunoscutei lu cră ri semnate de că rturarul rionul bucureşt ea n din 1782 (prefaţat
sas din M e di aş, L a urentio Toppeltino de mitropolitul Grigore ; tipogra f -
( 1641 - 1670) , Origines et occas1,is Trans- Stan ciu Popov ici; „îndemnăt or, osteni-
sylvanormn în e diţia v i e n e ză d in 1762, toriit şi purtăt oriit de grijă" - ieromo-
c uprinzînd int eresa nt e gravur i : stema na hul I eremia) .
~fo z e ul nostru es te detinătoru l num ai
a cîtorva volume, din pi cate, ale că rţii
Pa gina d e titlu a lucr ă rii lui l\lotrn ye, Voyages,
172 7 istoricului tra nsilvă n ea n , ca ncelar în vre-
mea principelui Apafi , Wolffgangi Beth-
len ( 1639 - 1679), H istoria rerum Trans-
VOYAGES sylvanicarum (ed. a II-a , tom . I , V, VI ,
DU S'.
~
l. Sib iu , 1782 - 1789, l 793), operă t ipo-
A DE LA MOTRAYE grafidt datorată lui Ios. Benko.
E N Printre cele ma i valoroase că rti româ-
UJIU>PE, ,\ )lE f, AFRiQU ;. ne şt i tipărite la fin ele veacu lui a l' XVIII-
„ (.; L'IJ A' 1 •1J'1f' l; Cl.' E (;(ANIJ/Z l'M tlF.Tf. /JI; lea se num ără, desigur, aceea a istori-
1
11 :.,„~~~ ~~ ~.~,~ ~ .1 L 1n ;: ~ . ~: llfG~~<~ '. 1!~r~-~·~. U. t~:, !~~' cului , filologului, poetului , ma relui dr egă­
I llPll 1 , ..'!.., 0\. All, , b(; lll(.• U IS. , b:, i,: tilf , b J. '1 , 01<o 1 r, .\'.i;:. tor lanach e Văcărescu (c. 1740 - 1797),
A\' I: C
'" I\ • \f( 11 t I'-' i J• l ·r li I K I I') \1 0\ l n '
Observaţii sait băgări de seamă asupra
<.:ouu1<nr1 , c:>Pm~&< . dM I'~ .S. de-. l'" ' oul'.\ulNt 1 \O)'l;te! 1 t.- 1!r..'
pm...::u1.111Lct f("11U fllU.al11c) IOU...il':lnt k-. 1'~·1ff>l1on t. Jt.., AUIC'lln J1tLnj(U6
•l' \o»ctefT'C , d~ l· rJ nc:c , ol1 tJl11. . tkSuc.k , t. c.
regulelor ş i orînduelelor gramaticii româ-
C.O M M I:: ,\US S I
n eşti , tip ă rit ă la Rîmnic în 1787 (tipo-
graf - Gheorghe, fiul lui Popa Const a n-
tin); în pr efaţa s e mnat ă de a utor, se
a firm ă : „De am a căde în vină, căc i
am f ăc itt [ca] un om plin de amathie
si nesti-intă a ce stă îndr.ăznea lă să scot
~cest fel dă carte în . vedetă, învinovăţt;~
re-m iaste iitbirea Patriei, a vecinătăţ ii
şi a rumănilor , ce vorbesc în această
limbă şi sînt gată să-m iau dă la aceştia
p edeapsa după vina mea'').
·Nu lip seş t e de aici Scurtă izvoadă a
Chn T. JO li NS O N t< ). V AN
A LA HA\ l ,
D URE N.
lui Dimitrie Eustatievici, cărt urar român,
M o { l '( ' \i I ,· profesor la Şcoal a din Scheii Braşovului,
director al şc oal e l or naţional e ortodoxe

47
 tip ă r it ă la Sib iu în a nul l 805. Aut orul,

f;~f -~~:?~ri-,·-~1·i~Ei's
·„ ' -~T .•..
".~ · OCCAS'US ·
N. irRAN'SSY:LVAN0RUM '
• . .· ' SEU • a du ce unele arg um en t e în sprijinul ide ii
SRUl'lE NATIONE$
, T R t\ NS S Y LV AN I JE,
iARUMQ UE UL'rlMI TEMP OlUS
•' .- REV OL U, T l O NES,
t HIST ORlCA NARRATIONE:
1! & 1l I( l TE R C O MI' RE H E. NS .i),
; mirea Supplex-ulu.i, Ioan Moln ar-Piu a-
rJUCTORE
. LAURENT IO T OPP ELTINO
ou MEDGYES.
I • r
j r esp ect iv 18 I 3r-d ou ă lu c r ă ri a vî nd c~
V nNNJE A us T R1A:,
~l/Wtlllli li>.RM A„„~ JOtE•Kl K110.CU'ttiN
M~ DCC. J.K4'. _
Pagina de tit lu a că r ţii lu i L a ure n tio T op p el-
t in o , Origi nes et occasu s Tran ssylvan orum , \' iena,
1762
d in Tra ns-iwa ni a, a ut or al primei g ra m a-
t ici rom â n eş ti , (c. l 730 - 1796 ), ce a
văz ut l umin a t ipa rului la Sib iu , în tipo-
g rafi a lui P etru B a rt a ( 1792 ).
Avem s i cele trei volum e a le T eologiei
dogmatice' şi moraliceşti, tipăr ite la Bla j
1n a nii 1801 - 1802 , o pe r ă a a ltui mare
că rturar a rd elea n , episcop ul Ioa n Bob
( 173 9- 1830), pa rti cipa nt la întocmirea
celebrul ui m em oriu : Supple x Libellus
T·a lac ho rum.
În anul 1804 , la C e rn ă uţi , în tipogra fi a
Ju i P e tru Ecar a, cu t ex t rom â nesc ş i
ge rm a n , în tra du ce rea lu i Ş t efa n Aft a-
n asiev ic i, er a imprim a t Catehismul mic,
lu cra r e ce se p~ts tr ează azi, ca ş i mult e
d intre că rţil e ·vec hi rom â n eş ti , nu în-
d es tu l ă to a r e exe mpla re.
În p a trimoniu l nos tru se păs tr e a ză
s i s tiut a lu cra re a lui Andreas \Volf,
B eârage zu. einer S tatistisch histon:schen
B eschreibung des F i'irstenthmns 111 oldau,
sas d in Tra nsilva ni a ( 174 1- l 8 12), a s tat
o vrem e în Moldova (la Ia ş i , ca m edi c)
si se dovedest e un bun c un o scă tor a l
„ ~eali tă ţii d e ~ i c i , fiin d , în ceea ce scri e,
în ge nera l ob iect iv. Î n cart ea sa , \Volf
roma ni t ă tii rom â nilor.
Di spun'em ş i d e Gramatica germano-
ro mi?. nă, tipă rit ă la Sibiu în anu l 1810,
a parţ inîn d m edicului ş i aprec iatuluj pro-
fesor tra n s ilvă n ean , colaborator la mtoc-
riu ( 1749 - 18 15) .
În acelas i a n , la Buda în să , se imprima
cart ea m a; elui istoric ş i filolog ilum in ist
româ n 'cl in Tra nsilva nia , unul d int re
corifeii Scoli i Ard elene, P etru Ma ior
(c. 176 1_:_ 1821 ), intitulat ă P redice.
L a Sibiu se tipă re au , în anii 18 11 ş i
a utori pe : Pol yzois Kantos (ţnv ăţătit~i
de m ulte stiinte în tradu cer ea s1 cu ded1-
ca t ia lui ' 1 i c~clim Grecea nul) 'si Joseph
Lu.c us Ma ri en burg (G eographie 'des Gros-
sfi'.i.rstenthu.m s Siebenbiirgen , în dou ă vo-
lume), că rtur a ri pre z e nţi , astfel, ş i în
muzeul nostru.
Îna in t e de a n e r efer i la ultimele ach i-
z iţii d e cart e, precum ş i la cele cîte va
vec hi tip ă rituri pîn ă nu d e mu lt de po-
zit a t e, ac tualme nt e expuse în săl!l e
Mu ze ului d e is torie a l R. S. Romârna ,
a mintim în că c inci valoroase lu c ră ri :
S trajnicul d e la Blaj , d in 1817 , tip ă rit
sub îng rijirea lui Ioa n Bob (t ipog raf,
P etru ; corec tor, c ondu că tor a l tipog ra-
fi ci, Dimitrie Popp) ; I storia vechii Dacii,
cea nitmit ă acum T ransilvam:a, V alahi a
şi Moldova, Vi ena, 18 18, o cart e-arg u-
m en t pe ntru unita t ea ş i co ntinuitatea
n oast r ă, a ici, pe m eleagurile carpato-
d a nu b ia no-ponti ce, se mn a t ă de istoricul,
g rec de or ig in e, st a bi li t în Ţara Româ-
n ească, fo st ele \· a l lui Lambros Fotia di s
la Acade mi a din Bucures t i, D ioni sie
F o tin o ( 1777 - 182 1); c unos~ ut a L egiuire
Caragea, Bucur eş ti -, -18 l 8, cu o frumoa să
s t e m ă a Ţăr ii Român eş ti ş i a jude ţ el or
e i ; Dialogurile. lHi Phoc ion, Iaş i , 18 19
(în tra du ce rea E ca t erin ei S u ţu ş i dedi-
c at ă Eufrosinei Callim a chi ) ; în fin e,
C11,legere de difen:te tragedii care au fo st
prezentate p e scena teatritlu i din Bu.citreş t i,

48
voi. I - II, Bu c ur eş ti , 1820 (în g receş t e ;
editor, Hri stofor Krateros), cu o inte-
r esa nt ă Prefaţă, din care c it ăm : „ T ea-
trul la s tr ămosii nostri era socotit nu
numai ca un obiect d~ distracţie plăcută,
dar şi de gîndire şi de shtdi1,1,; de aceea
s-au ocupat de el minţile mari, îndrep-
tînd moravurile ş1: perfecţionînd limba''.
Îmbogăţirea ex p oziţi e i de bază cu
noi piese, preocupare p e rman e nt ă a
Muzeului de istorie al R. S. România,
a condu s, în anii trecuti , dar si tela ti v
recent , la expun erea un ~r cărţi Şi albume
rare, din depozitul in s tituţi e i în să lile
sec ti ei de istorie medie. Printre ele,
in s~răm m ai întîi : R ecueil de cent estam-
pes representant difjerentes nations du
L evant, Paris, 1714 (c uprin zînd ş i ş tiu­
t ele imagini ale nobililor din ţări l e ro-
m â ne; gravurile au fo st executate din
ordinul ing. L e Hay, de că tre Ba isiez
în anii 1712 - 17 13, dup ă tablourile pic-
torului va n Mour, realizate în anii
1707- 1708, la cererea a mbasadorului

Pagina de tit lu a lu c ră rii lu i Francesco Grisse-

l ini, Vers11ch einer p oliti sc hen und natiirlichen
Gesc hichte des T emuwarer Banals in Briefen,
Viena , 1780 Pag ină din lu crar ea lui !apach e Văcă r esc u,
Obse rv aţii sau băgă1'i de seamă asupra regulelor
şi orîndue/elor gramaticii român eşt i, Rîmnic, 1787

\ţ r 4 n I Ql r I ( t I I n 11 Franţ e i la Co nstantinopol, F erriol, perso-

..,.,n" Wf•klllfl O rr•"'1$l>f•r• 11•• tn t. I, t'lffl(~fl I" Lflu....
.„„.... "'' .„„. „.... ,„.,„. .... „ „a\
.P.11111... et'htUrf.
H;
nalitate cunoscută n o u ă ş i din r e l atăr il e
mc t.f u c ~ lui Dimitrie Cantemir).
Din cele pest e 150 că rţi în limba g reacă
de curînd achiz iţi o n ate, datînd din seco-
lul al XV III-iea ş i din primele dece nii
ale veacu lui al XIX-lea, care a u ci rcula t
în ţări l e române (în parte, folosit e ş i la
Academiile din Bucureşt i ş i laş i , precum :
Tratatul de fizică al aprec ia tului profesor
Theofil Cory daleu, tipă rit la Veneţ i a
în a nul 177 9, Gramatica germană , 1785,
I ntroducere în limba greacă, 1798, Arit-
metica uzua lă, 1808 ş i Fizica pr escurtată,
18 12, toate tip ă rit e la Viena ş i datorat e
că rturarului de origin e ma cedo-ro m!n ă,
.• h-'94.,- elev la Academia din Bucureşti, Di mitrie
~~i!S!Sl!!i!'i!l!Sw~••5.~.mill!!e!!~,....J~#h
•• .„. ,. ,,,
,.,„. , .. ,•. „„
't I
~ H„
„„
N. Darvaris, apo i I ntroducerea în logică,
a profesorului de la !anina, Gheorghe
Sugduri s, Viena, 1792, Enciclopedia lec-
ţiilor în greacă, Viena, 1812 - 18 14 , sau
Elemente de ma t ematică, se mnat ă d e
Dimitrie Ga vd elas şi tip ă ritrt la noi -

49
în Iaş i - , 18 18) , un ele au fo st deja c xp u ~e
în să lil e muzeului. Printre acest ea dm
urm ă, un loc d eoseb it îl au: I storia
R onuZniei ş i Geografi a R omf.nie i (se folo-
seş t e - fapt se mnifi cativ - t erm enul de
R omânia, pentru întîia o a ră ) , tip ă rit e
la Lipsea în a nul 18 16 ş i datorate lui
Daniel Ph ili ppid es, elev la Academi a
din Bu c ur eş ti , apoi profesor la Acad emia
i eşea n ă .
Dintre ultim ele a chi zitii a mintim
doar : Fabellae de E sop (f~buli s t a n t ic
grec, origin a r din Asia Mi că, c. 620 -
c. 560 î. e. n. ), Am st erdam, 1726, H istoire
des chevaliers hospitaliers , d e Vertot
(din ,păcat e, avem num a i patru volum e)
tipă rit e la Pari s ( 173 7) ş i Am st erda m
(1766) , L es oeuvres de poetul lati n Vir-
g iliu s (70 - 19 î.e. n .), vol. I , Pari s,
178 0, Uş a p ocăinţei , tipă rit ă la Braşov
în a nul 18 12 cu sprijin di n celelalte ţă ri
rom â ne (tra du cerea făc u t ă de R afai l
d e la Nea mţu ; printre „subscriptori" :
Dosithei, mitropolitul Tă rii Rom â n eş ti ,
Costand ie Bu ză ul , episcop, Iosif, epis-
cop al Argeş ului , Dion isie Sa vast is,
epi scop , Zoi ţa B ă n easa Brî ncovean ca,
Gr i g ora şc u Brînco vea nu vorni cul , Pana
Cost escul paharni cul, l'd iha il F ilipescu
p aharni cul , R ă du ca nu Golesc u vorn ic,
Barbu V ăcă r esc u vornic et c.) sau The-
atre , d e Volta ire, tom. VIII, P ari s, 18 13.
Un fo nd ce va face în v iitoru l a propia t
ob iectul unei e xpoz iţii t emporare.
U n fond - un t ezaur, ca re ne vor-
b es te despre dragost ea poporului rom â n
p e;1tru frum os, pentru lit era tip ă rit ă,
d espre resp ect ul ce a ş tiut să poarte
nobililor crea t ori d in a ces t dom eniu
(a ut ori, tipografi, gravori ş .a.), d e a ici
ş i d e a iurea ; un fo nd ca re ne a mint eş t e,
prin importa nte elemente, de l egă turile
dintre Tara Român e a scă, Mold ova si
Transil v~ni a. '
U n fond - - un t eza ur, care ne în-
d e am n ă la noi lect uri ş i me ditaţii.
Bibliografie selrct ivă
IOAN B I AN , NER VA H O D OŞ, D AN SI MO-
NESCU, Bibliografia ro111âneasc ă veche, 1508 -
7830, to m. I - I V, Buc„ 1903- 1944
ARI AD NA CAi'llARJA NO-CJORA N, Academiil e
domn esti din Bucuresti ş i J asi, E d it . Acad .
R.S .R'., B u c„ 197 1 . .
Dioni sie Fot ino, a u torul lu c ră rii I storia vechii
Dacii, Vi e na, 18 18

*
* *
De-ar fi să în tocmim o h a rt ă în care
să co n se mn ăm principalele centre tipo-
grafi ce reprezent a t e în fondu l d e cart e
rar ă succin t prezent a t a ici, o ha rt ă a
Europei, fă ră de gra niţ e, deoarece, cart ea
nu le-a cun oscut , a poi, d in ea nu ar
li psi urmă t oa r:el e (respec tînd ordinea al-
fab e ti că ) : Alba Iulia, Am st erd am , Augs-
burg, B asel, Blaj , Braş o v, Bu c ureş ti ,
Bud a , Bu ză u , Ce rn ă uţi , Cîmpulung,
Frankfurt, Govora, H aga, H a mburg,
Ia ş i , L eipzig (Lipsea) , Londra, 1 euchât el,
Niirnberg, Orad ea, P a ri s, P e t a, R ă d ăuţi ,
R oma , Rîmni c, Sas Se b eş, Sibiu , Snagov,
Tarv isii , Tîrgov i ş t e, V e n e ţ i a, Wittenberg.
U n fond din care e xpoz i ţia de bază a ~.
Muzeului va fi , periodic, îmbogă ţ i t ă . L
50
 I CO LAE CARTO J AN , I storia literaturii ro111â11 c
vechi, Edit. Miner va, Bu c., 1980
„ Cata logul inc una bul elor " (Bibliot eca Ce ntra lă
U niver,s itar ă Cluj-1 a p oca), E dit. D ac ia, Cluj -
Na p oca, 1979
„C r eş te r ea p a trimoniului mu zeal " (Mu zeul d e
ist o ri e a l R. S. R o mâ nia) , I - II, Bu c., 1976,
1978
VET U RI A J GĂH E AN U, Cat alog ul colecţiei de
incunabule, (Bibli ot eca Mu zeului Bruke ntha l)
Sibiu , 1969
S i\lMAHY
The Hi story Mu seum of t he Socia li st l~ c pu bli c
o f R oma nia has got a r ich v a luable stock of p rin ted
works by m ea ns of acq uisitio ns, d o natio ns, t ra ns-
fe rrings a nd loa ns.
Whe reas the e xhi b ited p rinted pa pers are roug hl y,
well known by people, t he d eposited ones, as it
goes withou t say in g, a re not. The a bov e-me n t io ned
d ep osit , comprising rare prin ted works, was rece n-
t ly re-a r ra nged , acco rding t o a ne\\" m ode rn ou t-
look , the funda me n ta l principles, a nd first a nd fo re-
m ost, the principles o f preservatio n , beeing takie n
i n to acco un t. Thc redi scovery of in forma ti o n co n-
cerning thc ra re book (suc h as incunabula , t he old
R oma nia n book , fo reig n boo ks a nd precious copies)
was fa cili tated by mea ns o f t he topogra phical ca rd
index; t hc latter was a l so achieved of la te, as we ll
as t he c hronologica l one, a nd in t he near fu t ure
a ny in fo rma ti o n will be easil y fo und d uc to t he
the ma ti cal, t he o nomastic a nd . the topo ny mi cal
ca rd indexes.
Am ong t he incu nabula w hic h were here deposited,
we ca n notice t he fa m ous Bi ble in Lat in (N ii rn-
ION M Ă R UN T E L U , SO RI NA CODR EANU ,
FLORJ CA CARAPA CEA , Cartea s tră-ină veche,
1472- 1700. • Cat a log , G a laţi , 1975
D O INA NĂGLE R , Ca talogul „ T ransilvan icelor",
(Bibli ot<!ca B ruke ntha l S ibiu ), I , S ibiu , 1974
AL. PIR U , I stori a literalu rii ronuîn e de la origini
p înă la 1830 , E di t. ş tiinţ i fi că ş i enc ic lop e-
di că, B u c. , 1977
MJRCE A T Oi\•lESCU , I sto ria c ărli-i ro 111ânesti de
la în ceputuri pînă la 1918, E dit . ştiin t ifi că,
Bu c., 1968
b erg, H78), a nd a m o ng t he fo reig n a uthors whose
works were printed in an cie nt tim es, we m e nti o n
Strabon , Ti t u s Liviu s, Pluta rch , Miins te r, Dlu gosz,
V oltaire. Am o ng the old book s which were printed
in our country, we me n t io n the mos t sig nifica n t
o nes : t he Gosp il of 1512 (w hic h was rece ntl y res-
tored a nd will be ex hibited in the ha li mea nt t o the
cui ture of the 16th ce ntury), the Pravila o f Govora,
T he R oma11ian L eam i11g B ook , thc New Testam ent
of Belgrade, Jn dreptarea L egii /Thc lmp rov ing of
Laws/, T he H islory of the Ottoman E mpire b y Dimi-
t rie Ca ntemir (pu blished in 1745). Observa/ii sau
băgăr i de seamă asu pra regulelor ş i orînd11elelor
gramaticii 1·o mâ 11 eşti (St udies and not es o n t he r ules
o f R oma nia n gramma r), by Ianac he V ăcă resc u ,
Legiu irea Ca ragea , / Prince Ca ragea's La w/.
The book stac ks o f ra re pri nted works in t he
Hi story Museum o t he Socia lis t R e pu blic of Roma -
nia , is an importa n t sourcc mea nt t o e nri ch the fun·
<la menta i cxhi bit ion , whic h will be in co n t inuou s
echa nges .
51
 instructie
- - educatie
Cercul „Prietenii timpului"
MELANIA ZVIRID, DUMITRU NEDELEA
· L a .13 fe brua ri e 1980 a lu a t fiin ţă,
. p e lîn gă sec ţi a „Ceas u] de-a lung ul
vremii ", un mi cro-ce rc 1 , numi t „ PRIE-
~fE N II TI IP UL UI " . Trecî nd pes t e pro-
blemele orga niza tori ce a le înfiinţ ă rii ş i
fun d ion ă rii ce rcului , vom în ce rca să
rez u~ă m , în cele ce urm ează, act i,·it a tea
propriu -z i să a tin erilor m emb ri 2 din acest
tîii ăr cerc.
52
Primele „sedinte" a u fos t d es tin a te
în ex clusi \'i t ~ te, c~ nf ec ţio n ă ri i pli curi lor
d e perga ment , (fot o I , 2), întru cî t se elec-
t ase ră fo a rt e mult e cadra ne ca re tre-
b ui a u proteja t e (fot o 3). Li s-a expli ca t
copii lor neces ita t ea lor ş i a poi „ proces ul
t ehn olog ic" ş i , în sc urt timp, co piii ş i- a u
în s u ş it t oa t e o pe ra ţiuni l e: împă turirea
co rec t ă a colil or d e perga ment (pentru

încadrarea cît ma i „economi că" a şa blo­
nului) , desenarea - dup ă ş ablon -, de-
cuparea cu foarfeca, îndoitul mu chiilor
ş i lipirea lor. D eş i nevoia de plicuri
era foart e mare, nu s-au trecut cu ve de-
r ea „rebuturile" (plicuri t ă iat e sa u lipit e
strîmb) , cerîndu-se nu numai cantitat e
ci ş i calitate. După cîteva ore 3 de mun că,
în cadrul cercului, erau bun e de folosit
(după usc.a rea lor compl e t ă ) cca. 400
plicuri .. Re~ultatul a d e păş it aş t e pt ările
ş i aşa ş;:a.-tre cut la o a dou a ope raţiun e,
tot ~tît cţe µrg~ nt~ : .selec tare<)., fprnitu-
2
rilor ca re s-a f ăc ut,
de fapt , paralel cu
c onfec ţi o n a r e a - în continuare - a pli-
curilor 4 .
Selectarea furniturilor (foto 4, 5, 6)
f ăc ut ă cu pense ta, în loturi mici, s-a
d esfăş ur a t în cele mai bune c ondiţii de
timp, ca ntitat e ş i calitate. Copiii s-au
a muza t muncind, căc i amalgamul piese-
lor le-a oferit un vast cîmp de „ n ecu-
noscute". Copiii au muncit amuzîndu-se
numind, ad-)ioc, a cest e „ necunoscute",
dup ă form ele · 1or ciudate: „ ţipă ruşi",
„ b e belu ş i " , „ochelari" etc . Ac ea stă selec-
53
tare prim a ră 5 , ca re celor doi s pec i ali ş ti
a i sec ţi e i le-ar fi ocupat foart e mu lt
timp , a fo st r ealizat ă de copii în cîte \'a
luni. ~lun ca lor ne-a fo st de un real
folo s, iar pentru ei aceas t ă mun că, sub
su pra Yegherea ş i îndrum a rea spec iali ş­
tilor, i-a famili arizat cu miga la ceasorni-
ca rilor, i-a a jutat ca - m a i apoi - să
rec unoa scă , în m eca ni smele d e ceas, gă­
site tot printre furnituri - piese similare
cu ceea ce ei sel e cta seră deja.
A ceas t ă ortare primar ă a ridi ca t o
alt ă proble m ă urge nt ă : a mba la rea ş i
depozitarea acestor pi ese. -a întrerupt
co nf ec ţionar e a plicurilor (s-au reali zat
cca. 2 OOO bu c). ş i s-a trec ut la confec-
ţio n area altor genuri d e ambal aje, în
specifi cul pieselor ş i folo indu- e mat e-
riale u ş oare, d ec i u ş or de mînuit : poli-
sti ren expandat , carton , hîrti e ce r a t ă,
pînz ă 6 . Ş i , fireş t e, nu s-a trecut la
am bala re înainte d e-a acorda pieselor
o s um ară to ale t ă ! Aceasta a fost fă c ut ă
tot cu a jut oru l m embrilor ce rcului. Ca-
dra nele d e email s-au ş t e r s cu cî rpa
um ec tată ş i , und e a fo st cazul, s-a folo sit
ş i d et erge nt. Cadran ele de carton au
fo st doar d espr ă fuit e, folo indu-se, un e-
ori ş i radi era. R e tul pieselor m etali ce
(cadra ne, b ala nsuri , arcur i, ancore, ro-
tiţ e etc.) s-a u s p ă l at, folo indu-se pensula
ş i p ense ta , în petrol lampa nt ş i , dup ă
o u şoa r ă ş t e rge r e ,
li s-a apli ca t un foart e
s ubţire s trat d e ulei.
O alt ă ope raţiun e la care copiii au
parti cipa t cu entu zias m a fost pr egă tir e a
mobili erului pentru depozitarea pieselor
a mbalat e deja . A ce as t ă „ preg ăt ir e" a
fo st n ecesa r ă, întru cî t, nee xi s tînd m obi-
li er ad ec vat, s-a u recuperat piese din
casă rii propuse d e Mini st erul ă n ă t ă ţii
pentru mobili er din nc hi fa rm aci i. Ast-
fel, se rt a rele în care urma să fi e pu se
pi ese a mbalate, au fost pen sulate cu
petrol la mpant ş i apo i că ptu ş it e cu ca r-
toa ne.
. D e a se menea , elev ii parti c ipanţi la
ce rc au fost mo b ili za ţi să ajut e co nser-
\'a torul , sub îndrumarea acest uia, la
pregă tir e a unor piese de patrimoniu,
necesare ex poziţiilor t emporare.
Că tr e sfîrsitul anu lui J 980, s-a trecut
la operaţii deoseb it e, ca profil, faţă de
ceea ce se făc u se pîn ă at unci. S-a început
selec tarea sec und ară 7 care a mers în
paralel cu o s umară notar e pe ambalaj
a urm ă toare lor semnalm ent e : denumire,
dim ensiuni ş i eventuale serii sau inscrip-
ţii . P entru stimulare, copiii au primit
indi ca ţia să-ş i not eze pe ambalaj ş i
numele pentru a se c unoa ş t e volumul de
munc ă al fi edruia în parte. S-a trecut
la un alt ge n d e ambalare care, la prima
ved ere, a stîrnit zîmbet e, dar ca re s-a

