SECOLUL XX ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM.

IDEOLOGII Şi
PRACTICI POLITICI ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN EUROPA

Sec. XX reprezintă perioada din istoria omenirii în care s-au impus principiile
legate de democraţie şi de respectarea drepturilor omului într-o mare parte a lumii şi s-au
instaurat regimurile totalitare care au încălcat drepturile omului.

Regimurile totalitare sunt opuse celor democratice. Ele au fost instalate în

perioada interbelică şi sunt de două categorii:
 cele fasciste, de extremă dreapta (Italia,Germania unde regimul a fost cunoscut sub
numele de nazism sau naţional-socialism);
 cele comuniste de extremă stânga în Rusia (Uniunea Sovietică sau URSS) –urmată
după al doilea război mondial de state din Europa de Est precum Polonia, Cehoslovacia,
Ungaria, Bulgaria , România, Iugoslavia, Albania, Republica Democrată Germană, unele
state din Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam) sau America Latină (Cuba).

Regimul politic totalitar se caracterizează prin : (Asemănări între regimurile
totalitare)/ Caracateristici/Trăsături

 întreaga putere aparţine unei singure persoane care o exercită prin intermediul
partidului unic;
 puterea este exercitată cu ajutorul terorii prin intermediul poliţiei politice (OVRA-
Italia, GESTAPO-Germania, CEKA, ulterior NKVD, KGB-URSS) în scopul anihilării
oricărei forme de opoziţie şi a adversarilor politici;
 îndoctrinarea cetățenilor cu ajutorul mijloacelor de propagandă;
 este admisă o singură ideologie – naţionalismul agresiv sau rasismul în cazul
fascismului şi marxism-leninismul în cazul comunismului;
 controlul asupra economiei,culturii şi societăţii civile;
 încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
 cultul personalităţii liderului;
 cenzura severă asupra mijloacelor de informare în masă.

Cauzele care au generat apariţia regimurilor totalitare au fost crizele politice şi

sociale după primul război mondial, crizele economice caracterizate prin şomajul ridicat
şi mai ales « marea criză economică » din anii 1929-1933. Liberalismul era considerat
‘‘vinovatul’’ pentru situaţia grea a cetăţenilor iar regimul parlamentar era considerat
răspunzător pentru umilinţa naţională.

1
 COMUNISMUL-ideologie de extrema stangă, antidemocratică

Preluarea puterii

In Rusia puterea a fost preluată prin forță, în oct/ nov 1917 când are loc revoluția
bolșevică prin care Lenin împreună cu apropiaţii săi au preluat puterea. Este considerată
actul de naştere a statului sovietic.

Perioada leninistă (1917-1924)

Practici politice :

1. Lenin (1917-1924) a instituit teroarea cu ajutorul poliţiei politice, CEKA,

înfiinţată încă din decembrie 1917, pentru a-i urmări pe cei care erau consideraţi
duşmanii poporului.

2. Orice formă de opoziţie a fost desfiinţată, fiind interzisă funcţionarea tuturor

partidelor politice, în afara celui comunist, denumit apoi PCUS.

3. Instaurarea societăţii socialiste se va face prin trecerea băncilor, fabricilor şi a

marilor proprietăţi agricole în proprietatea statului, fiin desființată astfel
proprietatea privata. Ţăranii erau obligaţi să dea statuluit tot surplusul de cereale.
Cei care refuzau, erau executaţi.

Perioada stalinistă (1924-1953)

La moartea lui Lenin, în 1924 conducerea statului a fost preluată de Stalin care a condus
URSS cu o « mână de fier ».

Practici politice :
1. In 1929 are loc colectivizarea agriculturii, proces care s-a făcut forţat, ţăranii
fiind obligaţi să predea statului pământurile şi mijloacele de producţie.
Pământul era muncit de ţărani în comun în cooperative numite colhozuri.
/-/practică specifică comunismului

2. In industrie s-au introdus planurile cincinale, care fixau producţia pentru

următorii 5 ani pentru fiecare ramură industrială. In întreprinderile unde nu se
îndeplinea planul, cei găsiţi vinovaţi erau acuzaţi de sabotaj, putând fi chiar
executaţi./practică specifică comunismului

2
 3. Cultul personalităţii lui Stalin a căpătat proporţii fără precedent, presa era
cenzurată iar întreaga creaţie culturală se afla în slujba intereselor Partidului
Comunist şi a dictatorului.

