Kant insa, vede in pacea eterna, doar o problema a relatiilor dintre state, care trebuie conduse cu multa abilitate,

alminteri aceasta idee generoasa se va ruina in simboliculcimitir al popoarelor, pe care simtul comun in persoana acelui hangiu olandez, care l-a avut pictat chiar pe firma hanului sau, il ascoiaza adesea pacii eterne. Titlul lucrarii, este o ironie la adresa abisnuitelor tratate dintre state, forma lucrarii avand infatisarea de tratat/ contract, asupra pacii eterne.Solutia teoretica ,o da Kant in eseul de fata, conceput cu minutia practicianului inexpectativa, oferindu-ne un model constitutional, detaliat in articole preliminare,definitive si secrete. Articolele preliminare, in privirea implinirii acestui tel, stipuleaza: 1.Tratatele de pace sa nu poata genera cu timpul alt razboi, sa nu fie temporare, ci eterne, definitive, neconfundabile cu armistitiile, care nu pun capat ci numai suspenda ostilitatile. 2.Independenta statelor este probata prin dreptul de a-si hotari politica interna si externa ele insele, neputand fi lasate mostenire, donate sau vandute.Incalcarea dreptului, ar insemna desconsiderarea lor ca persoane/organisme morale, conditie prevazuta in contractul originar, care intemeiaza drepturile popoarelor. 3. O situatie de pace definitiva ar insemna, desfiintarea oricarui mijloc de intretinere a razboiului, cum ar fi armatele regulate, care incita la razboaie d agresiune. 4.Afacerile externe ale statului nu trebuie conditionate de datorii externe, acest fapt atragand consecinte nefavorabile pentru stat, dar si pentru statele care le crediteaza, care prin ascendentul lor financiar devin un pericol social.Un sistem puternic de credit devine repede o tentatie catre razboi, care asigura un amplasament de durata pentru mijloacele banesti ale celui dintai, justifica el.De aceea statele au datoria sa se coalizeze, spre a se apara contra unui astfel de vecin dezvoltat financiar, caci in falimentul sau inevitabil vor fi implicate si alte state.Impulsionarea economiei, cu resursele ei interne este mult mai profitabila unui astfel de scop pasnic. 5.Ajutorarea unui stat aflat intr-un impas economic sau politic nu trebuie sa depaseasca actul simplei sale asistente, caci trecerea la interventia fortata in constitutia si conducerea acelui stat ar incalca drepturile poporului; ideea e ca, nici un stat nu ar trebui sa abuzeze de ascendentul sau politic sau economic. 6.Pe timpul razboiului, statele ar trebui sa se comporte principial, sa nu se dedea la ostilitati reciproce,care sa intarzie sau sa faca imposibila increderea intr-o pace viitoare.El, practic aplica o optica morala asupra inamicului,el trebuind a fi privit ca o persoana morala(dar cu interese politice diferite); Iata ce deosebeste societatea civila de starea naturala, unde dreptul se apara prin putere, neexistand un tribunal care sa dea decizii dupa principii juridice. Deasemenea, el mentioneaza faptul ca, in vederea obtinerii rezulatului scontat, aplicarea articolelor 1,5 ,6, este strict necesara.Asadar, starea de pace nu este una a inceputurilor, ci una dobandita pe cale juridica, garantata in mod reciproc de catre statele invecinate. Pentru Kant, Constitutia republicana, este cea mai binefacatoare pentru orice stat, pentru ca se intemeiaza pe principiul libertatii membrilor, este o legislatie unica, care ii subordoneaza pe toti cetatenii egali intre ei, si provine din ideea de contract originar, care ar trebui sa se afle la baza oricarei legislatii juridice a unui popor. Trecand la Articolele Definitive, in vederea pacii eterne(doua la numar), in primul dintre acestea, se precizeaza ca din puritatea originii constitutiei republicanecontractul originar-, provenit dintr-o sursa pura, anume conceptul de drept-se infereaza scopul pur al pacii eterne.Fiind intemeiata pe principiul libertatii si egalitatii cetatenilor, in problema declararii unui eventual razboi, constitutia republicana cere asentimentul cetatenilor, pentru ca ei sunt cei care duc greutatile luptei:cheltuieli de razboi, remedierea distrugerilor, datorii etc. Republicanismul separa puterea executiva de cea legislativa, dovedindu-se benefic pentru popor si in acord cu principiul de baza al guvernarii.Modul de guvernare este pentru popor, mai important decat forma de stat, pentru ca atunci consecvent conceptului juridic, el duce neconditionat la sistemul reprezentativ, care este essential