dovedit foart e efi cace : piesele „s-au
cusut" pe ca rton ori au fost în ş ir a t e
ca m ărgel e l e . De exemplu , lim bi le de
ceas, găs it e tot printre furnituri , au fost
prinse pe buc ă ţi de carton , folo indu-se
a cul cu aţa . Ac e astă ambalare, pe ca rton
alb, cu plan înclinat, are urm ă toar e l e
avantaje din punct de vedere a l conser-
v ă rii ş i valorificării : izol e ază o pie să
d e a lta ; le creează o bază uşurînd aş e­
zarea ordonată în cutii şi sînt pr egă tit e
5
pentru viit oare expuneri. Ac e la ş i ge n
de prindere s-a ex tin s ş i pentru alte
pi ese cum a r fi : punţil e de compas,
arcur i originale, balansuri f ă r ă spiral
ş i ax et c. „ În ş irarea m ărgelelor " a fost
o mun că mai mult decît di s tractivă, căc i
sutele de rotiţ e f ără axuri, sau sutele
de ca pace de la tobele arcurilor s-au
înşirat pe aţă , punîndu-se între ele
mici p ă trat e de carton pentru izolare
ş i pentru a put ea fi aşeza t e în rînduri,
5S
în cutii. F iecare „ş ir de mărgel e " are
la capet e notat num ă rul de componente,
ceea ce u s ur e az ă e vid enta lor. Deoarece
în cadrul ' furniturilor s-~ u găsit şi cea- ~
suri de t eriorate în proporţii diferite,
-a t rec ut la ini ţi e re a pioni erilor în con-
servarea, în detaliu , a a ce tor pi ese.
Cîţiva elevi , re mar caţi prin co n şti in ­
ciozitate ş i înclinaţia lor spre lu cruri
d e am ă nunt (el. a VIII-a) au fo st l ăsaţ i ,
fir eş t e, după in d i c aţi i prea labil e ş i sub
controlul s pec iali ş tilor sec ţi e i , să d emon-
t eze m ecan ismul din carca s ă , ă -1 curet e
ş i să-l remonteze 8 . Tot cu copii i „ m~ i
d e zg h e ţaţi " s-a lu crat ş i la c onfec ţio­
narea „că măş ilor" din expandat 9 pentru
ceasuri de buzu nar din patrimoniu 10 .
Activitat ea cercului „ Priet enii tim-
pu lui " , în dom e niul c o n se rv ă rii , a fost
pr e z e ntat ă publi c ş i d ec i supu s ă d iscu-
ţ iil or. Consili u l jud e ţ e an al pionierilor,
aflîn d d e a ce a s t ă in e dit ă si int e r esant ă
act iv itat e a cercului, n e-a ~e rut sprijinul
într-o a c ţiun e int e rjud e ţ e an ă a coma n-
danti lor de unit ă ti din scoli . Actiun ea
d e t'ăşurată la s~diu l ~ec ţ i ei ,,'CeasuÎ
d e-a lungul vremii " a Mu ezu lui jud e ţ e an
de istori e ş i arh eologie Prahova - Plo-
i eş ti , a fo st de fapt o c ompl e x ă , i re u ş it ă
„se ară -muz e al ă" intitul a t ă „ PR I ETE-
.N UL NOSTR U Tli\IP UL SI NOI PRl-
ETE 1 II TIMP L I" : un .di alog d espre
„ folosirea util ă a timpului " , un concurs
d e desen - pe profil - ş i un film docu-
m entar d espre cea sul d in PRAGA , m em-
brii cercului au d emon stra t , pe viu ,
lu crînd efec tiv, tot ce lu c ra se ră d eja
la cerc . lnvitatii la a cea s t ă activitat e
d em on s trativ-~du cativă au înt ele că
munca de voluntariat efe ctuată de copiii
ploi eş t e ni , în cadru l acestui cerc, este
de un real folos muzeului dar si elevilor
fiind edu caţ i - prin mun că '.__ pentru '
mun ca făc ut ă cu pasiun e 11 .
La sfîrsitul ani lor scolar i l 979 - 1980
şi 1980 -' 1981, Şcoaia nr. 4 a oferit
56
m embrilor cercului „ Pri t enii timpului"
di s tin c ţ ii pioni e reş ti, pentru fr ec ventarea
cercurilor t ehni ce. D e ase m enea , Con si-
liul jud e ţ e an al pioni erilor a asigurat
muzeului di s tin cţ ii „ t ehni ce" p entru a
le ofe ri elevi lor m e r-~tuoş i .
În pe rspe ct i vă, va cont inu a a ctivi-
tatea cercului „ Pri et enii timpului ".
NOTE
-a p ornit ac ţiun ea cu cca. 15 pioni eri
(ci. V - VIII ) d e la Şcoa l a ge n e ra l ă nr . 'I , la care
s-au a lipit, d estul d e r ep ed e, ca m tot atîţi a d e la
Şcoa l a ge n e ra lă nr. 2 9 (ci. a V-a ).
2 Ni velul claselor p a rti c ipa nte : III - VIII.
3 Fieca re „şedinţă" dur ea ză. I h J O' - 2 h,
c u p a rti c ipa rea unui num ă r d e elevi ca r e osc i-
l ează într e 3 ş i !O. În ac ti v ita t ea cercului au ex is-
t a t ş i „săptă mîni p lin e" cu activitat e d e fi eca re
zi. (Cercul a fun c ţi o n a t ş i dum ini ca ş i în v aca n ţe,
o ferind pos ibi litatea p etrecerii timpului li be r în
m od pl ăc ut ş i util. )
4 S-a u co nfecţi o nat p e do u ă. dimens iuni: 8/5
c m ş i 15/ I l c m . S-a extin s fo ia irea lor în a mba -
la rea a ltor genuri d e furnituri : pl ăc i , meca ni sme,
ra me, carcase etc.
5 Separar ea după c riterii cvas i -ş tiinţifi ce , urm ă­
rindu -se a pr opi erea d e f o rm ă.
6 P entru roti ţe cu ax uri s-au croit pl ăc i d e
expa nd a t , p c m ă rim ea c ut iil or d e carton cx i t ente,
pl ăc i căro ra li s-a u făc ut „ ur echi " d e trager e -
d in pîn ză; s-au lu cra t sep ara t oa re din cart on p en t ru
c utii , pli curi -c u sute - din hîrti e ce ra t ă. et c.
7 Aceas tă selec ta r e, a fl a tă în că în cur s de d es-
făş ura r e, impli că tipi ză ri p c deta lii ..
8 Co nse r varea ceasuril or nu pr esupun e d oa r
o într eţ in e r e exteri oa ră c i ş i î ntr eţ in e r ea meca ni s-
mului ca re nu se p oat e r ea li za corect <lec it prin
d e mo nta r ea a .
9
Că m aşa d e expa ndat est e, d e fapt, o a d evă ­
r a tă „ p e rn ă a nti -se i s mică" umplînd exac t interiorul
c utie i în car e se introdu ce, ceas ul acesta fiind a şez at
într-o scob itură sp ec ia l făc ut~l în ac east ă „ p e rn ă.",
10 Întru cî t cercul PRI E TE II TIMPUL U I
fun cţ i o n ează într-un d c meniu diferit de ce l a l
Caselor pi oni eril.9J'>" membril or cer cului li s-au d a t
l eg itimaţii c u viza a nua l ă d e part icipa r e.
11 S-a lu crat cu elevii de la Şco l i l e generale
nr. 4, 2 9, 30 din Pl oi eş ti
Din activitatea Muzeului judeţean
Hunedoara-Deva cu publicul
- -- - - - - - - -- - - -- - -- - - --
Preocupat constant pentru diversifi-
carea ariei manifes t ă rilor
consacrat e
marelui public, pentru a veni în întîm-
pinarea int ereselor ş i dorinţ e lor acestuia ,
colectivul Muzeului jud e ţ ean Hunedoara-
Deva a conceput ş i concretizat o seri e
de actiuni ce v iz e ază valorifi carea atît
a pat~imoniului muzeal cît şi a tradi-
ţiilor existente în cadrul jud e ţului . E st e
vorba de r ea liz ă ri cu caracter permanent
sau t emporar prilejuite de anumite eve-
nim ente ş i care jalon eaz ă programul de
activitate cu publicul al acestui colecti v.
În cele ce urm e ază vom consemna
un ele înf ăptuiri din anul I 98 l în acest
domeniu , acţ iunil e din anul l 982 ş i ,
totodat ă, principalele manifes t ă ri orga-
nizate d :! muzeu ş i deve nite, prin relu area
lor anuală, tradiţiona l e.
La Castelul Corvin estilor din Hun e-
d oara în anul 198 l a fo~t realizată expo-
ziţia , adăpos tit ă în aripa Bethlen, inti-
tulat ă „ Permane nţ ă ş i continuitate mul-
timilenară pe m eleagurile hun edorene".
În cadrul ei a fost e talată o diversitat e
de materiale arh eologice descoperit e în
zonă. Avînd un car acter semiperma nent ,
ex poziţia ofe ră o imagine clară asupra
etapelor istorice dinGi nt ea e difi că rii cas-
t elului , completînd , astfel, datele refe-
ritoare la acest monument.
Tot la Castelul de fa Hunedoara s-a
a.menajat , în Sala Diet ei, o ex poziţi e
de armament ceramică si artă d ec orativ ă,
exponate ce ' pe de-o parte se înscriu ,
într-un mod sau altul, în t ematica insti-
tutiei muzeale iar p e d e altă pa rte nu
au' de suferit din cauza conditiilor micro-
climatice ex istent e în cast el' (umiditate
crescută ş i t emperaturi scăzut e în tim-
pul iernii).
Cele dou ă e xpoziţii, diversificînd şi
îmbogăţind t ematic ş i din punct de
vedere al exponatelor muzeul Cast elului ,
- -- - ANGHEL PAVEL - ----
as i g ur ă o mai mare atractivitat e, un
int eres crnscut din partea publicului
vizitator.
În cadrul col aborării cu d e ţin ă torii.
particulari de patrimoniu , Muzeul jude-
ţ e an a desc hi s, la s fîr ş itul anului 1981 ,
în oraşu l de reşe dinţ ă, o e xpoziţi e inti-
tulată „ Plasticieni deve ni din perioa da
int erbelid" . Este vorba de artiştii:
Ion Budiu, Francisc Giarmati, N icolae
Irimi e, Radu Moga. În so ţit ă şi de un
Catalog, ex poziţia a oferit vizitatori lor
surpriza unui cont ac t cu lu c r ă ri de arti
pl as ti că avînd o t e mati că variată ş i
reali zat e la un înalt nivel artisti c.
Secţ ia de ş tiinţ el e naturii a organizat
dou ă ex po z iţii care prin m a t erial e ş i
t exte au r e u ş it să a t e nţion e z e publicul
asupra unor pla nte utili zate în farmaco-
pea veche ş i c ont e mporan ă popular ă 'ş i
asupra frumu seţ ii unor cat egorii de lepi -
dopt ere. Este vorba de e xpoziţii l e care au
purt a t urm ă t oa r e l e titluri , sugestive :
„Pla nt e de leac la români" ş i „Fluturi -
petale zbur ă toar e". Deosebit de r e u ş it e
din punct de vedere ex p'oziţiona l , ele a u
constituit un experim ent valoros, îmbo-
gă ţind palefa· e xprimă'.fîlor muzeografice
.- din domeniul ş tiinţ elor naturii .
Tot la s fîrş itul anului 1981 , alăturîn­
du-se glasului unanim al poporului nos-
tru care se e xprimă hotărît împotriva
cursei înarmărilor ş i pentru salvgardarea
p ăc ii , pentru o Europă elib e rată de
c oşmarul armelor atomice, colec tivul
muzeului devean a realizat o expoziţi e ,
pe bază de fotografii ş i documente, ce
oglindea activitatea Partidului Comu-
nist Român , a secr etarului să u general,
tovar ăşul Nicolae Cea u şescu , pentru rea-
lizarea unei înţ el ege ri între popoare,
evitarea s tărilor conflictuale din lumea
c ont e mporană prin tratative, diminuarea
cheltuielilor destinate înarmării, împli-
57
J1irea dez idera t elor de pace ale tuturor
J1a tiunil or lumii .
P e n t ru a nul 19 82, :\1u zeul jud e ţ e a n
Hun edoa ra- D e va a rc în sc ri se în pla nul
să u el e ac t ivita te o se ri e de obi ec ti ve
ma jore a că r or îndeplinire \'a cond uce
la cres t erea ca lit a ti v ă a mun cii sale.
E ste ~· orba de ext in d erea e x pozi ţ i e i
ect iei de stiin tcle na turii , ex tind ere
î n c~d rul că r~ ia ~n pun ct de ma re a trac-
t ie îl v a cons titui o di o ra m ă cu trei
~ im b ri , prima cu un asemenea co n ţ inut
d in ţa r ă.
O a lt ă s a r c in ă, d eosebit de imp o r ta nt ă,
es t e muta rea într-un local mult m a i
mare ş i rea me na ja rea, pe baza unei
co n c e p ţ ii t ema ti ce su b s t a n ţ i a l îm bun ă­
t ă ţ it e, a e x poz i ţ i e i perm a nent e d e a rheo-
l ogie din localita t ea Sa rmi zege tu sa.
L a sediul mu zeului , în fun c ţ i e de efec-
t ua rea lu c ră ril o r d e conse r vare a sub-
olului cl ă dirii , se proi e ct e az ă orga ni zarea
unui la pid a riu care ă c u p rin d ă b oga tul
m a teri al ex ist e n t în col ec ţ ii , la pida riu
ca re va completa circuitul te ma ti c al
e x p oz i ţ i e i S ec ţ i e i de ist ori e re o rga ni za t ă
în co ndiţii_s up e ri oa re în a nul J 98 1.
În localit a t ea B ra d , a vînd la di spo-
z i ţ i e un local, d evenit propriet a t ea mu-
z ului jude ţ e a n , se vn reali za ecţ i a de
i t oria m e ş t eş u g urilor , , ·alorificîndu-se
p a trimoniul e xi te nt în col e c ţii ş i pe
t eren referitor la m eş t eş u guril e ţ ă r ă­
n e ş ti practi ca t e în zon ă ş i asupra că rora
mu zeul de tin e o docum ent a ti e ce le
atest ă exi st~ n ţa el e secole. Sec ţi ~ es t e gîn-
58
el it ă într-o pe rs pe c ti vă m a i l argă, e t a pi-
za t ă , în aşa fel ca pe lîn gă e x po zi ţ i a pa-
v ili o n a ră să fi e ad use , i e xpuse în aer
liber un ele in s t a l a ţii popula re din T a ra
motilor.
L a toa t e acest ea , colec ti,·ul mu zeului
a da u g~t o se ri e d e a c ţ iuni că ror a le va
da con t ur pe parcu rsul într egului a n
1982. E s t e vorba, aş a cu m spun ea m la
Cast e lul de 1a H u ne d oara
în cepu t, d e m an ifes t ă ri d e venit e tradi-
ţ i o n a l e, orga ni za t e ş i în colab ora re cu
alte in s ti t u ţi i jud e ţe n e d e cultură. Amin-
tim: F es t iva lul jud e ţe a n „ Sa rmi s'', să p­
t ă mî na d e m a nife s t ă ri ş tiin ţ ifi c e d e di ca t ă
lui Sil vi u Drago mi r în comun a sa na-
t a l ă - Gura sa d a, co nf e rin ţ e l e ş i simpo-
zionul ce a ni v e rs e az ă în fi eca re a n
Acord ul d e fr on t d emocra tic el e la B ă c i a,
săpt ă mîn a de J a Cri şa n , localita t e unde
s-a reco nstituit casa celui d e-al treilea
co ndu că t o r a l ţă r a nilor r ăsc ul a ţi la J 78 4,
ş i un de a re loc a nu al un comple x d e
m a nifes t ă ri (c uprin zînd: e xpo z iţii , on-
fe rinţ e, pr e z e nt ă ri d e film e, spect acole
d e poezi e ş i muzi că p a trioti că ) d edi ca t e
r ă s coa l e i s i co ndu că torilor ei.
Acest ea' sînt , p e sc urt , cîte \·a din
ac ţiunile p e ca re Mu zeul jud e ţ ea n le-a
rea li za t sa u ş i le-a înscri s în pla nul
să u d e ac ti v itate cu publicul , ac ţiuni
ca la t e pe pa trimoniul e x ist ent în jud e ţ,
pe e ve nim e nt e ce au avut loc aici ,
răs punzînd comandame ntului major de
instruire ş i edu care a publicului v izi-
tator.
MICROINTERVIUL R.M.M.
Cea mai originală acţiune muzeală
ins tructiv-educativă. ( V)
- Care este cea mai orig1:nală acţiune
muze ală ins tructiv-educa t1:vă des/ăşurată
la Jl!l uz eul militar central ?
- P entru di ver sifi carea ş i sporirea
ef i c i e n ţe i ac ti v it ăţ ii cu publicul , la Mu-
ze ul milit a r central a u fost initiate m a i
mult e acţ iuni. Dintre acest ea, În se nsul
int er viului , ne oprim la concursurile pe
dif erit e t em e, ca de pild ă : A 35-a an i-
ver sare a In surecţ i e i (realizat la R egi-
m entul de ga rd ă); I st oria mil e n a r ă a
n ea mului în documentele ex pu se la
Muz eul milit ar ce ntral si 2050 de a ni
de la crearea primului st at' dac ce ntrali zat
~ i ind epe nd ent d e sub condu cerea lui
Burebista (la aces tea participînd stu-
denţii din a nul I ş i II de la Catedra
militară a In stitutului nat iona l de ch i-
mi e). ' popularizare a le mu zeu lui) .
- Jn ce constă originalitatea activită­
ţilor respective?
- Aces t e concursuri au fost organ izate
cu grupuri de milit ari. În primul rînd ,
s-a stabilit l egă tura cu organizaţ i a .T.C.
dintr-o unit ate, în vederea viz it ă rii mu-
zeului ş i a st ab ilirii t emat icii de concurs.
Grupuri de milit ari din unit atea respec-
tivă a u f ăc ut apo i vizite la mu zeu, în
timpul cărora li s-a asigura t o îndrumare
d eosebită, subliniindu-se cont inuit atea
d e-a lungul veacurilor, ideile de unitate
n aţ ion al ă, liberta t e, inde pe nd e nţă, drep-
t ate ş i egalitate soc i al ă, aprtrarea drep-
turilor ş i pămîntului strămoşesc, preze n-
tîndu-se, în detaliu, ex ponatele care
susţineau t ema tica stabili trt. La începu-
tul perioadei de pregă tire a concursului ,
răspund e: RODICA CHIRA
muzeog raf prin cipa l la i\luzcul militar ce ntral·
mu zeografii , î mp reună cu r e pr eze nt a n ţ i
a i o rga ni zaţ iil o r .T.C., a u alcătuit
pentru participanţi o b ibliog rafie ş i un
chestionar, cu grad diferit de dificultate.
În perioada efec tuării vizitelor la
muzeu, în unit ate -a u organizat seri
mu zeale ş i prelegeri în so ţit e de exponate,
de fapt, mici ex poziţii it in erant e de
obiecte origin ale ş i docum ent e.
D esf ăş ur area conc ursului a început
cu faza pe s ubunit ăţ i , la sed iul aces tora,
şi s-a înc heiat cu faza pe unit a t e, s u sţ i ­
nută în cadru l muzeului . În felul acesta
milit arii au beneficiat de însusirea unui
plus de cu n oştinţe, iar cîştigă torii din
faza finală ş i de premii oferite de că tre
o rga ni zaţ i a u. T .C. (Ca premii au fost
date ş i publi c aţii de spec ialit a te ş i de
După re u ş it a prim elor concursuri , ini-
ţiat i va s-a ext in s ş i la ca tedrele milit are
din î n văţămîntu l superi or, faza iniţi a l ă
a concursurilor desfăş urîndu- se p e facul-
tăţi, la sediul acestora, iar cea finală,
la mu zeu.
Concursu ril e au dobîndit periodicitat e
ş i ră s pund n eces i t[tţ i l or de a populariza
valorile patr im oniu lui muzeal ş i de a
c uno aşte istor ia militară a popoii.rlui
român, realizîndu-se as tfel educa rea pa-
tri otică a vizitatorilor, în mod deosebit
a tineretului, cultivarea dorintei de
pace ş i de păstrare a relaţiilor de 'priete-
nie cu alt e popoare ş i reliefîndu-se contri-
b uţi a poporului nost ru la crearea ş i
dP.zvoltarea c i v ilizaţi ei europene.
- - - - - - - - ION GRIGORESCU
59
 evidentă,
conservare, restaurare
Aplicarea unei· metode complexe
în restaurarea unui document de la Matei Basarab
"Jn pa trimoniul Muzeului d e istori e din
Iasi, se t e zaur i zează, a l ăt uri de alt e
ob iec te' d e ma re Yaloa re, , i hri sov ul
emi s de cancelari a lui l\fa t ei Basarab
în m a i 1639 privitor la at ul Corcova
(azi în jud e ţ ul Dolj) .
Circul at ia acestui docum ent , în c h e i a t ă
pr in in cl~derea lui în fo ndu l in s tituţi e i
noas tre, nu intr ă în atenti a a rti colului
de fa t ă, în sc him b val oar~a informa ti ei
se impun e de la sin e. ' că rui a se a fl ă acv il a c ru c i ată î n sotită în
După cum est e cun oscut , satul Corcova
fac e parte d in lotul celor m a i vec hi a şe­
ză ri oltene, ti, prima at es t a re docum en-
tară întîlnindu-se în hri sov ul emi s la
28 iulie 14 72, la G h e rg hi ţa. Prin act ul
r espec tiv, R adu cel Frumos înt ă r ea
slug ii sale, Voislav , ş i alt ora „să fi e
Corcova toată f iind cumpărată cu 600 de
aspri" 1 . De atu nci, pe parcursul a I 67
d e a ni , sa tul Corcova, la ca re se re fe r ă
ş i perga mentul emi s de Voievod , bene-
fi c i ază de mult e izvoare. Hri sovul în
studiu es t e un act de înt ă rire 2 , benefi-
ciind de se mn ă tura domn ească ş i d e
titulatura vo i evodal ă. Prin acest docu-
m ent, voievod ul d ă rui eş t e pîrcălabului
Necula sa tul Corcova, proprietatea doa m-
nei Ana Odobesc u. Documentul est e
60
EL ENA PA NA IT- PÎ RĂ U - -
scri s pe pergam ent în limba sl avo nă,
cu c e rn ea l ă n eagr ă, a vînd · m on ogramă
împodob it ă cu ornam ent e fl orale în
roş u , galben ş i negru . S ig iliul care-l
a ut e ntifi că es t e un sigiliu t imbrat „avînd
în emblemă tipul combinat" 3 • apli ca t pe
docum ent prin coasere cu m ă ta e ro ş i e .
În em bl e m ă, scut rococo, inclu zînd d o u ă
1„ersom:i:j e cu m a ntie lun gă ş i coroan e
do mn eş t i , fl ancînd un co pac în vîrful
drea pta de Soare ş i în stînga d e 'Lun ă .
O co roa n ă d esc hi să dotat ă cu S fl euroa ne
timbr ea z ă se u tul.
Examinat cu oc hiul li ber ş i cu a ju-
torul lupei, s-au co nstat a t semn ele unui
pergament îm bă trîni t na tu ral (î n gă l be-
ni re, rigidi zare, deformare, îndoituri
pe lini a plierilor, m a i pronun ţate pe
m arg in ea inf eri oar ă a docum entului ,
pe linia „ plicaturii " 4 , unde s-a aplicat
sigiliul , a lt erări croma ti ce în ce ntrul
documentului ş i pă rţi lipsă în ce ntru ş i
margin ea s tîn gă .
După fotografi erea documentului , in-
ves ti gaţ i a de labora tor a trebuit să r ăs­
pund ă la urm ă toa re le problem e : natura
p ergam entului ; pH-ul pergam entului;

umiditatea perga mentului ; solu bi lit a tea
cernelii ş i a culori lor.
P erga mentul p e ca re a fo st scri s t extul
a fo s t fabri ca t din pi ele de ca pr ă; deter-
minarea aceasta a fost r ea li zată prin
s tudierea - structur ii granulare la stereo-
mi crosco p ( X 24) 5 .
pH-ul , înainte de trata ment , a fost
d e 6,65 iar umidita tea , în zon ele rigid e,
d e 10,2% ş i , în zon ele mai puţin rigid e,
d e 12 , 1% 6 .Frtcînd analiza so lubilit ă ţii ,
cerneala ş i culoril e au r ăs pun s nega tiv
la t estul cu a p ă ş i foart e bine la t estul
c u alcool et ilic.
R ezultat ele analizelor ne-au ajutat
l a stabilirea tra tamentului care a urm ă rit ,
în general, consolidarea documentului ,
redarea aspect ului iniţial ş i conservarea
lui.
Metoda aplicat ă de noi a comport a t
două faze de lu cru . Prima fază a respec-
tat sc hema trata mentului clasic în res-
t a urarea perga mentului (consolidarea cer-
n elii ş i a culorilor cu alcool etilic, c ură­
ţir e a u sca t ă, c urăţ irea um e dă în apă­
a lcool 1 : 3) , faz ă asupra că r e i a nu vom
insista.
Ş tiind că sarcin a principalrt în procesul
d e restaurare a perga ment elor co n s t ă
în înmuierea ş i îndreptarea foilor de
p ergam ent , faza a doua .de lu cru a consti-
tuit-o emoli erea pergamentului ş i me n-
tin ere·a ec hilibrului hidri c obtinu t în
{irma tratam entului . Exi st ă o 'se ric în-
trea grt de metod e ş i mijloace utilizate
D etaliu îna inte de r es-
tau rarea documentului
( lipsă din t ext, a lt e rări
cromat ice, îndoituri)
pentru e moli erea perga mentului. Noi a m
folosit soluti a hidro -a lcooli că de uree
4% 7 , con c~ntraţi e s tab ilit ă în fun cţ ie
de gradu l de rigidizare a perga mentului
studiat. Ureea (H 2 NCONH 2 ) est e solu-
bil ă în apă, etanol , metanol ş i gli ce rin ă
avînd si o reacti e n e utr ă. Am solvat
ureea î~ 70 % alcool e tilic ş i 30 % apă
di s til a t ă . Adaosul de apă , d eş i mic,
ajută la reve nirea p ă rţilor încleiat e, care
a u fost cornifica te, respec tiv a 1"egr1turi-
lor int erfibrilare, ş i contribui e la o reglare
a capac it ă ţii de re ţin ere a apei. Conţi­
nutul de 70 % alcool etilic, pe lîn gă acţiu­
nea d ez inf ec tant ă pe care o are asupra
obiectului , a favorizat conservarea tex-
tului ş i a ornament elor, p e rmiţînd res-
ta urarea perga mentului. Am aplicat solu-
ţi a prin pulverizare, mai întîi pe reversul
docum entului , apoi pe aversul lui. Docu-
mentul, plasat între hîrtie s ili co nică ,
hîrti e de fi ltru ş i ca rton neutru , a fost
introdus în presa de l egă tori e, contro-
lîndu-se si schimbîndu-se hîrtiile din
oră în oră.' După 24 de ore de la aplicarea
acestui tratament s-au det erminat indi cii
fizi co-chimi ci: pH-ul obţinut a fost
aproape egal cu pH-ul pe care l-a avut
documentul înainte de res taurare (6 ,85);
umidit a t ea a at ins valoarea de 15,4% ,
dec i o va loare norm a l ă pe ca re trebui e
s-o a ibrt pergam entul.
F aza finalrt a m etodei noastre de res-
taurare a constituit-o aplicarea unui
61
trat a ment ca re să stabi li zeze cantit a t ea
d e a p ă co nţinut ă de p ergament obţinută
în urma tratam ent elor, indifere nt d e
umiditatea rel a ti vă din m ediul în care
a fost păs trat documentul. În aces t scop,
a m trat at perga mentul cu sorbito! ( or-
bit ă, denumire com erc ial ă) 8 . Sorbitolul
/C6 H 8 (0H)6 / fa ce parte din ca t egoria
h exozelor ş i se obţin e prin redu cerea
Li (+ ) glu c oză. Din punct de vedere chi-
mi c est e un polialcool, ne toxi c, nefer-
mentabil , se di zol v ă u şo r în apă ş i greu
în acool, nu se vol a tiliz e ază, nici singur,
ni ci în va pori de apă, es te compa tibil
cu multe s ub s t a n ţe. Sorbit a est e foa rte
'17----- ·;
Aspect după r estau ra rea documentului
puţin hi groscop i că ş i aceasta duce, în
ceea ce priveş t e osc il aţ ii le valorii UR,
la o propri etat e ş i a num e, la st abili zarea
capacit ă ţii d e abso r bţ i e a a pei. P e baza
sla b ei hi groscopi c it ăţ i , sorb it olul absoa r-
be foart e pu ţ in ă apă, chi ar în m ed iu cu
UR mare (exemplu , compara ti v cu gli ce-
rina, sorbitolul a re nevoie de un timp
de trei ori m a i mare d ecî t ac easta), ia r,
într-un mediu foart e usca t sorbitolul
ce d ează apa în c·et. Am folos it o solu tie
hidro-alcooli că d e 2% sorb it o!, apli ca.t ă
62
prin pulveriza re, dup ă ca re docume ntul ,
plasa t între hîrtii d e filtru , a fo st intro dus
în pres·a de l egă tori e p entru 24 de ore.
Am de term inat umiditat ea p erga m e n-
tu lui dup ă 7, 14 ş i 21 d e zile, valorile
obţinut e fiind în jurul cifrei d e I 5%,
îitc'<:'in'diţii l e în care UR din etuva und e
se afla d ocu m entul au osc ilat între 90,
95 ş i 100%.
Compl e tarea p ărţilor lipsă în scopul
c onsolidării docum entului ş i apli ca rea
sigiliului pe document au constituit
finalul fluxului d e lu cru. P entru comple-
tarea părţi l or lipsă, am folo sit p erga-
~
1' t.
(p: „
l~
~<tt!
!~ {
ment a plicat prin t ehni ca cla s i că d e
întregire a p erga m entului .
n martor fot?g rafi c ilu s tre az ă aspec-
tu l docum entului după în cheierea proce-
sului de res taurar e.
În rezumat putem spun e că: tratarea
pe rgaŢ11 e ntului cu soluţi e de 4% uree
nu di struge t e xtul ş i culoril e; p e rga-
1:1 e.nţ ul tratat cu ~:ee nu ca pă t ă un as pec t
h pIC1os ; ureea, fund solu bi l ă în alcool
permi te efec tuarea res taură rii pe r cra~
mentului în mediu neapos, ceea ce fa~o-
rizeazrt conservarea textelor ş i a dese-
nelor ; sorbitolul, 2% ( puţin cun oscut
de restauratori) în a pă sau în a m est ec
cu apă-alcool , cont ribui e la stabilizarea
conţ inutului de apă . P e ac ea s tă bază ,
este r ecoma ndat pentru tratamentul sub-
s tanţ e l or ce ac umul e ază apa cît ş i pentru
cele lipsite de apă ca : perga mentul ,
hîrtia, cleiul de a nimale, cleiul de a mi-
don; sorbit oluf, fiind un alcool neto xic,
ii un e c e s it ă in s talaţii spec iale pentru
efectuarea tratamentului -;- solubilitatea
în alcool permite folosirea sorb itolului
ş i în m ediu apos; se produce în ţa r ă,
utilizîndu-se în indust ria farma ceuti că
ş i alim e nt a r ă.
Expe ri e nţ el e noastre vor cont inu a în
special pe pergamente foart e rigidizat e
şi în co n diţii de UR foart e scă zută ş 1
RE5UME
Apr es la prese nta t ion de l' impor ta nce his t oriqu c
du document , n ou s avon s decrit u ne me th odc
co mpl exe de rest a ura ti on de docu me nts sur
p a r ch e m in.
La m e th odc exp er imentee a co m me bu t d e
regler a rti lic iellc ment la cap ac ite d es a rch e min s
ri gides der etenier d e l 'eau . Cela se r eali se c n a ppli-
qu ent Ull tra ite ment qui a a la ba se l 'c mpl oi d ' un
Cercetări de identificare prin restaurare a unui
tablou din Galeria de artă a Muzeului Brukenthal
- - - - - - - - - - - - - - - - - - VASILE SOTELECAN , KARIN BERTALAN - - - --
entru început, vom reaminti facto-
P rii specifici de degradare a tablouri-
lor: conditii neadecvate de conservare
(lumin ă, te {nperatură , umiditate, ma nipu-
lare, ambalare şi transport) , res t aurări
necorespunză toare (cele care nu respect ă
principiile de bază ale acestui proces de
activ it ă ţi ş ti in ţ ifi ce - artistice ), timpul, care
provoa c ă degradări la ni velul tuturor
materialelor, peri sabile prin în săş i natura
foart e ridicată, pentru a ajunge la rezu l-
tat e m a i concludente.
NOTE
I. „ D ocumen ta R o ma niae Hi st orica ", B , Ţara.
Rom â n ească, I , Bu c ur eş ti , 1966, p . 237.
2 . T extu l publi cat d e Ni colae Iorga în Stu di i
şi documente, VII , Bu c ur eş ti , 1904, p . 273.
3. M. D ogaru - Sigliile, mărt u.rt i ale trecutului
istoric, Editura ş tiinţifică -• ş i e n c i c l o p edi că.
Bucu reş t i , 1976, p . 47.
4. E . Vîrtosu , Paleografi a româ n o-c hiri lică, Ed itura
ş tiinţifi că, Bu c ureş ti , 1968, p . 75.
5. D et ermina r ea naturii p er ga mentului a fost
e f ec tu a tă d e fizici a n Ana-Ma ria Vla d.
6. D e te rmin ăril e fi zico-chimi ce a u fost e fectua t e
d e ing. chimi st Mari a Geba.
7. \Văc hte r ,
O, R estaurieru.ng und F rhaltung von
B iichem , Archiva li en und Gra phiken , Graz,
19 75.
8. K a rl Trobas, P apier - R estaurierung in A rchi-
ven, B ibliotheken und Sammlim gm, Aka d e-
mi sch e Dru c k Verl agsa n st a lt , Graz, 1980,
p . 265 .
h exitol (sorbita) d ont la p rop r iet e est de ma inteni r
const a nte la ca pac ite d 'a b sorpt ion d e l'cau .
Nou s avon s a ppliqu e cette me th od e s ur UIL
parch em in d u X VII -c s iec le ct nou s avons r eleve
Ies d onnees de l 'e xperience, en souli gna nt da ns.
Ies conclu s ions, Ies ava ntages de l 'e mpl oi du t rai-
tement prop ose.
lor, tehni ca n ec ores punz ă toare folosi t ă de
că tre autor, ca l a mit ă ţ il e naturale ş i ac-
cidentele grave.
În cazul tabloului pe care::Y-vom pune
în di scuti e, cea mai n e fa s tă influe nt ă a
avut-o a~ tiunea omului . '
Ignora~ţ a cu privire la păstrare a bunu-
rilor de a rtă, a tablourilor în special„
metodele de in t e rv e nţi e , de pse udo-
rest aurare, rcprezintrt principala caracte-
G3
Im agi ne d e a n samb lu în a int e d e re st a ura re
r i s ti căce ş i- a pus a mpre nta în ma re
m ăs ură pc t abloul în di ~ c uţi e.
Ca a tare, tot ali tatea d eg rad ă ril o r pe
ca re le preze nt a tablou l „G. ]. Graef.
cetăţea 11 d?·n Sig hişoara" a p a rţinînd unui
a nonim tran s il vă n ea n din secolul al
XVIII-iea (inv. nr. 1297, co l ec ţia Galeri ei
d e a r tă a Muzeului Brukenth al- ibiu ),
.a determin a t n ecesit a tea de a fi res ta ura t.
T abloul a pare, cu titlul a mintit , în ca ta-
1ogul de portret e al s aş il or tran s il v ă n e ni
a l lui Julius Bielz 1 • Ulteri or, M. Csa ki 2
o ntinu ă sr1- i păs treze titlul pentru ca
mai tîrziu să-l amint e ască num ai ca
num rtr el e in vent a r în grupul de t a blouri
ce poa rt ă ca ge neri c pictu ra s aş ilor din
Transilva nia secolului al XVIII-lea.
Cel ce a exec ut a t portretul a ş tiut să
coreleze înd eajuns de bi ne m a t eri alele
folosite. Aces t fapt este dovedit de urm ă­
ril e-mărtur ii pe care le pre z int ă tabloul.
Subliniem faptu l că ele sînt în ge neral
specifi ce pi ctorilor din sud-vestul
Transil vani ei în secolele XVIII - XIX,
ş i a num e : pîn ză de in e xe c utat ă manual,
în caz ul de faţ ă cu gre n m ediu-mare,
prepara ţ i e de clei animal foarte subţ ire,
grund n egru din ma teri e organică carboni-
zată în li a nt de clei ş i ul ei de in, în acest
caz apli ca l în mai multe s traturi prea
 ,, ·fi
1,·1.