Extinderea comunismului /

Argumentati printr-un fapt istoric relevant faptul că TOTALITARISMUL /

practicile totalitare reprezintă o caracteristică a Europei în a doua jumătate a sec
XX/în perioada postbelică

După al doilea război mondial URSS a ocupat cea mai mare parte a Europei
Centrale şi de Răsărit.
Intre 1944-1948 sub ocupaţia trupelor sovietice, prin forţă şi prin fraudarea
alegerilor a fost instalat comunismul în Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Iugoslavia,
Albania, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană. In toate aceste state au fost
încălcate drepturile şi libertăţile oamenilor, s-a trecut la partidul unic, au fost înfiinţate
instituţiile de represiune, a fost instituită cenzura asupra mijloacelor de informare.
Se produce divizarea Europei în plan economic, politic, cultural. Simbolul acestei
divizări a fost ridicarea zidului Berlinului în 1961.

În 1985 lider al URSS devine M.Gorbaciov care a iniţiat politica de reforme

« perestroika şi glasnosti » (restructurare şi transparenţă) prin care a încercat reformarea
partidului şi a statului sovietic, dar nu a făcut decât să accelereze descompunerea
regimurilor comuniste din Europa.
În 1989 are loc înlăturarea regimurilor comuniste în statele europene. In 1991,
URSS, devenită o ficţiune politică, s-a dizolvat oficial iar Mihail Gorbaciov a demisionat
din toate funcţiile pe care le deţinea.

3
 FASCISMUL- ideologie de extremă- dreapta, antidemocratică

Statul fascist era o dictatură care promova idei naţionaliste duse la extrem.

Preluarea puterii
La 29 octombrie 1922 fasciştii organizează « Marşul asupra Romei ». Regele Victor
Emmanuel al III-lea se teme de tulburări sociale, acceptă demisia guvernului şi îl
numeşte pe Benito Mussolini ca prim-ministru. Peste o lună, Parlamentul îi acordă puteri
sporite.
Practici politice
1.Fascismul în Italia a îmbrăcat forma corporatistă, preconizându-se o societate
organizată în grupuri profesionale numite corporaţii, asociaţii ale muncitorilor şi
patronilor cu scopul de a soluţiona conflictele sociale. /practică specifică fascismului.

Intre 1922-1929 se instaurează o adevărată dictatură. Monarhia este menţinută, dar

regele are un rol pur reprezentativ.

2. In 1925 se înfiinţează un Tribunal Special care acordă ani grei de închisoare ,

deportări şi alte pedepse pentru adversarii politici.

3.Partidele şi sindicatele au fost desfiinţate, Partidul Naţional Fascist a devenit

unica formaţiune politică.

4. In 1927 a fost creată poliţia politică OVRA care îi urmărea pe adversarii

politici.

5. Cetăţenii erau îndoctrinaţi prin propagandă şi prin intermediul organizaţiilor

fasciste (Avanguardisti-Copiii şi tinerii şi Dopolavoro-adulţii). Italienii trebuiau să fie
demni că sunt urmaşi ai Romei Antice.

NAZISMUL- ideologie de extremă- dreapta, antidemocratică

Termenul de nazism este o prescurtare de la naţional-socialism, o ideologie care se

fundamentează pe ideile expuse de Adolf Hitler în lucrarea « MEIN KAMPF ». (Lupta
mea)
Ideologia nazistă era ultranaţionalistă, rasistă şi antisemită.
Hitler considera că germanii fac parte dintr-o rasă superioară, ariană şi că este
dreptul rasei superioare să-i domine pe cei inferiori : evreii, negrii, ţiganii sau slavii.

Preluarea puterii
In 1932, Partidul Nazist, condus de Adolf Hitler a câştigat alegerile pentru
Reichstag (Parlamentul German). In ianuarie 1933, beneficiind de majoritate,
preşedintele Hindenburg l-a numit pe Hitler cancelar al Germaniei. Parlamentul îi acordă

4
puteri sporite, iar în 1934 a preluat şi atribuţiile preşedintelui, proclamându-se FUHRER.
(conducător absolut).