republicanismui.Numai constitutia republicana, singura constitutie pe deplin juridica, poate satisface in total drepturile oamenilor, dar este cea mai dificila de instaurat si de mentinut, datorita puritatii principiilor sale,oamenii trebuind sa isi infraneze tot timpul inclinatiilo lor egosite. Cel de-al doilea articol definitiv in vederea pacii eterne, este reprezentat de idea federalismulu statelor libere, ca fundament al dreptului international. Fiecarui popor trebuie sa i se garanteze prin constitutie dreptul sau.Trecerea popoarelor la o astfel de constitutie, ,, formeaza o liga a natiunilor, unite printr-un scop moral-politic comun.Ideea de federatie insa, include aici ocontradictie:deoarece pacea eterna este constituita ca un scop al relatiilor dintre popoare ca natiuni, un stat fedreativ, in care diferitele natiuni formeaza un popor, nu ar avea temeiul juridic sa o urmareasca.De exemplu, Kant invoca decizia asupra razboiului si a pacii, care, spune el,se obisnuieste sa nu se ia pe temeiuri juridice, conform conceptelor de drept si justitie, ci pe temeiuri politice, de conjunctura. Dar, observa Kant, dreptul nu a fost inca eliminat definitiv prin politica de razboi, chiar daca situatiile de fapt l-au eludat, pentru ca in om exista o dispozitie morala potentiala, tangentiala cu cea juridica, anume, de a stapani principiul rau din el.Se intampla ca statele sa isi urmareasca dreptul prin razboie, crezand ca numai ele pot rezolva disensiunile;dar, nici victoria, si nici tratatul de pace nu ajung la drept cu certitudine, pentru ca starea de razboi poate gasi oricand un nou pretext de razboi, (interpretat ca posibil drept, din punctul de vedere al celui care l-a initiat). O alta problema abordata in aceasta parte a tratatului, este cea a ratiunii, care condamna razboiul in numele legii morale, facand din starea de pace o datorie nemijlocita, intemeiata pe un contract intre popoare.Conflictul dintre drept si morala, se conciliaza intr-o uniune a pacii, constituita spre a distruge cauza razboiaelor pentru totdeauna. Din punct de vedere moral, pentru statele care intretin relatii reciproce, singura modalitate de a iesi din situatia nelegiferata a razboiului, este cea asemanatoare celei prin care oamenii din starea naturala renunta la libertatea lor nelegiferatata sprea a trece la societatea civila si la legile coercitive.Scopul statelor care intretin astfel de relatii este statul federativ, care sa cuprinda cu timpul, toate popoarele si sa ajunga prin el, la pacea eterna, conform ideei de drept international.Punctul central , nucleul, il va constitui o republica, opera a unui popor puternic luminat, care sa vrea acest scop si care sa il poata infaptui. Cel de-al treilea articol definitiv, in vederea pacii eterne, spune ca dreptul cosmopolit trebuie sa asigure ospitatlitatea, in genere a tuturor celor care o solicita la sosirea pe un teritoriu strain.Ospitalitatea este o conditie a comportarii sociale, civilizate, dupa care tuturor locuitorilor li se recunoaste dreptul egal asupra suprafetei pamantului; propriu-zis, un drept de ospitalitate, nu exista, caci, atunci,spune Kant, ar fi necesar un contract special de filantropie, care sa dea dreptul de calitatea de concetatean pe un timp determinat.Dreptul cosmopolit se prezinta ca o consecinta necesara a dreptului de stat si international, tinzand catre un drept public al umanitatii in genere, si astfel el devine instrumentul acelei stari sociale de maxima relevanta politica si umana, numita pace eterna.Ea nu reprezinta numai un tel a vietii morale a individului uman, catre care il conduce ratiunea, ori a vietii sociale intemeiate pe ideea de contract, dar chiar si natura ne reveleaza o tendinta, prin impresia de finalitate pe care o dau sensurile divergente, avand o cauza necunoscuta noua, intocmai unei soarte. Temeiul pacii eterne nu poate fi demonstrat prin conceptele intelectului, dupa cum, nu se poate nici dupa celelalte idei ale ratiunii; practic, raportata la conceptul rational de datorie a umanului socializat, realitatea pacii eterne este intemeiata.