Im agine de ansan1blu în
fază de res tau ra re. P rin
probele ele c urăţ ire s-a u
ev i d e n ţ i a t re tu ş uri, s pă­
l ă. ri ş i re pict ă ri a nte-
ri oare ncco nforn1 e pri n-
cipiil or resta ură rii s tiin-
ţ ifi ce '

puţin d ife re n ţiat e unele de celelalte, se m ai pr1 st rează, pre z in tă un verni s în

a, ezate î n p e n s ul aţ ii î ntreţes ut e ş i ne-
şl e fui te .
Straturile de culoare de grosimi max ime
re u şesc să de fi ne ască pîn ă ÎFI <leta li u
fizi onomi a bă rb at ului portreti zat, po-
doabele şi fund alul. Acest m od de reali zare
es te o tr ăsă tur.i specifi d pentru pi c-
torii portre ti ş ti cu înaltrt e du ca ţ i e şi
cultur ă a rti s ti că .
Întreg portretul prezint ă împăstări nu-
m ai de cîteva zecimi de milimetru
peste care autorul a apli cat glasiu ri cu
mult ă siguranţ ă. Glasiurile, acolo unde
u.lei, demon strînd o prof und ă î nţ el ege re
ş 1 o mare capac itate de recreere a luminii
ş i a umb rei în maniera „clar-ob cur" .
De-a lungul ex i s t e n ţe i sale, t abloul a
sta t în „ate n ţ i a" celor care l-au p ăs tr a t,
atît ca portret de fam ili e, cît ş i ca
obiect d in col ecţ i a de artrl a Muzeului
Brukenth al- ibiu .
Complex ul de materi ale pe care-l for-
m ează t abloul, în urma trecerii timpului,
dar m ai ales în urma int e rv e nţiilor
efectuate în n ec uno ş tinţ ă de ca u ză,
empiri c ş i neglij ent, a ş uf e rit co n sec inţe
hefaste regă ibilc în degrad ă ril e
m ateriale.
Iat ă co n sec inţ el e degr adărilor :
a) Şasiul din lemn de brad, care-l
înlocui e, t e pe cel original, este neregle-
m ent ar exec utat, motiv pen tru care pe
toate l at urile interioare, acest a este
imprimat dinspre Yerso pînă la suprafa-
t ă în pînză si î n straturi le de culoare.
A~eastă imprimare a şasiului , co ntactul
direct d intre lemn ş i pî n z ă au atras dup ă
sine o reactie d ife re nti ată fat ă de modifi că­
ri le de mi ~roclimat În care' a fost păstrat
obiect ul , determi nînd pierderea pe por-
tiuni foa rte m ari a straturil or de culoare
Şi grund . R eîntinderea ulte ri oară a pînzei,
in co re ct ă, a prO\·ocat u n alt gen de
degradare facili tînd ap ariţi a unei reţele de
cracluri profunde, de tensionare a picturii
stabi li zate, aducînd-o pe cale de a se
desprinde de pe suportul de pîn ză .
Acestea sînt Yi zibile în c ol ţ uri l e portre-
tulu i.
b) Tot cu ocazia acest ei int er ve n ţ ii ,
s-au apli cat pe n rso, nereglem ent ar, t rei
petece d in pîn ză de cî ne pă cu un adeziv
de amidon . Apli carea lor in co re ct ă a
provocat ş i aici, local, o nouă re ţe a de
cracluri . L a rîndul lor, sfîşi e tur il e pe care
66
acestor le prezent a _ J2Înza în d:ep~u l ac~s tor
petece co nst1tmau o co n secinţ a a negl1J en-
ţ ei şi a manipul ă rilor executate într-o
totală i g noran ţă faţă de normele acestor
ac ti vităţ i .
c) Dupăpet ecire s-a pract icat o curăţ i re
ge n eral ă
ce a fo t du s ă pînă la s p ă l are,
ceea ce a cauzat înde p ărt are a pe mari
porţiuni a gl asiurilor originale şi în
u nele porţiuni a straturilor de culoa re.
M acrofogra fi e,
d et a liu care cv i-
d e nti ază forme le
s p eci fic e de d e
g ra dare a st r a -
t ului d e pi a trft-
R eîntind erea pe şasiu , pet ecirea şi sp ă l a­
rea (cu s ol v e nţ i a căro r n at ur ă o i g n oră m
din li psa unei d ocum e nt aţ ii în acest se ns)
au fo st fin alizate pri n :
R e tu ş uri-re pict ă ri înglobate în Yernis
fa ls de sacîz aplica t în strat gros, in egal ş i
colorat pe toată s upr afaţa tabloului.
P est e aces t verni s s-au apli cat , în timp,
si s traturi de ul ei. Verni ul fa ls de sacîz
~ fost socotit binevenit pe mom ent
(acoperea cu succes p uterni ca degradare
provo c ată prin s p ăl a re ) dar, în timp,
calit ă ţ il e acest ui m ateri al ş i - au pus
amprente negati ve ş i asupra zonelor
de pi ctu ră care s-au mai p ăs trat. Descom-
punerea verniului a provocat o antrenare,
în desprindere, a st raturilor de grund şi
de culoare şi a glasiurilor pe o re ţea de
cracluri de o densit at e d 1- 3 mmp.
Sacîzul, în mom entul în care a fost
apli cat pe tablou , a p ă trun s între cracluri
ş i a impregnat în m are m ăsură fibrele
de in ale suportului. Od a t ă cu vola tiliza-
rea solventului din verni s, pînza, fiind
s upu să în timp la a c ţiuni m ecani ce,
vibratii si variatii de microcl im at, s-a
fragilizat '. ' În procesul de curăţ ire s-a av ut în
Ulterior acestei ample int erve nţii,
asupra tabloului au acţ ion a t numeroase
alte d eg rad ă ri cauzate de om ş i a nume :
decupaje n eju s tifi ca t ~ (una se micircu l ară
ş i dou ă triunghiul are), uzuri, zgîrieturi
şi sfîşi e ri ale pînzei cu pierderi m ari de
culoare şi grund care în colţul din dreapta-
jos totaliz ează nu m ai puţin de cîteva
sute de cmp. Toate acestea au îm pi :: dicat
descifrarea- form elor şi culorii locale a
v es tim e n taţ i e i personajului reprezenta t:
Î n ultimii a ni , prin grija co nservatorulm
de col ec ţi e, portretul a fo st păst r at pe
ori zo n ta l ă într-un s paţiu de car antin ă
special destinat t ablourilor ce prezintă
un avansat grad de degradare ge nerală.
Co nditia lu c ră rii si valoarea ei au
impus ~ cît mai urge ntă şi co mple t ă
restaurare.
În acest proces d e activitate s-au avut
în vedere principiil e de bază care definesc
restaurarea, în calităţ ile ale de ş tiinţă
ş i artă, dintre care re ţin e m : p ăs trarea
integrit ăt ii operei de ar fa ş i a co n ce pţi ei
autorului ei · evitarea interventiilor inuti-
le; folosire'a m at erialelor re~ersibile şi
compatibile cu componentele m ateriale
ale operei de a rt ă; exclud ere a preparate-
lor a căro r co mp oziţ i e nu se c uno aşte
ş i a celor ce pot aduce prejudicii în timp ;
colaborare si control reciproc cu factor i şi
personal c~mpe t e nt . Apli carea acestor
principii s-a materi alizat în cazul porţre tu ­
lui în di sc uţi e în primul rînd pnnţr-o
consolidare ge n eral ă din faţă a straturilor
de 1Yrund si culoare cu cl ei de peşte-
o;:,
12 mier~ de albi ne- 15 % şi acid
salicili c-0,025 %, m oment în care s-au
aplicat două straturi d e foiţ ă japon eză
cu rol de prot ecţ i e .
Puterni cele deform ări ale pînzei suport
au fost treptat înlăturat e prin întindere
repe t at ă în benzi de calc, în cunoscuta
m e tod ă Croitoru .
Consolidarea definiti vă şi înl ăturarea
.total ă a deformărilor întregii suprafe ţe a
t abloului, s-au încheiat numai odată cu
realizarea dublă rii pe o pînză nou ă din in
crud cu gren similar celei origina le,
prin că lc ă ri ş i presă ri succesive la tem-
peratura de cca 80°C, pe ma s ă de m a rmur ă .
În faza urm ătoare s-a chituit reglemen-
tar în zonele cu pierd eri de grund şi culoare.
vedere rea lizarea, pentru docum e ntaţia
de conservare- rest aurare, a unor probe
edifi catoare care să s u s ţină afirm aţiil e
anterioare cu pri vire la re tu ş uril e -re pi c t ă ri ,
la spă l are a exces i\' ă ş i la adaosurile de
vernis din sacîz si reverni ţ1 ril e cu ulei ce
s-au îmbrunit 'co nducînd î n cele din
urm ă la com pleta inaccesibi lit ate a croma-
ti cii ş i chi ar a fi zionomiei celui portretizat.
Aceste probe de c ur~1ţ ire s-au efectu at cu
so l ve n ţ i ce nu a ta că strat uril e origin ale,
ci numai materiale a d ă u g at e cu observare
pe rm a n e nt ă la colposcop, cu m ă riri de
100 - 200.
Coroborînd metodele, tehni cil e ,i mij-
loacele folosite cu co mplexul de materi ale,
caracteri sticil e ş i info r m aţ i i l e pe care le
co n ţin e tabloul sub re tu ş uril e -re pi c t ă ri ş i
\'erniuril c întun ecate şi descompuse, în
urma c urăţ irii s-a găsi t, în s p aţ iul fun da-
lului , în stî nga-mijloc, o se mn ăt ură şi
o d ată.
Se mn ă tur a ş i datarea se certifi d t a fi
a utentice ş i sînt executate în gla iu brun,
fiind parţial spă l ate cu ocazia interven-
ţ i e i de care am aminti t, cu mi ci pi erderi
de grund ş i de st raturi de cul oare.
No taţi a autorului cîşt i gă importanţ ă
şi profu nzim e deosebite deoarece pc lîngă
in sc ripţi a „J. M. Stock" ş i anul „ 1794"
găsim spe ci fi caţ ia „ Saxo n T rans/il vaniaef"
Odat ă rea li zat~t ace a s t ă aut ntificare,
afirm a ţii l e cu privire la ca lit ăţ i le deo e-
bitc ale portretului se ju s tifi că ş i acestea
cu atît mai mult cu cît se c un oaşte faptul
că J. M. St ock a d esf ăşu r a t o act ivitate
l aborio asă ş i de înalt ă ţ inu tă a rti s tică în
cali tate de portreti st, de rnstode şi de
restaurator al colectici de artă Brukenth al
în ultimele dece n'ii ale se.colului al
XV III- !ea.
NOTE
1 Bie lz, J. - Portriit/1atalog der Sibiem bil.rger
S achsen , H a mburg, 1936.
2 Csaki, M. - Ge111ăldengalerie, 190 I, 1903, 1906,
şi 1909.
67
li• studii si
Heteroptere din sud-estul Moldovei aflate în
colecţiile Muzeului de ştiinţele naturii Galaţi
fată
Studiul d e
pr e o c up ă rilor
e t e rez ultatul
noas tre d e colectare
ş i ce rcet a re în ce pute în anul 19 76, privind
e ntomofaun a din sud -e tul l\foldovei.
Ne-am î ndreptat a t e nţi a asup ra rezer-
vaţii l or , tiinţifi ce H a nu Co nac hi ş i pădu­
r ea Gîrboavele, datorit ă pa rti c ul a rit ă ţilor
p edo - cl im a ti ce, flori sti ce ş i fauni sti ce
întîlnit e aici .
upr afaţa el e dun e fluvi a til e de la
H a nu Conachi es t e una dintre cele m a i
întin se clin ţa ră, format ă din ni s ipul
aluYionar tran porta t el e dnturi d e p e
m alul rîurilor irct ş i Prut, aşa cum
a rat ă C. C hiriţ ă. Suprafaţa re ze rvat ă
es te de 199,3 h a . Ni sipul es t e gros el e
S m ş i cl epu în m od n eregul at în fî ,ii
care const itui e act u ala alt e rnant ă el e
dun e ş i mi crodepresiuni , cu de n{velă ri
de 5 - 2 m (fo to I).
Cele mai înalt e dun e a u fos t fixat e
prin plantaţii el e salcîmi. V a riaţia micro-
r eli efului a d et ermin at o foa rt e e vid e nt ă
var i aţ i e a vege taţi e i , influ e nţ ată d e fapt
ş i de clim a accentu at co ntin e nt a l ă , cu
zile de va ră foart e d llduroase, pînă la
70°C la nivelul dun elor ş i cu pr ec ipitaţii
minim e ele 139, I - J8 l , 9 mm în m ed ie
p e a n . F lora ş i v ege taţ i a acest ui ecosis-
t em de exce pţi e din sudul Moldo,·e i a fo t
s tudiat ~t d e mai mulţi autor i, cea mai
r e c e nt ă lu cra re fiind a lui Mit it elu ş 1
68
comunicări li
AURORA MARCU
cola bora torii , în ca re sînt prezent ate
pe ntru r e z e rv aţ i e 20 d e asoc iaţii vege t ale
el e tip p a rti cula r, c u elem ent e d e fl oră
arenari e, r a re ş i fo a rt e rare p entru .Mol-
dova , cu influ e nţ e ponti ce ş i m edit e-
ra nee ne.
Entomofauna reze rvatiei a fost stu-
diată spo ra di c, cu referi~i la lepidoptere,
d e V. Olaru în I 968 .
Rezervaţi a „ P ă durea Gîrboa\'ele" , i-
tua t ă în Cîmpi a Co\'urluiului , es t e o
in s ulă de p ă dur e naturală ş i s ilvo s t epă
în ca re pre domin ă asoc i aţi il e vege ta le
d e s t eja r pufos ( Q. pubescens) ş i stejar
brum ă riu ( Q. p eclun culflora) (foto 2) ,
ia r pe porţiuni m ai m ici se întîlnesc
,leaul de s ih ·os t e pă cu st ejar p eduncu-
lat,. pl?pi ş ele lun că ş i fra s in precum ş i
tufi ş un d e porumbar ( Prnmts spino sa) ,
pă du cel (Crataegus monogy na) ş i m ă­
răc ini ş cu migdal p iti c ( Amigdal1ts nana).
F lora ierbacee cuprinde, după Miti-
t elu ş i colaboratori , 470 sp ec ii de ang i-
osperme dintre ca re 40 rare ş i foart e
rare p entru fl ora Moldovei, cu eleme nt e
pontice ş i m edit eran ee ne.
V. Olaru ş i colabo rato rii au st u diat
lepidopterele din acest e zon e, citînd
numeroa e sp ec ii rare, element e sudi ce
ş i m editeran ee ne.
În lu crarea el e faţ ă pr eze ntăm o prim ă
li s tă faun istid a he teropterelor colec-
 Dune fluvi a til e di n r eze rv aţ ia
tat e în perioada am intit ă, care cuprinde
un num ăr d e I 043 exemplare apa rţinînd
la 91 speci i ş i 13 familii.
Ca urma re, în zona de r efe rint ă nerea-
lizîndu-se studi°i de acest gen,' aducem
cont ribuţii la studiile zoogeografice pen-
tru marea majoritate a speciilor, locuril e
de colectare fiind noi. Numeroase specii
sînt foart e rare pentru Moldova ş i rare
pentru ţară . Co n statăm că se întîlnesc
aici spec ii de h et eropt er e cen tral-euro-
p ene, H olcostethus vernalis Wff „Capto-
soma scitttellatwm Geoff. , spec ii sud-est
europene, pontice ş i m editeran eene rare
sau foart e rare pentru ţara noa s tr ă :
Ochetostethits nanus (H.S.), din Hanu
Conachi, Odontoscelis dorsalis (Fabr.)
car acteri stică dunelor, Phimodera nidi-
colis (Brum) specie nouă pentru fauna
ţării, speci fică dunelor, P sacata neglecta
(H. S.), foart e rară în ţara noa s tr ă, colec-
tată din H an u Conachi ş i Gîrboavele,
Psacata exantematica Scop., Sciocoris
deltno cephalus Fieb „ elem ent pontic-me-
diteran eean, Sciocoris sulcatus Fieb. spe-
cie rară, ca ş i M enaccarits arenicola
(Scholz) colect ate din Hanu Conachi
ş i Galaţi , cuno sc ut ă pînă acum doar din
Dobrogea . Mai c it ă m ca rare speciile :
N eottioglossa pusila Gmal., N. leporina
(H.S), Stagonomits pusilus (H.S), Codo-
phila varia (F).
R ezultatele ce r ce t ă rilor noastre con-
firmă încă odată import anţa ş tiinţifi că
a acestor re zervaţii ş i necesitatea. apro-
fundării studiilor entomofauni st1ce în
ac e astă zonă. Totodat ă, patrimoniul mu-
zeal s-a îmbogăţit cu un num ăr de
pest e l OOO exemplare de het eropter e
care nu erau pînă atunci r eprezentate
ş tiinţific ă Hanu Co na cbi
în co l ec ţii, valorificate în e xpoziţiil e
t emporare ş i itinerant e de către Muzeul
de ş tiinţ e l e naturii Galaţi* .
Abrevieri ale localitătilor şi punctelor
de colectare
B - Brates, G - Galati, Gb. - Gîrboa-
vele, rezer~aţie ştiinţiti'că, H .C. - Hanu
Conachi , rezervatie s tiintific ă , M. - M ă ­
lina, la S- V d e 'Gal~ţi , P . - Prut,
material colec tat în valea Prutului, în
mod deosebit din apropi erea lo ca lit ăţ ii
Vlăd es ti, T. - Talasmani - pădur e în
nordul jud e ţului. '
Familia MIHIDAE
D ereocoris ruber L - G. 21. VI. 1976,
2 ex; 17.VIII.1979. 5 ex; 6.VI.1979,
2 ex.
Ad elphocoris lin eolatus Gz. - M. I.VII.
1975, 3 ex.; Gb. 11.VII. 1975, 4 ex.
16.VI.1975, 2 ex„ H. C. 19.IX.1975,
3 ex„ 24. IX.1976, 2 ex„ 27.VII .1976,
2 ex„ 27.VIII.1976, 2 ex .
Adelphocoris se ticornis F .- Gb „ II.VII.
1975, lex .
Ad elphocoris reicheli Fieb . - Gb„ 11.
VII.1976, I ex.
Liocoris tripu stulatus F - H.C„ 27.VII.
1976, 4 ex .
Exolygus gemellatus H .C.- P.16 V.1975,
lex„ Gb.12.V. 1976, 1 ex.; H .C. 24.
IX.1976, lex„ 18.IX.1979, 5 ex .
Exol ygus pratensi s L. - H .C. 23.V.1975.
ş i 19.IX„ 3 ex.; Gb. 30.V.1975, 1 ex„
22.V. ş i 22.VI.1976, 6 ex .
Exolygus regulipennis Pop·p-H.C. 23.
V. 1975, 13 ex„ 27 .VIII, 22.VII,
24.IX.1976, 9 ex . 19.IX.1975 , 28 ex„
20.V. ş i 18.IX.1979, 17 ex.; Gb. 11.
.69

Aspec t din r eze rvaţia ~ t1inţifi cft pădur ea
VII ., 16.VI, 30.V.1975, 5 ex . ; G.
27.VI I. 1975 , 3 ex.
Orthops ca mpes tri s L. - G. 27.\ III.
1975 , 1 ex.
Orthops kalmi L. - H .C. 19.IX .1975, 1
ex.
P oly merus unifa sc iatu F. - Gb . 17. VII.
1979, 1 ex.
Polymeru s ,·u ln eratu s (Panz.) - Gb. 30.
V.1975, 1 ex .
Charagoc hilu s gy llenhal i tFall) - G b. 17 .
VII.1979 , 3 ex.
Chla mydat us pullus (Reut. )- H .C. 25 .
V.1975, 1 ex.
Orthonotus ruphifrons Fa!!. - H .C. 27.
VII .1 976, 1 ex.
Polymeru s cognatu s (Fieb) - Gb. 30.V.
1975 , lex.
Familia RED UHIDAE
Rhinocoris iracundu s Poda. - Gb . 8.VI.
1968, 2 ex. leg. A. Cod rea nu
Familia PHYi\'IATIDAE
Ph ymata cra ssipes F .- Gb . 2 1. VI. 1976,
1 ex.; H. C. 20.VIII .1974, 1 ex. F a-
milia T in gidae
Dictyla ec hii Sc hr. - G. 22.VI II .1975,
1 ex.
Tingis reti cul ata H .-S. - Gb. 12.V.1975
l ex.
70
Familia LYGEJDAE
Tropidothora x lcucopteru s Gz.- 1: . 1.
VII .1975, 9 ex.; T . 11.V.1975, 1 ex.
Lygae u fami liaris F .- B . 30.IX .1968.
1 ex. ; Gb. 19.VI. 1974, 1 ex.
Lygaeus equ es tri s L. - Gb. 30.V. si 26.
VI. 1975, 3 ex.; 8.VIII. 1976,' lex.
Mela noco ryphu s a lboacumin atus Gz .-
Gb. 22 .VI.1976, 1 ex.
Tysiu s th im i ('vVolff)- H .C. 29.VI.1976,
8 ex„ 22.VI ,1977, 3 ex.
ys iu s se nec ioni s Sc hi ll. - Gb. 19.VII .
1974 , 1 ex. ,30.V.1975 , 2 ex.; H .C.
23.V. 1975, 8 ex„ 27 .VIII . si 24 .IX .
1976, 9 ex„ R. 15 .V. 1975 .'. 2 ex . ;
G. 27.V .1975, 2 ex.
Ortholom us punt ipenni s (H .S.)-G b. 21.
VI. 1976, lex., 17. VIl.1979, 1 ex.
Gi rboavc le Piocoris erythrocephalus (Jep. et Serv)
- H .C. 29.VI. 1976 , 1 ex.
H eterogaster art emisiae Sc hill - Gb. 21.
VI. ş i 22.VII .1976, 2 ex. ;
H eteroga ter ca th a ria e ( Geoffr) - Gb. 16 .
VI.1975 , 3 ex., 21.VI.1976, 3 ex . ;
H. C. 27.V II.1976 , 3 ex.
P latyplax salvi ae (Schill)-Gb. 6 .VI.
1979, 7 ex.
Microplax interrupta F ieb.- H. C. 5.V.
1977, 1 ex.
Scolopostethu s affini s Sc hill - P . 16.V.
1975. - 1 ex.
Emblethi s verba ci (F.) - Gb. 17.VII .
1979 , 1 ex.
Emblethi s ciliatus H orv. - H. C. 27 . VIII.
1976, 2 ex .
Aphanu s rola ndri (L.) - Gb . 19.V . 1976,
1 ex.
Rh yparocro mu s vulga ri (Schi ll )-Gb.
11. VII. 1975, 1 ex. ; 17.VII .1979, 2
ex.; H .C. 27 .VII .1976, 1 ex.
B eosusqu a dri puncta tus (Mull) - G b. 19.
VII .1975, 1 ex., 21.VI. si 22.VII.
1979 , 3 ex.; H. C. 24.IX .1976, 1 e x .
P. 16.V. 1975, 1 ex.
B eosu s ma ritimu s Scop. - Gb. 19. V.,
21. VI„ 12.V I.1976, 4 ex.; G. 22.IX.
1975, 1 ex. ; P. 16.V .1975, 1 ex.
P eritrec hu s grac ilico rni (Puf.) - Gb. 24.
VI.1974, 1 ex.
Nys ius h el ve ticus (H .-S.) - H.C. 27.VIIL
1976, lex.
 Familia COREIDAE
Gonoceru s aculea ngulatus (Gz.) - Gb. 17.
VII.1979, 1 ex.
Coreus margina tus L. - Gb. 26.VI. ş i
16.VII .1975, 8 ex., 12.V. 1976, 1 ex .
H.C. 23.\ ., 23.VIII.1975 , 4 ex.; R.
15.V. 1975, lex.
Syromast es rhombeus (L.)-Gb. 11. V.
1976, 1 ex.; H. C. 21.VI. ş i 27.VII .
1976, 2 ex.
Ceraleptus gracilicornis (H-S.)- Gb . 21.
VI.1974, 2 ex., 16.Vll .975, 1 ex.,
17.VII .1979, 1 ex.; R. 11.V l.975,
1 ex.
Coriomcris denticulatu s (Scop). - Gb. 19.
VII.1974, 3 ex., 30.V.1975, 3 ex.,
12.V.-22.VII .1976, 18 ex.; H. C. 20.
V. 1976, 2 ex. ; R. 16. V. 1975, 1 ex.
Familia ALYDIDAE
Alydus calcaratus L. - Gb. ll.V.1975,
1 ex .
Familia CORIZIDAE
Corizu s hyosc iami L. - T . ll.V.1975,
ex . ; Gb. 19.V .1976, 2 ex.
Rhopalus conspersus Fieb . - Gb. 11 .VII.
1975, I ex . ;
Rh opalus subrufu s Gmel. - Gb. 11. VII.
1975, 3 ex.; 17.VII.1979, 8 ex.;
H .C. 27.VII.1976 , 2 ex.
Rhopalus parumpunctatus Schill. - H. C.
29.V I.1976, 3 ex.
Brachycarenus tigrinus Schill. - Gb. 12.
V., 21.VI.1976, 12 ex.; H.C. 23.V .
1975, 1 ex., 20.V.1976, 2 ex., 27.VIII .
1976, 1 ex.; R. 15.V.1975 , 1 ex.;
G. 22.VIII.1974, I ex .
Stictopleuru s abutilon Rossi- Gb. 19.
VII.1974, !ex., 16.VI.1975, I ex.,
19.V. ş i 8.VII .1976, 3 ex., 6.VI.1979,
1 ex. , H .C. 23.V., 19.VI.1975, 8 ex.,
20.V., 22.VI., 27.VII, 27.VIII.1976,
19 ex., 24 .IX .1976, 5 ex.; G.22.V.
1977, 3 ex.; T. l l.V.1975, 1 ex.;
M. 1.VII.1975, 1 ex. ; R . 11. V. 1975,
1 ex.
Stictopleurus punctatonevrosus Gz. -
Gb. 17.VII. 1979, !ex .; H .C. 24.IX.
1979, 1 ex., 18.IX.1976, 1 ex.
Myrmus miriformis Fall-Gb.16.VI.1975,
1 ex.
Familia SCUTELLERIDAE
Odontoscelis dorsalis (F.)- H .C. 20.V. ,
27.VII., 27.VIII. , 1976, 4 ex.
Odontoscelis purpureolin eatus (Rossi) -
Gb. 16.VI. 1975, 4 ex., 21. VI.1976,
1 ex .
Phimodera nidicollis (Burni) - H. C. 22.
VI., 27.VII. , 27.VIII. , 24.I X .1976, 34
ex. s pec ie nou ă pentru fauna ţăr ii .
P sacata exa nt ema tica Scop .- M. I.VII.
1975, 1 ex. ;
P saca t a neglecta H -S.- Gb . 27.VI.
1976, 1 ex. , 17.VII .1979, 1 ex.; H .C.
20.V. 1976 , l ex.
Eurigaster integrice ps Put.-T. II. VI.
1975, 2 ex.; H .C. 23.V.1975, 2 ex.,
27.VI ş i 27 .VII.1976, 11 ex.
Eurigast er tes tudinaria Geofr. - Gb. 17.
VII .1979, l ex.
Familia PENTATOMIDAE
Gra phosoma lineat um L. - Gb. 2i .VI.
1974, 10. ex., 21.VI.1976, 1 ex.
Tt. l 1.V.1975, 1 ex. , H.C. 22.VI.1976,
1 ex.
Derula fla vo o-uttata Muls. et. R ey. -
Gb. 19.VII .1974, 1 ex .
Menaccarus arenicola Sch. - G. 28.VIII.
1974, 1 ex., 28.VIII .1974, 1 ex ., 27. V.
1975, l ex. ; H. C. 20.V.1976, 1 ex. ,
27 .VII. ş i 24.IX.1976, 3 ex.
Neottioglossa leporina (H.S. )-Gb. 16.
VI.1974, 3 ex.; R. 15.V.1975 , 1 ex.
Neottioglossa puss ila Gmel. -Gb. 19.
V.1974 , 1 ex.
Sc iocor is delthocephalus Fieb. - H .C. 27.
VII., 27.VIII., 24.IX.,1976, 59 ex.
Scioco ris sulcatus Fieb. - H .C. 20.V.1976
1 ex.
Aelia acuminata L. - Gb. 30.V.1976, 4
ex., LVII ., 22.VI I.1976, 2 ex. ; H.C.
20.V., 27 .VIII , · 24.IX.1976, 6 ex.; ·
P. 16.V. 1975, 10 ex.; M. l.VII.1975,
1 ex.
Eusa rcori s in cospicuus H-S .- Gb. 11.V.
1975, 1 ex ., 19.V., 22.VII.1976, 9
ex.; H .C. 19.iX.1975, 3 ex., 20.V.,
27.VII. , 24.IX .1976, 12 ex.; P . 16.V.
1975, 1 ex .
Stagonomus pusillus (H. S.)-Gb. 21.
VI , 22.VII .1976, 4 ex.
Stagonomus amoenus Brulle.-Gb. 19.
V.1976, 2 ex.
Sta ria lun ata H a hn. - Gb. 30.V. 1975,
3 ex., 5.VII .1974, 2 ex., 21.VI. , 1.
VI I. , 27.VII.1 976, 8 ex.; H .C. 27.
VII .1976, 2 ex.; G. 27.V.1975, 3 ex.
Rubicon ia interm ed ia (Wolff) - Gb. 22.
VII. 1976, lex .; H .C. 18.I X .1979, 7 ex.
H olcostethu s v ernalis (Wolff)- Gb. 21.
VI. , 19.V. , 22.V II.1976, 4 ex., 11.
VII.1 975, 3 ex. ; H .C. 27.VII ., 19.I X .
1976, JO ex.; P . 16.V.1975, 2 ex.;
G. 27 .V. 1975, 1 ex.
Ca rpocoris pud icus m edit era neus Tam .
- Gb. 30.V. 1975 , 1 ex.
Ca rpoco ri s pudicu s Poda.-Gb. 26 .V I.
19 75 , 3 ex., 17.V II .1979, 1 ex. ; H. C.
24 . I X .1976, lex.
Ca rp oco ri s fu ci pinus Boh.- M. I. VII .
1
1975, 3 ex. ; Gb . 16.VI. , 30.V. 1975,
2 ex. ; H .C. 27 .V II ., 27.VIII. , 24.I X .
1976 , 16 ex .
Anthemini a lu nulata (Gz) ..- M. I. VII .
1975, 1 ex.
Codo phil a var ia (F) - Gb. 30.V. 1975,
1 ex.
Dol ycor is bacca rum L. - Gb. 26.V., 11.
VII .1975, 6 ex., 12.V., 19.V., 21.VI.,
8.VII. , 1976, 8 ex., 19. VII .1974, 2 ex .;
P. 16.V. 1975, 2 ex.; T. 11. V. 1975.
1 ex . ; H .C. 23.V. 1975, 2 ex., 27 .VIII .
1976, 2 ex.
Palomena prasin a L. - H. C., 28.V III .
1974, 1 ex . ; Gb . 3. VI. 1968, 8 ex .,
30.V., 11. VII. , 26.V I.1975, 4 ex .
E uriderm a oleraceum L. - T . 11. V.1975,
3 ex .; R. 15.V.1975, 1 ex.; Gb .
30.V.1975, 2 ex.; 19.V. 1976, 2 ex.
Euriderm a ornatum L. - G. 27.V. 1975,
1 ex., M. 30.V., 1. VII.1975, 3 ex .;
R. 15.V. 1975, 9 ex . ; Gb. 12.V. 1976,
1 ex.; H. C. 27.VII .1976, 1 ex.
Familia CYNDIDAE
Sch irus morio (L), - H. C. 24.V.1975, 1 ex
L egnotu s lim bosus (Geofr) - Gb . 30.V.
1975, 1 ex .
Ocheto thetu s na nu s (H.S.) - H. S. 23.V.
1975, 1 ex .
Tritom egas b icolor L. - Gb. 16.VI.1975,
1 ex.; H. C. 29.VI. 1976, 2 ex.
l;'amilia THYREOCORJNAE
Thy rcocoris carabeo ides L - H.C. ,.
23.V.1975, 2 ex., 29.V I.1976, I ex .
Gb 19.V. 1976, 3 ex.
72
Familia PJ,ATA SPIDAE
Ca ptosom a sc ut cllatum Geoffr. -G b. 16.
VI. 1975, 5 ex., 11.VII. 1975, 3 ex.,
21. VI., I. VI I.1 976, 3 ex .
Hlll l UOGHA FIE
I. Ales in schi ş i colab. - 1967, C ont·r i buţii la cu-
noaşt ere a lep idopterelor din sudul M oldovei
(pădure a Gfrboavele ) studiu sistematic şi zoo-
geografie. Lu c r ă ri ş tiinţifi ce voi. I. , In st.
P ed. Ga l aţ i .
2. Brudiu V. ş i B . K iss - Cucetări privin d pre-
ze nţa heteropterelor din culturile de trifoi di n
Nlvldov a . Anu a rul ~lu z . jud . d e ş t. nat .
Su ceava.
3. C hiriţă C. - 193/l, Ni si purile de la Hamt
Con ac/i i d in punct de vedere naturalist ş i
for estier. An. In st . Cercet. Exp. For est. voi.
lII.
4. Ki ss B. - 1976, Ord. H eteroptera , L 'e ntomo-
f au11e du N ord de la D obroudja la zon e Nlăc i n
- Tulcea - Niculitel. Travaux. Mu s. I-li st.
Nat. „G r. A ntipa '" B uc., 17, p . 13 5 - 14 3.
5. Ki ss B . - 1972 , Ord. H eteropt fra, L 'entomo-
faun e du Grind Caraorman , D elta du Dan ube.
Travaux , l\lu s. Hi st . Nat. „ Gr. Antipa",
Buc . 12.
6. l\Iarcoci S. - 1957, Co ii. tribu ţii la studiul
zoogeog rafie al Coreidelor din R .P . R ., An.
niv . C. I. Parhon , Buc . St . Sat. 15.
7. l\Iititelu D. ş i colab. , - 1973, V egetaţia reze r-
v aţ iei de nisip uri de la Ha nu Conachi (jud.
Galaţ i ) . tud . ş i Co rn . Biolog ie v ege t a l ă, 6,
l\Iuz . ş t . nat. Bacău .
8. Mititelu D. ş i cola b . - 1968, Flora ~i vege-
taţ i a pădurii parc Gîrboavele Galaţi. An. Univ
Al. I. Cu za Ia şi, ect . 11. Bio!. t. XX .
9. N egr u St. 1967, Ord. H eteroptera. Travaux,
:\[u s. Hi st. Na t . „ Gr. Antipa ", Buc .,
10 . Schne ider E . - 197 1, Su.pra/ani. P e11taton1oidea
R eut 7970 (H et) în co lecţii le Nlu::eului de
istorie n atu rală S ibi u. t. ş i Corn . 16. I s t.
Nat. Sibiu.
11. Schne id er E . 1973. Catalogul heteropterelor
din co/ectiile NI uze ului de istorie nat . Sibiit
(pa rtea ;_ doua ). Stud. ş i Corn. 18. I st. Na t .
.. .. Si biu .
12. Senkiewisz I. , D. Parasc hi vescu - 1963, Con-
tr ibuţio n th e study fr om th e D obrogea regio n.
Tra vau x, Muz . Hi st. Nat. „G r. Antipa" .
13. e nki ewi sz I. - 1961, Th e Catalog ue of tiz e
. ,Al. L. NI ontandon" collection of palearctic
H etcroptera preserved in Th e „ Gr. Antipa"
Mu seurn of N a ti o na l I-li story, Buchares t.
H. \ .Vag ne r E. - 196 1, H eteroptera (Hcm ip tera)
Di e Ti erwelt l\ litteleuropa s L eip zig .
NOTE
* Aduce m mu l ţumiril e. n.oastre to,·a r ăşe i
E. Schn eid er de la l\lu zeul el e istori e natur a l ă di n
Sibi u. p entru ajutoru l acorda t în d et ermin a rea
· materi alu l u i
Concerte ·Enescu la Sighişoara