Practici politice
1.A fost interzisă orice formă de opoziţie, partidele politice au fost desfiinţate,
Partidul Nazist a fost proclamat partid unic.

2.In 1933 a fost înfiinţată poliţia secretă a statului GESTAPO care îi urmărea pe
opozanţi, dintre care unii erau trimişi în lagăre de concentrare.

3.Cetăţenii au fost îndoctrinaţi prin propagandă şi prin diferite organizaţii naziste

(Tineretul Hitlerist). Presa, radioul, cinematografia erau strict supravegheate.

In viaţa cotidiană s-a impus salutul nazist, svastica, portul uniformelor maron sau
negre, cultul personalităţii lui Hitler.

Practici politice antisemite/specifice nazismului

1.Regimul nazist a transformat antisemitismul în politică de stat. Evreii erau

consideraţi vinovaţi pentru scăderea nivelului de trai al germanilor.
Până la sfârşitul anului 1934 cei mai mulţi avocaţi, medici, profesori şi funcţionari
evrei şi-au pierdut slujbele şi dreptul de a practica meseriile.

2.Prin Legile de la Nurnberg din 1935 evreilor li s-au retras drepturile civile şi
politice. Sunt interzise căsătoriile între evrei şi cetăţenii de sânge german

3. Pe fondul celui de-al doilea război mondial, regimul hitlerist a hotărât să aplice
« soluţia finală » asupra evreilor (exterminarea). Procesul poartă numele de
Holocaust, până în 1945 fiind ucişi peste 6 milioane de evrei în lagărele de
exterminare precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek, Sobibor.
La 9 mai 1945, Germania a capitulat , moment care marchează sfârşitul regimului
nazist.

Concluzie :
Toate regimurile totalitare au suprimat drepturile şi libertăţile, au lichidat orice
formă de opoziţie, instituind dominaţia partidului unic, au practicat cultul liderului, au
terorizat, închis şi exterminat adversarii politici.

5
IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE

Democraţia este forma opusă totalitarismului şi se caracterizează prin : (Asemănări,

caracteristici ideologii democratice)
- existenţa şi punerea în practică a principiului separaţiei puterilor în stat

- libertatea de exprimare

- garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către organele puterii de

stat
- Pluripartidism

- vot universal şi organizarea de alegeri libere

- libertatea mass-mediei.

Secolul XX a reprezentat perioada în care principiile legate de democraţie şi

respectarea drepturilor omului s-au impus într-o mare parte a lumii.

În perioada interbelică regimurile democratice s-au menţinut în statele în care

democraţia era suficient de consolidată pentru a face faţă problemelor economice,
tensiunilor sociale sau ascensiunii extremismului. Aceste state au fost : Franţa, Marea
Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Elveţia,
SUA.

Practici politice democratice :

1. Anglia a fost un exemplu de stat democratic având ca formă de guvernământ

monarhia parlamentară. O practică politică democratică era pluripartidismul. Cele
mai importante formaţiuni politice au fost Partidul Conservator, Partidul Liberal,
Partidul Laburist, Anglia fiind un model de democraţie reprezentativă. (o putem
folosi si pt prima jumătate a sec XX și pt a doua jumatate a sec XX)

2. O altă practică politică democratică a fost votul universal este introdus în Marea
Britanie în 1918, permiţând astfel participarea tuturor cetăţenilor la viaţa politică prin
alegerea reprezentanţilor. .(practică politică democratică din prima jumătate a sec
XX)

3. Printre caracteristicile democratiei se numără guvernarea pe baza principiului

separării puerilor în stat. Astfel, într-un stat democratic , guvernarea se împarte
între cele 3 puteri, executivă, deținută de guvern, legislativă, exercitată de Parlament
și puterea judecătorească, deținută de instanțele de judecată. Un astfel de principiu

6
 este necesar într-o democrație pentru a se putea evita abuzul de putere, instaurarea
unei dictaturi. Această practică este întâlnită în sec.XX în state precum Franța, Marea
Britanie.

4. Reforma constituţională din 1962 din Franța a stabilit un regim în care preşedintele
este ales de cetăţeni prin vot universal, nu de un colegiu de alegători, ca până atunci.
Votul universal este extins şi la femei.(practică politică democratică din a doua
jumătate a sec XX)

LIBERALISMUL, CONSERVATORISMUL au reprezentat IDEOLOGII

DEMOCRATICE din secolul XX care susţineau separarea puterilor în stat,
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, pluralismul politic.

