Sunteți pe pagina 1din 3

Comunismul in secolul 20

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe no iuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o mi care politic care dore te s implementeze acest sistem. Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist proprietate privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile apar in societ ii ca ntreg, i to i membrii acesteia se bucur de acela i statut social i economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societ i comuniste este: De la fiecare dup posibilit i, fiec ruia dup necesit i. Sintagma a fost preluat (aproape literal) din Noul Testament. Comunismul are astfel o istorie str veche: dup ce a fost propus n Republica lui Platon, el a fost adoptat de apostolii cre tinismului, ei ntemeind o societate comunist , obligatorie pentru to i cre tinii primari din Israel. Aceast idee le-a fost dat de Isus. De asemenea, exist un verset n Noul Testament n care Iisus i spune tn rului bogat: De vrei s fii des vr it, du-te de vinde ce ai, d la s raci, i vei avea o comoar n cer. Apoi vino i urmeaz -M . Acesta refuz , prilej pentru Iisus de a spune ucenicilor c boga ilor le este imposibil s intre n mp r ia cerurilor. A adar este vorba de unii credincio i care alegeau de bun voie s - i vnd averile, banii s i dea s racilor i s tr iasc apoi n comunit i mici, nchinndu- i via a slujirii lui Hristos. Este ceea ce fac i ast zi cei ce doresc s devin c lug ri c rora le este interzis s de in vreun fel de avere i care fac un leg mnt n acest sens. Ei sunt ns liberi s renun e la acest leg mnt dac nu mai doresc s fie c lug ri. n schimb, n cre tinismul primar, Anania i Safira au fost pedepsi i cu moartea pentru a nu- i da averea colectivului Ca ideologie mai nou , comunismul dup revolu ia din octombrie din Rusia arist , este sinonim cu marxismul i diversele ideologii derivate, cea mai notabil fiind a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concep ia progresului n istorie, potrivit c reia exist patru faze ale dezvolt rii economice a societ ii: sclavia, feudalismul, capitalismul i comunismul. Aceast concep ie materialist-istoric a comunismului, arat c din sistemul economic deriv toate celelalte sisteme (social, juridic, cultur ...). De asemeni dezvolt concep ia determinismului, potrivit c reia fiecare individ dintr-o clas are un gen de comportament indus, nu de gndirea acelui individ ci de clasa la care apar ine, i de aceea el trebuie reeducat n lumina noii societ i comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lag relor de reeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul secolului XX, n Rusia sovietic a lui Stalin, China, i n celelalte state fr e ti. De asemenea, comuni tii au na ionalizat propriet ile private prin procesul de colectivizare. Marxismul Pentru a discuta despre comunism, ca si ideologie, e imperios sa vorbim despre "Manifestul Partidului Comunist", opera lui Karl Marx si a lui Friedrich Engels, in care au fost expuse toate principiile noii ideologii, dupa ce, in prealabil, autorii au prezentat situatia politica si sociala existenta in a doua jumatate a secolului XIX. Inca de la inceput, ne este aratat motivul pentru care a fost necesara realizarea unei asemenea lucrari: "E momentul in care comunistii ar trebui, in fata intregii lumi, sa-si faca publice viziunile, idealurile, tendintele, si sa intre sub aripa protectoare a spiritului comunist printr-un manifest al partidului comunist in sine". In continuare, in primul capitol, autorii descriu relatiile dintre burghezi si proletari, dar si rolurile detinute de fiecare in societate. Evident, burghezia era clasa dezvoltata care, din pacate, era o noua fata a manipularii muncitorilor de catre cei bogati, dupa cum se intamplase si in feudalismul Evului Mediu. Citatul "(burghezia) a transformat fizicianul, avocatul, preotul, poetul, omul de stiinta in muncitorii lor platiti" demonstreaza cat de mare era influenta acestei clase conducatoare, intrucat domina chiar si domeniile culturale. Mai mult, autorii spun despre burghezi: "trebuie sa-si faca cuib pretutindeni, sa se aseze pretutindeni, sa stabileasca relatii pretutindeni", deci incercarea de dominare completa era evidenta, ei profitand de beneficiile colonialismului si de progresul industrial. In contrast, proletarul este considerat un simplu "apendice al unei masinarii", fiind supraveghetorul ei. Exploatarea exagerata a muncitorilor a determinat unirea grupurilor de proletari, formand partide, si izbucnirea a numeroase revolte sau chiar a razboaielor civile. Autorii continua manifestul cu o prezentare a relatiei dintre proletari si comunisti, iar cei din urma spun ca ei "reprezinta interesele tuturor muncitorilor", continuand cu "scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al tuturor partidelor proletarilor: transformarea acestora intr-o clasa, rasturnarea suprematiei burgheze si cucerirea puterii politice de catre proletariat". Dupa cum se stie, pe langa aceste scopuri, comunistii mai urmareau inca un ideal extrem de important, adica desfiintarea proprietatii private si, implicit, a claselor. Totodata, se vorbeste despre mica burghezie, care reprezinta o simpla reminiscenta a vechii aristocratii si care se alatura luptei proletariatului impotriva marii burghezii.