reze nţa m aestrului George Enescu în i ghi şoara se în scri a în progra-

P mul turneelor pe care acesta avea să le între prind ă în multe l oca lit [tţi
din Transilvani a. Prima întîlnire a lui George Enescu cu publi cul sighi şorean
a avut loc în toa111na anului 1923, cu ocazia concertului reG~t a l programat
în locali tate.
ăp t ă mîna lul local „Gross-Kokler Bote" *, nr. 2339 din 4 noiembrie 1923,
sub titlul „Violinkonzert E nescu" (Concert de v i oară E nescu) , a nun ţă.
cititorii că „la 14 l111ia curentă ( 14 nov. 1923) va avea loc concertul vfrtuo-
zul11i Enescu, care, prin programul său, promite tuturor prietenilor muzici?:
o rnare delectare artistfră". Aceeaşi gazet ă, în cel de-al doi lea num ă r , cu
data de 18 noiembrie 1923, se oc upă, mai pe larg, de recitalul ce av usese
loc în ziua de 14 noi embrie 1923, comentînd evenimentul în cuvinte elogioase
la adresa marelui interpret: „Concertul liti George Enescit - scrie gaze ta -
a însemnat un eveniment deosebit în viata muzicală a or asului nostru". R efe-
rindu-se !a a rta marelui interpret Geo'rge E nescu, săpti mînalul sighişorean
scri a la 18 noi e m.~ ri e 1923, urm ă toarele: „Ceea ce ne- ~ oferit a fost artă
în sensul cel mai nob1:l şi mai înalt". George Enescu este a preciat, în ac e l aşi
articol al gazetei locale, ca fiind „unul dintre cei mai de seamă artişti ai
ţării , a cărui măiestrie i-a creat o faimă e urop eană , printre cei mai înze str aţi
artişti virt1lozi''. Enescu a fost acompaniat la pian de icu Caravia, ia1-
programul cuprindea mu z i că de H andel, Beethove n, Saint-Sae ns, Kreisler
etc. „Ne-am aflat în perman enţă - s u bliniaz ă gazeta - sub impresia uria şă
a puterii sale de expres1·e. Vioara părea ea însăşi să capete viaţă în cea mai
put erm"că şi totu şi atît de dulce disiiflare, de la piano pînii la furtuna putei'-
nică, la patimă, rn care ne-a f ericit prin tonul plin de minunăţie şi nobleţe"_
Artistul E nescu a fost răs pl ă tit de că tre publi cul auditoriu cu furtunoase-
aplauze ş i i-au fost oferite numeroase buchete de flori , co n tituind expre ia
„admiratiei şi încinta rea pentru această nemaipomenită c r eaţie a unui artist
deosebit", s ublini ază gazeta m e nţi o n ată m ai sus.
Prin acest concert , melomanii si g hi ş ore ni, locuitorii urbei, au statorni-
cit re l aţ ii pri e t e n eş ti cu m arele violonist. Ş i după cum vom ve dea. în rî_n d u-
rile care urm ea z ă , George Enesc u a fost invitat să co ncerteze la S i g hi şoa ra
în m ai multe rînduri1 .
După o absenţă de trei ani , George Enescu, împre un ă cu piani stul Nicu
Caravia, est e din nou oaspete de sea m ă al i ghi şoare i , 2 und e, în seara zil ei de
5 ianuarie 1927, în Sala mare a o r aş ului, a s u sţ inut pentru a doua oa r ă un
concert recital. Ş i acesta, ca şi cel precedent, s-a bucurat de mare succes. Au-
ditoriul s-a despărţit cu regret de cei doi int e rpreţ i ai muzi cii lui Bach, Mozart,
Beethoven, Kreisler, R avel etc. Aplauzele frenetice ale publicului din s a l ă,
care, „nit mai încetan", au obligat pe marele interpret George En!=!scu să cî nte-
suplimentar alte piese din bogatul să u repertoriu, prin tre care : Kreisler,
T empo di iVlenuetto; Sarasate, Dans spaniol; Bach, Sarabandă din Sonata
a doua etc. Ş i de data aceasta, George Enescu a oferit si ghi ş ore nilor „mmicăde­
cea mai nobilă ţ inu tă, pmtînd auditoriul în sferele celei mai rafinate şi nobi:le-
cultitri".
Dovada d m aestrul E nescu a fost invitat să concerteze la S i ghi şoa r a,
ne-o co nfirm ă în săşi gazet a l ocal ă „Gross- Kokler Bote" care, la 9 ianu ari e 1927,.
mulţumeş te „tuturor acelora care t-au invitat pe Enescu aici" .
În .sezonul muzical al anului 1929, George Enescu se afl ă pentru a treia
oară oaspetele de onoare al Sighi şoarei , unde este primit cu multă căldur rt de
 căt re iubitorii de muzi d, de o răşe ni în ge nera l. Ş i de data aceasta, pr~sa l ocală
îş i inform ează cititorii despre co ncertul programat pentru sca r~ zilei de 9 de-
ce rn bri c 1929, în ala mare a o raş ului, sala în care maes trul s u sţ mu se co ncertele
a nteri oa re. Gazeta l ocal ă s ublini ază faptul că George E nescu s-a întors în ţară
după un m are s ucces repurtat în_ s tră in ă t a te ş i că în fa5a ~ i g~i ş o,ren ilor '.'a ~i
preze nt at un progra m de exce pţ i e. „Seara sa - noteaza sapt a m1~alul s1gh1-
şo rea n „ Gross- K oklcr Bote" , din 8 decern brie 1929 - va constituit un punct
rnlm1:11ant al ma111Jestârilor mw:i cale d1·11 acest an":
ln num ă rul urm ă tor al gaze-
tei locale, purtînd data de 15 de-
ce mbrie 1929, sînt m entionate
unele aprecieri pe m arginea' „Con-
certu lui En escu" ce a av ut loc în
sea ra de 9 dece mbri e 1929. Gazeta
s u blini ază că „virtuo:::ul violonist
George En escu aparţine artiştilor
de mare clasă. ln afara pieselor
m11::i cale din program, ( Corelli,
K reisler, B eethoven, Saint - Sae·ns),
la insistenţele spectactorilor, mae-
strul Enesw a mai interpretat o piesă
de Bach şi altele. P rin arta sa plină
de nobl eţ e - n otează să ptămîn a lul
s ig hi şorea n „ Gross- Kokler Bo-
te" - E nesc u a trausjor mat seara
într-o adev ărată sărbătoare " .
George Ene cu s-a interesat
de vi ata mu z i cal ă a Sighi oarei.
Aflînd 'de exi stenta orch estr~i sim­
fonice, au fo t 'tăcute pregătiri
pent ru co ncertul ce awa sr1 aibă
loc la da ta d e 12 decern bric 1931 ,
în colaborare cu formatia muzicală
din localitate . '
Un moment major din tre-
Gco rgc En esc u Ia an ii maturit ăţ ii cutul muzi cal al S i ghi şoarei, ora ş
cu o c uno sc ut ă biografie spiri-
tu a l ă, l-a constituit „Concertul Enescu " din luna decembrie a anului 1931.
În trei numere consecuti \·e, săpt ă mîn alul „ Gross-Kokler Bote" , îi de-
di că un spaţiu larg acestui e\·e niment. Astfel, în num ă rul său cu data <le
6 dece mbrie 1931 , gaze ta l ocal ă a nunţă co ncertul pentru ziua de 12 decembrie
19313în Sala m are a oraşu lui şi că acesta va avea ca solist pe George Enescu,
„virtuozul violonist, compo::itor şi dirijor de talie mondială". După cum rezultă
atît din programul tipă rit în dou ă limbi (română ş i german ă) cît ş i din presa
local ă, au fost preze ntate lucră ri de Bach, J\fozart, B eethoven ş i Enescu cu
P oema română, lucrare dirijat ă de compozitorul în s u şi .
Co ncertul a e m oţ i o nat auditoriu l. Acesta a răma s copleş it de plenitudinea
motivelor sonore pe care numai pe rfe cţ ia stilului interpretativ al solistului şi
felul inge nios al dirijorului de a conduce orche tra o putea da cu acel amalgam
de nu a nţ e, de expresivitate. Geniul creator al lui Enescu, compozitorul, l-a
egalat pe acela al lui Enescu interpretul, acesta cucerind, cu o vioară sau cu o
simpl ă baghe tă, o sal ă întreagă, datorită faptului că o tran sporta cu el într-o
lume a adevărulu i ş i a frumosului muzical.

74
 Succesul de care s-a bucurat concertul este relevat pe prima pagina
a gaze tei sighi şore n e" „ Gross- 1\:okler Bote", nr. 2763 din 13 dece rn brie 1931 :
„Concertul virtuozuluiJ:m·olonist şi dinjor de f at·mă mondiali,-George Enescu, fo
colaborare c11 orchestra simfonfră a ociet ăţi1· de muzfră de sub co11ducerea profe-
sornlui Viktor L. L elzisch, a prezentat simbălă 12 decembrie fo ala m are a oraşu ­
l ui, m i i11teresant ş1· extraordinar p rogram" . De data acea ta, George Enescu
este prezent al ă turi de orchestra lo cal ă , ca interpret, co m pozitor ş i dirijor .
s ubliniindu-se că m aestrul a dirijat m ari orchest re la P aris, Berlin, Viena,
unde s-a bucurat de un remarcabil succes.
„Concert Enescu", articolul publicat în „ Gro s- I<okler Bote" nr. 2764
<lin 20 decembrie 1931 , emnat cu iniţi ale F.A.F. , e te redactat cu compe te nţ ă,
conţinînd nu numai comentarii pe ma rginea concertului din 12 decembrie 1931,
c i ş i unele date biografi ce cu referire la marele muzician Enescu. Acesta este
cel de al treilea arti col publi cat în presa l ocală cu referire la co ncertul s u s ţinut
l a data m e nti o n ată m ai sus.
„ După 'o absenţă de doi ani - se rel a tează în gazeta locală - publicul
1·11bitor de rnur:fră din 1·glit'şoa ra a avut fn z1·ua de Î2 a lu11ii, marea. bucurie de
a-l asculta dt·11 nou i1l ala mare a oraş ului p e George Enescu, ca om creator, dirijor
şi vitruo:: al viorii, per onalitate cu renume mondial" 4 .
L a re pe tiţi a ge ne ral ă, George Enescu a fost întîmpinat de căt re m embrii
orche trei cu mult ă că ldură şi respect.
În articolul din sr1ptr1mînalul si ghi şorea n , cu data de 20 decembrie 1931 ,
se s ublini ază că George Enescu a făc ut o impresie d e osebit ă la re pe tiţ'.ii e
o rchestrei. Cu acest prilej, Enescu s-a dez văl uit atît ca m are muzician cît ş i ca
om, fiind prietenos, zî mbitor, cald, comunicati v ş i uneori plin de umor. Fără
îndoian1 că pentru a se înţel ege cu toţi in s trume nti ş tii, la re p e tiţi e, dirijorul George
Enescu, a vorbit ş i limba ge rm a nă, pe care o c unoş t ea, pe lîngă alte patru limbi
d e circul aţ i e mondi a l ă pe care le \·orbea curent, m e nţionea ză gazeta loca l ă .
În anul 1931, George Enescu împlini se 50 ani de viaţă, eveniment deose-
bit, emoţion a nt , pentru m embrii formaţie i muzicale si ghi şore ne . Cu oc~ia repe-
tiţi e i ge nerale, preşedintel e S oc i e tăţ ii (lVIusikverein) 5 , în numele membrilor
orchestrei, s-a folosit de acest prilej, ca s;1-l felicite pe să rbăto . it şi să i fac ă
t:unoscut faptul că, pentru orch estră , a constituit o deo sebită onoare „de a.face
nmzică sub conducerea sa" .
Orchestra simfonică, dirij a t ă de prof. Vikior L. Lekisch, a introdus audi-
toriul în sfera muzi cal ă, prin interpretarea piesei de Mozart, cuprinsă în program,
pregă tind publicul din sa l ă , pentru a audia apoi capodopera b eethove niană,
Concertul p entm vioară şi orc h estră, avîndu-1 ca solist pe maestrul George
Enescu. Apariţia solistului pe podium, în faţ a orchestrei, a fost întîmpinată
cu „furtunoase aplauze".
în pauza concertului a avut loc un moment impresionant, o surpriză în
acelaşi timp. În m iezul unor furtunoase aplauze şi ovaţii la scen ă deschi să,
profesorul Hori a Teculescu, directorul Liceului de băi e ţi din localitate, cuno-
scut animator de culturrt, cu o rodnică activitate în cadrul socie tăţii „Astra".
pe meleagurile Tîrnavei Mari, care, fără îndoial ă că a dus o e vide ntă contri-
buţie la organizarea acestui Co ncert jubileu Enescu, a rostit cuvinte de pre ţuire
la adresa s tră l u c itului oaspete, felicitîndu-1 că lduros cu ocazia împlinirii a 50
ani de viaţă. Într-o atmosferă plină de entuziasm . întreaga sală l-a ovaţionat
atunci pe Enescu, iar din balcon, corul mixt al liceelor rom â neş ti din localitate,
condus de prof. Hacic Panichian, a intonat un imn de urare, în timp ce, pe
sce nă, să rbătoritul , e moţ ionat ş i el, primea în dar o simboli că cununrt de dafin,
precum şi o pi ct ură reprezentînd imaginea pitorescului burg sighi şore an. Mae-
strul a mulţumit şi , apoi, a continuat cu piesa de Bach, de mons trîndu- şi încă o
dată „desăvîrşita artă interpretat1.vă" .

75
 După lu crarea de J. S. Bach, orches tra simfoni că a interpretat P oema
română, pi esă pe care o dirij ează compozitorul în su şi. Ş i ace as tă lucrare a fost
.. răspl ătită de că tre auditoriu cu ovaţ ii şi a pl auze .
În sezonul muzical din toamn a anului 1937 (oct . nov. dec.), Geo rge
E nescu, împre un ă cu pianistul Ionel Gherea, avea să su s ţin ă concerte recital
în 25 de l o calită ti din tară printre ca.re .se nlt'm ără si Sighi rnara . Astfel, în a nul
1937 ( regre tă m ~ă d eo~am'd ată nu pu tem preciza l~n a şi ~iu a), George En escu
este d in nou oaspete al S i ghi ş oare i , unde a s u sţ inut un recit al de v i oa ră cu
urm ătorul program: J. . Bach - Sonata în mi minor (4 pă rţi) l- a ş i a 2-a fără
întrerupere; Saint- Saens - Concerls·ii ck !a major Saint- S<;!e n s - 111trod11ction
si R ondo capricioso, Ch ausson - Poema; R avel - T zigams. Ş i de d ata aceasta
~ aes trul Enescu s-a b ucurat de aceeaş i cald ~t primire din partea iubitoril or de
muzi că din urbea S i ghi şoa ra .
George Enescu a fost găzduit m ai multe zi le la h otelul „ Steaua" , v rem e în
care, cu permi siun ea proprietarului hotelului, (l\Iosora), maestrul a exersat la
pianul famili ei, iar ca emn de recun o ş tinţ ă a l ăsa t un aut ograf undeva în inte-
riorul pianului . Pianul cu se mn ăt ura se afl ă în m omentul de faţă în fol m:i n ţa
Casei de c ultură a muni cipiului , dar, cu regret , co n s t a t ă m că autograful ma relui
muzi cian George En escu nu se m ai poate descifra, fiind ş t ers cu zgîrieturi.
F ii ca fostului proprietar al hotelului din Sighi şca ra und e a fo st găz duit Enescu,
pose d ă un exem plar al Programului de co nce rte ce a,·ea să le s u s ţi n ă în ţ ară
împreun ă cu pi a ni stul Ionel Gherea în sezonul muzical al anului 1937, program
pe care m aestrul l-a d ă ruit spre amintire famil iei l\fosora. M enţi o n ă m faptul
că pe programul don at fami li ei respective est e scris un port ativ cu cheia sol,
cîteva note, anul 1937 şi S' ' mn ătu ra m aest rului Enescu.
De altfel, George En escu a mai l ăsa t la Sighi şoara un autograf, cu apre-
cieri aduse rapsodului :Yiiron Neagu 6, cînt ă re ţul doinelor ş i indrtitelorîndeosebi,
din pă rţile Făgă raş ului şi de pe Tîrnave, pe care, m aestrul, fără î ndoial ă că l-a
ascult a t, din m omen t cc i-a oferit o dedi cati e formulat ă astfel: „Pentm D omnul
M iron N eagit, sinceră şi admirati"vă m111.11h~e, George E11 csw 7937" .
Cei 51 de ani care s-au scurs de l a ntemerabilul „Co ncert Enescu" din anul
1931 , în bu rgul unde s-au îmbinat fototd eau na armoni os va lori le istori ce cu
m anifes t ări le a rti stice, constitui e pentru si ghi şore ni un pri lej în plus de a aduce
un. respectuos om agiu uneia dintre pe rso n a lit ăţ ile cele m ai original e al e muzicii
veacului al XX-lea, a artistului desăvî rş it , a m arelui muzi cian George Enescu.
Spe ră m ca prin arti colul de faţă, care co nţin e date inedite, să aducem o
mod es t ă co ntributie la cunoast erea unor m om ente de o d e os eb it ă în se mn ă tat e
pentru v i aţa cult~rală a Sighi ş oan: i , în peri oada interbeli că.

l\'OTE

*„Gross-J(o/iler B ote" gaze tă săp t ă mîn a l it d e l imb ă de faţă.

ger m ană,se tipă rea la S i g hi şoara ş i se d ifu za
sî mbăta.
1 „Gross-Rollier B ote" nr. 2339 cl in 4 noiem bri e
1923, nr. 23 4 I clin 18 noie mbri e 192 3, nr. 2505
din 9 ia nuarie 1927, nr. 2657 d in 8 decembrie 1929,
nr. 2658 din 15 decembrie 1929, nr. 2762 d in 6 de-
c~ mbri c 193 1, nr. 2763 din 13 d ece mbri e 193 1,
nr. 2764 d in 20 dece mbri e 193 1.
2 Al exe 1urcşa n - George Enescu la Sighişoai•a,
evocări î n „ St eaua roş i e" nr. 295 din I l dece m-
bri e . 197 l , Tîr g u - Mureş
3 Program tipărit pe ntru „Co nce rtul E nescu "
cc av usese loc la S i g h i şoara în ziu a de 12 dece mbri e
193 1, se a fl ă î n p oscsi;i, se mn atarului a r ti colul ui
4
S ala mare a oraşulu ·i - es te vo rba d e actua la
salil de s pec taco le Mi ha il Em in esc u .
5 J\!usik ve rein - Socie ta te de muzică, a le că re i
baze a u fost p use în că p e la mijl oc ul seco lulu i
al X I X -iea.
6
Ş tefa n l zsa k - Editu ră sig h işo reami şi u n
animator al culturii româ.nrşt i, (este vo rba de J\lliron
Neagu) în „S tea ua ro şi e" d in I l ma i 1968, Tîrgu-
Mureş. A l ăt uri el e a rtico l, în fotocop ie, est e publi cată
d e d i caţ ia maestrului En esc u p e ntru J\liron Neagu.
- Adu c mulţumiri p e aceas t ă cale Doam nei E le na
Mosora, (c u domi cili ul î n Cluj -Napoca) ca re mi-a
p us la d i s poziţ i e date preţi oase c u privi re la Geo rge
E nescu .

76
Ce ştim despre Johann Martin Stock?
şi numărul
P alrinunoperelor
·Oc up ă
calitatea
ră m ase
în emnat
de la el, Stock
loc deosebit în i toria picturii
noastre mai vechi , în primul rînd în ceea
·ce priv eşt e viaţa artistică sibiană din a
-O.oua jumătat e a secolului al X VIII-lea.
-a n ăsc ut la Sibiu, în 1742, într-o
fami li e de me e ria ş i cu stare : despre
bunicul lui , unele surse 1 ne spun că a fo t
pos t ăva r în aces t oraş, iar în documentele
<le bre a s l ă num ele tock apare la începutul
.secolului a l XVIII-iea şi printre tîmplari.
fartin Stock cel bătrîn în să, tată l
lui Joh ann Mart in tock-, a fo t pictor
d e meserie si se cunosc unele comenzi de
l)icturi în 'altare execut ate de el. La
moartea lui, în 175 2, s-a co nsemnat că
e ra proprietar a mai multor case ş i
gr ădini şi , totoclatr1, m embru în comuni-
t atea ce ntumvirilor oraşului.
Johann Martin a fost trimi s la studii
l a Viena, unele, înscri s la Academi e,
a fost elevu l vestitului pictor de curte
Martin Mey tens. Stock a st at la Viena
intre a nii 1763 - 177 3, pe rio adă în care
în capitala imperiului locuia ş i baronul
a muel Brukenth al, în exercitiui f uncti uni-
lor lui la cancelaria transilvă ~e ană. Astfel,
nu ar fi exclus ca ace astă co njunctur ă
să fi fo t veriga ele legătură între sibi anu l
Stock ş i pictorul de curte Martin Meyten
<lin ale că ror pi ct uri , în galeria de tablouri
a Muzeului Brukenth al se afl ă un num ăr
:însemnat (peste 15 pînze). Practi c în să,
relati ile lui tock cu Samuel Brukenthal
:şi c~ familia lui ne sînt atestate doar pen-
tru o pe rioadă mai tîrzi e (după 1772) 2 •
După an ii de studii, Stock a locu it un
timp (între anii 1773 - 1786) la Bratisla-
va, unde s-a ş i căsă torit. Despre această
pe rioadă nu avem prea multe surse de
informaţii, la muzeul sibian aflîndu-se
numai o ~ in gură pictură datată 1774.
O s ucc int ă indicaţie privind activitatea
lui Stock provine de la directorul de
t eatru, vremelni c stabilit la Sibiu, Chri -
ti an Sei pp: „. _. f armarea profesională a
acestui pictor a avui loc la Viena, iar la
Bratislava el şi- a dat silinţa să se p erjecţio-
KARIN BERTALA N
neze sub ochii versatului c11nos căt o r de
artă, du cele Albert von Saclisen-Teschen" .
Se ş ti e cr1 de mult ă apreciere s-au
bucurat dese nele ş i g ravurile lui cu un
pronunţat caracter documentar, redînd
în serii t emati ce, fi e ţi ga ni lfotar i, fi e
tipuri populare ş i cos tume n aţio n a l e
din Tran ilvania, apărut e în presa din
Bratislava ( 1781 ). Fig urile l ă utarilor, ca ş i
multe dintre portretele pe care le c uno aş ­
t em , sînt redate pe un fond de peisaj m ai
ales atunc i cî nd pictorul urmărea ă redea
întreaga fig ură. Cele şase gravuri în
m etal , pe care le pose dă Muzeul Bruken-
thal, sînt de caii tate admirabi!rt. E le
d e not ă nu numai o mîn r1 s i g ură ş i ochi bun
pentru proporţii ş i compoz iţi e, dar ş i o
se nsibilitate care tine echilibrul fotre ro-
busteţea corpurilo~ şi „ u ş urinţ a" creion{1-
rii acestor fi guri , a m a l eabi lit ă ţii t uturor
form elor.
R enum ele lui Stock se datoreş t e, în
primul rîncl, portreti sticii sale în ulei.
Tot Seipp este acela care s u s ţin e că mult
apreciatul pictor a fost atras spre Sibiu
de că tre baronul guYernator von Bruken-
tlrnl. Stabilirea sa în ac e astă localitate se
pare că a av ut loc în anul 1786.
Ultim ii 14 ani ai vietii sale - Stock
moare la vîrsta de 57 ~ni , în 1800 -
reprezintr1, credem, perioada ele maximă
fertilitate, dar ş i de maturitate a pictoru-
lui . Catalogul de portret e din col ecţ ii
particulare alcăt uit de Julius Bielz în
1909 ;, co n se mn e ază 10 portrete .:le Johann
Martin Stock, iar la 1936, Bielz c uno ş t ea
ş i pubJ.i·ca într-un alt catalog, treizeci ş i
unu de portrete lucrate de acest artist 4 .
Cele m ai multe dintre ele înt semnate
si datate.
' un lucru mai rar la altii, dar obisnuit
la Stock, este folosirea' ca suport de
pictură a tablei de cupru sau de fier în
locul pînzei, de obicei la operele el e mi ci
dimensiuni . Cu pre dil ec ţie, în aces te
picturi, culoarea este fluicl r1, tră să tura
pensulei rareori vizibilă. D e altfel ş i
tabloul din 1774 , un fel de portret
animalier, cu titlul Căţ eluş bologne::, pre-
77
 zint~t această pas tă fluid ă asociaU't cu o
pre domin a nţ ă c romati că ele galbe n oc ru
si brunuri.
' Cît a fost el e apreciat portreti stu l Stock
în Tran ilvania, ne-o dov e d eş te faptul că
nu num ai l a Sibiu, clar ş i la .:\J eclia ş,
Sighişoara, l a Cluj-Kapoca, Sebeş şi poate
chiar la Bra şov, pictorul a fost soli cit at
cu in s i s t e nţă de că tre se natori, pre oţi,
medi ci ş i o fiţe ri. Alătu ri ele aceste fi guri
ale proti pencl aclei ne-au răma s ş i po rtret e ·
ale unor oameni simpli ca tîmplaru l \\ 'olff
ş i so ţi a sa, un co me rciant, un fun cţ ionar
d e poştă et c.
Între acesti a credem că es te locu l
portretului identifi cat rece nt, cel al lui
J oh ann Georg Grăf (sau Graef), despre
ca re nu s-a co nse mn at decî t „cetăţ ea n
din S1:ghişoara". Aflat în muzeu, el fi gu-
reazr1, î n m ai sus-amintitul catalog, din
1936, ub numă rul 372, me nţionat ca
Anonim , da r ca datare est im ativ ă, Bielz
noteaz ă „mijlocul sccol11foi al XT'I IJ- lca".
Citirea e mn ăt urii iui tock, dup~t
v;>~ raţiunilc de res t aurare, a fost a ne-
voioasă datorit ă tonuri lor închi se, foart e
a propiate, ale fondu lui ş i scrisului, clar ş i
datorită unor lipsuri de culoare de mi ci
dimensiuni clin dreptul numelui . .\Iai
întîi s-a citit incorect anul, 1704, clin
ca uz ă că cea de-a treia c ifr ă este mai
necl ară. Datarea în primii an i ai secolului
al X\'III-l ea ne duce cu gînclul în primul
rînd la pictorii clin fami lia Stranov ius ( au
tranover), mai ales că ş i iniţiala pronu-
m elui ar fi corespuns : J eremias Stra no-
vius (cel bătrîn) moare la 1702 5 , iar fiul ,
J eremi as Stranovius cel tîn ă r (decedat
în 1729) a fost ş i el pictor la ibiu .
Factura tablou lui , în schimb, nu sea m ă -
1'.ă cu cea a tablourilor ce aparţin în mod
sigur b ă trînului trano,·ius, iar ele l a
cel tîn ă r nu c unoaş t e m, la ora ac tuală,
ni ci o operrt.
În con tinuare, s-a putut descifra loca-
lizarea, co nse mn at{1 prescurtat: „ axa.
Transil." trec ut ă sub num ele a utorului
şi înai t1te de datare. Aces t indi ciu a par-
ţi ne prea puţin probabil pi ctori lor
tranoviu s, deoarece ei erau natural izat i
în Sibiu, bătrînul sosind aici în calitate
de calfă, originar clin Zi lina, clin lovacia,
de pe valea rîului Vah .
78
În ultim ă in sta nţ ă s-a putut descifra
cuvîntul „ tocll", iar cu acesta ş i pre nu-
mele presc urt at „ }. .11." a apărut mai
clar, iar caracterele s ti listice ale picturii -
de prea bună calitate ,i prea acade mică -
pentru pictorii provinciali Strano,·ius,
ş i-au găs it e xpli ca ţia fire a s că. A mai
răma s citirea co rec t ă a datei: anul 1784
sau m a i probabi l 1794.
În felul acesta, un tablou trecut drept
Anonim d in cauza s tării deplorabile în
care ajunsese înain te de a fi donat muze-
ului, a putut fi scos din a nonima t şi
reaşez at l a locul care i se cuvi ne.
Trebui e ă me ntion ă m că ex i st ă în
galeria de artă a ~Iuze ului Bruke nthal
ş i un pandant al tabloului: portretul
soţi ei lui J. G. Graef (nesemnat ş i
nedatat), a nonim pînă la ora actual ă,
aflat de asemenea într-o stare de co n-
serv are precară, dar care poate fi iden-
tificat prin resta ura re.
Aceste două portrete se înscriu, după
opini a noas tră, într-o primă aproximare,
al ă turi el e remarcabilele portret e, rămase
de la Ţoh a nn Ma rtin Stock cu m sînt
cele ale lui W olff tîm olarul si al,sotiei sale 6
Fizionomiile sînt, re dat~ cu n{ultă căl~
dură ş i cu mult s imţ de pătrunde re;
coloritul fiind sobru, cu fo ndul înch is,
acce ntul es te p us făr~t os t e ntaţi e asupra
fi gurii.
În vii tor, într-o ce rceta re si s t em atică
a operelor cunoscute a le l ui J. M. Stock
se v.a putea afla mai exact locul portre-
tuhu , sau a l portret elor soţi l or Graef,
în cadrul î ntregului ş ir de portrete create
de acest pictor l a sfîrsitul secolului al
X YIII-lea. '
~O TE
1
Em il Sigcrus, l 'om alte11 H erman11sladl, Sibiu
1923, voi. JJ , p . IO I.
2
] uliu s B ic lz . .J oha1111 Jfa rtin Stock , un p ortretist
lra11s·ilvă11ean din sec . .\' V 111, !\[u zc u l Bru kc ntha l
„S tudii şi co muni cări ", nr. 4, Sibiu, 1956, p. 23 - 37'.
3
] uliu s Bielz, R ataloger rl usstel/1wg von B ildnis·
seu aus dem Privatbesilz, ibiu, 1909.
.
1
' Juliu s Bi e lz, Po rtrătkatalog der Siebenbiirger
Sachsen, A rchiv des I'ereins fiir Siebe11biirgiscl1e
Landesk uude, voi. 49, ibiu , 1936, nr. ca t . 372 .
.
5
Mu ze ul Brukentha l Sibiu, co l ecţ ia d e pictură,
111 \l . 1134.
6
J\Ia tricole le de sta re c ivil ă a le Presbiteriu lui
evan ghe lic, Sibiu, (fi . ie r a lfabet ic) .
.
7
J\Iuze ul Brukent ha l Sibiu, co l ecţia de pictură,
ll1 V. 11 29- 11 30.
li~ muzee de peste hotare
Expoziţia „Hommage a Lehmbruck"
O la un a din cele m a i m ari ş i ma i impor-
pr es tigioa să pr eze nţă român ească
tante ex p oz i ţ ii de sc ulptur ă d esc hi să în
ultimii a ni , pe pla n int e rn aţ i ona l , o
constitui e par ticipa rea cu trei lu c r ă ri
de Const a ntin Br â n c u ş i : Somn-ul ( l 906 )
ş i R ugăciunea ( 1907), de la Muzeul de
a rt ă al R. S. Rom â nia , ş i Sărutnl ( 1907 /
1908), d e la Muzeul d e a rt ă din Craiova,
la Expo z i ţ i a „ H omm age a Lehmbru ck".
li
Dr . PAUL REZEANU - -- --
Împlin irea a l 00 de a ni de la n aş t e r ea
ma relui sc ulptor german Wilhelm L ehm-
bru ck a prilejuit l\fozeului de artă din
Dui sburg (R.F. G.) - mu ze u care îi poa r-
t ă numele - prilejul o rga ni ză rii un ei
ma ri ex poziţii dedica te aces tui eveni-
m ent. D esc hi să între 25 octombrie 198 1
- 3 ia nu a ri e 1982, E x poziţia „ Omag iu
lui Lehmbru ck " a reunit aproape 200
de lu c ră ri de s culptură, pictură ş i grafi că
Wilh elm Lehmbru c k
Ce l căzu t (197 5-
7976)
79"