După al II-lea război mondial, deşi fuseseră aliate cu URSS împotriva regimurilor
fasciste, democraţiile occidentale sfârşesc prin a înţelege pericolul pe care îl reprezenta
totalitarismul comunist pentru libertatea şi democraţia Europei. Lupta contra
comunismului s-a manifestat în timpul Războiului Rece.

IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE
1. După realizarea Marii Uniri din 1918, România face paşi importanţi spre
democraţie. In 1918 a fost introdus votul universal pentru toţi bărbaţii de peste 21
de ani. Nu puteau vota femeile, magistraţii şi reprezentanţii armatei.
2. Baza regimului democratic din România o reprezenta Constituţia din 1923 care
consfinţea drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi preciza separaţia puterilor în stat.

3. O altă practică politică democratică a fost PLURIPARTIDISMUL. Cel mai

important rol l-a jucat Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc care
au guvernat ţara în cea mai mare parte a perioadei interbelice. Au apărut şi partide
politice noi, precum PNŢ dar şi partide ale minorităţilor naţionale : maghiară,
germană, evreiască.

După 1918 ideologia PNL a fost neoliberalismul avându-i ca reprezentanţi pe

Ştefan Zeletin, Mihail Manoilescu, Vintilă Brătianu.
Principiile de bază erau concentrate în deviza « prin noi înşine »conform
căreia :
- resursele naţionale şi financiare permit o dezvoltare durabilă
- puneau acent pe dezvoltarea industriei naţionale
- în plan politic susţineau democraţia parlamentară
. În perioada interbelică la conducerea PNL s-au succedat Ion I.C. Brătianu, Vintilă
Brătianu, IG. Duca, CIC Brătianu.

7
Ţărănismul a fost promvat de PNŢ.
Principiile de bază erau concentrate în deviza « porţile deschise » conform căreia :
- România trebuia să îşi respecte statutul de ţară agrară
- resursele economice ale ţării sunt insuficiente pentru a asigura dezvoltarea
economică a ţării, de aceea trebuia încurajată pătrunderea masivă în ţară a
capitalului străin (investiţiilor străine).
Ţărăniştii au susţinut în plan politic democraţia parlamentară.

Extremismul
.
Cea mai importantă grupare extremistă de dreapta a fost cea a lui Corneliu
Zelea Codreanu care, în 1927, se desprinde din Liga Apărării Naţionale Creştine (LANC)
şi întemeiază Legiunea Arhanghelul Mihail, iar in 1930 îşi constituie o secţie politică
numită Garda de Fier.
Legionarii erau adepţii regimului totalitar, au lansat teoria purificării prin moarte,
promovând antisemitismul, ura, intoleranţa şi recurgeau la asasinate politice.

Extrema stângă din România a fost reprezentată de Partidul Comunist, înfiinţat in

1921 . Urmărea instaurarea dictaturii proletariatului, lichidarea proprietăţii private asupra
mijloacelor de producţieşi trecerea la proprietatea colectivă.

ROMÂNIA POSTBELICĂ. STALINISM, NAŢIONAL COMUNISM

România postbelică. Stalinism, naţional comunism

Regimul comunist a fost instaurat în România la sfârşitul celui de-al doilea război
mondial. Partidul Comunist Român revine în legalitate după 23 august 1944.
Factori (cauze ) care au favorizat instaurarea regimului comunist în
România:
1. Aranjamentele diplomatice între Marile Puteri, URSS, Marea Britanie și SUA
au determinat intrarea E Europei în sfera de influență sovietică. Astfel, prin
Acordul de Procentaj de la Moscova din octombrie 1944, dintre Churchill și
Stalin, România intra 90% în sfera de infuență a Uniunii Sovietice.

2. Prezența Armatei Roșii pe teritoriul României până în 1958 a jucat un rol

esențial în instaurarea regimului comunist. România devenea o democrație
populară.

