Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparține, în totalitate, unei

persoane sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip
monarhie absolută sau dictatură, în regimurile totalitare distanța între stat și societate
este, practic, anulată, în sensul că puterea întrupată de stat, prin partidul unic,
pătrunde până și în viața particulară a fiecărui cetățean.
Regimurile politice totalitare au aparut in secolul XX si au fost dedoua tipuri:
regimuri de extrema stanga (comuniste) si de extremadreapta (fasciste). Regimurile
de extrema stanga au avut caideologie marxismul, pe care l-au interpretat abuziv.
Principala caracteristica a lor a fost desfiintarea proprietatii private, printrecerea
industriei, bancilor si terenurilor agricole in proprietateastatului. Regimurile de
extrema dreapta au avut ca ideologienationalismul extremist care promova dragostea
fata de propriulpoporul si ura fata de alte nationalitati.
Tentatia dictaturii nu mai recunoaste principiile fundamentale inscrise in
Decalratia de Independenta sau in Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului,
propunandu-si distrugerea democratiei si nu perfectionarea acesteia. Inceputul il fac
comunistii rusi in 1917. Extrema dreapta reuseste sa ajunga la putere in
Ungaria(horthysmul) si in Italia(fascismul), proliferand in anii `30 in
Germania(hitlerismul), in Portugalia (salazarismul) si in Spania(franchismul).
Accesul extremei drepte spre putere in multe alte state din Europa Centrala pana in
Extremul Orient este facilitat de agresivitatea exremei drepte si conciliatorismul
democratiilor apusene. Atat extrema stanga, cat si cea dreapta si-au justificat practica
politica prin nevoia de aplicare a ideologiilor pe care le sustineau. Totalitarismul
perioadei interbelice poate fi asimilat unei dictaturi ideologice: fasciste, cumuniste
sau national-socialiste.
Punctele de sprijin ale fascismului sunt mitul natiunii unitare si trecutul glorios
al Italiei. Fascismul neaga valorile liberale- vinovate de declinul statului, egalitatea
dintre oameni si, ca atare, democratia. Pluralismul politic era privit ca sursa a
divizarii natiunii. Era negat si principiul marxist al luptei de clasa, care mina
coeziunea natiunii si consensul national. La baza noii societati trebuia sa se afle omul
nou, disciplinat si dornic de cucerire. Dupa alianta cu Germania din 1936,
nationalismul mussolinian capata tot mai evidente accente rasiste.
Ideologia primului regim comunist din istorie se bazeaza pe principiile
fundamentale ale marxism-leninismului. Tinta finala era construirea societatii
comuniste, etapa in care atat statul, cat si clasele sociale urmau sa dispara. In viziunea
sovietica, crearea conditiilor necesare realizarii societatii comuniste presupunea
ditrugerea lumii burgheze si a tuturor valorilor pe care aceasta le promovase. Vectorul
de putere trebuia sa fie partidul unic (comunist) si conducatorul suprem, care
guvernau in numele proletariatului. Caracterul regimului politic era sugerat de
numele purtat de regimul comunist in aceasta etapa- dictatura proletariatului, prin
care statul trebuia sa preia intreaga putere. Modelul social propus era muncitorul
industrial. Rezistentei de orice fel trebuia sa i se opuna lupta de clasa, care pe plan
extern imbraca forma internationalismului proletar. Muncitorii erau incurajati sa lupte
impotriva statului capitalist si a tututror inamicilor poporului.
Nazismul, ideologia care l-a propulsat pe Adolf Hitler spre putere, era
antidemocratic, antiliberal si anticomunist in acelasi timp. Conceptul in jurul caruia
gravita intreaga sa ratiune de a fi era rasa superioara. Pentru Hitler, statul totalitar nu
era altceva decat un instrument capabil sa apere aceasta comunitate rasiala. In
viziunea lui Hitler, un stat puternic era singurul care putea spala umilinta la care au
fost supusi germanii la Versailles. Acest stat trebuia sa reuneasca intreaga populatie
avand sange germanic, oferindu-i astfel spatiul vital de care avea nevoie. Intregul
proces trebuia sa se desfasoare sub conducerea unica a unui Fuhrer- Adolf Hitler, iar
sloganul care definea ideologia nazista era ,, Un popor, un Stat, Un conducator”.