In final, autorii organizeaza idealurile urmarite sub forma unei "liste":

y y y y y y y y y y

Desfiintarea proprietatii private si aplicarea taxelor asupra pamantului detinut pentru scopuri publice. Impunerea unei taxe ce va creste progresiv (impozit). Desfiintarea dreptului de mostenire a bunurilor. Confiscarea proprietatilor emigrantilor si rebelilor. Centralizarea creditelor in bancile statului, folosind principiul unei banci nationale, care detine capitalul statului si monopol exclusiv. Centralizarea mijloacelor de transport si de comunicare in mainile statului. Extinderea fabricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat; adoptarea ideii de cultivare a suprafete uriase de pamant si imbunatatirea solului in concordanta cu un plan comun. Obligatia de a munci este stabilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, fara niciun fel de restrictii. Infiitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole. Combinarea agriculturii cu industria de manufactura; desfiintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara insasi printro distributie egala a populatiei prin tara. Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli publice. Desfiintarea formai din prezent a "fabricii" de copii ai muncii. Combinarea educatiei cu productia industriala.

In concluzie, aceste ultime zece idei reprezinta esenta intregului manifest, si, de fapt, a intregii ideologii. E lesne de observat faptul ca natura acestor idei nu este una negativa, intentiile de modificare a societatii fiind justificate de contextul istoric, politic si social al vremii respective...dupa cum s-a putut observa, maniera de punere in practica a fost un dezastru...un esec al unui sistem utopic... Leninismul Toate regimurile comuniste din istorie au avut ca si fundament ideile Marxiste, dar in Rusia, sub dictatura lui Vladimir Ilich Lenin, o alta ideologie a luat nastere. Aceasta se numeste Leninism. A fost un sistem controversat, care a atras numerosi adversari, dar in ciuda acestui fapt, Lenin l-a implementat imediat dupa ce a preluat puterea dupa Revolutia din Octombrie, fara sa tina cont de toate impedimentele care i-au intervenit in cale. Evident, aceasta noua ideologie, bazata pe Marxism, a fost conturata si cu ajutorul credintelor personale ale acestuia. In primul rand, Lenin spunea ca clasa muncitoare si-ar putea atinge scopul - instaurarea unei dictaturi a proletariatului - numai cu ajutorul Partidului Comunist, care reprezenta de fapt "avangarda revolutionara". Mai mult de atat, activitatea acelui partid trebuia sa se bazeze pe centralismul democratic, un mijloc de organizare. Urmatoarele idei leniniste evocate aici se refera la imperialism ca la etapa finala a capitalismului, deci revolutia era singura cale de inlaturare a acestuia. In plus, Lenin a imbunatatit teoria lui Marx cu privire la imperialism, considerandu-l mai mult decat o problema nationala, dupa cum spusese Marx...era o problema mondiala. Pentru a-l eradica, o revolutie mondiala era necesara. De asemenea, Lenin a subliniat faptul ca revoltele erau necesare atat in statele dezvoltate, cat si in cele mai putin dezvoltate. In concluzie, sistemul de conducere al lui Vladimir Ilici Lenin s-a bazat pe idei Marxiste, imbunatatite de propriile sale viziuni asupra comunismului. Aceasta ideologie a caracterizat regimul politic din URSS in perioada deceniilor II si III ale secolului XX, dar, totodata, a fost adoptat si in alte tari comuniste. In Uniunea Sovietica, a fost inlocuit dupa moartea lui Lenin cu regimul lui Stalin. Stalinismul Iosif Stalin a condus Uniunea Sovietica timp de 29 de ani, intre anii 1924 si 1953. Maniera sa de a conduce este caracterizata de teroare si abuzuri si tocmai de aceea este considerat ca fiind unul dintre cei mai cruzi conducatori din istorie. Totusi, Stalinismul nu este o ideologie in adevaratul sens al cuvantului, cum a fost Leninismul, de exemplu. De fapt, termenul "stalinism" a fost atribuit regimului lui Stalin de catre sustinatorii lui Leon Trotsky cu intentia de a exprima caracterul violent al acestuia. Este evident faptul ca regimul si-a gasit fundamentele in ideologia Marxist-Leninista, deci nu a fost o "creatie personala", daca ii putem spune asa. E binecunoscut faptul ca toate activitatile conducatorului s-au rezumat la cele de natura politica. El nu a fost un teoretician, desi a scris cateva carti. Totusi, singurul element nou adus de catre Stalin a fost violenta nesfarsita, cruzimea fara limite... In concluzie, Stalinismul a fost mai degraba o aplicare grava si denaturata a ideologiei comuniste, dar, totodata, trebuie sa mentionam ca URSS-ul a resimtit o dezvoltare crescanda pe durata regimului... In orice caz, pretul in vieti omenesti a fost mult prea mare...