b
. e pocii m od ern e să ocupe un loc deoseb it
Wilh elm L ehm b ru c k , F em eie înge 111111ch c a t ă
c reat e de a r t i ş ti celebri în î ntreaga lume,
care au fost con t emporani , ia r unii dintre
e i în r e l aţ ii , cu sc ulptorul ge rm an .
La \'erni sa j au vorbit pr eşe dint el e
R e publi ci i F ederale Germ a ni a , K a rl
Car t ens, ş i direc torul l\Iu ze ului d e a rt ă ,
iegfri ed Salzm ann . Ei a u evocat perso-
nali tatea sc ulptoru lu i \\-ilh elm Lehm-
bruck ş i a u mu l ţumit mu zeelor sa u colec-
ţ i onar il o r din s tră in ăta t e ca re a u bi ne voit
să împrumut e lu cr[tri pen tru e x poz i ţ i e.
~ ăs cut la 4 ianuarie 188 1 la Duis-
b urg--Meid eri ch, ca fiu al u nui min er,
c u o fa mili e num e roasă, \\'ilhelm L ehm -
brucJ.c a făc u t st udii d e spec ialit ate la
Di.i sseld orf. Între 1910 - 19 14 el a tr ă it
ş i lu crat la Paris, a poi între 191 5- 1916
la Berlin , iar între 191 7- 191 la Zi.irich.
80
D e c e pţionat d e , - i aţă, d e r ă zboiul pnn
care t recuse si ne norocirile p e ca re
acesta le a du se'se, sc ulptorul s-a sinu cis
la 5 m a rti e J 919. Creator al un ei opere
adîn c um ane, W . Lehmbru ck a l ăsat
Germani ei ş i , în general, ome nirii o
creat ie care „în zilele noastre este un
avertism ent şi o obligaţie p entru urmaş i"
( . Sa lzma nn ).
În expoz iţi a desc hi ă la Duisburg,
L ehm bruck est e preze nt cu lu c r ă ri cap i-
tale d in c r e aţ i a sa: F emeia îngenun c h e ată
( 1911 ), Cap de tînăr ( 1913) , Fată înt or-
cîndu-se ( 191 3/ 1914 ), T ors de fată întor-
cîndu-se ( 1913 / 1916), Bust î nclinat ( 19 13/
1914), Meditaţie ( 191 3/ 1914 ), Cel căzut
( 19 15/ 1916), Tî năr şezînd ( 1916), Tors
de f enieie ( I 9 l 8) , Cap ete care se iubesc
( 19 I 8) , prec um ş i mai multe nuduri ,
mat e rnităţi ş i l ucr ă ri de g rafică ş i pictură.
În gîndirea orga ni zatoril or e x p oz i ţi e i
R od1:n Brâncusi si L ehmbrucll sînt
priv iţi ~a un f el ' de ~< Jinta treime», în
prima hnie a marilor sculptori ai ep oc ii
n oastre" ( . Salzm ann). Era d ec i nor-
mal ca ş i c e il a l ţi doi titani a i sculpturii
de import a nt în e xpoz iţi a d e dicată lui
L ehm bruck. R od in est e, as tfel, repre-
zentat prin Vîrsta de bronz ( 1875/ 187 6),
Oimtl care merge ( 1877 / I 878) , Durere
(797 7) ( 1890), un Bust ( 1898) ş i două dese ne,
iar Brâncu si pr in cele trei lu c r ă ri împru -
mutat e din' ţara noas tră, prec um ş i prin
Cap de fată ( 1912, ul ei p e carton ), d in
col e cţ i a dr. Bechtl er Zolli kon - E lv e ţia,
D o mnişoara Pogany (c r e t ă a l bastră ş i
creion) ş i un Cap de fată (a.Gl:larel ă), ambe-
le d e la Galeria Borg m a nn din K oln.
Al ăt uri d e aces t ea a u fo st expu se ope re
re prezentat ive d in c r ea ţia lui Archi-
p e nko, Ceza nn e, D erain , H od ler, Mai llol,
l\I a ti sse, Me uni er, Mod igli a ni , Munch ,
R osso, B a rl ac h , H aller „a. Aranjarea
lu c r ă ril or în ex poz iţi e s-a f ăc ut , p e cît
posib il, p e t em e mari: a să rutului , a
ru găc iunii , a somnului , nudului e t c _
În soţi t ă de un excelent catalog, afi şe
ş i alte mijloace de popula ri zare Expoziţi a
„ Hommage a L ehmbru c k" poate fi
consid era t ă ca un a d evă r at eYenim en t
eul tural-arti sti c.
 • ·cronici, recenzii, informaţii
„Toamnă musceleană" Cîmpulung-Muscel, ~981
raşu l de
O
la poa lele Mateia-
şului, vec he cap i ta l ă a Ţării
Rom â n eş ti , locul unde s-a u n ăsc ut
~i de unde a u pleca t o seric de
oamen i de sea m ă a i Româ niei
(C. Aricescu, G. D . Mirea, C. }"ar-
hon, Tudor Muşate sc u ). Cimp u-
lu ng-"11fo sccl a găzd uit , în zilele
<le 3 1 oct o m brie- I noie mbrie 198 I ,
cea ele-a 111-a sesiune de co-
muni că ri stiintifice a muze ului
<l in localita.t e. Tema sesiunii a fo st
„ Istoria ş i cultu ra o ra ş ului Clm-
1ml11ng şr a zonei sale lnconjur.i ·
toare", avînd drept scop scoa te-
r ea la lumin ă a unor noi date pri-
v ind aceste vec hi locuri româ -
nest i în cărcate d e istoric, precum
·s i ~se ri e ele docume nte si informa-
tii refe ritoare la per;o nalităţile
c un oscute sau ma i puţin cunoscute
<le pe a ceste mel eag uri.
La lu c ră ril e sesiunii au luat
parte 55 de spec i a li şti de la mu zee
<lin C împulun g-~u sce i , Gol eşti ,
Piteş ti, Tîrgov i ş te, Pl o i eş ti , Bu-
cureş ti , Braşov , Bran , de la Arhi-
v ele Stat ului din Piteş ti , Rîmnicu-
Yilcea si Bu c ureş ti ş i de la Arhi-
vele "11i.Ap.N. PiteşJ:i , ca re a u
preze ntat 5 1 ele comuni că ri.
Lu c răr il e s-a u d es făş urat în
ple n şi dou ă secţ iuni : I Arheologie
şi istorie, li . I storia civilizaţi e i ş i
a cttltur-ii . Co muni că ri l e a u relevat
bogăţia ele informaţii existente
încă şi nece rcetate, privind d ife-
ri te a specte a le is toriei zonei
Cîmpulung cit şi a ctivitatea uno r
oame ni de sea m ă ai acestu i oraş ,
parte dintre ei mai puţin cun osc u ţi
pînă a cum .
Dintre comuni cări l e preze ntate,
cită m pc cele care ni s-au părut
mai interesa nte : Fragm ente do-
cum entare inedit e despre Cîmp11-
l1111 g, lu crare în ca re Da n Simi o-
nescu „ descifreadt" două in scrip-
ţi i din incinta "11Urn ăs tirii clin Cî m-
pulun g, dindu-le noi se mnifi caţii ;
Citeva mărtur ii doc umeulare refe-
ritoare la Cîmp11l 1111gul secolului
trec 11t (\"asile Novac) rel evă o
se rie de <la t e ined ite ce pun în
ev id e nţă unele din ocupaţ iile de
bază a le orăşen i l o r cîmpulunge ni ;
Pe rso nalităţi f emi11 ine muscelene,
prin ca re a u toarea, \"ictoria Pe-
trescu, ev i denţiază cont ri buţ ia a -
du să d e unele fii ce a le Cimpu-
lun gului la dezvoltarea inv ăţă­
mî ntu lui ş i culturii româneşt i ;
prin com unicarea Nf etlalia aca-
demiciai111l11 i prof . dr . C. I . Pal'i1 on ,
Aur i că Smara nda pune în valoare
as pec te mai p uţin cunoscute a le
a ceste i cvasicunoscute medalii .
Silves tru Voinescu a duce o
co n tr i buţi e în se mnată la c unoaş­
terea u nei t ipogra fii din Cimpu-
lun g în lucrarea inti t ulat1i Tipo-
grafia l11i Gh. N. Vlădesc u din
Cîmpulung şi con.tribu/ia ei la
dezvoltarea c11lt11rii român eşti . Lua-
na Popa şi Margare ta Spinu a u
dat dovada unei bogat e doc u-
me nt1'L ri prin s u sţ inerea co muni-
c ă rii Prof. dr . Gheorghe Maior ,
colaborator al Gazetei Tra.n silva-
nia, prin ca re a u consemnat un
eleme nt nec unoscut ln l egă turil e
trad i ţi on al e d in tre Cîmpulung şi
Ardea i. Adrian Adamac he a pre-
zentat prima pa r te a c rea ţi e i artis-
t ice a pictorului m uscclean G. D .
Mirea , co me ntî nd şi citcva d in
picturile sa le d in t i n e reţe în co-
municarea intitul ată Cîteva docu -
m ente ref eritoare la a11ii de f orma-
/ie a rt is t ică a lui G. D. 1Vfi rea .
'c rina Flintea ş i Adrian D ă j an
a u p rezentat cîtcva pic turi ma i
puţ in cunosc ute clin co l ec ţi a Mu-
ze ului Cîmp ulung-Mu scel, dou ă
d in tre ele fiind ele o valoare d eo-
se bită, în comunicarea Patru
luCl'ări n ec 1111 osc 11te ale l11i I . ! ser
din col ecţia 1l111 zeu/11 i Cîmpulung-
Nlu scel.
De un deosebit inte res s-a u
b ucurat co muni că ril e referi toa re
la academ icianul Geo rge B e n-
gescu, cel care ş i- a trăit ultima
par te a v i eţ ii la Cîmpu lun g-Mu s-
cel : Co11trib11fii privi11 d viaţa. ş i
activitatea t/iplo mat ică a lu i George
Ben gesc11 ş i George B engesc1t istoric,
p reze ntate de Tudor Seba s tian şi
Dan ii Lu ca. E le a u a du s o serie
ele date inedite privind ac tivi-
tatea unei pers ona l it1'Lţi mai puţin
cunoscute d in isto ri ogra fi a ro-
mână , unul dintre ce i mai ma ri
diplomaţi pe care i-a av ut ţa ra
noastr1'L în secolul t recu t. Octavian
Bodea a preze ntat cîteva clin ele-
mentele tradiţional e preze nte pe
d ifer ite pă puşare a fl ate în Muzeul
Cîmpu lu ng, în comunicarea · Cres-
tăturil e de lem11 de p e păp11 ş arele
di" col ecţiil e J\111 ze11l11i Cîmp11l1111g,
iar Iulia n ni zea, î n comunica rea
Str11ctura arh itecturii p op11la.re a
comwzei L erest i în a.ii.ii 1969 - 1973 ,
a preze ntat ~ serie de date culese
p e t e ren în aceast loca litate, din
perioada ci nd a fost dec l a rată
co mun ă -mu ze u.
Ion Ba tali a făc ut o scrie de
observaţii co nstru ctive cu privire
la amenajarea unui nou n1u zeu
lin gă ma usoleu l de la Mate i aş , în
co municarea Un obiectiv c11ltural-
ed11 cativ de p ersp ectivă p e harta
j11 deţ11l11 i A rgeş, 11fozeul de istorie
de la J\'fat eiaş; prop un eri peutni
al cătuire a. plan11l11i tenzal ic .
81
 J\fai amint im citc·ta titluri de
;o mu111 can . C . D . Aricesc u şi
1b,> tea cîmp11l1t>1gea11ă, de Gheor-
i hc Părnuţă , .4. sp ecie soc iale ş i
lenwg rafice ale Cî mp11lung 11lui o-
:li11dile i n catagrafia din amtl
1838, d e Teodor l\l av roclin , O
•11ărl11rie arh eol og ică p1•iviml v iafa
!Co 11 o mică a Ci111p11lu11 gului nz ed ie-
ual , ele Gheorg he Ca ntacu zin o,
Proprielăf i ale J\lă11ăst i rii Ci1npu-
~ 1111g î11 j 11def 11l JJîmbovifa , ele Ga-
„Realizări şi perspective ale
de ştiinţe naturale din Galaţi
E
xpo z i ţ i a r e tro s pe c tivă , cu
ge ne ri c ul mai sus-a mintit,
cuprinde mo me nte deosebite din
a ctivitatea mu zeului gă l ă ţean ob-
tin utc în s fe rtul de vea c de
~x i stcnţă, c•1i cle nţiate prin text,
fotografi i-d oc ume nt a lb-neg ru şi
colo r, ma terial tridime nsiona l ş i de
popu larizare.
Expoz i ţia cuprind e următoare l e
ca pitol e:
I. c u rt istori c.
2. Activitatea ele ce rce ta re-co-
lect a re
3. Structura patrimoniului ;
c reşte rea co l ec ţiilor reda t ă prin-
tr-un gra fi c.
ci . Form e ş i mijl oace de activi-
tate c ultural- ed ucative .
5. Mijloace le popu lari za re.
6. Mu zeu l şi publi c ul să u .
Cele 16 pa nouri ele preze ntare
a e xpo z iţi e i şi mi c roexpoz i ţia c u
mate ria l reprezentativ pe ntru toa-
te co l ecţ iil e patrimonia le, se su b-
sc riu unui citat din uvîntă ril e
tovarăsu lui Ni colae Ceauşesc u ,
secreta'r ul ge ne ra l a l partidului
nos tru : ,)\'o ua etapă d e d ezvoltare
a soc ietăţii n oa stre impu11 e ca o
ce Y'inţă o biectivă d e p rim ordi11
d ezvoltarea. p ut em ică a ştii 11 ţei
şi culturii, r id icarea 111'.vel11lui ge-
11 eral d e c u11 o a şl ere şi pregătir e a
tut11ror aa111 e11ilor 1111111 cii. Jn a cest
cadru, este d e înfeles că s p oresc
foa rt e mult rol 11 l şi în sem11ălal ea
a ctivilă/i i p ol ilico-ed11 cal ive d e for -
mare si d ezvoltare a co 11 sl ii11lei
social i~te, d e lărg ire a or iz~11tuiui
t e lm ico -ştii11fific ş i C11ltura.l al
p op orului".
Mu zeul ele ş tiinţe natura le clin
Galaţi a lu at fiinţă în anu l 1956 .
82
hriela Niţu l escu şi Ci ce ron e Mare ş,
Sc hi(ă mo n og rafi că
asupra parti-
cipării regimentului 30 Nlu scel
la luptele din p1·i 11wl război 111011 -
dial , el e Dan Pintilie ş i Cornel
Tu că , Co11trib11/ii la c w1 o a şt e»ea
siste mulu i econ om ic ş i m eseriilor
din o raş ul Cî m pulwig într e cel e
do uă războai e m oll(/ ial e, d e Mircea
Gil că.
A tît l u c rările prezentate, cit
ş i di sc uţiil e ce s-au purtat pc mar-
Muzeului
la a 25-a aniversare"
Pînă la aceas tă dată mu zeul a
fiinţat ca o sec ţie a Mu ze ului d e
istorie a vînd ca patrimoniu o
mi că c ol ec ţi e a l că tuită din 533
pi ese ele mine ralogie, paleo ntolo-
gie, zoologie (piese indi ge ne ş i
exoti ce), donate de inim oş ii înv ă­
ţător i Paul şi E ca terina Fora din
Galaţi .
Ca unitate d e - s in e- s tătătoare ,
de la înfiinţare şi pînă astăz i . a c-
tivitatea ei s-a d es făşurat co nform
ce rinţel o r eta pei de deuo ltare a
soci e tăţii noastre socialiste. Colec-
t ivul ş tiinţifi c al muzeului în pe-
rioada d e refe rinţ ă a avut ca
obiec frr prin cipa l colec tarea şi
ce rcetarea ele mentelo r de Iau nă
i flor ă clin extremele natural e ale
j udeţu lui , co ntribuind în a ce t fel
la valorifi ca rea ş tiinţifi că a a ces-
tora ş i la îmbo <>ăţ irea su bstan-
ţi ală a pat rimoniului mu zea l,
as tfel incit astăz i , la ora bilan-
ţului , se raportează 40.000 fi şe
ş tiinţifi ce, o rdonate pe co l ec ţii
clupă c un'l urm ează :
-~ · U i nera lo!1i e - 1mleonl olo!1i e -
766 pi ese cu im portanţă ş tiinţifi c ă
deo se bită. Prin ce r ce tăr il e pa leo n-
tologice întreprinse a u fost depi s-
tate noi pun cte fosilifere în nordul
l\loldovei (la Cu ca , Ba lint eşt i ,
Bă l e ni ) ş i scoase la i vea l ă rest uri
fos il e aparţ in înd mamife relor cua-
te rnare d e c lim ă ca ld ă (E lc phas
me ricli onali s) ş i clim ă rece (E le-
phas primigenios, Cervus mcga ce-
ros etc.), p recum ş i s pecii ele mo-
lu şte aparţ inînd a ce l e iaş i pe rioade
geologice. Mate rialul a fos t va lo-
rificat în lu c rări ş tiinţifi ce , expu -
neri şi e xpoziţii temporare („ Do-
v ezi materiale a le evo lu ţi e i mami-
;;in ea lo r au fo st de un real folos-
pentru c unoa ş t e rea mai aprofun-
dată a realităţilor socia le din zo na
Cîmpulungu lui ş i a per so nalit ăţ ilor
pe ca re Ic-a dat a cest o ra ş în d e-
c ursul ·1re mii . To todat ă , ele a u
rel e vat impo rt anţa un o r man ifes-
tări ş tiinţifi ce de acest gen, ne-
cesa re în ·1i aţa şt iinţifi cii a o ri-
c ărui muze u cli n ţară .
__ SEBASTIAN TUDOR
fe relo r pc teritoriul jud e ţului
Gal aţi ").
- Ho lani ci1 - plante inferioa-
re - 1.666 co li ie rbar ; plan te supe-
ri oa re - 5.364 coli ie r bar. Co-
l ecţia c uprinde plante cara c te ris-
tice pe ntru Moldova şi Dob rogea,
colec tate c u pre pondere nţ ă din
r eze rvaţiil e naturale Gîrboavel e,
Hanu Conac hi ş i Paşca ni . Multe
s pecii sînt rare pe ntru faun a ţării ,
e nde mice, relic te sa u monum ente
a le naturii.
- .\la lacolo!1i e - "1 .926 exem-
p lare c u 26 1 specii autohton e ş i
183 s pecii s trăin e faun ei ţă rii
noas tre, constit uie un valoros ma-
teria l ş tiinţifi c fo losit în a c ţiuni
c ultural-ed uca tive, ce a u ca scop
să contribui e la edu caţ i a mate ria-
li s t-ştii nţifi că a maselor. E le me n-
tele relicte ca Monoclac na po ntica
preze ntă ş i astăzi în la c ul Brateş,
sau e ncle mi smele - s p cc i i Ic ge-
nului Alopia ş i altele întregesc
impo rtanţa ş ti in ţi fi că a co l ecţ i ei.
· - Enl orteol o!lie - Un bogat
material e ntoneologic 25. 468
exe mplare, c u s pecii caracte ri sti ce
pe ntru Moldova şi Dobrogea, a
îmbo gă ţit atît ca ntitativ cit şi
calitativ în ultimii 10 an i patri-
mo niul muzea l. Co l ec ţia cuprinde
specii rare ele le pidopte re , hete-
ropte re ş i co leopte re pc n tru cn-
tom o fau na noa s tră , s pec ii noi
pe ntru ţară. colec tate clin reze rva-
ţii l e H a nu Conac hi ş i Gîrboavele,
eco istcme c u o importanţă şti in­
ţifi cit cleo cb it ă ~l ato rită prezenţe i
a ici a ele mentelor de faun ă si
floră p o nti ce şi m ecliteran ec n~.
·.l\l atcria lul a fost va lorifi cat prin
c omuni c ări şt iinţifi ce, catal og de
colecţii (lepidopte re) ş i nume roase
e xpoziţii temporare. Col ec ţi a de
lepidoptere cuprinde specii din
toate zone le biogeografice a le
globu lui , ce impresion eaz ă pu-
b li cul prin ori gine, formă, cul oare
si 111ărim e .
· - l ehtiolo!1i e - 179 exe m plare
cu s pecii repreze ntativ e pentru
toate zonele p iscicole din ţară.
rase de peşti cu va loare a lime ntari•
din bălţil e ş i h el eş teel e noas tre
cit ş i elemente specifi ce Mării
Negre. Demne de ev id e nţiat sînt
exempla rele mari de a ccipe nseri ad
(moruni ) ce trezesc interesul atît
prin dime nsiuni cit şi prin biologia
lor interesantă .
- Ornîtolo11ie - una din cele
m a i vec hi co l ecţ ii al e mu zeului
pentru ca re a exi stat o preocupare
permanentă d e compl ec tare cu
specii noi repreze nta tive, cuprinde
astăz i 1 100 exemplare ş i 189
specii , dintre care toate speciile
<le raţ e şi s tîrci din ţara n oa st ră ,
toate specii le d e păsări monu-
m e nte ale nat urii , specii inelate
din dife rite s taţiuni din Europa
şi sp ecii ra re în ornitofauna ţării
Sesiune jubiliară
G
a l aţiu l , cetate cu foc co n-
tinuu ş i cu co n s tru cţii de
nave ce îşi aştea ptă drumul că tre
ape, este în ace l aşi t imp şi un
important ce ntru al a firm ă rii cul-
turii , tehni cii şi şt iinţei româneşti.
O co nfirma re, cei 25 d e ani pe
care, aniversîndu-i , două in st ituţii
cultural-ed ucative, cu un rol d eo-
sebit în formarea o mului no u al
soc i e tăţii socia liste i-au în scris
în aria de largă cuprinde re a fău­
ririi zil elor d e azi.
Exi s tenţa , d e-a lun gul a 25
de a ni, a două mu zee - de artă
co ntempo rană românească ş i de
stiintele naturii - c u recunoscute
~cou;i în vi aţa cetăţii de fo c, sta u
m ă rturie a ceea ce a u re u ş i t, în
a ni , mu zeografii găl ăţe ni , care
folosind un patrimoniu cultura l -
din ce în ce m a i bogat - a u ş tiu t
să pun ă în val oa re in stru ctiv-edu-
caţi ona l ă val e nţel e propriei lor
munci d e ce rcetare, ev ide nţă,
co nse rvare, re staurare şi integ rare
în circuitul valo ric naţiona l , ofe-
rind publi cului ines timabile măr­
turii mate riale şi spiritua le desco-
ca: flamin gul, raţa ca tife l ată (Me-
Ja nita fu sca). spî rcociul. Materia -
lul o rnitologic a fost val orificat
prin lu c ră ri , catalog de col ec ţi e iar
in stru ctiv-ed ucativ prin expo z iţi a
de baz[t a mu zeu lui ce tratează
e xclu si v probl e m e de ecologia
păsă ril or.
- 'lamalo9i e - un frum os
material m a ma logic este prezent
în patrin1oniu1 n1u zc ului grtl ă ţ ean .
repreze ntate fiind mamife rele ma ri
din ţara n oast ră şi cîteva exem -
pla re exotice (leul , porcul spinos)
cu care se organ i zează e xpo z iţii
te mporare foa rte a preciate d e micii
n oş tri vi zitatori .
Col ecţ iile patrimonia le servesc
atît ca material ş tiinţifi c pentru
studii faunistice , flori s tice ş i eco-
logice cit şi pentru scopuri
in struc tiv -edu cative şi aplica -
tive. Pornind de la ideea că
argume ntele noi pe ca re le
o fe ră c un oaşte rea co nte mpo rană -
tot ma i su s ţinut - răs pindită
în rindul maselor , în acest sfert
de veac de a c tivitate, folo sind
toate mijloacele d e ca re di spune,
toate formele de ed u caţi e (expozi-
perite ş i ex iste nte în acest co l ţ
de ţară.
Festiv itatea a niv e rsa tivă, in-
clu să în pla nul compl ex ed u caţ i o ­
nal „ Da nubiu s-Ga l aţ i ' 81 ", a
av ut loc pe 7 noiembrie 1981 în
sala T eatrului dramatic, în pre-
ze nţa a nu 1n e roşi n1u zeogra fi local-
nici şi din ţa ră, a unui public sta-
tornic pri et e n al mu zeului. Lu cră­
rile a u fost condu se de Fl orica Şer­
bănescu , preşed inte a l Co mitet u-
lui jud eţea n de c ultură ş i ed u caţ i e
socia li s tă . Prezentă la fest iv ita t e
Agla ia Caloinescu , secretar a l
Com itetu lui jud e ţean Ga l aţ i a l
P.C. R ., a trans mis celor două
1nu zee a nive rsate, din partea Biro-
ului Comitetului jud e ţea n de par-
tid „ ... cele mai calde fel icită ri
p entrti re ali zările dobîudite î11 acest
sf ert de veac de activita te artistică
şi de cercetare şt ii11ţifică , parte
i11/ eg ra11tă a w iei spiritualilăfi
active, specifice timpul ui p e ca.re
î l trăini'' . predzînd că " ... cel e
do uă u11 ităţi mu zeale "" acţio nat
CI• 1'ăspundere co111u11 i stă , pasiun e
şi dăruif'e pentr 11 pro m ovarea şi
ţia de baz{Lîn două forme d e o rga-
nizare, peste 300 e xp oz iţii itin e-
rante, 100 e xpo ziţii t emporare,
eri n1u zcale, con cursuri , sirn po-
zioane, film e ş tiinţifi ce), Mu ze ul
ele ş tiinţe natura le din Ga l a ţi
prin activita t ea sa a co ntri b ui t
la formarea o mului nou , a omu lui
modern , militant pentr u transfor-
măril e revo lu ţionare ale soc i etăţi i
noas tre, pentru idealurile nobil e
a le con1unisn1ului .
Folosind t oate mijl oacele de
atragere a publicului s pre o parti-
cipa re cit m a i largă la act ivităţil e
sa le - popula ri zarea p rin a fi şe,
p lia nte , cărţi po şta le color, fo i
vola nte, invita ţii , arti cole în presa
l ocal ă şi centra l ă , au condus l;;i.
înregistrarea, în cei 25 d e ani de
e xi s te nţă ; a unui num ă r de
I. 1~ 5 . 000 v izitatori dintre ca re
90% elev i, preşcolari , st ude nţi,
5% muncitori , 5% a lte categorii .
Aprecieril e publicului vizitator
ş i sugest iil e au fost ş i sî nt minunate
surse de in s piraţi e pentru a ctivi-
tăţil e noastre cultura l- edu cative .
- - AURORA MARCU - -
popularizarea. valorilor artei rom â-
n eş t i ş i 1111. iversale, pe11tru edu ca rea
pat r iotică, şt ii11ţifică , etică şi este-
tică a oam enilor munci i , p entru
>'i<l ica.rea. 11ivel11l11i gwernl de cti-
n oaş t ere a uz aselor".
În num ele tovarăsei Su za na
Gâdea , preşedinte a l · Co nsiliului
Culturii ş i Educaţiei Socialiste,
i-a cuv intul l\la ria Iacob - in-
stru ctor principal în C.C.E.S.,
ca re dup ă o sc urtă incursiune în
is toria d e ie ri ş i de azi a Gal aţi l or,
sp une: „ Di 111e11sii111ile un ei pa,-
sionante t ră iri istorice, farm ecul ,< i
divers itat ea 11at11rii î11co J1ju.răto are,
ce-şi cere dreptul la. viafă ş i oc ro-
tire, 11edez111 i11 fi la dragoste de f ru -
nios a oanienilor acestor niel eaguri
şi- au găsit ogl ill{/irea fo remarca-
bila a ctivitate a institu liilor m u -
zeale . .. " care, privind în urn1ă
şi cîntă rindu -ş i c u ex i ge nţă fap-
tele, aşa cum ne învaţă neco n-
tenit s-o facem sec retarul genera l
a l pa rtidului , cti torul Româ niei
contemporane , tovarăşu l Nicolae
Cea u şesc u , trebuie să dea d ovadă
de „ ... o spo rită efi cie11 fă la f or-
83
 marea con sliinlei om11 l 11 i u o11 , la
in struirea · ge11 ~ra/iilm· de a zi şi
de m ii11 e" . p rcciincl bogata a c ti-
v ita te a s pec i ali ş til o r li n mu zeele
gă l ăţen e s-a e·1 icl cnţ i at , totocla t rt,
faptu l c ă ei ş i -a u ad us o co ntri bu-
ţi e me ritori e la î m bogăţ irea pat ri-
mo niului c ultural n aţ i o n a l , la
„cun oa slerea re a/ilălil or 1'oman esli
în /ară .şi p esle hola;e, au i m prin;a/
n oi valenle c11lt 11ral-educalive valo-
1'ificări i 'teza urul111: spii·il ualilăţii
nafio11ale" . Din partea Co nsiliului
Cul t urii si Eclu catiei Sociali ste -
ca o recu.n oaş t c rc ·a a c ti v ită ţii des-
făşurate ele cele două i nstituţii
mu zea le în s fe r t ul ele vea c să rb ă -
torit le-a u fost a co rdate
„ Di11lo111a de o noare" .
În contin ua re, d irectori i ce lor
d ouă. mu zee a niv e rsate, Il ea na
H acl u ş i Nicolae ltu , au fă c u t o
sc urtă. clar se mnifi cat iv ă t rece re
în revistă. a mun cii ş i a c ti·1i tăţ ii
cl es făs urate în ce i 2 5 ele an i ele la
înfiintare. S-a reli efat c u a cest
prilej, loc ul ş i rolul Mu ze ului el e
şt iinţe natural e ş i respect i'' a l
M uzeului ele a r tă. co nte mp o ra n ă
Tineri plasticieni români prezenţi la jubileul
Muzeului de artă contemporană Galaţi
a rtă
Pe ntru Muzclineul d e
poran ă Ga l aţ i
co nte m-
ce i dou ă zec i
şi ci nci d e a ni d e ex ist e nţ ă au în -
semnat o b oga t ă acti vi t a t e în
d o me niul c ulturi i plas ti ce. L egat
direc t d e pro movarea fe no me nu -
lu i p las ti c româ nesc, muze ul gă l ă­
ţ ea n ş i -a în sc ri s pr e z e nţ a, ma i a les
în ul timii c incisprezece ani , ca prin-
cipa l d e ţinător ş i o rga niza to r
a l p a trim on iului nos tru co nte m-
p ora n. P rin structura ş i co n cepţ i a
sa d e o rga n iza re, mu ze ul est e un
factor important în fo rm a rea
g ustului es t e ti c, în a na liza si
cunoaşte rea a rtei noas tre . Într~­
g ul progra m el e luc ru , s ub ca re
se d es făşoa ră act ivitatea muzeu lu i,
în s um ează ce rin ţe l e poli t icii noas-
tre edu ca ti v-cultu ra le, răs punzînd
amp lului progra m d e c uprind e re
ş i p ă trun de r e a a rtei î n toate
sferele vie tii soc ia le. D e la o rele
ele desen a'rga ni zate p entru elev ii
claselo r mi ci, la ghid a je, film e
el e a rtă , co nfe rinţ e şi expoz i ţ ii
t e mpo ra re mu ze ul se adresează
tuturor ca t ego riilo r ele vi zita to ri .
84
rom >i ncasdt î n contex t ul dezvo l-
tări i gene ra le socia l- eco nom ice ş i
cultura le a jud e ţului Ga l aţ i , sp ri-
j inu l ş i îndruma rea primite pe rma -
nent, le-a lun g ul a nil o r, cli n par-
tea forurilor loca le ele partid ş i ele
