Secolul XX între democrație și totalitarism

! Secolul XX pe plan european reprezintă o alternanță de regimuri politice

democratice și totalitare. Oamenii politici s-au grăbit după Primul Război Mondial să
declare triumful democrației, aceasta fiind doar o falsă impresie, deoarece pe ruinele
Imperiului Rus se constituise primul stat totalitar din secolul XX.

I.Regimurile democratice:
Acestea se caracterizează prin:
-separația puterilor în stat,
-respectarea drepturilor și libertăților cetățenești,
-respectarea legilor,
-pluralismul politic,
-responsabilitate ministerială etc.

State democratice:
1.Statele Unite ale Americii (SUA)

SUA era o republică federală care va introduce după Primul Război

Mondial votul universal. În acest stat separația puterilor era respectată în felul
următor:
-puterea executivă aparținea președintelui ales pe 4 ani și guvernului,
-puterea legislativă aparținea Congresului bicameral (Senat și camera
reprezentanților),
-puterea judecătorească o deținea înalta Curte de Casație și Justiție.
În SUA erau respectate drepturile și libertățile cetățenești (libertatea
de gândire, exprimare, dreptul la viață, dreptul la muncă, dreptul la
educație etc.), iar în plan politic era respectat pluralismul politic, cele mai
importante partide fiind cel Republican și cel Democrat.

2.Marea Britanie

Marea Britanie a introdus votul universal după Primul Război Mondial.

Această țară era o monarhie constituțională, în care regele domnește, dar nu
guvernează. Separația puterilor în stat era respectată și se realiza în felul următor:
-puterea executivă revenea regelui( cu atribuții limitate) și guvernului,
-puterea legislativă revenea parlamentului bicameral (camera lorzilor și
camera comunelor),
 -puterea judecătorească revenea instanțelor de specialitate.
Un alt principiu democratic respectat în Marea Britanie era pluralismul
politic, cele mai importante partide din secolul al XX-lea au fost Partidul Liberal și
Partidul Laburist.

II.Regimurile totalitate
Totalitarismul este o caracteristică a secolului XX, pe care o întâlnim în
prima jumătate a secolului sub forma fascismului și a nazismului, cât și în a doua
jumătate a secolului sub forma comunismului.
Regimurile totalitate în funcție de ideologii se grupează în:
-regimurile de extremă dreaptă: fascismul și nazismul,
-regimurile de extremă stângă: comunismul.

Regimurile de extremă dreaptă se caracterizează prin:

-încălcarea drepturilor cetățenești ( încălecarea libertății de exprimare,
asociere),
-încălcarea drepturilor politice (dreptul la vot),
-încălcarea separației puterilor în stat,
-impunerea unui singur partid unic,
-naționalism exagerat.

Regimurile de extremă stânga se caracterizează prin:

-încălcarea drepturilor cetățenești (încălecarea libertății de exprimare,
asociere),
-impunerea unui singur partid,
-promovarea luptei de clasă prin menținerea doar a țărănimii și muncitorimii,
-promovarea proprietății colective.

Fascismul:
Acest regim a apărut în Italia, fiind fundamentat de către Benito Mussolini în
lucrarea sa „Doctrina fascistă”.
Apariția ideologiei fasciste a avut la bază mai multe nemulțumiri ale
italienilor, ca de exemplu criza economică în care se afla țara, care a dus la scăderea
nivelului de trai, la creșterea șomajului, populația fiind din ce în ce mai nemulțumită.
Benito Mussolini a reușit să atragă de partea partidului fascist populația,
foarte rapid, deoarece în discursurile sale el apela mereu la istorie, la măreția
Imperiului Roman, promițând italienilor că va readuce acea măreție.
 În 1922 Mussolini a desfășurat „Marșul asupra Romei”, obligând-ul pe regele
Emanuel al II-lea să-l numească prim-ministru.
Ajuns la putere Benito Mussolini a luat o serie de măsuri care vor face din
Italia un stat totalitar:
-desființează partidele politice și menține doar partidul fascist,
-elimină separația puterilor în stat,
-desființează sindicatele și înființează corporațiile, prin care statul
controlează economia,
-înființează poliția politică numită OVRA,
-Mussolini își ia titlul de „Il duce”.
În politica externă Mussolini se aliază cu Germania Nazistă și Japonia
Militaristă, punând bazele Axei Roma-Berlin-Tokyo.