Romania Evenimentele petrecute dupa 23 august 1944, arunca Romnia n sfera de influenta sovietica, fapt cu consecinte majore n societatea romneasca bulversata de impactul celui de-al doilea razboi mondial si care dorea acum o revenire la normalitatea existenta n anii '20. Astfel incepand cu iunie 1944 in Romania este constituit un Front Democratic, Blocul Partidelor Democratice (BPD) in componenta caruia intra Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat si Partidul NationalTaranesc. Urmatoarea etapa o constituie formarea unor guverne de uniune, fiind vorba de cele doua guverne conduse de generalul Sanatescu si cel al generalui Radescu -unde comunisti pastreaza posturile din al doilea guvern Sanatescu- care se se vede nevoit a demisiona in februarie 1945 ca urmare a presiunilor exercitate de catre comunisti, permitand astfel impunerea la guvernarea in urma presiuni sovietice, ncepnd cu data de 6 martie 1945 a guvernului Groza , moment considerat a fi ,,punctul 0 al comunismului romnesc" . O alta etapa in procesul de trecere de la un sistem politic de tip monarhist, la unul de ,,democratie populara" a constituit-o abdicarea silita a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 si proclamarea Republicii Populare Romne[. Noua orientare politica este ,,oficializata" prin constitutia din 1948. In concluzie putem spune ca dintr-otara libera am devenit o tara ocupata, condusa autoritar, izolata fata de Europa, dar si opusa ca principii restului Europei, referire evident la Europa Occidentala. Bulgaria Frontul Patriei, reunind partidele taranist, socialist si comunist obtine la alegerile din noiembrie 1945 peste 85% din voturile exprimate. De mentionat faptul ca in aceste alegeri frontul s-a perzentat cu liste comune, tactica specifica comunistilor si impusa de la Moscova. Disparitia oricarei opoziti legale incepand cu luna august 1947 duce in faza finala procesul de sovietizare, care se incheie prin proclamarea republicii de democratie populara si intrarea acesteia bin deplina legalitate prin creearea cadrului legislativ necesar, al carui prim pas l-a constituit adoptarea noii constituti care sa statueze schimbarile petrecute pe parcursul acestor ani. Polonia Iunie 1945 se formeaza un guvern de coalitie sub presiune Moscovei, iar la 30 iulie 1946 speculand aparenta reveniri la democratie este organizat un referendum in care comunisti obtin 68% din voturi, find vorba de asa zisi ,,comunisti moscoviti". Coexistenta aparenta dintre cele doua guverne poloneze-cel de la Londra din exil si cel creat in Polonia- duce la unificarea lor sub presiunile Moscovei, aparand astfel si aici guvernul de uniune caracteristic acestei etape a instaurari regimului comunist. In urma alegerilor desfasurate sub atenta supraveghere a Moscovei Bieloras Beirut devine presedinte, iar Cyronkiewicz care era socialist, insa apropiat de comunisti prim-ministru. In 1948 Partidul Muncitoresc Polonez preia puterea in Polonia incheind astfel faza instaurari regimului comunist in aceasta tara. Ungaria Situatia Ungariei a fost asemanatoare cu cea a Romaniei. Astfel in noiembrie 1944 la Szeged se formeaza un Front National de Independenta[, alcatuit din reprezentantii micilor proprietari, national-taranistilor, socialistilor si comunistilor. Acest organism politic desemneaza in decembrie acelasi an un guvern provizoriu care se afla sub controlul unei comisii militare condusa de maresalul sovietic Vorosilov, cel insarcinat cu supravegherea situatiei politice din aceasta tara. Insa comunisti ajung efectiv sa detina parghi de control in guvern abia odata cu infiintarea cabinetului Tildy in noimbrie 1945 cand secretarul generala al Partidului Comunist Ungar, Rakosi va ajunge vicepresedinte al Consiliului de ministri. Odata ajunsi sa detina portofoliile cheie in guvern si avand sprijinul Moscovei comunisti vor trece la inlaturarea principalului adversar politic-Partidul micilor proprietari care desi nu avea sprijin din partea Moscovei se bucura de cea a populatiei, surclasand astfel partidul comunist. Pretextul inlaturari acestuia de pe scena politica ungara la constituit arestarea secretarului general Bela Kovaci la 25 februarie 1947 sub acuzatia de ,,complot pucist" descoperit de catre politia maghiara in colaborare cu NKVD. Unguria are o evolutie invariabila spre comunism dupa fuzionarea partidului comunist cu cel socialist in iunie 1947 si demisia fortata a presedintelui republici Tildy liderul Partidului micilor propietari.