sta t , cl in pa rtea s pec i a li ş til o r clin
C.C.E.S .
În num ele m uzeogra fil o r i n-1i ta ţi
la a cea s tă sesiune ju b ili a ră a u ros-
t it ca lele c u'tint e ele sa lu t co le-
gia l, cir. Al exa ndru Cebuc, direc-
to r a l Mu ze ului ele a rtă a l R . S. R o-
mâ nia ş i cir. cioc. Aure l Popcsc u-
Gorj , rep reze ntant a l Mu ze ului ele
istorie natu ra l ă „ Grigore Antipa" .
Pa rti c ipa nţii la ad una rea fes-
ti'lă , în t r-o at m o s fe r ă. ele profund
e ntu ziasm şi angaja re p l e n a ră faţă.
ele a mplul p roces ed u caţ i ona l pre-
fi g urat el e d ocumentele progra ma -
ti ce a le pa r tidu lui. a u adresat o
te l eg ramă cl c-"' iTIUJţumire ş i rccu-
nostintă Com itetu lut Cent ra l a l
P.C.H..', pe rso na l tovarăşulu i
N icolae Ceauşesc u , exp rimîncl în-
treg ul lo r ataşa m e nt faţă. ele pro-
g ramul ideologic a l partidu lui ,
pentru triumful socia li smului ş i
Acum , la dou ăzec i ş i ci nci d e
a ni el e e xi s t e nţ ă, se poa t e vo r bi
el e o pr eze n ţă act i vă a mu zeulu i
în viaţ a s piritu a l ă a ora ş ului ş i
a ţă rii , d e un publi c co ns t a nt ,
d o ritor să c un oască a rta zi lelo r
noas tre. In vestigî nd , p c baza
unui progra m d e cerce tare pe r-
m a ne nt , ac ţiuni l e o rga niza t e d e
mu ze u v in să r ăs pund ă, p e el e
o parte, ce r i nţe l or ridi ca t e d e
limbaj u l pl as ti c conte mpo ran , ia r
p e el e a lt ă pa rte, ofe r ă publi c ului
vizitator un ca dru co mp lex el e
c un oaş te re. Astfel, e xi s te nţa p e r-
m a n e nt ă a l ă turi d e expoz iţi a d e
bază a mu ze ulu i, a un o r e xp oziţi i
c u ca rac t er t e mpo ra r, prcze ntîn d
p e r so n a lităţi a le p lasti cii noas tre
sa u tin er i art i ş ti în c urs el e a fir -
m a re, co ns titui e moda litatea cea
m ai imp o rta nt ă el e a face c un oscut
fe no me nul d e „ ultim ă o r ă" a l
plas t icii noas tre.
În expoziţi a d eschisă c u ocaz ia
jubile ului mu ze ului , optincl p en-
tru un g rupaj d e tine ri artiş ti
ce nu sînt preze nţi c u lu c ră ri î n
co muni smului pc pă m întu l ro mâ-
nesc, ce i preze nţi cl ec l a rîn cl u- ş i
tota la adezi un e faţă ele s tră lu c i ta
ini ţiat iv ă ele pa ce a preşed i nte l ui
H o mftn ici socia li ste.
În con tinuarea a c ţ iu n il o r cu-
p ri nse în progra mul m a nifes tă ril or
jubi liare a u fost ve rni sa te expoz i-
ţi il e : „ IJi n comoara ariei populare
!l•i l ă!e n e " (orga ni zat ele Mu zeul ele
is to ri e în foa ie rul T ea trului dra -
mati c) ; „ Un sfert de nac de acti-
\'itate 11111zea li1 " ş i „Tineri 11lasti-
cie 11i ro m:lni " (la Mu ze ul ele a r tă.
co nte m porană. rom â n ească); „ n e-
aliZ:iri ş i IJers pec· li ve ale a cti\'Îl[1!ii
,\luze ului de ş tiin!el e naturii , la
a 25-a anh·ersare" (în incin ta res-
pect ivu lui mu ze u).
Au av u t l oc, de ase me nea, la
sed iul ce lo r dou ă muzee, presti-
g ioase dezbate ri ştiinţ ifi ce ca re
a u reli efat în p rin cipa l ce înseam -
n ă „ .\luzeul de artă contem11orană
~ i 1rnhli cul s ău" şi , respectiv „ llu-
zeul de ş tiin! e l e naturii îactor
a cth· de edu ca !i e mal eri a li st-ştiin­
!iîi că a tinerei nenera!ii " .
DECEBAL ŢOCA
pat rim o niul nos tru d e baz ă, a m
preze nta t publi c ului ce le mai no i
r ea l ităţi a le plasti ci i noastre, un ele
fe no m e ne impu se cu autoritate
în manifes tă ril e inte rn e ş i inte r-
n aţ ional e . S el Pcţ i a g rupului d e
tin e ri a rti ş ti a av ut în ved e re
capacita t ea el e a marca mom e ntul
ac tual a l ce rcetă ri i în d o me niul
lim baj ulu i pl asti c, d e a d a punct e
el e reper în fami li arizarea c u o
prob l e mati că s p ecifică .
Fără a se co ns titui sub egida
unui prog ram t eoretic pres t a-
b ilit, e xpoz i ţia d e vin e a rg um e nt
în inves ti ga rea fe no me nului pl as-
ti c ac tua l, prin a nsamblul p e
ca re- l propun e. L a baza g îndirii
e i a u s t a t citeva dintre „urge n-
ţe l e" p e ca re d e m o n s traţ ia plas-
ti că le so li c it ă în co ntextu l unui
mu ze u el e a rtă contc mpo rami , ş i
dintre aces t ea .simu lt a neitatea ce
treb uie m e nţinut ă între a ctul
crea tor ş i tran s fo rma rea aces tuia
în produ s c u ltura l est e ese n ţ i a l ă.
Muze ul el e a rtă co ntemporană
rămîn c t e rito riu l un d e pr e z e nţa
şi> analiza c re aţi e i d e la borator,
a · limba jului în curs d e a firm a r e
a u un s tatut d eja creat. R e tro-
s p ecti v pri v ind, p roblem ele d e
ce rcetare a b ordate a u co nstituit
mobilu l exi s te nţ e i mu zeului , prin-
tr-o prezenta r e s inteti că a a nsa m-
blului plas ti cii noastre, a ntic ipînd
ipos taza e mbl e m a ti că p e ca re
ulte rior o vo r avea în co ntextu l
fe nom enului no tru cultura l.
P entru cel car e î ş i propun e o
trecere în rev i s t ă a c r ea ţi e i ge n e-
raţiil o r tin ere , fi e ca ma nifes-
t a r e e xpo z iţi o n a l ă , fi e ca in ves-
ti ga ţi e d e la b ora tor, se impune
cp pr eg n a nţ ă aspectu l d e cerce-
tare , d eme rs ul ela b orat ce acce n-
tu ează car act erul a n a liti c a l p er-
ce pţi e i . Î-n gîndirea ac tu a l ă , pri-
ma tul sen zo ri a lităţ ii esfo p r elu a t
d e co ncept , d e id ee. R elie fa r ea
şi m a t eria liza r ea ci î ş i găsesc
expres ia în probl em a ti za r ea p c
care ac tul c rea t or o presupun e,
soli citînd limbaj ului p lastic capa-
c ităţ i noi, fi e prin invest iga rea
propriil o r domenii , fi e prin aso-
c ie rea un or limbaj e colatera le.
Astfel, d omi nant p entru gîndirea
pl as ti că ac tu a l ă est e ş i o anume
n a tură e xp e rim e n ta l ă, l ega tă m a i
a les de modul cum se produce
opera, de met odologia e i. Ana
cercet ă rii , mij loacele ş i m et odele
utiliza t e, mat eria l izar ea (ce poate
fi dife r i tă de la eta p ă la etapă)
sînt t ot a tîtea m omente sem ni-
fi ca tiv e în , ,c itirea" op er ei. În
cazul fe n omenu lu i p lastic contem -
p ora n, ca racterul compl ex, pr o-
cesu a l, î n car e trebui e gîndit
actul cr ea t or r ă mîn c una dintr e
c e rin ţe l e ese nţi a l e a le comuni-
că rii ş i particip ă rii n oastr e.
Pen tru a rti s tu! pl astic co nt e m-
p ora n, r ea lul est e principa lul sti-
mul ce acţ i o n ează în c împu l d e
na ş t e r e a l id eil or. R ezultatul ob -
Sesiunea ştiinţifică
Prinle t oat e
o r ga niz ează,
p c ca r e
m a ni fes t ă ril e
colecti vul
Complexului mu zea l Go l eşti dove-
d eş t e o seriozi t a t e ş i o profun zi me
ca r e îl r eco mandă ca fiind unul
dintre cel e mai activ e ş i mai t e mei-
nic pr egă tit e în dom eniu . Acest e
cara cteri stic i s- au r elie fat din
n ou cu ocazia sesiunii ştiin ţ ifi ce
ca r e a av ut loc între 28 - 29
n oiembri e 1981.
D es fă şu rată în cadrul Festi-
va lulu i n aţional „Cî nta:rea R o mâ-
scrvaţi il o r , în cazul n ostru ima -
g inea p l asti că exprimă nu a tît
r ezulta tu l co nt e mpl a ţi e i, ci o a nu -
m e co n ce pţi e d espr e lum e. Altfel
spu s, asp ec tu l iconografic nu ma i
con titu ie <l ecit un a rgument în
a sesiza r e l aţ i a, ca ra cteru l s trati -
fi ca t a l r ea lului. Mijl oacele prin
ca r e artistul p la stic le utili zează
ies d in s fe ra tradiţi o n a l ului, în
favoarea adecvă rii la ceea cc
numim „ un sp ec ific a l ep oci i
noastr e". Natura e xp e rim e nta l ă
ce domin ă în treg secolul nostru ,
a p a re în cîmp ul gîndirii plastice
prin f o rţa înn o itoa r e a limba-
jului. Pornind de la m od a l ită ţil e
expr es iv e utili za t e (a l ă turi d e
cele tr a di ţ i o n a l e găsi m fot ogra-
fia , fi lmul, tiparu l), pînă la p ă ră­
si rea uno r ddimită r i sp ec ifice a le
ge nuri lor , în folosul co ns tituirii
unor a nsa mbluri complexe, cc
urm ă r esc o d es făşura r e pa nora-
mi că, l imba jul pl asti c face e fo r-
tul d e a-ş i exprim a e p oca. În
e x poz iţi e in vesti gaţ iil e lui Antonio
Albie i, I oa n H orva t Bugna riu ,
Dragoş Gh eor ghiu , Deceba l Scri-
ba , Ma nu ela ~ i c l o cli, prin expri -
ma rea în t ehni c i asociat e (desen-
pirtur ă- f ot o, d ese n - pi c tură-o bi ect,
sc ulptură- tap i se ri e, tipar o fset ),
d e m o n s tr ează modu l î n ca r e cer ce-
t a r ea în dome niul pl ast ici i ~apă t ă
ex p r esia ş i acce ntul ep oc ii.
Ana liza r ea lită ţii fc nomcn elor
impun e ca ract erul programat ic al
ce rce tă rii , car e el e cele mai mult e
ori îş i găseşt e d efinir ea ş i în a r gu -
mentul t eor eti c, pc ca r e a rti stul
îl utili zează ca instrum ent el e
lu cru . A tu nc i ci nel cadrul d e
expr es ie ră mîn e cel tradi ţi o n a l
în do meniul m a t e ri a li ză r i i , se m-
nifi ca tiv ă d ev in e co n ce pţi a d e
„scr ie", r ea l izîncl o id ea l ă conti-
nu ita t c a cxi st4.l ltu lui prin înr e-
g istra rea s imultan-ă a tr ă itului ,
a Complexului muzeal
ni ei " ş i avî ncl ca gen er ic Ştiinţa
şi gîndirea u 111a11<i în apărarea
pâcii, sesiunea a r eunit sp ec i a li ş ti
d in Bucur eş ti , Pl oieş ti , Tîr gov i ş t c,
Pit eş ti , Cî mpulung, Cr a iova, Timi-
şoa ra , S ibiu, M ed ia ş, Rm . Vîl cca,
Sloboz ia , Tulcea, Bă.i l eş ti , Ş t efă­
neş ti ş i Gol eş ti , car e a u co muni cat
o scrie d e date ist orice, a rh eolo-
gice, ctn ogra fi cc, d e c r ea ţi e art is-
ti că ş i spiritu a l ă popu l a ră pri v ind
un a din ocupaţi il e d e b ază a le
p op orului nostru - p omicu ltura ş i
fi e p c p la n p s ihi c, fi e ca exp e ri e nţ ă
în s upune rea ma t eri ei; d emo nstra-
ţiil e lui Doru Covrig, Ion Jan cuţ ,
Mih a i l\ lolclov eanu, Cri sti a n Pa-
ra schiv, Dan Stanc iu sînt convin-
găt oa r e p entru expresia nova t oa r e
p c ca re materia li za r ea o p ermite
în cadrul unor t ehnic i tr a diţional e .
Participî nd ca un r ea l în tru- ·
m ent d e ce rcetare la efortul gene-
ral d e cun oaştere, l imbaju l plastic
cont empora n î ş i acce ntu ează ca-
racte ru l int rospectiv, a bordînd,
dintr e co ncept ele forma le proprii
ep oc ii noastre, cel p entru car e
na tura exp e rim e nta l ă d evin e mo-
da litatea p rin c ip a l ă d e ac ţiu n e.
Imagi nea, gîndită în toa t ă com-
plexita t ea exprim ă rii sa le, comu-
ni că r ezul tanta s imb ol i că a une i ·
m edit a ţii d e tip ş tiinţifi c, asoc i a t ă
un ei ca p ac ită ţi de a p er cep e sensi-
bil lum ea. Apar , a stfel, m odalit ă ţi
opti ce prop r ii epoc ii, a că r o r
prin c ip a l ă ca rac t e ri sti că est e d e
a „ atinge expresia cea mai înaltă
a ob iect ivi tăţii" . F ina lita t ea op ere i
pr esupun e, întotcl eau na , o d ez-
volta r e progra m a ti că în constitui-
r ea a rti sti că a form ei, cercet a r ea
supunînd in ves ti gaţie i a tît na tura
co n ceptua l ă, cit ş i capacitatea
expr es i vă a m at e rializ ă rii în do-
m eniu l l imba jului pl astic . Ori ce
ope ră d e a rtă, aşa cum spunea
Pau l Va lery d ev ine astfel un
eve nim ent, a vînd cap ac ita t ea d e
a furni za mo bi luri imprevizibil e
a le c un oaş t e rii în genera l. D emo ns-
traţia făcut ă în e xp oz iţia de la
Muzeul d e a rt ă c ont e mpo ra nă
din Ga l aţi est e un a rgum ent con-
vingător p entru c~ea ce est e
ese nţia l ast a zi î n c r eaţ i a pl as ti că
a tin er ei "'e n e raţii, p entru proble-
mele ce se ridi că în domeniul lim-
ba ju lu i pla st ic .
- MARIA-MAG DALE NA CRIŞAN -
Goleşti
v iticultura. T ematica unit ară a
d et ermina t ca ses iunea să d evină
o ve ritabil ă tribu nil el e schimburi
de opini i ş i ele împ ă rtăş ir e a unor
e xp e r i e n ţe proprii din pra ctica
mu zeog ra fi că : o r euniune ş tiin­
ţifică d eosebit d e int e r esa ntă ,
boga t ă în conţ inut ş i mai a les
în înv ăţă mint e. ·
În şe dinţa pl en ară d e d eschi-
der e, dr. P etre Popa, preşe dint el e
Comitetului jud eţea n d e cultură
ş i educaţie soc i a l i stă Argeş , trans-
85
miţînd sa lutul a dresat pa rti ci-
panţi l o r la s-:s iu ne d e căt re orga-
n ele jud eţe n e de partid şi el e stat ,
a enum erat rea l iză ril e ş i p e rs p ec-
ti,·ele dezvolli'L r ii mu zeografi ei ar-
geşe n e. Astfel, în anul 1981 t oa t e
mu zee le clin judeţ a u o r ga niza t
sesi uni ş tiinţifi c e ş i simpozioan e
cu pa rti ciparea unor s p ec i a li ş ti
ş i clin a lte l oca l it ăţ i . Muze ul jude-
ţean Argeş- Pit eş ti ş i -a s porit co n-
s id era bil patrimoniul şi s-a pregă­
tit ca printr-o sc ri e el e ac ţiu ni
şti inţifi ce ş i cultu ra le să march eze
împlinirea a 50 d e a ni d e e xi s tenţ ă
ai i n s tituţi ei. Într-un stadiu avan -
sa t e af l ă o rganiza rea unui pla -
net a riu la Pit esti. i\lu zeul din
Cîmpulun g a pri~it un nou loca l
c u o s uprafa ţă con id e rabil mai
m a re dccît aceea a v2chiu lui sediu .
Lin gă Mau soleul d e la Mat e i aş
a fos t ridicată o cl ă dir e d es tin a tă
a adă p osti o expo z iţ ie cc va reda
pa gi nil e el e e r oism popular Î!1sc ri se
în timpul primului răz boi mondial.
La Curt ea de Arg eş muz eul ş i -a
orga nizat e xp oz iţiil e ele istori e
şi el e etnog rafi e ş i ar tă popul a ră .
Comp lexul muz eal Gol eş ti a r ea-
li zat e xpoziţia perman e nt ă „G o-
l eş tii în istoria ş i c ultura na ţio­
n a l ă" . A fost pus la punct, p e
C(iterii ş tiinţifi ce, depozitu l el e
ce ramică ş i se va orga ni za cel
el e texti le.
Dintre com uni că ril e s usţinut e
în ple n ţin e m să Ic m e nţi o n ăm
p e urm ă t oa r e l e: cir. P etre Popa,
Apelul pentru dezarmare şi pace
- strălucită iniţ iat ivă a R omân iei
socialiste, a. preşe dint elui N icolae
Ceauşescu: cir. Marin Badea, Pa.cea
şi răzb oi ul în trad iţ iile p oporului
şi Parti dulu i Comunist R omân ş i
cir. P. Parnia , D ezvoltarea. p om i-
culturii în judeţul Argeş pe ba za
h otărîrilor Congresului al XIJ-l ea
dl P. C .R .
În co ntinu are, es iu nea ş i-a
d es făşurat lu cră ril e în ca dru l
a patru sec ţiuni : I. Co ns id era!ii
general e is l.orico-el nowai'i ce pri-
\'ind pra c:li carea \'ili cullurii ş i
1iomi c 11lturii la rom:ini ; II . ll:lr-
llirii arheo lofJi ce ş i is lori co -do1:u -
m e nl.are ale 11ra ~ li 1:iirii l•omi c ulturii
şi \'ilicullUrii la roma111 ; lII.
:Mărlurii al e „ulturii mal e rial e ş i
s piriluale . A rhitcelura l.radi!ional:l
care al.es l;I pra c li1•area 11omi 1: 11l-
turii s i \' ilit'l1ltm·ii la romiini :
IV. EtnofJrai'ia ş i aria po1rnlari1
a jud e t.ului A rn eş, modalit:i p d e
rea lizare e x11o zi ţional:i. Enum e ra-
r ea titlurilor sec ţiu ni lo r în ca re
au fost s u sţ inut e cele p es te 60 ele
86.
A spect de la deschiderea sesiunii
co municări -~rj,g1 ă· în-mar e a ri a
ele p r eoc up ări în ca r e s-au ca nt o-
nat aces tea. P e ntru o mai bună
cu noaştcr c vom menţi o na ş i cîteva
titluri el e comu ni cări fără a av ea
în vedere criteriul va loric : dr.
Eugen Co m şa, Cîleva dale des pre
fruct ~le din ep oca neolitică p e le1•i-
loriul R omâu·i ei: prof. cir. cioc.
Geo r ge Potra, P et rache P oeuaru
şi prim.a şc o ală agrico lă din R o-
mâni a ; cir. \"as il e Novac , Ocupa -
/ iile u.nu.i orăşe a n din Curtea de
Argeş in vea.cul trec ui, in lu.mi na
uno1• mcirt urii inedite; cir. N icolac
Du n ă r c-, Co n vergen ţa unor elem ente
sp i rituale din vi t icu //ură - p o n1ă-
1·it şi alte sisteme ocupaţ ion ale t radi-
ţi on ale: Boris Zcl c rc iuc, Int eres ul
etnografic al cercetării m.u// idis-
ci pli nare de la D o mn eş t i -Argeş :
a rh. cir. Andre i Pă n o iu, Piv niţa
m e h e di nfe ană: R ad u O pr ea, Con-
si deraţ ii istorico-etnografice asupra
vitic ultur ii şi pom ic u//urii in sec.
X I V - X l "f ..tin Ţara Ro mân e ască;
Gabriela l\iţule sc u , Stelia n Nea m-
ţu, A specie privind dezvoltarea
pomiculturii şi viticulturii în zona
Căieşti şi iniprejurimi: Filoftei
\" ochin , Ion Mihai Gorgoi, R ad u
Op rea, A specie etn og rafice a supra
pra clicâ.rii viticulturii fo cileva
localittiţi din podgoria Tîrua velo r:
cir. C. ·. Pct o!escu, T eodor C io-
fl a n , A leslcir i ale cui/u rii viţ ei
d e 1•ie in Da ci a Sudică in ep oca.
i·o 111a11ă ; A lexa ndru \ ' J ăclftr canu,
D in activi tatea. s laţ i1111ilor p om ivi-
ticole fo judeţul I a.Ionii/a î 11 p eri-
oada. in lcrbelicâ: Si lvia Zcl c rciu c,
Conll'ibu/i i la ••eperlori ul formelor
de ceramicâ legate de vi t icultură:
Ste luţ a Pârâu , R eprezentări ale
viţ ei de vie în şt ergarele dobrogene.
În timpu l sesi unii a u fost ver-
nisat e două expoz iţii t e mpora re.
l "na pr eze nta o seri c ele docu-
mente , că rţi, revistr, portr et e,
fot ograf ii r eferit oa re la familia
Go lescu ş i la începuturi le institu-
ţi e i muzeale clin Go l eş ti , clonat e
ele Gh. Min escu , Ma ri a Fotino,
Geor ge Grant şi Charllot e G rant.
Cea laltă ex poziţi e co n ţi n ea ulti-
mel e achiziţii ele a rtă populară
efectuate ele colec tivul comple-
xului muz eal.
A el c, ·c nit o tracliti c a instit u-
ţi ei muz ea le gol eşte~e ca la fi e-
car e ses iun e s tiintifică să fi e dat
în circuitul d e ,;izitar e un nou
ob iectiv clin cad ru l Secţiei viti-
cu ltu rii ş i pomicu lturii . La sfî r-
şit ul reuniunii ş tiinţifi ce la ca re
ne referim au fost inau g urate
două ob iectiv e. Este vorba de
Gospodăria p om i col ă cu oco l în-
t ă rit clin Moeciu-Bra n ş i Povarna
ş i c ra ma din S ta rchiojel -P rahova,
Prin darea în c ircuit a celor două
ob iectiv e, colectivul Compl ex ului
muzeal Go l eş ti a clorit să marclreze
împ lin irea a 15 an i ele la inau-
gurarea secţi e i.
Sesiun ea ş tiinţifi că o r ganizată
la s firşitul anu lui !98 1 ele Co m-
plexu l mu zea l Go l eş ti se în scri e
ca o r cu it ă el e prestigi u nu
nun1ai a n1u zcografi c i argeşe n e ci
şi a într eg ii n1u zcografii etnogra-
f ic c r omă n eş t i.
ANGHEL PAVEL --
,, Sălajul pe treptele · istoriei"
co muni că ri
Sesnoiembri
iunea d e
e 198 1 a
din
Muzeulu i
jud e ţea n din Zal ă u cu ge ne ricul
„Să l aj ul p e trept ele istori e i" s-a
înscris în acel eaş i coordo na te d e
adincire a inv es ti gaţ i e i istorice,
cu p r ecă d e r e asupra zonei Să l a­
julu i, de c r eş t e r e a a p ortului ce r-
cetă r ii locale la val orificarea patri-
m oniului cultural naţi o n a l , d e
sporire a actului e du ca ţional , în
primul rinei a ed u caţ ie i p atriotice.
În acest se ns sînt se mnificati ve
cuvintele r ostit •; , la şe dinţ a d e
d eschid ere a lu c r ă ril o r sesiunii,
d e cătr e t ova ră şul Grigo re B el-
d canu , ec ret a r a l Comit etu lui
jud eţea n Să l aj a l P.C.R, ca re
arăta necesi t a t ea ridi că ri i con-
tinu e a niv elului d e cer cet a re-edu -
care implicîncl mai mult în acest e
activităţi pe muzeografi ş i a lţ i
ce r cetă t o ri , informa r ea ş tiinţific ă
venind să umpl e goluril e c u no i
surse inform a ţional e , s pre obţi­
n erea un ei e fici e nţ e cultural-ed u-
cative sp o rite ş i demo nstra r ea
adevă rulu i ist o ric ş i în l ă turarea
conc epţiil or fal se.
„ Zona Porolissum-ului est e o
mi n ă de a ur în ceea ce priv eşt e
d escop eriril e monet a r e" cum avea
să o s u s ţin ă în comunicar ea sa
E u gen C hiril ă, moneda constituind
un mijl oc d e schimb foarte impor-
t a nt ca re a făcut să pul seze în
D acia r o mană o put e rni că viaţă
eco n o mi că, do va d ă a inten sei r o-
m a nit ăţi d es făş urate la Porolis-
su n1.
Cer cet a r ea minuţioa să a moti -
vi sticii pieselor .din t ezaurele
cl escopcrit e la Ş iml eu Si lva niei
(sec. V) ş i So m eşe ni cu pri n-
zîncl 23 s imb oluri (cru c i-forme ,
monogra matice, fi gurativ e). î n
c a r e ab und ă cele pa l co-c r eştin e,
a na li za t e în contextul pr ogra-
mulu i iconografic p a l eo-c r cş tin ele
A VI-a sesiune anuală de comunicări
a Muzeului judeţean Vaslui
a nu a l ă organi -
Fiecareel esesiun
za tă
e
Mu zeul jud e ţ ea n Vas-
lui se mnific ă o n o u ă treaptă ur-
ca t ă p c scara cc duce la optimi za-
r ea tuturor compartime ntelor ac-
ti vi t ă ţii acestei in s tituţii muz eale .
a nsamblu , i-a pri lejuit ce rcetăto­
rului Victor T eod or escu , directorul
Muzeului jud e ţ ea n Pl o i eş ti , prin
compara r ea c u o rna mentica t e-
zau rului ele la Piet roasa Buz ă ulu i
(sec. IV ), avînd în fi gura r ea d eta-
liil or d e asemenea uncie elem ent e
p a l co - c reştin e, cîteva obse rvaţii
ş i formu la r ea unor conclu zii p o-
trivit că r ora acest e t eza ur e apar-
în d e p l i n ă co n co rd a n ţi"t cil tradi-
ţii l e loca le din Dacia secolelor
I V - V, a că r e i populaţi e îşi
găsea r eazem în imp eriul .: r eş t in
p e ntru a se elibera ele lum ea
barba r ă.
Despre si tu aţ i a e tn ică ş i con-
diţiil e ist orico-geogra fi ce în seco-
lele III - IV a le reg iunii Ş iml e ulu i
în car e S(' a fl ă fo rtifi ca ţiil e dac ice
ele p c Mi"tgura Ş iml eului ş i mul-
ţimea el e aşeză ri a le d ac il or liber i
- la mic i d i s ta nţ e în vest d e
limesul d e p e M cseş - s-a oc upa t
co muni car ea lui Alexandru V.
Matei ; p e baza ce rcetă r ii docu -
m entelor v r emii , a utorul a putut
s tabili locul und e au fost d esco-
p erite , în 1797 ş i 1889, cele d o u ă
t eza ur e d espr e a că ror se mnifi -
ca ţi e s-a vorb it ma i su s.
Va lori fica rea t erm inologie i ve-
chi, găsi r ea ritmului l ă untri c a l
culturii p oporului nostru , intuirea
sentime ntelor ca r e l-au a nima t
de-a lungul seco lelor sînt elemente
d e ma r e importanţă în cultura
r om <î n ească ş i dec i ş i în moş t e­
nirea c ultural ă a Să l ajului , după
cum o s u s ţin e Vas il e Ve ti şa nu în
co municarea „Co n ş tiinţ a ori gi nil or
în trad iţiil e spi r it u a l ităţii să l ă­
ie nil or " .
- În c eea ce pri veş t e cercetări l e
a rh eologice, un ele co muni că ri din
sec ţii, fi e s-au ocupa t d e unitatea
şi origi nalita t ea c r eaţi e i a rtisti ce
a geto-d ac il or, a le că r e i premise
se a fl ă în H a ll st a tt -ul timpuriu ,
O d ată p e a n, la încep u tu l lunii
d ece mbri e, ce r ce t ă t o ri , mu zeo-
gra fi, a rhivi ş ti ş i profesori din ţa ră
se r eun esc la Vas lui spr e a lu a
c un oş tinţă d e r ea li ză ril e mu zeului
ş i d e a-ş i co munica r ec iproc r ezul -
fi e au cuprins unele obse rvaţi i
ş i s ub s tanţi a l e prec i ză ri cu privire
:a: d esco p eriri le cera mi ce n eolitice
din juru l Munţilor Apu seni (cele
ca ract eristi ce p entru mom entul
Icl od ma i timpurii <l ecit d escop e-
riril e Ti sa 1 sau a lt ele Tisa 2 ,
ma i timpurii d ecît cea din urmă ,
putind fi vorba, după c um o
a firm ă Gh eor gh e Laza rov ic i d e
ace l aş i co mplex d e ce ram ică pic-
tat ă); p e rioad a mai puţin cunos-
c ută în istoriog rafia noas tră şi
a num e cea în care s-a d ezvoltat
c ultura Ot o ma ni tîrzi c, cum o
demo n s tr ează l oc uinţ e l e r ectan-
gula r e d e s uprafaţ ă d e la Suplacu
d e B a r că u (ce r ce t ă t or Doi na I g-
na t ). cu inventa r cera mic d e o
div ers ita t e el e fo rm e ş i dimens iuni;
urn e fun era r e, materiale în ca~
dra t e în e poca bronzului şi
înce put ul H a ll statt-ului : aşe za rea
d e la Z ă u a n a p a rţrnînd aceluiaşi
ni vel d e c u l t u ră (sfî rş itul ep oci i
bronzu lui).
U nele co muni că ri a u adu s infor-
maţii noi privind p a rtic iparea
să l ăj e n i l o r la r e voluţia d e la
18 48 din Trans ilvania , la mi şcă­
ril e ţărăr. eş ti din Sălaj în p eri oada
int e rb e li că, ca ş i co ntribuţi a p opu-
laţi e i acest ei zo ne la apărar e a
fro ntier e i el e vest a Romftni ei în
193 1 - 1940.
De ase me nea, s-au prezenta t
co muni că ri cu privir e la unele
oc upaţii ş i t ehnic i tradiţion a l e ,
s-a ad u s un real a port la cun oaş­
t erea prim ei faze a mi şcă ri i a rtis-
tice d e la B a ia-Mare, ia r a lt e
co muni că ri s-au constituit în con-
tribuţii la ma i buna c u n oaş t ere
a uno r mu zee, a pr ese i , învăţ ă mîn­
tului ş i culturii rom â n eşti din
Să l aj.
ELISABETA ANCUŢA-RUŞINARU
ştiinţifice
t a tul mun c ii lor de inv esti gaţi e.
lu zcul v asluia n se dov ed eş te o
gaz d ă ospita li e ră, o ferind u n cadru
propi ce li nci a se menea ma nifes-
t ă ri . De asemen ea, prin expozi-
ţiile t empora re orga nizat e cu acest
81

