CLASA a XI a G DROGEANU ADELA ISAC IUSTIN PARASCHIVOIU ANDREEA PARASCHIVOIU ROXANA

PARTIDUL - STAT
De la Statul sunt eu a lui Ludovic al XIV lea la Statul suntem noi a lui Lenin sunt aproape 3 secole distanta . Care credeti ca este diferenta dintre EU si NOI ? Sau dintre statul absolutist medieval si statul totalitar- comunist al secolului XX?

MAREA ADUNARE NATIONALA

Dupa inlaturarea monarhiei in decembrie 1947 , PCR a trecut la construirea institutiilor specifice democratiei populare,preluand ca model sistemul politic al Uniunii Sovietice (sursa 1) . Conform Constitutiei din 1948 Romania devenise republica populara (in 1965 numele s-a schimbat in Republica Socialista Romania ) , iar organul suprem al puterii de stat era Marea Adunare Nationala ( MAN ).

SURSA 1 :

Sistemul organelor de stat - 1977

Revista Munca de Partid , februarie 1977

For legislativ, MAN constitua parlamentul comunist , dar nu avea decat un rol formal , fiind convocat numai de cateva ori pe an , in sesiuni foarte scurte , pentru a adopta legile decise deja de catre partid. Alesi teoretic prin vot unversal, deputatii MAN erau , de fapt , selectionati de organele PMR / PCR , validarea lor de catre electorat fiind o formalitate . Influenta partidului asupra procesului legislativ era astfel desavarsita , conducand la aparitia Partidului-stat .

GUVERNUL
Partidul-Stat a implicat controlul PCR asupra puterii executive, anume a Consilului de Ministrii ( guvernul comunist ) . Acesta conducea tara din punct de vedere admnistrativ si avea puterea de a emite acte normative. Legatura sa cu PMR / PCR era una foarte stransa fapt care intr-un sistem politic cu partid unic insemna executarea deciziilor loate la varful singurei ierarhii a tarii : Partidul Comunist .Incepand cu anii 70 au fost infiintate organe cu dubla subordonare de partid si de stat ( sursa 2 ) , scopul aparitiei lor fiind cresterea controlului direct al PCR asupra institutiilor executive ale statului .

SURSA 2 :
Organele cu dublu caracter - de partid si de stat si modul lor de subordonare -1975 Revista Munca de Partid , aprilie 1975

JUSTITIA
Partidul-stat a implicat si aservirea Justitiei intereselor Partidului Comunist . De-a lungul intregii perioade 1948 1989 , puterea juridica a avut o functie dubla . Pe de o parte , ca in orice regim politic, ea prevenea si pedepsea delictele de drept comun: furt , omor etc. De instrumentarea acestor cazuri se ocupau in general procuraturile si instantele civile . Pe de alta parte Justitia a devenit o arma impotriva celor care se opuneau comunismului . In aceste cazuri sarcina revenea in cea mai mare masura procuraturilor si instantelor militare .Totusi in anii 80 numeroase delicte de ordin politic au fost ascunse in spatele unor acuzatii de drept comun , printre care cele mai uzitate erau specula si detinerea ilegala de valuta.

Astfel numerosi opozanti politici au fost judecati ca simplii delincventi de catre instante civile . Organele judecatoresti erau subordonate Tribunalului Suprem si Procuraturii Generale ,sefii acestor 2 institutii fiind obligatoriu membrii in Comitetul Central al partidului..
Prim - secretarul CC al PMR , GheorghiuDej , vicepresedintele MAN , Mihail Sadoveanu si ministrul de Finante , Vasile Luca, discutand despre reforma fiscala in 1949 .
Sursa : ANIC

Sursa : ANIC Sesiunile MAN se finalizau intotdeauna cu un spectacol de aplauze , prin care se afirma adeziunea fata de legile propuse de partid . Imaginea alaturata il prezinta pe Constantin I. Parhon, Ioan Niculic, Mihail Sadoveanu, Stefan Voitec, Vasile Luca si Teohari Georgescu aplaudand pe banca ministeriala a MAN cu prilejul votarii Legii referitoare la nationalizarea intreprinderilor industriale Iunie 1948 .

