Ideologii și practici politice în secolul XX-lea

Eseul „Ideologii și practici în secolul XX-lea” este despre evoluția tuturor țărilor din Europa
Occidentală și face referire la evenimentele importante întâmplate atunci.
Există trei regimuri totalitare iar acelea sunt Fascismul, Nazismul și Comunismul. Scăderea nivelului
de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reacțiile față de modul cum s-au pus bazele
păcii au condus la apariția unor mișcări extremiste și la instaurarea multor state europene a unor regimuri
dictatoriale. O să încep să vorbesc despre prima ideologie, aceea fiind fascismul. El a apărut în Italia și a
îmbrăcat forma corporatistă. Regimul fascist a fost instaurat în Italia de Benito Mussolini. O primă
caracteristică ar fi că pe plan politic, fascismul, urmărea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a
delegațiilor corporațiilor, noua organizare urmând, în concepția inițiatorilor ei, să asigure prosperitatea
tuturor categoriilor sociale. O a doua caracteristică ar fi că în fața primejdiilor provocate și susținute de
stânga socialistă care amenința cu instaurarea dictaturii proletariatului, s-a dovedit că fascismul a apărut
ca singurul capabil să apere ordinea în stat. Antrenarea Italiei în agresiuni externe și în al doilea război
mondial a determinat scăderea popularității lui Mussolini și retragerea sprijinului popular. În continuare
voi vorbi despre nazism. Nazismul ca ideologie a fost fundament de Adolf Hitler, în lucrarea „Mein
Kampf”. La baza acestei ideologii au stat naționalismul exacerbat, rasismul și antisemitismul. Naziștii au
pus un mare accent pe naționalism și pe promisiunile de restaurare a onoarei naționale. Preluarea puterii
de către naziști are loc în ianuarie 1933 când, pe baza rezultatelor alegerilor din 1932 președintele
Hindenburg l-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler, conducătorul Partidului Național Socialist al
Muncitorilor din Germania. Acest fapt semnifică sfârșitul republicii de la Weimar și instaurarea dictaturii
naziste în Germania. Primele măsuri luate de Hitler i-a vizat pe adversarii politici, adică toate partidele au
fost scoase în afara legii cu excepția Partidului Național Socialist, mișcarea sindicală a fost distrusă, au
fost eliminați adversarii din propriul partid. Până la sfârșitul anului 1934 cei mai mulți avocați, medici,
profesori și funcționari evrei și-au pierdut slujbele sau dreptul de ași practica meseriile. Prin Legile de la
Nürnberg, din 1935 evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile în cadrul statului german. Ca ultimă
ideologie avem comunismul. El își are originea în operele lui Marx care a fundamentat teoria »luptei de
clasă «. El susținea că societatea comunistă se va edifica mai întâi în țările dezvoltate în care proletariatul
va prelua pe cale revoluționară puterea de la burghezie. În concepția lui Lenin comuniștii reprezentau
“avangarda“ proletariatului. Ideologia comunistă promitea oamenilor o schimbare totală a modului de
viață prin realizarea unei societăți fără clase, în care să fie instaurate egalitatea și dreptatea. Primul regim
comunist s-a instalat în Rusia, în octombrie 1917, sub conducerea lui Lenin. Reformele adoptate de
boșelvici au fost naționalizarea fabricilor și băncilor, naționalizarea pământului, proclamarea dreptului la
autodeterminare a națiunilor. Boșelvicii au dezlănțuit teroarea, adică au înființat poliția secretă CEKA cu
misiunea de a-i lichida pe toți cei care se opunea noului regim, a fost suprimată libertatea presei, țăranilor
le-a fost rechiziționată recolta, a fost decretată munca obligatorie, a fost înființată Armata Roșie. Cu
ajutorul acesteia s-a asigurat ordinea internă și a fost respinsă intervenția străină. Două ideologii totalitare
existente în Europa Occidentală în deceniul patru al secolului XX-lea sunt Stalinismul și Hitlerismul.
Stalinismul este regimul impus de succesorul lui Lenin, adică Stalin. El a lansat planul de industrializare
odată cu 1929, a orchestrat lichidarea opoziție țărănești față de colectivizare, ceea ce a adus la 6 milioane
de morți, a epurat armata, poliția politică și partidul, a inițiat un extraordinar cult al personalității. A creat
sistemul concentraționar din Siberia, Gulag, ceea ce a adus din nou la 18 milioane de morți, a inițiat
marea teroare din anii 1936-1938 și și-a subordonat partidele comuniste europene prin intermediul
Internaționalei a-III-a. Hitlerismul a acaparat puterea în 30 ianuarie 1933 pe cale parlamentară. Noul
regim i-a eliminat pe comuniști și social-democrați, a desființat parlamentarismul, a preluat controlul
armatei, poliției, presei, administrației, justiției, educației și propagandei. Se trece la controlul total al
vieții sociale, se creează lagărele de concentrare unde sunt trimiși opozanții politici și sociali. Diferența
între cele două ideologii totalitare este aceea că stalinismul a fost un regim comunist și un regim care a
purificat armata, poliția și partidul pe când hitlerismul nu a fost un regim comunist, adică i-a eliminat pe
comuniști, și un regim care a preluat controlul armatei, poliției și presei. Practicile politice din Europa în
perioada 1949-1991 erau democrația și totalitarismul. Regimul politic democratic se realizează prin
următoarele trăsături, existența separării puterilor în stat, pluralismul politic, puterea este legitimată prin
intermediul alegerilor libere care permit schimbarea conducerii statului periodic, respectarea drepturilor și
libertăților cetățenești. Democrația este exercitată în cadrul statului de drept. În 1957 Franța, Germania
Federală, Italia, Beligia, Olanda și Luxemburg au creat Piața Comună adică Comunitatea Economică
Europeană, organizația suprastatală care a stat la baza actualei Uniuni Europene. După 1989, fostele state
comuniste din Europa au revenit și ele la regimul democratic tocmai pentru că acest model de regim
politic a generat bunăstare în Occident. Secolul XX a cunoscut două tipuri principale de astfel de
regimuri, cum ar fi cele fasciste în Italia, Germania, cunoscut sub numele de nazism sau național-
socialism, Ungaria, Spania, Portugalia și cele comuniste Rusia, adică Uniunea Sovietică, Polonia,
Cehoslovacia, Bulgaria, România, Iugoslavia, Albania, Germania de Est. Gulagul sovietic a avut loc în
1953, când existau 146 de lagere numite gulag-uri. Din anii 1950, utilizarea Holocaustului a fost restrânsă
și este folosită astăzi doar cu referire la masacrarea evreilor de către naziști. După părerea mea, regimul
politic democratic a avut mai mare succes și a realizat mai multe beneficii țărilor implicate, ceea ce mă
induce la a susține regimul democratic.
În concluzie, se poate observa că tuturor statelor membre din Europa Occidentală le-a mers și le
merge în continuare mult mai bine sub un regim democratic, decât sub alte regime, după părerea mea.
.

Europa de Est

Un eseu realizat de Voultsios Elena-Alexandra