Sunteți pe pagina 1din 4

Tratatul lui I.

Kant ''spre pacea eterna''


n lucrarea sa elaborat ctre sfritul vieii, "Spre pacea etern" (Zum ewigen
Friedent 1795), Kant preconizeaz o comunitate a popoarelor, o federaie universal
alctuit din state reprezentativ republicane, n care s fie eliminate conflictele de
interese ce duc la rzboi.Premizele unei ordini panice ar trebui s fie: 1. Constituie
republican a statelor; 2. O uniune pacific de state libere; 3. Liber circulaie a
cetenilor bazat pe un drept de ospitalitate.
Titlul lucrarii, este o ironie la adresa abisnuitelor tratate dintre state, forma
lucrarii avand infatisarea de tratat/ contract, asupra pacii eterne.
Solutia teoretica ,o da Kant in eseul de fata, conceput cu minutia practicianului
in expectativa, oferindu-ne un model constitutional, detaliat in articole preliminare,
definitive si secrete.
Articolele preliminare, in privirea implinirii scopului, stipuleaza:1.Tratatele
de pace sa nu poata genera cu timpul alt razboi, sa nu fie temporare, ci eterne,
definitive, neconfundabile cu armistitiile, care nu pun capat ci numai suspenda
ostilitatile.2.Independenta statelor este probata prin dreptul de a-si hotari politica
interna si externa ele insele, neputand fi lasate mostenire, donate sau
vandute.Incalcarea dreptului, ar insemna desconsiderarea lor ca
persoane/organisme morale, conditie prevazuta in contractul originar, care
intemeiaza drepturile popoarelor.3. O situatie de pace definitiva ar insemna,
desfiintarea oricarui mijloc de intretinere a razboiului, cum ar fi armatele regulate,
care incita la razboaie d agresiune.4.Afacerile externe ale statului nu trebuie
conditionate de datorii externe, acest fapt atragand consecinte nefavorabile pentru
stat, dar si pentru statele care le crediteaza, care prin ascendentul lor financiar devin
un pericol social.Un sistem puternic de credit devine repede o tentatie catre razboi,
care asigura un amplasament de durata pentru mijloacele banesti ale celui dintai,
justifica el.De aceea statele au datoria sa se coalizeze, spre a se apara contra unui
astfel de vecin dezvoltat financiar, caci in falimentul sau inevitabil vor fi implicate si
alte state.Impulsionarea economiei, cu resursele ei interne este mult mai profitabila
unui astfel de scop pasnic. 5.Ajutorarea unui stat aflat intr-un impas economic sau
politic nu trebuie sa depaseasca actul simplei sale asistente, caci trecerea la
interventia fortata in constitutia si conducerea acelui stat ar incalca drepturile
poporului; ideea e ca, nici un stat nu ar trebui sa abuzeze de ascendentul sau politic
sau economic. 6.Pe timpul razboiului, statele ar trebui sa se comporte
principial, sa nu se dedea la ostilitati reciproce,care sa intarzie sau sa faca
imposibila increderea intr-o pace viitoare.El, practic aplica o optica morala
asupra inamicului,el trebuind a fi privit ca o persoana
Pentru Kant, Constitutia republicana, este cea mai binefacatoare
pentru orice stat, pentru ca se intemeiaza pe principiul libertatii
membrilor, este o legislatie unica, care ii subordoneaza pe toti cetatenii
egali intre ei, si provine din ideea de contract originar, care ar trebui sa se
afe la baza oricarei legislatii juridice a unui popor.
Trecand la Articolele Defnitive, in vederea pacii eterne(doua la
numar), in primul dintre acestea, se precizeaza ca din puritatea originii
constitutiei republicane-contractul originar-, provenit dintr-o sursa pura,
anume conceptul de drept-se infereaza scopul pur al pacii eterne. Fiind
intemeiata pe principiul libertatii si egalitatii cetatenilor, in problema
declararii unui eventual razboi, constitutia republicana cere asentimentul
cetatenilor, pentru ca ei sunt cei care duc greutatile luptei:cheltuieli de
razboi, remedierea distrugerilor, datorii etc.
Republicanismul separa puterea executiva de cea legislativa,
dovedindu-se benefc pentru popor si in acord cu principiul de baza al
guvernarii. Modul de guvernare este pentru popor, mai important decat
forma de stat, pentru ca atunci consecvent conceptului juridic, el duce
neconditionat la sistemul reprezentativ, care este esential
republicanismui.Numai constitutia republicana, singura constitutie pe
deplin juridica, poate satisface in total drepturile oamenilor, dar este cea
mai dificila de instaurat si de mentinut, datorita puritatii principiilor
sale,oamenii trebuind sa isi infraneze tot timpul inclinatiilo lor egosite. Cel
de-al doilea articol defnitiv in vederea pacii eterne, este reprezentat de
ideea federalismulu statelor libere, ca fundament al dreptului
international.