Etapele (mecanismele) preluării puterii (1945-1947) :

1.La 6 martie 1945, comuniștii sprijiniți de Stalin au impus regelui Mihai primul
guvern prosovietic condus de Petru Groza. Deși regele a protestat față de guvern

8
declanșând în august greva regală, în februarie 1946, acesta va fi recunoscut de Marea
Britanie și SUA.
2.După ce și-au asigurat controlul asupra executivului, comuniștii au falsificat
alegerile din noiembrie 1946 care fuseseră în realitate câștigate de Partidul Național
Țărănesc cu 70% din voturi, asigurându-și astfel controlul asupra Parlamentului.
3.Următorul pas după alegeri a fost eliminarea oricărei forme de rezistență
politică. In iulie 1947 PNȚ a fost scos în afara legii iar în august 1947 PNL s-a
autodizolvat
4.Ultimul obstacol pentru instaurarea deplină a regimului îl reprezenta regele
Mihai. La 30 decembrie 1947, regele a fost obligat să abdice, monarhia a fost abolită și în
aceeași zi a fost proclamată Republica Populară Română.

REGIMUL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ (1948-1965) / PERIOADA

STALINISTĂ

Din 1948, România devine un stat totalitar, de tip Stalinist, bazat pe concentrarea
puterii în mâna unui singur partid, PMR. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales în 1948 în
funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român, fiind primul dictator român
comunist.

Consolidarea regimului a început cu un șir de măsuri interne (practici

politice) :

In 1952, Gheorghe Gheorghiu Dej a preluat și funcția de președinte al Consiliului

de Miniștri, cumulată cu cea de secretar general al Partidului, devenind astfel cel mai
important om din partid și din stat.
1.In iunie 1948 are loc naționalizarea, adică trecerea întreprinderilor și băncilor
în proprietatea statului. Drept urmare, a fost desființată inițiativa privată și toată industria
a devenit de stat. Au fost elaborate planurile cincinale, după model stalinist (primul-
1951-1955) și s-a început apoi un program de industrializare forțată.
Direcțiile procesului de industrializare vizau electrificarea, automatizarea producției,
dezvoltarea industriei grele.

2. In 1949 începe procesul de colectivizare a agriculturii. Prin aceasta se urmărea

trecerea proprietății private țărănești în proprietatea statului. Țăranii erau obligați să
lucreze în gospodării agricole colective, devenite apoi cooperative agricole de producție
(CAP). Deoarece țăranii refuzau să renunțe la proprietățile lor au fost impuse dări foarte
mari către stat în produse agricole și gospodărești (cotele fixe obligatorii), ceea ce a
determinat ruinarea țăranilor și renunțarea la proprietatea privată în favoarea celei
colective, de stat.
Procesul de colectivizare s-a încheiat în 1962 și a avut drept consecințe grave
probleme alimentare și migrația spre orașe.

9
 3. Au fost înființate instituțiile de represiune care să poată controla mai bine
populația și să stopeze o posibilă opoziție față de regim : în 1948 Securitatea și în 1949
Miliția pentru ordinea publică.
Printre măsurile luate de aceste instituții au fost înființarea închisorilor morții
(Sighet, Aiud, Jilava, Pitesti si Gherla), deportările. Au fost judecați ca dușmani ai
poporului membri ai partidelor istorice, oameni de cultură, preoți dar și țărani care se
opuneau colectivizării.

5. In plan cultural a fost introdusă cenzura asupra presei. Prin legea

învățământului din 1948, discipline precum religia și psihologia au fost interzise în timp
ce marxism-leninismul a devenit disciplină obligatorie în școli pentru a arăta alianța
dintre clasa muncitoare și țărănime. Această nouă orientare s-a numit
PROLECTCULTISM. Istoria a fost falsificată pentru a sublinia prietenia româno-rusă și
rolul slavilor în formarea poporului român.
Cultura națională întrerupe orice legătură cu Occidentul și are ca model cultura
sovietică.

6. Pe plan juridic, în 1948 este adoptată Constituția după model sovietic, în care
denumirea țării era Republica Populară Română, Parlamentul devenea unicameral, Marea
Adunare Națională iar Consiliul de Miniștri era organul executiv și planifica economia.
In 1952 este adoptată Constituția care marchează totala aservire a României față de
URSS. MAN era considerată organul suprem al puterii de stat.