Rusia-totalitarismul comunist. In 1917, razboiul era in plina desfasurare. In
Rusia, infrangerile militare, autoritarismul si incopetenta guvernului au determinat
inlaturarea tarului Nicolae al II-lea. Puterea a fost preluata de un guvern provizoriu
condus de Kerenski, care isi propunea sa aduca Rusiei democratia. Prin ,,Tezele din
aprilie”, Lenin definea principalele coordonate ale revolutiei preletare. In vara anului
1917, puterea era disputata intre guvernul provizoriu si sovietate. Confuzia generala a
permis organizarea insurectiei de la Petrograd: bolsevicii preiau puterea, Lenin e
numit sef al Consiuliului Comisarilor Poporului. Vreme de patru ani, Rusia a fost
scena infruntarii dintre armata rosie(puterea bolsevica) si cea alba(forte politice
eterogene, protariste). Operatiunile militare au fost dublate de instituirea unui regim
de represiune sistematica si salbatica. Bolsevicii au obtinut vitoria, utilizand
mijloacele celei mai dure represiuni si profitand de lipsa de unitate si de
impopularitatea albilor. Inceputul deceniului al treilea parea favorabil: Rusia sovietica
incepe sa fie recunoscuta pe plan international, apoi se naste URSS. Lenin lanseaza
planul de redresare economica( Noua Politica Economica- NEP), care permitea
activitati economice in sectorul particular, taranii nu mai erau obligati sa isi vanda
recolta statului, comertul exterior era din nou posibil.
Stalinismul. Marea ambitie a lui Stalin a fost sa transforme Rusia anilor `30 intr-
un stat modern, puternic, folosindu-se de planificare, industrializare si colectivitatea
agriculturii. In 1929, au fost lansate planurile cincinale in vederea dezvoltarii
industriei grele si a celei extractive. In agricultura se lanseaza cooperativizarea
fortata, care continua pana in 1941. Responsabili pentru institutionalizarea terorii de
stat au fost nomenclatura comunista si conducatorul partidului. In anul 1940,
industria sovieticase afla la un novel de dezvoltare care i-a permis angajarea intr-un
urias efort de razboi. Lipsa alimentelor era cronica, bunurile de consum pentru
populatie erau putine si greu accesibile, spatiile de locuit au ramas suprapopulate.
Germania- nazismul. In anul 1919, armata germana depusese armele, Kaiserul
abdicase, tratatul de pace de la Versailles scotea tara din randul marilor puteri. Printre
partidele aparute in Germania dupa razboi se numara si Partidul Muncitoresc
German, devenit ulterior PartiduL Natioanl Socialist Muncitoresc German, pe scurt
Partidul Nazist. Printre fondatori se numara Adolf Hitler. Primul program al
partidului era edificator pentru orientarea politica a noului partid. National-
socialismul a incercat sa se impuna prin violenta. Trupele de asalt SA(camasile albe)
erau menite sa impuna programul poliic nazist prin marsuri agresive, confruntari cu
fortele de ordine sau prin atacarea directa a adversarilor politici. Hitler esueaza in
prima sa tentativade preluare a puterii, mai mult, este arestat si inchis. Privit ca o
solutie la criza economica si sociala, cat si ca o alternativa la solutia comunista, Hitler
este numit cancelar al Germaniei. Ii va trebui putin timp pentru a instaura una dintre
cele mai teribile dictaturi.
Hitlerismul. Hitler dorea constituirea unui imperiu care sa dureze o mie de ani.
Principalul mijloc utilizat in acest scop a fost teroarea impotriva adversarilor
comunisti, a altor popoare, a membrilor propriului partid. Pentru a-si compromite
adversarii comunisti in perspectiva alegerilor, este incendiat Reichstang-ul, apoi este
deschis primul lagarde concentrare (la Dachau). Parlamentul este constrans sa delege
puterea legislativacancelarului, NSDAP este proclamat partid unic in Germania. Se
puneau astfel bazele juridice ale variantei naziste a totalitarismului. Armata era
singura institurie pe care Hitler nu o controla, atata timp cat era concurata de trupele
SA, conduse de Ernest Rohm. In noile conditii, armata ii va jura credinta
conducatorului devenit si sef al statului prin moartea presedintelui Hindenburg. Hitler
dorea in egala masura controlul asupra cetatenilor. Tot ceea ce putea influenta modul
de gandire al oamenilor a fost pus sub control. In numeroase cazuri a fost organizata
arderea in piata publica a cartilor evreilor si ale adversarilor politici. De aici si pana la
arderea oamenilor nu a fost decat un pas.

Utopia , în sensul cel mai larg al termenului se referă la tentativa umană de a crea
o societate perfectă, care nu există (încă).
O distopie reprezintă chiar antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii.