Nazismul:
A apărut în Germania pe fondul situației de criză în care se afla acest stat,
lipsa locurile de muncă, șomajul crescut, nivelul de trai extrem de scăzut au
determinat populația să se îndrepte spre partidul nazist (NSDAP), care promitea că
toată situația grea va fi depășită doar cu el la conducerea țării. Astfel la alegerile din
toamna anului 1932 cel mai mare număr de voturi l-a obținut partidul nazist al lui
Adolf Hitler, iar conform regulilor democratice, președintele Germaniei îl numește
pe Hitler cancelar.
Măsuri adoptate în Germania de Adolf Hitler:
-în 1934 moare președintele Germaniei, Hitler nu mai organizează alegeri și
preia el toate atribuțiile președintelui, numindu-se „fuhrer”,
-promovează xenofobia(ura față de alte rase) și antisemitismul (ura față de
evrei),
- desființează partidele politice și menține doar partidul nazist,
-înființează poliția politică GESTAPO,
-în 1395 adoptă legile de la Nurenberg, legi prin care evreilor li se ridicau
drepturile politice și li se impuneau o serie de restricții,
-în 1938 organizează „Noaptea de cristal”, o acțiune îndreptată împotriva
evreilor, prin care le sunt distruse proprietățile, iar tot în același an anexează Austria.
Toată această politică agresivă promovată de Adolf Hitler va duce la
izbucnirea celui de-al Doilea Război mondial la 1 septembrie 1939, iar politica lui
antisemită duce la aplicarea soluției finale (exterminarea evreilor).
 Comunismul:
A apărut în Imperiul Rus în 1917, fiind primul regim totalitar din Europa.
Rusia la începutul secolului al XX-lea, era un imperiu multinațional, condus
de un țar în mod autocrat și care avea un nivel de trai extrem de scăzut.
Implicarea Imperiului Rus în Primul Război Mondial, a dus la accentuarea
crizei și la scăderea nivelului de trai, astfel în iarna anului 1917 izbucnește o
revoluție burgheză, care duce la înlăturarea țarului, dar acest lucru nu a reușit să
stopeze nemulțumirile, ia la 25 octombrie 1917 izbucnește o nouă rezoluție condusă
de Partidul Bolșevic din Rusia.
Bolșevicii (comuniștii) vor prelua puterea în noiembrie 1917 și o vor deține
până în 1991.
Măsuri adoptate de comuniști:
-înființarea poliției politice (CEKA, NKVD, KGB), cu ajutorul căreia erau
înlăturați adversarii politici,
-desființarea partidelor politice și menținerea Partidului Comunist (PCUS),
-încălcarea drepturilor cetățenești ( au fost înființate lagăre și închisori pentru
deținuți numite „gulag”,
-a fost desființată orice formă de proprietate privată, totul trecând în
proprietatea statului (atât în industrie, cât și în agricultură),
-au promovat lupta de clasă prin menținerea doar a țărănimii și muncitorimii.

România în secolul XX:

În România după Primul Război Mondial se va consolida regimul
democratic, prin introducerea votului universal, adoptarea unei noi reforme agrare,
adoptarea unei noi constituții etc.
Regimul democratic interbelic din România se caracteriza prin:
-pluralism politic, prin existența mai multor partide, ca de exemplu Partidul
Țărănesc, Partidul Național Liberal etc.
-respectarea drepturilor omului, ceea ce duce la implicarea cetățenilor în viața
politică.
Curente ideologice existente în România:
-Liberalismul, susținut de Partidul Național Liberal,
-Țărănismul, susținut de Partidul Tărănesc
-Extremismul de dreapta susținut de partidul Totul pentru țară,
-Extremismul de stânga, susținut de Partidul Comunist.