REGIMUL NAȚIONAL COMUNIST AL LUI NICOLAE CEAUȘESCU

La moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în martie 1965, a fost adus la conducerea
partidului Nicolae Ceaușescu, considerat singurul capabil să ducă mai departe politica de
autonomie față de URSS. Partidul și-a luat denumirea de PCR iar prin Constituția din
1965 noua denumire a statului era Republica Socialistă România.
Pentru a-și consolida imaginea de lider cu viziune nouă, acesta a luat hotărârea de
a liberaliza societatea, fapt care s-a întâmplat între 1965-1971. Pe plan intern are loc o
relativă îmbunătățire a condițiilor de viață ale populației, liberalizarea învățământului și
eliberarea deținuților politici.
Perioada 1971-1989
In 1971, după vizitele lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord se pune capăt
liberalizării, se revine la practicile dictatoriale, printr-un regim personal. Ca si in timpul
lui Dej, MONOPOPUL POLITIC este detinut prin intermediul partidului unic.
Practici politice
1.In economie are loc industrializarea forțată, se inițiază marile construcții precum
Canalul Dunăre Marea Neagră, Casa Poporului, Transfăgărășanul, Metroul Bucureștean

10
care au secătuit resursele țării. În țară a fost impus un regim de raționalizare la benzină,
electricitate, căldură pentru a se putea achita datoria externă. In 1981 se reintroduc
cartelele la alimente.
2..In plan ideologic, s-a intensificat cultul personalității, al cărui beneficiar a fost
Nicolae Ceaușescu. Artiștii au creat opere speciale pentru glorificarea partidului și a
conducătorului.
3.In plan politic are loc o concentrare totală a funcțiilor în stat și în partid în mâna
lui Nicolae Ceaușescu, care în 1974 va primi și funcția de președinte de republică.
Membrii familiei sale sunt promovați în funcții politice. Soția sa, Elena Ceaușescu va
deveni viceprim ministru.

Izolarea țării a fost tot mai evidentă. Ceaușescu respinge sugestiile de reformare a
sistemului politic după modelul impus de Mihail Gorbaciov în URSS în 1985.
Concluzie:
Regimul Ceaușescu, deși a început ca unul reformator a ajuns să fie foarte dur.
Securitatea a folosit alte metode decât în vremea lui Dej: ascultarea telefoanelor, citirea
corespondenței, domiciliul forțat.
Regimul a fost foarte dur în ultimii ani din cauza restricțiilor la produsele necesare
traiului.

PERIOADA POSDECEMBRISTĂ/ PRACTICI POLITICE

DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA IN ULTIMUL DECENIU AL SEC XX.
In 1989 din cauza incălcării drepturilor și libertăților cetățenești și a scăderii
nivelului de trai, N. Ceaușescu a pierdut tot sprijinul popolației. Astfel, regimul
comunist a fost înlăturat prin revoluția din decembrie 1989 când se revine la democrație.
1. La 31 decembrie 1989, printr-un decret lege se revine la PLURIPATIDISM.
Reapar partidele istorice, PNȚ, PNL, iar în lunile următoare sunt înființate
peste 80 de partide noi de toate orientările politice, inclusiv partide etnice,
precum UDMR.
2. In mai 1990 sunt organizate primele alegeri libere câștigate de Frontul Salvării
Naționale și Ion Iliescu.
3. Revenirea la democrație a fost consființită prin adoptarea Constituției din 1991
ce are la bază principiile pluripartidismului, separării puterilor în stat și
garantării drepturilor și libertăților cetățenești.
4. Un alt rol important în susținerea regimului democratic a fost revenirea la
proprietatea privată în agricultură și industrie. In 1991 fostele pământuri
cooperatiste erau redate proprietarilor.
5. O practică politică democratică a fost organizarea primelor alegeri
parlamentare și prezidențiale în regim constituționale. Ele au fost câștigate de
Ion Iliescu și formațiunea sa politică, numită FDSN.

11
Pe plan extern, România a fost printre primele țări care și-a exprimat dorința de a se
integra în NATO, după desființarea Pactului Tratatului de la Varșovia). In 1994 este
nominalizată drept candidat la NATO , fiind primită oficial în organizație în anul 2004.
O altă orientare externă a fost spre Uniunea Europeană. Declarația de la Snagov din 1995
a însemnat cererea oficială de aderare la UE. Negocierile au început în 1999, pentru ca în
2005 să fie semnat Tratatul de Aderare. De la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au
intrat efectiv în Uniunea Europeană.

12