Fiecarui popor trebuie sa i se garanteze prin constitutie dreptul
sau.Trecerea popoarelor la o astfel de constitutie, ,, formeaza o liga a
natiunilor, unite printr-un scop moral-politic comun.Ideea de federatie insa,
include aici ocontradictie:deoarece pacea eterna este constituita ca un
scop al relatiilor dintre popoare ca natiuni, un stat fedreativ, in care
diferitele natiuni formeaza un popor, nu ar avea temeiul juridic sa o
urmareasca.De exemplu, Kant invoca decizia asupra razboiului si a pacii,
care, spune el,se obisnuieste sa nu se ia pe temeiuri juridice, conform
conceptelor de drept si justitie, ci pe temeiuri politice, de conjunctura.
Dar, observa Kant, dreptul nu a fost inca eliminat definitiv prin
politica de razboi, chiar daca situatiile de fapt l-au eludat, pentru ca in om
exista o dispozitie morala potentiala, tangentiala cu cea juridica, anume,
de a stapani principiul rau din el.Se intampla ca statele sa isi urmareasca
dreptul prin razboie, crezand ca numai ele pot rezolva disensiunile;dar, nici
victoria, si nici tratatul de pace nu ajung la drept cu certitudine, pentru ca
starea de razboi poate gasi oricand un nou pretext de razboi, (interpretat
ca posibil drept, din punctul de vedere al celui care l-a initiat). O alta
problema abordata in aceasta parte a tratatului, este cea a ratiunii, care
condamna razboiul in numele legii morale, facand din starea de pace o
datorie nemijlocita, intemeiata pe un contract intre popoare.Confictul
dintre drept si morala, se conciliaza intr-o uniune a pacii, constituita spre
a distruge cauza razboiaelor pentru totdeauna.
Din punct de vedere moral, pentru statele care intretin relatii
reciproce, singura modalitate de a iesi din situatia nelegiferata a
razboiului, este cea asemanatoare celei prin care oamenii din starea
naturala renunta la libertatea lor nelegiferatata sprea a trece la societatea
civila si la legile coercitive.Scopul statelor care intretin astfel de relatii este
statul federativ, care sa cuprinda cu timpul, toate popoarele si sa ajunga
prin el, la pacea eterna, conform ideei de drept international.
Punctul central , nucleul, il va constitui o republica, opera a unui
popor puternic luminat, care sa vrea acest scop si care sa il poata
infaptui.
Cel de-al treilea articol defnitiv, in vederea pacii eterne, spune
ca dreptul cosmopolit trebuie sa asigure ospitatlitatea, in genere a tuturor
celor care o solicita la sosirea pe un teritoriu strain.Ospitalitatea este o
conditie a comportarii sociale, civilizate, dupa care tuturor locuitorilor li se
recunoaste dreptul egal asupra suprafetei pamantului; propriu-zis, un
drept de ospitalitate, nu exista, caci, atunci,spune Kant, ar f necesar un
contract special de flantropie, care sa dea dreptul de calitatea de
concetatean pe un timp determinat.Dreptul cosmopolit se prezinta ca o
consecinta necesara a dreptului de stat si international, tinzand catre un
drept public al umanitatii in genere, si astfel el devine instrumentul acelei
stari sociale de maxima relevanta politica si umana, numita pace
eterna.Ea nu reprezinta numai un tel a vietii morale a individului uman,
catre care il conduce ratiunea, ori a vietii sociale intemeiate pe ideea de
contract, dar chiar si natura ne reveleaza o tendinta, prin impresia de
fnalitate pe care o dau sensurile divergente, avand o cauza necunoscuta
noua, intocmai unei soarte. Temeiul pacii eterne nu poate f demonstrat
prin conceptele intelectului, dupa cum, nu se poate nici dupa celelalte idei
ale ratiunii; practic, raportata la conceptul rational de datorie a umanului
socializat, realitatea pacii eterne este intemeiata.
