Marica Alexandru

XII C

Ideologii si practici politice in Romnia

si Europa in secolul XX
Dup transformrile sociale i morale aduse de Primul Rzboi Mondial, vin la
putere promotorii celor dou modele opuse de politic totalitar pentru
restructurarea societii. Odat cu naional-socialismul, fascismul triumf asupra
micrii democratice care instaurase slaba Republic de la Weimar n Germania.
Cealalt ideologie care avea s influeneze politica mondial este comunismul.
Ambele modele reprezentau o contrapoziie radical a modelului occidental de
democraie liberal.
Termenul de fascist a desemnat iniial pe purttorul fasciei (Fascie =
mnunchi de nuiele de mesteacn, legat cu o curea, avnd la mijloc, n partea
superioar, o secure i purtat de lictorii care i nsoeau pe unii magistrai romani).
Acesta a aparut in italia si ca ideologie, fascismul se ncadreaz n extrema dreapt
a spectrului politic. Fascismul este incompatibil cu democraia i diversitatea de
opinii statul fascist fiind o dictatur care promoveaz cel mai adesea idei
naionaliste duse pn la extreme totodata ei puneau mare accent pe naionalism si
pe promisiunile de restaurare a "onoarei naionale".
Naionalismul exagerat este completat de nclcarea grav a drepturilor
omului si eliminarea oponenilor prin mijloace teroriste alaturi de o obsesie
bolnvicioas fa de problemele legate de sigurana naional i dorina de
expansiune teritorial, obsesii care determin puternica militarizare a statului. Pe
langa aceste aspect se promoveaza blocarea sau chiar eliminarea altor lideri de
opinii, descurajarea manifestrilor artistice sau chiar obinerea i meninerea puterii
prin mijloace brutale, prin antaj, ameninare sau crim. Fascismul se manifest prin
distrugerea oricror structuri democratice, controlul mass-mediei, subordonarea
total a individului vis-a-vis de stat i crearea unei situaii de continu terorizare a
populaiei civile. Ideologia i regimul au fost fondate de Benito Mussolini n Italia,
1919, susinea statul de tip totalitar, ncuraja corporatismul (reunirea patronilor i
sindicatelor ntr-un organism instituionalizat politic cu scopul de a elimina tensiunile
sociale) si critica liberalismul.
Pe de alta parte termenul de nazism este o prescurtare de la nationalsocialism, ideologie i micare politic aprute i fondate de Adolf Hitler n
Germania interbelic prin lucrarea Mein Kampf. Nazismul a aparut intr-o perioada
dificila pentru natiunea germana, acestia considerandu-se umiliti de prevederile
tratatului de la Versailles asadar accentul este, intr-o mare msura, pus pe
naionalism si pe restaurarea onoarei naionale. In Germania nazist se practica o
politic economic ce viza eliminarea omajului, eliminarea inflaiei devastatoare si
extinderea produciei de bunuri de larg consum pentru a mbunti standardul de
via al claselor de mijloc i de jos. Hitler considera vinovat pentru problemele
economice i sociale ale Germaniei sistemul democraiei parlamentare. Eecul
internaional al Germaniei l punea pe seama politicienilor corupi i trdtori ai
Republicii de la Weimar care au acceptat umilitorul Tratat de la Versailles. De la
inceput evreii au fost inta direct a persecuiilor naziste. Pn la sfrsitul anului
1934 cei mai multi avocati, medici, profesori si functionari evrei si-au pierdut

Marica Alexandru
XII C
slujbele sau dreptul de a-si practica meseriile. Prin Legile de la Nurenberg, din 1935
evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile in cadrul statului german. Printre
alte trasaturi si aspiratii cele mai importante sunt: eugenia(uciderea raselor
sclave i a celor parazite pentru a purifica rasa stpn);
principiul
conductorului(Fuhrerphnzip),
conform cruia conductorul
simbolizeaz
ntruparea micrii politice i a naiunii, simbolul nazist zvastica dar si asigurarea
spaiului vital (Lebensraum) pentru rasa stpnitoare, naiunea fiind cea mai
important creaie a unei raseetc.

Romnia a devenit stat democratic n 1918, prin introducerea dreptului de vot

universal. n 1919 au loc primele alegeri conform votului universal. Consecinele
noului tip de regim au fost dispariia Partidului Conservator (partidul marilor
proprietari funciari), care se aflase pn atunci la guvernare n alternan cu
liberalii, i apariia a numeroase partide mici.
Un rol fundamental n consolidarea regimului democratic l-a avut schimbarea
constituiei liberale din 1866, cu o constituie democratic, n 1923. Noua
constituie prevedea egalitatea tuturor cetenilor n faa legii fr deosebire de
origine etnic, limb i religie. Alte drepturi i liberti prevzute n constituie erau:
libertatea persoanei, libertatea ntrunirilor i asocierilor, libertatea presei,
inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietii, libertatea nvmntului.
Ca i n constituia din 1866, i n cea din 1923 era menionat principiul separrii
puterilor n stat: puterea legislativ era deinut de Parlament i rege, puterea
executiv de rege i guvern i puterea judectoreasc de instituii judectoreti.
Regimul totalitar comunist din Romnia a cunoscut dou etape: stalinismul n
perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ntre anii 1948-1965 i naional-comunismul
n perioada lui Nicolae Ceauescu, ntre anii 1965-1989. O practic politic n
perioada stalinismului din Romnia a fost eliminarea opoziiei politice, a gruprilor
de rezisten anticomunist, prin folosirea instituiilor represive. Sub pretextul
pedepsirii fascitilor, a colaboratorilor cu vechiul regim, a protejrii populaiei de
dumanii poporului, de dumanul de clas, comunitii au urmrit, persecutat,
ucis sau arestat mii de persoane. Principalul mijloc de represiune folosit a fost
Securitatea, o poliie secret nfiinat n 1948, considerat inima partidului, care
bate, bate, bate . Alturi de aceasta mai erau Miliia i Procuratura. Scopul era
lichidarea fostei clase politice, a elitei politice i culturale, care a fost nchis la
Sighet, dar i eliminarea celor care se opuneau naionalizrii i cooperativizrii
forate.
La finalul regimului communist, se simtea o tensiune generala, in randul
oamenilor si nu numai, aceasta amplificandu-se cu ajutorul miscarilor facute de
populatie un exemplu fiind mineriada, miscare care a dat un impuls populatiei
prinzand astfel curajul necesar pentru a cere o schimbare. unt de parere ca
asceasta schimbare a venit la timp deoarece nemultumirile populatiei si starea
generala ajunsesera intr-un punct crirtic. Neajunsurile de zi cu zi, restrictiile si
abuzurile impuse fiind de netolerat pentru oamenii de rand. Aspiratiile regimului au
fost utopice, dupa parerea mea, nerealizabile, intrucat pur si simplu nu este posibil
ca toata populatia sa fie la acelasi nivel aceasta fiind idea principala a regimului. Un
rol extrem de mare l-au avut organizatiile non-guvernamentale care au luptat

Marica Alexandru
XII C
pentru apararea drepturilor omului in societate, a minoritatilor sau a categoriilor
defavorizate fundamentele noului regim fiind puse in noua constitutie adoptata in
1991. Asadar noul regim a venit ca o eliberare,un nou inceput plin de speranta
pentru societatea romaneasca.