INSTITUTIILE REPRESIVE
Orice dictatura se sprijina pe un aparat represiv si pe o intensa activitate de politie politica. In absenta lor , controlul total asupra societatii nu ar putea fi exercitat , asa cum in pozitia si curentele contestare fata de rege nu ar putea fi descoperite si nabusite .

SECURITATEA
Infiintata in 1948, dupa modelul sovietic , Securitatea a avut drept scop principal apararea ordinii socialiste si anihilarea potentialilor dusmani din interiorul si din exteriorul tarii .

Securitatea in anii lui Dej :

Inca din primii ani de functionare , in numele luptei de clasa si sub atenta supraveghere a consilierilor sovietici , ofiterii KGB , Securitatea a folosit in mod deschis metode violente pentru a implementa modelul stalinist de guvernare: dictatura partidului unic , ascutirea luptei de clasa , lichidarea vechilor elite politice si culturale , precum si a oricarei opozitii inclusiv cea din interiorul partidului .

Sub conducere unor persoane precum Al. Nicolschi , Gh Pintile , Vladimir Mazuru sau Al Draghici , au fost operate sute de mii de arestari , deportari in lagare de munca fortata , anchete violente si , nu in ultimul rand asasinate ..
In acelasi timp Securitatea si-a bazat activitatea si pe tehnici asa-zis pasnice , precum interceptarea corespondentei , filajul ( dictionar ) , perchezitiile sau crearea unor retele informative ( dictionar ) , acestea fiind practici curente, care vizau urmarirea unor categorii largi ale-1959 populatiei Dupa moartea lui Stalin in 1953 , represiunea s-a diminuat si in Romania, intre 1956-1959 , tema Guvernului de la Bucuresti de o potentiala influenta a miscarilor de opozitie din Ungaria si din Polonia a generat un val de arestari in randurile intelectualilor si taranilor . Abia in 1964 , o amnistie generala a detinutilor politici a marcat sfarsitul terorii fatise , securitatea ramanand insa omniprezenta in societatea romaneasca.

ALEXANDRU DRAGHICI 1913-1993

Preedinte al MAN 1949 - 1950 , sef a securitatii apoi ministrul Afacerilor Interne pana in 1965 .

IULIAN VLAD n. 1931

Fost sef al Securitatii din 1987 si pana la caderea regimului .

 Securitatea in anii lui Ceausescu :

Preluarea puterii de catre Ceausescu a corespuns unei reforme ale Securitatii . In 1968 , el a denuntat anumite abuzuri si crime comise de Securitate in timpul lui Gheorghiu- Dej , insa fara ca nici un vinovat sa fie pedepsit. Principala consecinta a fost numai inlaturarea unor lideri apropiati fostului secretar general precum Al Draghici Eforturile de a imbunatati imaginea romaniei pe plan international au implicat si renuntarea la masurile de teroare aplicate pana in 1865 sau ascunderea lor in fata opiniei publice . Astfel , in epoca Ceausescu, Securitatea si-a concentrat mai mult activitatea pe creerea unor retele vaste de informatori , infiltrati in toate institutiile statului , in fabrici , spitale , scoli . Practic nici o institutie nu scapa de urmarire. De asemenea , telefoanele cetatenilor erau interceptate periodic , prin sondaj iar in casele celor banuiti ca au o atitudine critica la adresa regimului erau instalate microfoane . Prin aceste procedee , erau intocmite dosare de urmarire informativa ( dictionar) pentru cei considerati periculosi .

In ciuda pretinsei legalitati , practicile violente ale Securitatii au continuat si in perioada 1965-1989 , fara sa egaleze excesele epocii Dej .Asasinarea inginerului Gh Ursu , anchetele in potriva unor disidenti precum : Vasile Paraschiv sau Paul Goma , atacurile impotriva anticomunistilor din exil ( Monica lovinescu , Emil Georgescu etc ) sau atentatul comandat impotriva postului Europa Libera sunt numai cateva exemple ale violentei practicate de Securitate in anii 70-80.