pri lej, în sala „Arta", se face
cun oscutc'i. o parte din s trăda n ii l e
harnicu lui colectiv de a ici.
D es făş u rată sub gene ric ul
bi n e-ş tiut „ Acta J\l o ld aviae Meri -
diona l is", ses iun ea d e com uni că ri
şti inţifi ce, ţi nut ă înt r e ~ - .5 decem-
bri e 198 1, a c uprin s în prog ramul
ci un num ă r de 70 de com uni că ri
susţ inu te î n plen ş i pc sec ţiu ni .
Tematica acestora s-a însc ri s î n
fcra p r eze nt ării ş i a n a l izării patri-
moniu lui c ultura l mobi l ş i imobi l
a l judeţului Va slui , că il e ş i mijl oa-
cele pr in care poat e fi va lorificat.
Tin e m să r e marcăm fapt ul că
Seclia d e is toria c ulturii ,;i muzeo -
lo!lie, în cadru l sesiunii di.n d ecem-
brie 198 1, a av ut o pondere î nsem-
nată în d e făs ura r ca l ucrări l o r,
în sensu I că ~ici s-a prez e ntat
nu măru l cel ma i m a re d e com u-
ni căr i .
În şedinţa p l e n a ră au su sţinut
corn u ni cări : dr. Da n G h. T eodor
( Contribuţia cercetătorilo r arheo-
logi de la est de Carpa/i la problema
etn ogen ezei româneşti), prof. un iv.
dr. G h eorghe P lato n (România la
sfîrşi t11l srcol ului al X I X-lea. Ob-
servaţii privind specific ul dezvol-
tări i ) , conf. u niv . dr. \'asi leCri stian
(Un simbol al istoriei româneşti
- Mesterul Man ole), Gheor ghe
Pirvu l ~scu (Pa cea în istoria R o-
mâniei) ş i co l. dr. Consta ntin
Todira şc u (C on tribuţ ia militarilor
la refacerea economică şi la com-
baterea urmărilor secetei şi a
epidemiilor pe raza judeţului V as lui
în perioada 1914 - 1917) .
Pentru o im agi ne ma i clar ă
asu pra conţinut ului comunicări l or
şi a d ezbat eril or ce Ic-au urm at,
vo m c ita, p e ntru cele p a tru secţii
î n ca r e s-au d es făşurat l u c r ăr i l e
ses iunii , titlul unora dintre ele.
Se l ecţ ia a ţin ut seama nu atît
de va loarea co rnu n icări l o r cît de
t e matica propu să .
I. Sec! ia de is tori e vech e ş i
m edievahl ; E ugeni a Pop u şoi, Să­
păturile arh eologice de la Tres-
ti ana: Vasi le Pa ladc, Săpăturile
arheolugice de la Bîrlad - V alea
Seacă; Ruxandra Alaiba, Noi
date despre patrimoniul arh eologic
„Societatea romaneasca în secolele VIII - XIII-unitate,
continuitate, progres" - dezbatere ştiinţifică
I·n or ganiza rea Acad e mi ei d e
Şt iinţ e
Socia le şi Poli ti ce, a
In sti tutului de arh eolog ie Bucu-
88
al Mu zeului judeţean Va slui; cir.
Victor Sp in ei, Contribuţie la cu-
noasterea vieţii spirituale din M ol-
dov~. sec. X J - X l l ; H icaPopc cu ,
Despre organizarea tîrgului Vaslui
în sec. XV - XV I.
II . Seclia de is tori e mod e rnf1
si contemporanf1 : Emanoi l Da r ie,
Populaţia rurală din fostul judeţ
Tu/oua în preajma revo luţi ei de
la 181 ; Fănică Ur su, Aspecte ale
răsco alei din 1907 în f ostul judeţ
T u toua; L aur e n ţiu Ş tefăn escu,
Răsco ala ţăranilor di n 1907 in
zona Huşi; G heorghe Clapa, Situa-
tia eco no mică- soci alei a judeţului
·v aslui în p erioada imediat urmă­
toare crizei din anii 1929 - 1933 ;
Sorin Popesc u , D e:uoltarea econo-
miei vasluiene în p erioada i nter-
belică.
IT I Seci ia ii e istoria c ult.urii şi
muze~lo!JÎ ~ prof. dr. doc. Io n
G ugiuman , li echi aşe zări din ju-
deţul li aslui : conf. univ. dr.
Vi r gi l Cata rgiu, Problematica ac-
tuală a filo zof iei istoriei; Cleopatra
Ion escu, Partici parea judeţelor
li aslui şi la şi la Expoz iţia i n.ler-
11atională de ia Paris din anul
1900; co n f. univ. dr. Şte fa n
!'\icu le cu, Contribuţii la biografia
dr. Dumitru Bagdasar: Ve nera
Caba l ortă, Unele consideraţii asu-
pra creşterii patrimoniului de isto-
rie coutemporană: Nicole ta A rn ă­
utu , Creşterea patr imoniului Secţiei
de artă a Jlfuzeului „ V. Pârvan"
din Bîrlad.
IV. Sec1ia 1le e tr10!1raii e, conser-
va re si restaurare : Mela nia Ostap ,
Cu privire la indu.stria casnică,
t extilă din judeţul li aslui; Da n
Ravaru, Conlribu/ii la studiul
vălăretu lui în judeţul li asl11 i; i\l a ri a
Ana Z u p , M obilie r modulat p entru
un depozit de etnografie; D o in a
Rotaru , Date preliminare privind
evidenta monumentelor de arkitec-
tură î;i lemn din jude/ul li aslu i;
Ceci li a Anicolacsc i, ln cercare de
amenajare tipodim ension ală a dep o-
zite/or etnografice şi de artă pop11-
lară la j\1uzeul judr/ean li aslui.
Ca în fieca re a n , p a rti c ip a nţii
la ses iune a u asist at la verni a jul
unei expoziţii r ea l izată î n spaţ i oasa
sa l ă de ex p oziţ ii t e mpora r e a
rcş ti,a In stitutului de istori e şi
a rheologie Cluj-N a poca, a Co nsi-
liului Culturii ş i Ed u caţ i ei Socia-
mu zeului . Ea s-a intitul at „Ce r-
ce tă ri a rh eologice î n ju l cţ ul \'aslui
ş i d o n aţ ii no u in trate î n co l ec ţii l e
Muz eului ju d e ţea n Vaslu i" . D e
fapt a u fos t preze ntate d ouă expo-
ziţ ii distincte. Prima înf ăţ i şa o
pa r te d in r ezulta t ele obţi nut e de
- cercetar e„. a rh eo l og i că ·-din raza
jnd eţuJui Vaslui . În vit r ine a u
fost expu se p iese, h ă rţi , pl a nuri
ş i im agi ni fo tog raf ice d e la şa nti e­
r ele: Băcăuani, Gura Dric i, Poie-
nesti , Drăccs ti , Ba nca, Vaslui -
c u'r tea dom n ~ască, Trest ia na, \'a-
lea Seacă şi D ea lul Bob ulu i- H uşi.
Cca de-a doua ex pozi ţie a re un it
interesante ~ i in edite pic c cc a u
a pa rţinut un o r p erso n a lităţ i ori -
g ina re din judeţu l Va lu i: d r.
Dumitru ş i dr. F lor ica B a gdasar
(piese donate de Ana Păunescu ) ,
acad. Gh eor g he Vrî ncea nu doctor
î n şt iinţe m atema ti ce, locot e ne nt
Nicolae Condurac h e erou în răz­
boiul a ntihitl e ri st. D o n aţ iil e făcute
i\lu zeului ju deţea n Vas lui de căt r e
rud ele un o r oa me ni de ş tiinţ ă ş i
cultură vaslu ie ni pot co nstitui,
în timp, un patrimo niu ca re să
p e rmi tă rea li za rea un ei expoziţii
c u ca racter p erm a ne nt r eferitoare
la persona li tăţi l e p e ca re aceste
m eleaguri Ic-a u dat p oporului
n ostru .
Tot cu pri lejul sesi uni i a fost
la nsat cel d e-a l doi lea volum de
st udi i şi co muni că ri a l mu zeului ,
purtînd ace l aş i ti t lu ge neri c:
„Acta i\Iold aviae Me ridi o na li,:"_
E l c uprind e în cad rul rubri ci lo r
- Arheologie, I st orie, Etnografie ,
Jl1u zeologie, Note , Cronică - un
numă r de 4 I de a rti cole ş i mate-
ri a le î n majoritate su s ţinute î n
cad rul esiu n ii şt iinţifi ce di n a nul
1979. Bogat ilu strat, cu un apa ra t
c riti c pu s la p un ct ş i r ezum ate
î ntr-o lim bă st ră in ă, volu mu l se
în c ri e pc o linie asce n d e ntă, evi-
d e n ţii nd o ac ti vi t a t e editorială
d e ţi nută.
e iun ea şti intifi că ···d e com u-
ni dt ri d eMăşurată la \"a slu i între
4- .5 decembri e 198 1 c_o nstitui e
un exe mplu de m od ul c um s tră­
dan ii le unui co lectiv muzea l pot
co ndu ce la r ea li ză ri presti gioase.
- - ANGHEL PAVEL
şi s tăruinţ a
lis t e
jud eţea n
pri n Comite tnlui
Car aş-Seve rin
a l P a rti-
dului Comu ni st R o m â n , Comite tul
d e cultură ş i e ducaţi e soc iali s tă
a jud eţ ului Ca ra ş-Seve rin , a Mu -
zeului d e is t ori e a l jud eţului
Ca raş-Severin , în zi lele d e 26 - 29
n oiembri e 198 1, a avut loc la
B ă il e H erc ulane o a mp l ă d ezba-
t ere ştiin ţifi că intitul a tă „Socie-
t a t ea r o m ân ească în secolele
VllI-X l II - U ni tate, continui -
t a t e, progres· '.
Dezb a t erea s-a a x a t p e probl e-
m ele ridi cat e d e o scri e de r eferate
întocmite a nteri or d e pres ti g i oşi
cerce t ători , di n institutele d e
s p ecia litate ş i d in muzeele d e ist o-
rie. E le au av ut în vedere ultim ele
r ezulta t e a le in vestiga ţi i l or arh eo-
logice, e fectu a t e pe întreg cuprin-
s ul tării corobora t e cu a lt e cat e-
gorii de' izvoa re. În acest sens,
t em a intitul a t ă „ Populaţia din
spa tiul ca r11al.o -danubiano-110111i c
(s ec. \T lll - X lll ) in lumina izvoa-
r elor scri se'', a a du s în di sc uţi e
aspect e semnificative a le r ea lit ă­
ţi l or p etrecute p e ac est e locuri,
surprin se de izvoa rele scri se.
Amp le d ezba t e ri a comportat
t em a t.:ara clerul culLUrii mate-
riale şi ' s11irituale d e 11e t eritori ul
Ronuiniei in s eco lele \T iti - XI "
(Ion i\litrca, Octav ia n T orop u,
Radu H citel), în cad ru l căreia
s-au prezentat refe ra t ele : Pro-
blema culturii Dridu ; origine, perio-
dizare, termi nologie (E ugeni a Za-
hari a). Con t ribuţ ia arh eologiei la
definirea etnicului co1111111ităţilor
omenesti de la Dunărea de J os în
sec . V l l l - X f (Pet re Di aco nu ),
C ontrib uţia arheologiei la defini rea
etnicului comu11ită/ ilor omeneşti din
sud-vestul R omân iei în secolele
V III - X l l l (Ili e Uzum , ·Mircea
Ba r b u , A lexa ndru Rădu l esc u ),
Componentele civi lizaţiei rom âneşt i
de pe teritori ul intercarpatic în seco-
lele V II I - X I (R a du H ei t el).
Circ11la/ia mo n etară pe teritoriul
R omâniei în secolele V I II -X [
(Octav ia n Ili escu ), Creşt inism ul
p e teritoriul R omâni-ei (Ion Ba rn ea).
D in cadrul ce l~â'e~ a treia t eme:
„ Form e d e ornanlznre so r ial-
polili c•i in s patiul earpnlo-danu-
biano-pontic în secolele \Tlll - XI
„Suceava- permanenţe
colabora re cu Comitetul
I'n
judeţean d e cultură ş i educaţi e
socia li stă, cusprijinul C.C.E.S.,
re ţin e m r e fera t ele: „F ortifi-
ca/ iile pe teritoriul R om ân·iei în
secolele V li I - X I (Da n Gh . T eo-
dor, Pet ru Iambor , Ş t e fan J\Ja t e i).
R olul social-economic şi politic
al fori'ifica /iilor în secolele V 111 -
X I 1 l (Lu cia n C h iţesc u ). E le a u
va lorifi ca t interesa nte d escop eriri
e fectu a t e in ca mpa nia 198 1.
U n inte res deosebit l-a compor-
tat t em a : „ Ra110rturi elno-rultu-
rale intre orizontul c ultural al
secolelor IX - X . ş i 11erionda con-
s tituirii stal elor l'eudale roman eş ti
de-s-ine-s tii hltoare", la care s-au
preze ntat r e ferat ele: Form aţi u11'i
politice la est de Carpaţi în seco-
lele X fl I - X I V (Mircea D. Ma -
tei), Pece11egi, cumani, tătari la
Dunărea de J os (i\l ihai Sîmpetru ).
For maţiuni politice între C a rpaţ i
şi D11năre ÎH secolele X I [ - X 1 I I
(Nicole Co n ta nt incscu , P a nai t J.
Panait).
A tit m a t er ia lele în tocmi t e, su -
pu se d ezbateri i, de înaltă ţinut ă
ş tiinţifi că , da r ş i inte r ve n ţiil e
celo r pr eze nţi a u co ncura t la
releva rea utilit ăţ ii unor as tfel
de reuniuni ş tiin ţi fi ce, rcliefî nd u-sc
asp ec t e curente a le ce rce tării is-
tor ice.
În ceea ce prive ş t e civ ili zaţ i a
secolelor VIII - X I , a fost s u b li -
niat ca racterul unitar a l co mp le-
x ului d e manifes tă ri , de p e întreg
t eri t oriul ţ ă rii , fondu l roma n ic
din care s-a n ăsc ut, precum ş i
fapt ul că aceas tă civ ili zaţ i e est e
o c r eaţ i e a popu l aţ i e i româneş ti ,
r c fl cc tînd un stadi u ava nsat a l
evo lu ţi e i sa le. În cursu l d ezba t e-
r ilor s-a fo r mu lat co nclu zia că
fo rm ele de exp r imare a le unui
g rup e tnic unita r n u impun m a ni -
festări perfec t id enti ce. Vari a n -
t ele s urprinse arheologic nu p er-
mi t id entifi ca rea un or et n ii dife-
rite, eleme ntele aparţi n î ncl a ltor
p opoa re, cu ca re româ nii au ve nit
în contact fii nd rea l ităţi sem na late.
Aces t fo nd unita r a con s tituit
p remisa evolu ţiei unitare a tutu-
ror zo nelor româ n eş ti în d ecursul
epocii m edieva le.
istorice"
Mu zeul de istorie a o_rga-
ni zat, în zil ele ele 13- 15 n oie m-
brie 198 1, cea ele-a doua e diţi e
Prin m a t eria lele prezenta t e ş i
prin cu vî ntul pa rticip a n ţ i lor s-a
procedat .la o a mpl ă informare
asupra ce rce tăril o r di n impor tante
şa nti e re a rh eologice privind a s-
p ect e a le locuirii rom â n eşti în
secolele XII - X IV . Staţi un i l o r
c un o~c ut e. d e p e lin ia Dun ă rii ,
d in Tra ns ilvan ia ş i clin partea de
s ud-vest a ţări i li s-a u adă u gat
a ltele, în centrul ş i nordul Mun-
t enie i; în Moldova d e nord et c.
M e nţi o n ă m în acest co ntex t ,·a lo-
roascle rezultate r elevat e de in-
ves ti ga ţii l e di n aşeză ril e forti ficate
ş i co n s tru cţ ii l e d e la Argeş , Ce tă­
ţe ni, B reaza (f'ăgă raş) ş i Dridu
(„ L a i\ lct ercze"). E le pre fi g urează.
nu num ai r eţea u a d e sa t e ci ş i
centrele de re şe di n ţă a le une i fo rm e
d e a uto ri tate l oca l ă . De fapt, şi
acest e centre, ca ş i voi evodatele
şi cn eza t ele m e n ţ i o nat e pentru
secolele X-X III , co nst itu ie et a p e
a le unui proces înd elun ga t şi com-
p lex , m crgînd d e la obşt e că tre
s t a tu l feud a l d e-s in e-s tă tă t or.
De u n rea l interes s-a bu cura t ex-
po z iţi a „Mă rturii a rh eo log ice pri -
vi nd is tori a ş i civi l iz aţ ia pop oru-
lui r om â n în secolele VIII - X III
în sud -vestu l R o mâ ni ei", des-
c hi să la i\lu zeu l d e is t o ric Băil e
H e rcul a ne· cu pril ej ul d ezba t er ii_
P rin , ·a loa rea expona t elor ş i suita
mate ria lelo r obţi nut e din cerce-
t a re în s taţiuni d e p c î ntreg c u-
pri nsu l ţării, s-a sugerat id eea
o rga n izării un ei asemen ea expo-
z iţii p e p la n naţ i o n a l , cc s-a r
putea itin cra în ţa ră ş i în s tră in ă­
t a t e. Evide nt, ea a r p u t ea co nsti-
tui un bun pri lej d e info rm a re ş i
docum enta r e p entru to ţi cei inte-
r esaţ i în cer cet a rea is tori ei rom â -
n eş ti clin secolele VIII - XIII.
Dez bater ea, ca ş i ex poziţi a, a u
- ogJ]j,,J.it-,- inrt)tic, s t adi ul ş i preo-
c up ă ril e actua le a le ce r ce tă r i i
a rh eolog ice ro m â n eşt i , contribu ind
prin ch imbul d e opinii ş i in fo r-
maţii la st a bilirea un or dir ec ţii
pri orit a re a le inv es ti gaţ i e i v ii-
t oa re .
ARISTIDE ŞTEFĂNESCU
a sesiunii a nu a le d e co munică ri ,
manifestare ş tiinţifică p res ti g i oasă
sugesti v i ntitulată „Su ceava-per-
89
 manc nţe is t o ri ce" . Cele 120 de
com uni căr i preze ntate a u fos t
s u sţ inute d e mu zeogra fi , cad r e
di dactice, s p ec ia li şti clin in s titute
d e ce rcet are din : Bu c ureş ti , Ia ş i ,
Tîrgu N eamţ, Tîrgu Mur eş, Bi rl acl.
\' a lu i, Bacău, Cîmpulun g fo lcl o-
ve nesc. Tirgoviş t e, Piatra N ea mţ ,
Fo cşa ni , Clu j-Napoca, Si naia, Ga -
faţi , Boto şa ni , Timişoara, O ra d ea,
S ibi u, i\ Jitropoli a MolcJo,·ei 1 r cle-
Yî nd cele m a i impo rta nte r ez ultate
a le ce rce t ă ril o r d e is t o ri e, a rh eo-
log ic, istoria ş tiinţe i ş i c ulturii,
-c ,· id e nţa, co nse r va r ea şi r es t a u-
rarea bunuri lo r de patrimoniu ,
viz încl atit aspecte ele inter es
,rnţio n al ci t şi loca l.
În p le nul cs iunii a u fos t a udiate
-cu deosebită ate nţi e co mun ică ri l e:
De::vo/farea economico-socială a ju-
.deţ ul ui Suce ava în etapa a ct uală
(Flor ea Le u şt i a n, sec r etar a l Comi-
t e tului jud eţea n a l P.C.R. ); Con-
.ceptul de societale soci alistă multi-
la teral dezvolt ată (A lexandru T o m a,
J> r eşcclint c l c Co m ite tulu i j u deţea n
·de c ultur ă şi educaţi e soc i a li stă) ;
J utel ectuali latea român e ască - pur-
J(t/oare a dezide••atului major a l
popor ului nostru în lupta p entru
.libertate soci ală şi naţională, p entru
pace în pe1·ioada preme„gă t o a re
.celui de-a I doi! ea răzb oi mondial
(Geor ge Ostafi, şe ful Secţ i e i ele
pr o p aga n dă a o mitetu lu i jude-
ţea n S uceava a l P.C.R. ); Contri-
./Juţia ş antieru lu i arheologic d e la
Suce ava la dezvo ltarea cercetării
isto riei medievale rOinâneş t i (Oct av
Mo no r a nu. direct o rul Muzeului
judeţea n S ucea va).
În co n tinua re l u c răril e s-au
-desfăş u rat pe secţ i uni, co muni-
că ril e fiin d s tru ct u rate în fun cţ i e
·de temat ica abo rd ată p e: I - i s to-
irie veche ; li - civilizaiia m e di ~
""\" ală ~ i unitatea sa pe terito riul
R o m:lni ei ; 111 - i storie mod ern:i
i co nt e mporan ă ; IV - i s toria
rulturii ; V restaurare, co n-
servare ş i c•vidcnţa patrhnoniului
-c ultural nati o nal.
În cad rui p ri mei sec ţ iuni cl in
-cele 16 lu c r ă ri şt iinţifi ce prezen-
tate, cu un int e res apa rt e a u fosl
urm ă ri t~. comuni dtril c: Con side-
raţii geuerale a supra sc himbă>"ii
-clim ei în ultimii 50 00 de a11i
(Marin Cî rcium a ru ) ; Co11il'ibu(ii
pri1'i11d evol11fia cult11rii ceramicii
.lin iare pe terilo1•i11/ j\.fold ovei (N ico-
lae L"rsul escu ); Considera/ii a s11-
p 1·a 1111 or aspecte ale trecerii de
la faza A la faza ;J - B a c11lt11rii
-Cucu te11 i (Sil v ia i\ la rincscu-Bil cu);
Carac terul eco 11 0 1n iei tfuei a sezăr i
( „Cetatea păgfoilm·" şi11cai,
90
j ude/ul J\lureş ) d i11 p erioada de
trauzifie de la n eoi ilic la ep oca
bron zulu i ( cu ltura C ofofeni) re-
flect at în mărturiile arh eolog ice
descoperite (\ "a leriu Lază r); R it11ri
fun.e rare la co n wnităfile hall staf-
tiene tîrzii din M oldova (Co nsta n-
tin Bu zdu ga n ); 1 11cercări de da -
tare a cernm icii da cice pe ba za
tezaurelor m onetare descop erile la
răsării de Carpafi (Mircea Jg nat);
Moneda ro mană si cult11ra Sîu -
fa na de J\1ures_..:.Cerneah ov din
0
Jl.loldova (Buc u r Mi trea) ; R edu -
cerea şi p 1·el11crarea m etalelor iii
asezarea, a11t o ht o11 ă de la Bîrlad
_..:. Val ea Seacă - secolele 1 J1 - 1·
e.11 . (\ "asil c Pal aclc); D escoperi ri
arheologice de s uprafaţă aparfi-
nîud cu lturii Sfotana d e J\111rcş
fo judeţul S11ceava (Mu g ure l Ar.-
clroni c) .
Atît co muni că ril e cit ~ i clez-
l::a te rilc cc au av ut loc în această
sec ţiun e a u e·1icl e nţiat re marca-
bil e le rezultate obţ inute în urma
descope riril or a rheo logice clin
judeţ ş i din ţa r ă, cerce tări ce a u
co ntribuit la pune rea în val oa re
a locuirii neî ntre ru pte a zo ne i
în ce pîncl cl in neoliti c p1n a în
secolul a l 1 \ "-l ea. Date le s tati s-
ti ce ş i cele doc um e ntare corobo-
rate c u observaţ iil e a rheolog ice
a u relevat a specte se mnifi ca tive
lega te de : paleodem ografia zo ne i,
rapo rturil e c ultural e dintre popu -
l aţ i a a uto h tonă şi m ig ratori, re-
co nstituirea m ed iului ecologic, re-
laţii tape -st rati gra fi ce şi e tno-
c ultural e, dezvoltarea t e hnic ii si
te hn ologici e tc. . ~nii 19 18 - 1948 , rolul ilu s trului
În sec ţiun ea a doua, co muni-
că ril e a u fost axate în specia l pe
c ri sta li za rea ş i evo luţi a civ ili za-
ţ i e i m edi eval e s u b aspect socia l-
eco nomi c, politi c ş i c ultural. Cre-
de m că de un rea l folos în înte-
lege rea a nsa m blului ci vi li zaţi ei ~ e­
di eva le în toată com plexitatea sa
a u fost s tudiile s u s ţinute de :
S te fan O ltea nu Conside ra/ii
c11 privire la evol ufia culturii pla~1-
0
telor cer ea liere în m ileniul I e.n.
p e l eri tor i11l R om â11iei; Dan G h .
T eodo r - Cîteva precizări p 1·ivi11d
p erioada. secol elor VIII - XI Î'1l
s pafiul carpato- d1mărea11 ; Mircea
D . 1 la tei - JI oievodatul de la
S 11 ceava ; Pav el Blaj - Un sigili11
i11eclit al ora ş 11l11 i S11ccai·a; Hi ca
Popescu D espre 01·ga 11iza1·ec1
tfrgul11i l ' asl 11 i Îll secolel e XV -
Xl"I ; Mircea D . Matei , E mil-Ioan
E mancl i, Octav 1 lono ranu - H a-
b-itat11/ m edi eval r111·al din bazi n11l
s u pe-r ior ol Nfol dovei şi .50 11w z11 -
l11 i J1lare; Gabrie la N iţul esc u
Tfrgovi. te şi S 11 ceava - s im bol
al l11pt ei p e11fn; 11nita tea p ol it ică
şi i 11dep enden{â na{ io n a lă ; Iulia
Andri eş - Minia furişi i şi zugravi
î11 11ord11l M oldovei ( secol ele X n r -
X V) ; L elia Pa·1e l - D om en iul
mănă stirii P utna pîuă fn secolul
al XV Ii- lea; N icolae Cercc:arec -
Din istoria exp l o atări i au rnl11i
ş i a,rginlului în · Nloldova ; Con-
s ta ntin Şerban - }11d eţul S 11ceava
1a sfîrşit ul secol 11lui al X V I I J- lea
d11pă un izvor inedit (11 nele aspecte
econom ice şi d em ografice ) ; E mil-
l oa n Em a ncli - Geografia isto-
rică a B11 covinei în l11mina 1111 or
izvoa re ca rtografice i 11 edite din
secol11l al X V I I /- /ea. Aprecie m
în m od d eosebit co muni că ril e
ca re au abo rdat probl e m e le le-
gate ele co ntinuitatea ro mâ nil or
în s paţiul geogra fi c c uprins in tre
Ca rpaţi ş i Prut în seco le le \ . -
X lll , e xist enţa pri m elc r fo rm a -
ţ iu ni poli tice ş i no menclatura lor
o fi c i a l ă, gradul de d ezvo ltare
eco no mi dt a satului m edieval şi
s tru c tura sa geog rafi co -i s tori că,
ge neza şi e·rn luţi a oraşel or.
În sectiunea de is to ri e modern ă
şi co nte~pora n ă co muni cările pre-
ze ntate au rele vat, pe baza un or
d oc um ente ined i te d a r ş i prin
sinte tizarea ş i re inte rpre tarea u-
nor lu c ră ri m ai a mpl e c u carac ter
m o nog rafi c, impo rtante aspecte
eco no mice şi social-politice a le
Bucov ine i intre 19 18 - 192 1, am-
p loa rea , ca rac te rul şi rolul mi ş ­
că rii sociali s te, social-cle mocra tice
si comuniste din România intre
diplomat român N. Titu lesc u în
cad rul orga ni zaţ i ei „ Li ga Na-
tiunil o r" .
' În prim plan lu c ră ril e a cestei
sec ţiuni a u ev id e nţiat pregnant
noua co n ce pţie d espre istorie a
tovarăşu lu i · ' icolae Cea u şescu ,
p reşedinte l e R o m â ni ei socia li ste,
î n inte rpretarea, corelarea ş i in-
teg ra rea is torie i noastre naţional e
în cadrul cele i unive rsale.
Dintre numeroasele co muni-
cftr i s u s ţ inu te în aceastr1 sec ţiun e
a mintim : Al exandru Toma
Probl em e al e 1:storiei patriei Îll
op era pre şe dintelui Nico lae
Cea11 şesc11; Gavril Irim escu - V ia-
/a politică bu covi n e a11ă Îlltr e a11i i
197 8 - 1927 ; \"asil e Gh . Ionescu -
Co11/r jbufie la studi ul proces11l11i
de fă ur i re a p artid ulu i r evol11fio-
nar al clasei m1111citoare di11 R o-
mânia (7978 - 7927) ; E li sabeta
Ioniţ[t - Tradiţii de luptă r evo-
l 11 fio11arâ s11ceveanâ ogli 11d ite în
J\111 zeu l de istoric a p artid 1t!1ri
comtrni st, a niişcări i revolufio·
1iare si dem ocratice din R omânia ;
Gheo~g he Pirvu lescu - Proces11l
r evol11{ io11ar d in anii 1944 - 1947
ogli nd ii î11 presa su ceveană; I o n
Ag ri goroaie - Nicolae Tit11l esc 11
în m e 111 orialis li că ; Yasile Cucu -
C o11 s ideraţii privind evol1tţin hn-
bilatul11 i în zona Carpaţil or n or-
Llici.
Cea de-a patra sec ţiun e a fost
consacrată is torie i c ulturii , ur-
m r1 rincl să valorifi ce ce rcetări l e
mu zeogra filor su ceve ni ca re, în-
tr.un n u1n ăr n1arc de comuni ci'tri ,
au scos în ev i d e nţă importanţa
t ezaurului s piritual naţional clin
.acest c o l ţ d e ţară.
În acest se ns m e nţionăm au -
t orii : Dan Petrov ici (A sp ecie ale
a ctiv ităţii societăţ il or c11lt11rale naţi­
onale la sale ) ; Dumitru H riţc u ( Ne-
cfil criba11 , dep11tat 1111 ionisl î11 d i-
1Jan 111 ad-h oc şi poet al U 11 irii ) ;
Sevas tiţa lrimescu ( Aspecte din
a ctivitatea. Societăfi i „ Şcoala r o-
1n âuă" di n S u ceava 1883 -
197 8 ) ; Olim pia Mitri c (C onsi-
1:le1·a/ ii a s11pra circulaţ iei căr/ii
.rom â11e şti vechi Îll j1tdeţ11l Su.cea-
1Ja); N icolae Câ rla n (A clivitatea
t ip og rafică d in nord1tl M oldovei
p î11ă la 1830); N icolae P e nte-
Jescu (Z11g ravi s11ceveni În secolele
XV III şi XIX).
În ultima sec ţiun e s pec iali ş tii
în ev i de nţa, con serva rea ş i res-
~,Pontica" XII
Evcmunin1zeog
e nt
ra fi a
n1 c morabil în
r o m â n ească.
împlinirea unui veac d e e xist e nţă
a. Mu ze ului de is torie n aţio n a l ă ş i
arheologie Co n s tanţa , în anu l
1979 , a fost m a r ca t ă prin acţ iuni
<le înaltă ţ inu tă ş tiin ţ ifi că ce a u
c ulmin at c u tradiţional e l e m an i-
fe stăr i reunite sub generi c ul „ Pon-
tica - dialog cultural cu v iaţa" ,
din octo m brie 1979, ia r sesiunea
ştiinţifi că, int eg rat ă armonios pa-
l etei largi d e manifestă ri poli tico-
e du cative d es f ăs ura te în munici-
piul d e la Pontul Euxin, ajunsă
l a a X I-a ed iţi e, a constituit un
m om e nt de bil a nţ pentru ha rni-
c ul colectiv d e mu zeog ra fi co n-
st ănţen i , dar ş i de adcvăratii
să rb ă toare .
Volumul XIII a l periodic ului
Mu zeu lui ele is t oric naţional ă
şi a rheologie Co n sta nţa , „Po n-
tica" , publi caţ i e ele s pecialitate
ta u rarca patrimoniu lui cultural
n aţiona l au făc ut un fru ctuos
sc himb ele op11111 pc marginea
celor 26 d e c omuni că ri s u s ţinute.
Aces tea, în principal , au fost
circum sc ri se unei ide i prec ise ş i
an ume aceea ele a co nserva ş i pune
în va loare remarcabilele monu-
m e nte m ed ieval e din nordul Mol-
dove i. Îna ltul niv el ş tiinţifi c la
ca re a u fost preze ntate subi ectele
abordate ca si d ezbaterile sîn t un
argume nt în . favoarea necesităţii
de a se organiza a sen1e nca di s·
c uţii cu ce i direct impli caţi în
s pecificul aceste i munci . De un
inte res d eosebit s-au b uc urat
subiectel e: Noi p os ibililă/ i de
1tlilizare a ra zelor X î11 i n vesti-
ga rea p icturii tempera (Ca rme n
Co l ţoş , Geo Niculesc u) ; Aspecte
privind ac/i1111 ea a genţilor biolo-
gici a s11pra pietrei , înce rcări de
con servare şi r esta11rare (Mariana
Mu sta ţ ă, Gheorghe Grecu ); lu-
secle i mplicat e în deteriorarea
textil elor de mu zeu. - măs uri de
proiec ţ ie şi co mbatere (Aureli a
l g nea); rlparate ş i u tilaje de
p ro d11cţi e ro mâ11 ească Îl! aj1ttorul
co ll se rv ării si res taurăn·i obiec-
telor de pat rim on i1t (Vic tor Bîzu );
Observa/ii as11pra. un or i nt e rvenţii
em pirice şi resta1tra rea ş t iinţ i ­
fică a op erelor de a rfă (\"i ctori a
C i o m ocoş) ; i\!Tetalografia fo :;pri-
jinul sludi•tlu i obiectelor din m etal
ap rec iată in ţa ră ş i peste hota re
si care î nm ă nun c h ează
parte clin comuni că ril e ştiinţifi ce
m a re
prezentate la sesiunea din toamna
a nului 1979 , a fost înc hinat să r­
băto ririi ce nte narului mu ze ului
co n stănţea n . El se de schid e c u
Cuvîntul de salut tran smis mu zeo-
gra filOf' ;-in - numele orga nelor lo-
cale d e partid , de Ele na B arocii,
secre tar a l Comite tului jud e ţ ea n
Consta nţ a a l P .C. H ., iar în co n-
tinuare sînt publica te m esa jele