Posibilitatea unui articol secret in vederea pacii eterne, este exclusa,
obiectiv vorbind, se exclude deoarece, el se inscrie in sfera dreptului
public.Subiectiv insa, dreptul isi pastreaza prerogativa de a pastra
aparentele asupra unei persoane publice, faptele find modelate dupa
anumite interese.Exista un singur articol in acest sens,in tratatul de fata,
acela care relateaza despre maximele flosoflor cu privire la conditiile in
care este posibila pacea eterna(publica), trebuie dezbatute in consiliile de
razboiale statelor.Faptul ca flosofi sunt lasati sa isi dea cu parerea asupra
conducerii statului si a razboiului, decurge din ratiunea universala moral
legilatoare a omului.In stat, juristul are intaietate fata de flosof, deoarece
el dispune de putere, trebuind numai sa aplice legi, nu sa le interzica sau
sa le imbunatateasca.Dupa cum intre putere si ratiune nu ar trebui sa
existe un confict real, amandoua concurand la organizarea umanului
socializat, tot astfel, nici intre politica si morala, deoarece politica, in
calitate de disciplina executiva a dreptului, duce la indeplinire principiilor
acestuia, iar morala o completeaza, satisfacand latura teoretica de
intemeiere a dreptului.
Pacea eterna, pentru practicianul care considera morala o simpla
teorie, este nu foarte usor accesibila omului de rand, care prin natura sa
este limitat la a trebui si a putea,negasind util un astfel de tel
himeric.Catre acest scop, vointele individuale insumate, sau vointa
indivizilor in unitatea lor distributiva este insufcienta, ci numai vointa
tuturor ca a unuia singur, vointa colectiva face din societatea civila un
organism, un intreg cu un singur tel mare.
Intr-un stat in care nu exista libertate, spune Kant, si nici legi morale
intemeiate pe ea, evenimentele petrecandu-se dupa mecanismul naturii,
politica se reduce la o suma de demersuri practice in avantajul
conducatorilor.Numai in cazul in care politica este intarita pe morala,
ajungand sa fe chiar conditia ei restrictiva, conceptul juridic dobandeste o
semnifcatie pozitiva si o actiune sociala efcienta..n astfel de conducator,
ce ar guverna dupa un astfel de principiu(politicianul moral), se va orienta
intotdeauna dupa maxima: deficientele sesizate in constitutia statului sau
in relatiile dintre state, trebuie remediate in conformitate cu prescriptiile
dreptului natural, pastrat in memorie ca idee a ratiunii.
.n principiu de baza al politicii morale, este acela ca popoarele sa se
constituie in state, doar dupa conceptele juridice de libertate si egalitate,
intemeiate pe datorie, nu pe perspicacitate in decizii.
O politica adevarata, spune Kant, trebuie sa oamgieze morala, sa-i
respecte principiile, iar dreptul oamenilor trebuie considerat sfant, cu orice
sacrifcii din partea poporului si a guvernului.
Dreptul este unic; nu se poate imagina o cale de mijloc a unui drept
pragmatic- conditionat intre drept si utilitate. Metoda
transcedentalaerijeaza in pricipiu a priori , atribuit ratiunii, o structura de
guvernare si o defnitie a legalitatii care se marginesc sa redubleze, in
sensul valorii morale starea de fapt existenta;sau de fapt, sacralizarea
empirismului ordinii sociale existente, in timp ce proclamase ca legea
morala trebuie sa fe o forma pura care nu imprumuta nimic de la
experienta.
Reformele, se pare ca sunt emanate din ceea ce Kant numeste
rezervat prudenta politica.Este oarecum o analiza nebuloasa in lipsa
analizei detaliate a luptei de clasa. Teama cea mare a lui Kant este
anarhia, sau mai precis tot ceea ce deranjeaza ordinea burgheza. In
esenta, Kant propune o uniune federativa, constituita dupa principii a
priori(prin care sa se garanteze libertatea si egalitatea tuturor cetatenilor),
a carei necesitatea sa rezulte din principiile juridice.El sustine ca scopul
universal al poporului, este fericirea. Fericirea sociala a indivizilor unui
stat, ce intra in atributiile celor care detin puterea si grija fata de ea, nu
trenuie facuta secreta.Dar, daca conducerea unui stat nici nu s-ar
preocupa de interesele si nevoile poporului, mai ales de cele majore,
dreptul acestuia ar fi incalcat.Iata de ce in chestiuni publice, politica
trebuie sa conlucreze cu dreptul, sustine el. In incheiere, viata politica a
statelor se va conforma tot mai mul acestor principii transcedentale ale
dreptului public, ideea de pace eterna devenind o problema rezolvabila in
timp, ale carei teluri , din iluzii ajung sperante intemeiate.