O societate distopică se caracterizează prin prezența uneia din formele de guvernare
autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control
social.
Partidele comuniste s-au infiltrat in toate structurile de putere ale statului,
controlandu-le. Partidul comunist s-a transformat in partid unic. Toatele sectoarele
economice au fost preluate sub controlul partidului stat. Primul stat a fost
nationalizarea(trecerea in proprietatea statului a pricipalelor mijloacelor de productie,
abancilor, a comertului exterios, a energiei si trasporturilor). In ceea ce priveste
agricultura mai intai s-au redistribuit pamanturile din exproprierea marii proprietati si
apoi colectivizarea lor. In plan social, instalarea regimurilor comuniste a decalnsat
una dintre cele mai vaste si utopice operatiuni din istoria sec. XX: inlocuirea
societatii existente cu o societate noua, plina cu virtuti si sperante: societatea
comunista. Actiunea a avut doua etape. Prima a fost eliminarea dusmanilor de clasa.
Aici au fost inclusi taranii, burghezia si intelectualitatea. Neutralizarea organizatiilor
publice, a familiei, eradicarea religiei, deculturalizarea si distrugerea identitatii etnice
au fost directile de actiune ale regimurilor comuniste. A doua etapa a fost construirea
unei societati oficiale. Creierul acestei operatiuni era ,, departamentul de propaganda”
al partidului comunist, care urmarea creearea asa zisului ,,om nou”.
In unele state comuniste au avut loc incercari de schimbare sau de reformare a
regimurilor politice aflate sub controlul Moscovei. Toate regimurile comunsite au fost
contestate de o parte a elitei intelectuale din aceste tari. Cunoscuti sub numele de
dezidenti, acesti intelectuali au denuntat abuzurile statului comunist si au formulat
diverse proteste. In anii 1988-1989, regimurile comuniste s-au prebusit, miscarile de
inlaturare ale acestora evoluand de la ,,revolutia de catifea” (Cehoslovacia) la
sangeroasa revolutie din Romania.
Ferma Animalelor reprezintă o interesantă alegorie a Revoluţiei Bolşevice după
care s-a realizat celebrul film de animaţie din anul 1954 (regizori Joy Batchelor şi
John Halas).”Ce se întâmplă când porcii ajung la putere?” pare a fi întrebarea la care
încearcă să răspundă Orwell în romanul ”Ferma animalelor”.Animalele dintr-o
fermăsunt folosite pentru a ilustra lupta grupuluide revoluţionari împotriva orânduirii
burgheze, a guvernării despotice a oamenilor(ţarul Nicolae al II-lea este reprezentat
de fermierul Jones).Odată ajunse la conducerea fermei(puterea politică),
animaleleconduse de un porc(Seniorul cel bătrân-Lenin) promovează un regim politic
bazat pe egalitatea dintre cetăţeni.Însă, scopurile anterioare ale revoluţiei vor fi
deturnate de către porcul Napoleon (Stalin), implementând o formă de guvernare în
care domneau corupţia, propaganda mincinoasă, acţiunile poliţiei secrete(reprezentată
de câinii Jessie și Bluebell) şi execuţiile adversarilor politici.Stilul accesibil în care
este realizat romanul îl face să fie nelipsit din bibliografia elevilor de gimnaziu şi
liceu pentru o înţelegere mai bună a implicaţiilor totalitarismului.
Romanul ,,1984” reprezinta o distopie, o anti-utopie, societatea prezentata aici
fiind una imaginara, drar nu ideala, ci cruda si negativa. Societatea imaginata de
Orwell nu este departe de societatea comunista ale carei practici si concepte le
anticipeaza. Oceania este numele acestei societati care se bazeaza pe control total si
continuu. Organizarea stricta a societatii si existenta prolilor o aseamana cu Utopia.
Locuitorii sunt controlati fizic prin intermediul teleecranelor si microfoanelor si
psihic printr-o permanenta teroare ca orice gest ar putea fi acuzat, printr-un
avertisment continuu, dar si prin cele doua minute de ura. Se practica dubluganditul,
insemnand controlul realitatii. Acestea se realizeaza prin deformarea datelor,
schimbarea lor de fiecare data cand nu se mai potriveau cu realitatea creata de clasa
conducatoare. Omul este izolat de trecut pentru a nu mai avea termeni de comparatie,
este zdrobit de regim, personalitatea lui este total anihilata. Oceania este locul in care
omul este constrans. Astfel, atmosferei linistite, aproape feerice din tinuturile utopice
i se opune o atmosfera incordata, trista.