a dresa te in s tituţi e i să rbă torite din
partea Acade mie i ele Ş tiinţe So-
cial e ş i Politice, In stitutul ele
a rheologic Bu c ureş ti , Mu •c ul mi-
litar ce ntral . Mu ze ul ele is toric a l
Transil va ni ei , J\'1u zc ul ele istoric
a muni cipiului Bu c ureş ti, Mu ze ul
Banatului , R edacţia „ Rc·1ist ci mu-
zee lo r si m o nume ntelor ".
Se 111~ifi ca ţia în1plinirii unui
veac d e ac tivitate a in s tituţi e i
proven ite din săpături: arheologice
(Ze novia Catargiu); Propun ere de
r esta11rare a 1•11 i nolor C11r/ii Dom-
n eşti d i11 S 11ceava (Gheorg he
Sion ); Con servarea şi r estaura.rea
111 01111menl elor de arhitectură din
lemn din zon a B ei u ş ul1t i ( Rodi ca
Hîrd 1); A rgumente p entru o 1·es-
laurare ştii uf ifică a ceran1 ici-i
(Doina L e mn y); Opinii privind
te/111 olog1:a uslau rării obiective-
lor arheologice d in m etal fra gil
(Al exa ndru Lc luţiu ); A sp ecie ale
1·es 1<1.11rări i obiectelor de p odo abă
din colectia J\[u zeului S u ceava
(Zenov ia 'catarg iu , Mihail J e les-
neac, Vi ori ca Lav ri c).
Su s ţin e rea celo r 120 d e co mu-
ni cări a consac rat a cea stă n1a ni.
festa re st ii nt ifi că ca un even i-
ment c uitur~I re marcabi l, tema-
tica bogată cle mo n strînd· necesita-
tea de a revitali za în acest colţ d e
s us a l ţării , mun ca de a pune în
valoare s tiintifi că si cultural-edu-
ca tivă a .ceea· cc Dimitrie Onciul ,
e mine nt istoric al T ă rii de Sus,
a precia că „ ... nicăie ri pe tot
cuprinsul romf1nesc nu se află p e
un spaţ iu atît ele mic, atîta bogăţie
de is toric româneasc ă, atîta
bogăţ i ~ de a minti~.i sc umpe tre-
c utului nostru . . . .
- EMIL I. EMANDI
de c ul t ură
c on s t ă nţe ne a fost.
s ublini a t ă
să rbă torit,
ele directorul muze ului
Adrian Rădul esc u .
„ Aniversarea 11nui secol de la
prima organiza re a unui lă ca ş
al vestigiilor arh eolog ice ş i istorice
dobr oge ne, î n co ntextul valorilor
11aţionale. la Cons tanţa, co n stitu ie
wr - eve nim ~ nt de v ibrante semni-
fic aţ ii În pla n cu ltu ml , 1m prilej
de m e dita.ţi e asupra ef orturilor
de sfă şurat e Î11 timp pe11tru valor i-
fica.rea ş i î111. bogăţire„f± co11 ti nuă
a zes /1·ei dnveditoa re a - perma-
nenţei ro mân eşt i pe vetrele s lră­
bw1 e di11/1•e D1111ă1·e şi 1Wa1·e, un
i mbold î n s 11fl eţil o 1· spre n oi rea-
li ză ri fn acest domen iu al 11i u11 cii
ştii11 ţifice şi ed11 caţie i patriotice"
(p. 11 ).
Prin1a rubri că a. volun1ului ,
„Studii". grupeazr1 un num ăr de
9 mater ial e , a mpl e, bazate pc o
bibli ogra fi c bogată ş i î n soţite de
91
 nn va ri at mate ria l ilu s trati·1,
se mnate d e ar heolog i c u re nume .
\'lad imir Dumitrescu p un e în
d i sc uţie problema date i la care
se situcad1 prima păt rund e re a
trib uril or s te pelor po nti ce la ves t
d e Prut , avîncl în v edere a firm aţ ii
mai vechi ş i d e d a tă recentă
aparţinîncl ll larici Giumbutas de
la Cniv e rs itatea din L os Angeles
(Cît eva o bserv aţii î11 l egătură cu
prim a m ig raţ ie a tribm·il or ste-
p el or 110rd-po11lice la apu s de
Fr11t) ; Eu ge n Comşa, pc baza
date lo r c uprin se în li tera tura de
s peciali tatc, fa ce o prezentare
s inte ii d1 a obiecte lo r miniatural e
ele lut a rs, care redau , la scară
redu să, piese d e m obili er folosi te
de co munirătil e neoliti ce din
H omân ia (D espre obiectel e de
111 obilier d i11 ep oca 11 eolilică de
pe teritori ul R om âniei). Avînd
în ved e re o d escope rire arheo l ogică
din s ta ţiun ea d e la Tîrp eşt i , în
cuprin s ul s tratului apa rţinînd cul-
turii Cucuten i A , ~ i ca re co n s tă
dintr-un fra g me nt d e va de pro-
v e ni e nţă. egeo-anatoli a n ă, Silvia
Ma rin escu-Bîl cu atenţionează asu-
p ra „ ... v a.stilă/ii rel aţi ilor eul-
/ura le pe sp aţii aflat e la mi i de
kil om etri disla 11/ă w1 ele de altel e,
cîl şi a supra' dificullăfilc r ce
stau focă Îll faţa rezolvării sa u
chiar numai a î n ce r căr ii de a
pu11 e de acord diversel e pun cte de
vedere, cron ologii relative sau
absolut e etc." (p. 57), în a rti co lul
U n el e a specte ale legăturilor dint re
n eo-eneol itic ul româ11 esc si cultu-
r ile ege ice şi ni ic roa s iat ice .
P o rnind d e la d esco periri mai
v echi cit şi de la ce le se mna late
în ultima ·n c me pe terito riul
D obrogei, J\I. l r imi a fa ce co ns i-
d e raţii pe m a rg in ea clo·1ez il o r ele
locu ire auto htonă, pent ru a doua
epocă a fie rului , st udiul fiind
în soţ it ş i el e un uti l re pe rtoriu ,
c uprin zîncl toate noil e d esco periri
dobrogene datînd din Laten e.
St·ud iul Livi ei Bu zo ia nu , Sta m-
pile rh odie11 e de la Edificiul r~ ma n
cu nz ozaic , vin e să î111 bagă ţească
imagi nea ge n e rală a importurilor d e
am fo re ş ta mpil a te dat o rate ce tăţii
Tomi s, pe cînd preze ntarea un or
p iese valoroase aflate în patrimo-
niul nostru mu zea l, est e vorba
92
d e cinci s til p i miliari ş i ca re au
fos t gr1 s iţi pc terit oriu l Dobrogei ,
prilejuieşt e „ . .. o 11 o uă discuţie
în l egătură cu d1•1m1ul d e pe l i-
m es-ul scytl1 ic, cel de p e lit oral ,
prec 1m1 şi un el e căi de acces se-
cu11dare, iu sec. l i - I V e. 11 ."
(p. 140, li!. B ă rbul esc u- M unteanu
ş i A. Rădul escu , St ilpi miliari
i 11 ed i fi di11 Scyt h ia i\/ inor ) .
Cuprin zîncl O b se rv aţii a supra
w1 or cara cteristici al e art ei sc ulp-
tural e din Scythia M i11 or , în
lu m i11a un or 11 oi d escopeiri ri, co-
muni ca rea se mnat ă de Zaha ria
Covacef se op reş te în moci d eo-
sebit asupra a două no i repre-
ze nt ă ri sculptural e a le lui H e r-
cul es de scope ri te în Dobrogea ş i
ca re pre z int ă un rea l inte res pe n-
tru a r ta pro·1i n c ial ă din secolele
ll - 1\. e. n.
lc rgînd pc lini a un o r mai v ec hi
preoc upă ri , î ntr-un int e resa nt s tu-
diu, a rheolog ul l\ la ria Comşa ur-
măreşte c·1 0 Juţi a un e lte lo r folosit e
pe ntru g ră d in ă rit de că tre s tr~i­
m oş ii n oştri, o do·1 adă în p lu s a
co ntinu i tăţii popu l a ţi e i auto hto ne
în ţinutur il e ca rpato-d a nubian o-
ponti ce (G răd i11 ăr it ul în m ile-
niul ! e. 11., pe tcrilcri 11l R om â 11 iei) .
Arheo logul P e tre Diaconu, re-
fe rindu -se la rezu lta t ele să p ăt u­
r il or arheolog ice î n treprin se d e
Grigo re Fl oresc u în urm ă c u
a proape 50 de a ni la ca ri e ra d e
piatră ele la Cerna·10d a ş i pe ca re
reputatu l a rh eolog ro m â n o da-
tează în epoca ro man ă, ş i adudn<l
d rep t arg um e nt e atît form a ş i
dim e ns iunil e b locuri!OI' d e pi a tră
e xt rase el e la Cerna·1oda cit ş i
frag m e n te ce rami ce d escope rite
a ici. propune , pentru a nsa m b lul
ar heolog ic d e la Ccrna•10cla, o
a lt ă în ca drare în timp - seco-
lul al X-lea !Cariera de piatră
di 11 secolul al X-l ea de la C ema-
voc/a).
Hu b ri ca „ C e rce tă ri a rheologice"
pr il ej ui eşte publi carea unor ra -
poarte preliminare asupra să pă­
t uril o r ar heo logice între prin se la
J\ lcd gidi a- Satu !\ o u , sec toru l \"
a l ce tăţii Capidava , a şezarea
d e la Ovid iu , în aprop ie re d e
localita t ea Castelu , fiind f ăc ut e
c un oscute , totod a tă , v esti gii scoa -
se la i vea l ă cu pri le jul un or lu-
crări cdi lilnrc. i;cmna larii nccslo r
materia le sî nt : Puiu H aşot ti,
Elena Bâ rl ădean u-Zav a tin , Zaha-
ria Covace f, ,\] . Bu r.o ·taU1, G h.
Papu c, drian Panaitesc u.
R eg re t a tu l prof. Dumitru Tudor
face c un o.cnte 60 de in sc ripţi;
el e la Hi st ri a ş i 4. el e la Callati s,
c uprin se p e o seFie de fragmente
ce rami ce a dunate de r ep utatti1
a rheolog c u oca zia parti c ip ă rii
la săpăt uri în campanii le 1928-
1930 şi 1954 - 1955, la Hi s tria,
iar pentru Callati s, ca urma re a
ce rce tării minuţioase e fect uate a -
s upra un or frag m ente ep ig ra-
fi ce d in co l ecţ i a dr. H o ri a Slo-
bozeanu.
Ru brica „ .N o t e '', p rin m ate ri a -
lele ce le co nţin e, face ş i ea do-
vada preo c up ă rilor asidu e , da-
torate muzeog rafilor noştri , de
studiere ate nt ă ş i ·1alor ifi care
pl e nară a patrimoniului muzeal_
„ Cronică şi rece nzii ", ru bri ca
cc în c he ie volumu l, pril ej ui eşte
re leva rea descoperiri lo r numis-
m a ti ce din Dobrogea în ultimii
an i cit ·i p reze ntarea uno r noi
vo lum e, util e in strum ente de
lu c ru p e ntru mu zeogra fi .
\" olum u l XII a l period ic ului
„ Ponti ca" se în sc rie, atît prin
co nţimîtul d e îna lt ă ţinută şt iin ­
ţ ifi că, cit şi prin modul d e pre-
ze n tare gra fi că, în seria re u ş i te l o r
ed itoriale datora t e mu zee lo r noas-
tre.
În în c heie re, d o rim a fa ce cunos-
cute cu ·1intele d e ca l dă apre c ie re
la a dresa aceste i pub li caţii , dato-
rate cir. Co n s tantin Preda : „ R e-
v ista « Po11tica» . . . .se 11wnă,ră.
pri11tre cele mai de seamă publ i-
caţii d e sp ec ialitat e di11 ţara
n oa st ră. C o11(i1111tul ei reflect ă f n
m od fid el pr eoc upăr ile şi su cce-
sel e obtillltl e d e colect iv ul mu zeului
în m11;1ca d e cerceta.re şi raportu-
1·ile st rîns e p e ca re a ces ta l e are
cn toate i 11 st itufiil e de pl'Ofil din
R. S. R omân i a. «Po11lica» se
află a stă z i Î1l pri11cipalele biblio-
t ec i d e spec iali/ale d in {ară ş i
s lrăiuălal e, b11 curî11du- se, p e bună
dr eptate , 'le aprec ieri 1111a 1< i 111 e"
(p. 16).
MARIA IGNAT
 e PANORAMIC
Artiştii amatori din zona Cîmpulung Moldovenesc
la Londra în anul 1937
I. n zestrată vatri't de spiritu a li -
tate r omânească, comuna
Fundu i\loldovei a sti rnit în c ur sul
timpului interesul unor -mari
specia li şt i. În 1928 , caa fost cerce-
t ată de Dimitrie Gusti cu 60 de
cercetători din brigada co mpl exă
multidisciplinară, orga niz a t ă pe
echipe, ca r e compunea „campania
m onog rafică " socio l og i că.
Com una Fundu Moldovei a fost
aleasă de D. Gusti la r ecoma ndarea
istoricului bu cov inea n I on Nisto r.
Con st a ntin Eră il oiu, înte mei e-
t oru l „Arhi vei d e folc lor a Socie-
tăţii com p ozi torilor români", p a r-
ti cipa nt act i,· la aces t e ce rce t ă ri,
a tras at unci o seri e de conc lu zii
din sincr eti s mul folc lori c, elabo-
rîncl cu această ocazie ş i o confe-
rinţ ă : M etoda de cercetare fo!clo-
'>'ică ( Sociologie muzic ală) . în
care e num e ră şic ît eva învăţăminte
met odolog ice, fru c t e a le ex p erien-
ţei şi bilanţului muncii d es făş urat e
l a Fundu Moldove i.
După aproape un deceniu, o
seamă din oamenii sat ului , s ub
conducerea lui Constantin Erăi­
loi u, participă la un ma re festival
d e cintecc ş i joc la Londra, în
anul 1937. În sat a u început, în
prealabi l, pr egăt iril e: s-au cr ea t
obiect ~. s-au făurit in s trumente,
s-a confec ţi onat îmbrăcă mint e, a u
început r e p e tiţiile tarafului ele
l ăutari, a d a nsurilor ş i ob iceiu-
ril or : capra , ursul şi plugu şo rul .
„Socie tatea e n g l eză de joc şi
cintec p opul ar" (English Folk
Dance and So11g Society ) , în z iu a
d e 9 ianuari e 1937, şi-a serbat
jubileul d e 25 d e ani el e act ivi-
tate. Înteme iat ele Ceci l Sharp,
ca a r econstituit dan suril e vechi
en gleze, studiate el e s p ecia li şti
şi învăţate d e me mbrii soc i etăţ ii .
C u acest pril ej. Societatea e nglczr1
a or ga niza t un marc festival la
Londra în Albert H a li , und e
„numai R omânia a fost invi tată
sli participe" 1 •
e PANORAMIC e PANORAMIC
Cu această ocazi e , ziarul „ U ni -
,·ersul" r elata urm ătoa r e l e: „Echi-
pa româneascli este fonnatli dintr-un
gr- up de făra11i din j ud. Cîmpulung
(Bu covina) . · /1'11.11d1( • Moldavi/.
care vo r juca fo fata a peste aece
m ii de spectatori dansuri nafionale
din regiune. j ocu rile alese sînt
11rmăto a. re le : Arcan.ul, Coră be asca„
Dornăreasca, Ursăreasca, L e 11ş­
tea11ca, Ochiu.I Dracului, Ciuful,
Şap t e Mon:, Moroşenea sca, Trei
L eş~şti , . Cărâ.şel u l, A rde/eneasca,
Ţă răn ea sc a V eche, Djocul ditâ.fi
/} ocul de tofi/, Ciobă.n e asca, Huful-
ca , 'N!ăr iu la , Raia , Co sn encula,
Trandafil'll.l, Coa~a. Ci;npoieş;t!,
l\1ătrâ.guna, Suhacul, P olobocul,
Ţi:găn e asc a . Fudula şi Pu iculeana.
Jn afară de aceste jocuri, echipa
bucovin eanâ. va recon stitu.i si obi-
ceiurile tradifionale de C~ăciun
ca : Ursu l, Buhaiul, Capra etc.
Grupul de dansatori români a
pt-cat ânsoţit de lău tari p rec um
şi de bu ciu ma ş, care va a.mm/a
intra.rea joct'ttil-or prin sunete de
bucium . Toţ i ţdl'tl.nii şi lăutarii
sînt îmbrăcaţi în adini'ra/lilele cos-
tume naţionale bucovinene, purtînd
opinci ş i căci ul i împodobite cu
pene.
Dansatorii sînt co nd uşi de com-
pozitorul Constantin Bl'ăiloi1<" "·
Despre acest mo ment, Harr y
Erau ner sc ri e, în ca rtea sa Să
au zi iarba cum creşt e ( 1979) 3,
urm ă toare l e:
. ,Cîtă fericire, cînd grnpul fru-
moşi lor ţăran i bucovineni. în straiul
lor de sâ rbătoare, a şa cum e1<
îl purtam în suflet de mic copil,
stîrn ea ropote de aplauze în
marea are nă a Albert H ali-ului
din L ondra. Sorţii mă aleseserâ.
tocmai pe mine sli-i aduc din
Fundu M oldovei ca să - i prezint,
lingă profeso1·ul meu Constantin
Brâ.iloiu, la marele f estival al
Societâţi i engleze de joc şi cîn tec
popular (I.:: nglish Folk Dan ce and
S ong Society) .
e
Nu.111 e1·orn./ grup de ţăl'au i îşi
înfăţi şa obiceiurile de iarnă odată
cu dansurile şi cîn t ări!c regiun ii.
Venise, Cit buhaiuri, cu. lungi
buciume, cu cimpoaie, cu fluie raş
ş'i. cobzar, renu.m itul taraf al lui
Sido1· Andronicescu, emeritul m1t-
zica.n l şi constru ctor de instl'umente
populare", d espre ca r e spun e în
a lte pa g ini că „a fos t una dintre
cele mai lumin oase figu ri în grupul
prezentat la L ondra 4 ". , ,Fluie raş
era p e a.lun ci - conti nu ă Harr y
Erau ncr - tînărul Ilie Cazacu, cel
care şi în zilele noastre continuă
a duce mai departe tradiţi a cînte-
cului şi joculwi bucovinean.
I mpresie puternică a făcut asupra
spectatori/ol' londonezi jocul capre-
lOI', frumo s împodobite cu scoarţe,
cu capete înflorate şi s lrăluc·itoare
oglinzi. Prin ghiduşii f11'Iircau din
lttngttl lor cioc de lemn colorat
ritmul jocului, alături de caraghio-
sul joc al întruchip atului urs, şugu­
beţe le m işcăr i ale greoiului ca.p.
Dar n e1<itat1<l plugu şo r ? Cu pocni-
turile răsunătoare din bicele de
funie, cu sunetele clopotelor, cu
m ormăi tul celor do uă bu.haiuri
Cit voinic ul declarînd răspicat ura-
rea lui , ,bădica Troian" , întreg
cortegil 1l-.a făcut o a. dfncă i111pres ie,
după cum mă rt1t.l'iseatt cronicarii
englezi în pl'esa ti mpului".
În acest se ns, criticu l drama ti c
a l lui «Daily Telegraph » pub l i c ă
un lun g articol sub titlu l : V eselii
români, în ca re arată că grupul
d e dansa tori a d eş t e ptat ce l mai
ma re int er es. „Dansurile lor -
scrie el - erau însufleţite prin
s trigăt e, prin rit 111ul admirabil şi
prin flui e rătur i . Superba stare de
spirit şi vital·i tatea pl·i nă de veselie
a grup ulu i de dan satori români a
făcu.I ca ace a stă
serbare să răml nli
n e uitată" 5 ,
iar „Morning Pos t "
r ela ta : „Oa speţi i români s-a.u
prezentat mai pitol'esc decit ori-
cînd. Avînd în fritnte pe primarttl
satului lor bu covinean, ei au pre-
ze nla.t o serie de dan suri vesele
şi, in a. cel a.şi timp , extrem de i nte-
r&sa-nte şi o.arac/eristice, făcîndu-ş i
intrarea în s ală prin formidabilul
sun et al buciumului" a.
Ziaru l englez „ Times" sc ria
ş i e l : „ R omânii vin din mun/ii
Bucovin ei şi ( . . . ) au arătai
( .... ) citeva dansuri remarca-
bile printre care ş i o h o ră care se
crede a -şi trage o bîrşi a din dansu-
rile jucate în onoarea lu i Th e-
seus . .. " 7 •
Ziarul „ Glasul Bu cov in e i" s, p e
o pa g ină avînd ca t itlul „ Dansuri
român eş ti la L ondra", c u s ubtit-
lul : Toa tă presa e ngl eză elogiau <
dan satorii români bucovineni, pu-
bl i că ext rase pri v ind parti c iparea
grupu lui d e ţăra ni din Fundu
:Mo ldovei la „serbtirile j ubili are
ale Societăţ-ii britan ir.e de mu z i c ă
şi dansuri p opulare" r eproducînd,
in co ntinu a r e, ş i a rti cole din pr esa
rom â n ească.
Ziarul r e marca : „Se stie cîtă
v îlvă a făcut la L ondra' grupul
d e ţăran i bu covinen i din Cîmpulimg
/Bucev ina - F undu. JWoldovei/,
c are s-a produ s acolo cu dansuri
şi cîntece populare din a ce as tă
r egiune. Z i arele străine sini pli ne
de elogii la adresa lor" 9 .
Revi s t ele „ Albina" ş i „ R eali-
tatea ilustrată " a u d edi cat pa g ini
festiv e evenimentului, ca şi a lte
ziare, c u a rti cole ş i foto grafii,
iar aceasta din urm ă sublinia că
me mbrii grupului „uim esc prin
virtuozitate şi prezenţă scenică" io.
D espre „ Plugu şo r" ş i joc ul
„Caprei", Mih a il Sadoveanu scri a
în a rtico lu l Solia ţărănimi i, ...L!U -
bh cat în „ Ad e v ă ru l " următoa r e l e:
„ Văd din gazete că o echipă d e
ţărani din Cîmpulungul Bucovin ei,
sub con ducerea d-lu i Bră-iloi u , aYe
mare succes la L ondra, la un con-
curs i nt e rnaţi onal, cu jocurile noas-
tre popula1•e şi cu dat i nile de Anul
N ou : pluguşo rul , capra şi ursul.
Ş t i u asta : frumu seţe a unor a se-
111enea n1. anifestăr i nză 1nişc ă n econ-
tenit de cînd umblu şi t răiesc în
mijlocul ţărănimii noastre. N econ-
tenit co nstat n outatea şi origina-
litatea un or ase menea manif es-
lă1· i'· lJ .
P oa t e că even im e ntul a r me r ita
o cerceta r e ex hau s tivă a pr ese i
r o m â n eşti ş i e n gleze, o ri c um însă ,
aşa c um a r eieş it ş i din preze n-
ta r ea aceast a, par ti ci parea din
a nul 193 7 r e pr ez intă un mom e nt
d e e xpansiune spiritu a lă p este
h o t a r e le ţării.
l\la nifes t ă ril e artistice a le oame-
nil or din co mun a Fundu Mold o ve i,
din an ul 1937 d e la L o ndra, mar -
c h ea ză un mom e nt ilu strativ pri -
vitor la b ogă ţia lo r spi ritu a l ă,
aşa c um cons t a ta se anteri or şi
Dimit r ie Gu s ti ,sc riin<l : „E extraor-
dinară puterea de crea/i e mate-
rială şi spi rit u ală a oam enilor
de la Fundu 1'1 oldovei si lara aY
trebui s-o cunoască în · inÎreginze,
fiin d vo rba de drago stea. ş i bucuria
lor de a tră i ş i a se man ifesta
ş i în alte locuri, p enim ca. ş i
străi n ii să n e cunoască si să ne
preţuiască după m erit" i<
NOTE
1 F:clnpti de iocuri r omllneş Ji la Lond ra,
în „Universul" 54 , 1937 , nr. 8 (9 ian)
p. 6 + 2 fo to.
2 Idem
3 Harry Brau ner, Dulce Bu codnci , in
voJ. S ci au=i ia rba cum cre ş te, Edit t: ra Emi-
nescu: Bu cu r c~ ti , 19i9, p. Ii l
4 ldem , p. 187
s Apurl : „ Gla sul Bu covinei", XX , 193 7
n r . 4985 (16 ian .), p . 2
1 Idem
7 Ibidem
8 Jbidem
„ Gla s ul Bu cov inei ", 1938, din 13 ş i
ti
16 ian .
lO „ Reali ta tea ilu s trată" , 193 7, nr. 522
(20 .1). p . 2
11 :Mihail Sa dov eanu Solia fărăni mi i
în ,,:llâ rtur is in" , E .S. P .L. A ., 1960, p . 236
12 Graţian Ju ca n, Cimpulu ngul Aloldo-
u nesc - va lui folcloricâ, Editura Litera
Bucuref1Î , 1975, p. 90.
GRAŢ I AN JUCAN
SUMAR e CONTENTS
3 - Dr. Elisabeta IONIŢĂ - 1922 - 1982 - 60
de ani de la crearea o rga nizaţ i e i revo-
luţionare de tineret din România. Co ntri-
buţia tineretu lui la înălţarea edificiu lui
socialist în România, modalităţi de pre-
zentare muzeistică
1922 - 1982 - 60 annees depuis la c reation de
l' organisat io n revolutionnaire de la jeu-
nesse de Rouma nie. La co ntributi on ele la
jeunesse a l'eclification du soc ia li sm e e n
Roumanie modalites ele prcsentation
museistique. 1922 - 1982 60 ya rs !rom
the creation o f the Jouth revolutionary
organizationin Romania. The youth ' s contri-
bution to the building up of socia li sm in Ro-
mania - modalites of mu se um clioplay
1922 - 1982 - 60-JieTirn coa11a1mn p eso-
J1101.111011 11 o tl opra 11naa1.1 1111 MOJIOJJ.em11
PyMblHHH .
M UZEE, COLEqII, E:XPOZITI I
13 - Maria :MATACHE Dialogul artelor.
Şcoa l a fl ama nd ă şi o l andeză,
secolele
XV-XVIII, în muzeele din R . S. Româ-
nia
Le clialogue des arts. L'ccole fl amande et
hollandaise , Ies XV - XVllI sieeles, dans
Ies musces de la R. S. Roumanie.
The dialogue of arts. The Flemish ancl
Dutch School , the X\"-th - XVI!l-th cen-
turies , in the museums of the S. R. o f
H.omania.
,Il,HaJior ll CHY CCTB. <l) JJa~Jall]l.CHaA H roJI -
aH]l.CHaA UJHOJlbl XVI- X V 111 Bel<OIJ 13
My aenx PyMb111 c1;otl Co1.1Ham1cT11<1ecHo ll
Pecny6n1rn11
23 - Barbu ŞTEFĂNESCU, Aurel CHIRIA C -
„Bucl ureasa la s fîr ş itul secolului XlX - în-
cepu tul secolului XX - reconstituirea um1i
mod de viaţă tradiţională"
„ Buclurea.sa. a la fin du XIXe siccle et a u
d ebut du XXe siecle - la reconstituti on
cl'un mode ele vie traditionnel " . „Bucl ureasa
at the encl o f the XJXth century ancl at
the beg innin g o f the XXth ce ntury - t he
reco nstitution of a tra.rlitional wa.y of life"
„ByJţypnca o 1<0111.1e XIX -ro 11 11 a 'l ana
XX neHa . n epeCTj)OilHa Tpa11111.111 0 1111 oro
6b1Ta" .
e SOMMAIRE e CO)lEPJKAHME
c
21l - Dumitru D. PA AITESCU - Expoziţie-­
m e morial ă Perpessicius, Drăila
Exposition memoria le „ P erpessiciu s",
Brăila. „ Perpessicius" memorial ex hibiti on,
Brăila
M eMop1-iaJi bHaA Bhl CTaBHa, IT epnecc11pyc,
Ep;:)ll Jie
31l - Dr. Al exandru LIGOR - Din colecţ ia ele
carte veche a Mu zeului de istori e al
H . S. Homânia
Des livres a ncie ns da.ns la coll ec tion du
?.lusee d'histoire de la. K S. ele Roumani e.
An cie nt books from the collec ti o n of the
Hi story fo seum of t he S. R. o f Roma nia
Ma HOJIJ1 e1<1.111li CTapon e<1aTHhlX HHlll' HC-
TOPWI CCHoro My ae n PyMhlH CHOil Co1.111a
n 11 c-rw1 ecHoti P ecn y6m11rn
B
INSTRUCTIE - EDUCATU:
52 - Melania Z\ ' IRID , D umi tru NEDELEA
Cercu l „ Prietenii timpului"
Le ecrel e „Les a mi s du temps". „T he fri encls
ol time" circle
Kpy11<01< «I I pHATeJm ep cMeH»
57 - Anghel PAVEL - D in activitatea Mu ze ului
judeţean Hun eclo;ira. - Deva cu p ublicul.
De l'a ctivi le du .Mu see departementa l ele
Hun ed oara - Deva. avec le publi c. From
the activities ol the Hun edoara - Deva
county Mu seum witb the publ ic
Ha /ţe n-reJJLHO CTH y ea1111oro My0en Xy 1rn-
noapa-,Il,eea c ny6mrnotl
;\llCHOINTEll\llUL n.;u.;u.
5!1 - lon GRIGORESCU - Cea m a i or i g in a l ă
ac ţ iune mu zea l ă in s tructiv-educativă (\")
( R ăsp und e : Hocl ica Chira., mu zeogra f prin-
cipa l la Mu z~ ul mili tar ce ntral)
L 'a ctivitc )a p lu s ori gina le du mu sce avec
le p ublic (V) ( H.eponcl : Hocli ca Chira museo-
g raphe principal au Mu si'e militaire central.
The m ost origina l a.ctivity ol the rnu se um
with the public (V) (Answers: H od ica Chira)
Ca~JOc op1-1r11 HaJib1 1oe oocn11TaTeJIL 11 oc Me-
ponp1-1nm c Myaen (V). (O·me•iae-r Pon1ma
Hnpa, r J1a11 111>11l My:.ieo rpa<Ii ~ e 11Tpa.n L-
11oro DOC llllOl'O My;ien)
E\'IUENTA. COl\'SEll\'AllE, H~STAU H A ll E 77 - J\ a rin BEHTALAK Cc şt im d espre
j o hann Ma r tin Stoc k ?
•m- El e na PANA IT PÎRĂl ' - Aplicarea unei Q u'est-ce qu 'o n sa i t sur J o hann Martin
lll c lodc complexe în res tau ra rea unui doc u- Stoc k ? \\'hat do wc kn ow abou t J ohan n
me nt ele la Male i Basarab Mar ti n Stoc k ?
L 'applical io n cl' unc m~ thocle co mplexe da ns '-ho Mbl 3 11 ae M o Jtl ora 1m e Mapnrn e CT01< e?
la rcsta ura ti o n cl ' un d oc ume nt d e l\ la tei
Basarab. Thc ap plica ti on of a co mplex U ZEE D E PESTE H OTARE
met hod in t he rcs tcratio n of a d oc um e nt of
Male i Basa rab ·- 79 - Dr. Pau l REZEA N l l - Expoziţ i a „ Ho -
J l p11M c 11 c 1-111~·KO MnJ1 e r; cn01~ MeTona n p ec- m age a Le hm bru c k "
Tanpa L11111 no1.;y Me1·1Ta OT M aTcH Baca p a6a L 'exposi tion „ Ho mage a L e hm bru c k".
The cx hi bit ion „ H omage a Le hm bruc k"
4;:J - \ 'asil c SOTE LECAC\, J\arin BERTA LAN -
Cercetăr i d e identi fi care prin res taura re
Cll O:V ICI. llECE.\Zll , INFO tnlATll
a unui tablou clin Ga leri a ele a rt ă a l\ l uze ului
Brukcnt ha l BI Sebas tian Tl'DOR - „ Toa mn ă musce-
]:{ec he r hcs cl' iclcnti fi ca ti on par la res tau- l ea o ă" - Ci mpulung Mu scel, 198 1
ra ti o n cl ' un tablea u d e la Ga le ri e d'a r t du 82 A urora MAR Cl' - „ R ea li ză ri ş i pe rs pec-
'lu see el e Bru kc n l ha l. Iel e n ti fi ca t io n rcse- tiv e a le Mu zeului de şt iin ţe nat ura le din
a rc h throu g h thc res ta ura ti o n o f a painting Ga la ti la a 25-a an iversare"
from lhe Ar t' Ga ll ery of t he Bruke nt ha l 83 Deceba l ŢOCA - Sesiu ne jubilia ră
1Vlu sc u 111 84 Maria :Ma gda le na CR T ŞA 1 - Tine ri p las-
MccJJeno na111-1H n o u n eHT1Hjnrn a1.1111-1 Kap- t icien i români preze nţi la j ubil e ul Mu zeului
THHhJ B r aJJJJ ep ec HCKJCCTBa 1y ae H Bpy- ele artă co n te mp o rană - Galaţi
KCll TXaJl a 85 Ang hel PA \ ' E L - Sesiun ea şt iinţifi că a
' J ., Co mpl exul mu zea l Go l eşti
' ST Dll . Ş! ,, (.Q,\~ Ul\' ll;ĂRI 87 E li sabeta An c uţa-Rl,;Ş ! NARU - „Sălaju l
Gii - Au rora MARC L' - H e teropte re cl in sud- pc tre pte le istori ei"
es tu l î\loldovei, a fl ate în patrimoniul Mu ze- 87 An g hel PA \ ' EL - A \'l-a sesiun e anua l ă
ului de ş tiinţe l e naturii clin Ga l aţ i de comunid tri ştiinţifi ce a :Mu ze ului jude-
Des Hct eropti>res clu sud-es t ele la Molclav ie ţean \'a slu i ·
ga rdes cla n Ic patrim oine du Mu sec d es 118 - Ari sti de ŞT EFANESCLT „ Socie tatea
Scic nces nat urclles de Ga l aţ i . H e te ropte ra român ească în secolele \ ' lII - XIII - u ni-
of lhe sout hcas t of Molclav ia prese rvecl in tate, co ntinuita te, progres" - D ezba tere
the pat rim ony of the Mu seum of Natural stiintifi că
Scic nces- Ga l a ţi ll9 Emi ; I. EMANDI - „Succa„a, permanenţe
r eTep orITCphl IOHHIO-BOCT0 4H Or1 l\10J1UOBbl
is to ri ce"
B n aT pHM OflH l1 1 y 3~ fl ecTeCTB CI·IM blX Ha yK
r aJJa 1.1a 91 '!aria I GJ'\ AT - „Pon tica ' ll"
I
73 Alexe M · R EŞA . 1
- Concerte Enesc u la
S i g h i şoara
PAN ORAM IC
Des concerts „E nesco" a S i g hi şoarn„ 93 - Graţian J L'CAN - Arti stii amatori din
„ Ene scu " co nce rt s at Si g hi şoa ra zo na Cîmpulung Mol dove~esc la Londra
K oH1.1epTbI 8 11ec "y n C 11 rmu oap e în an ul 1937

96