IDEI ȘI REGIMURI POLITICE

Noțiuni introductive
 • Regim politic = ansamblul metodelor și
mijoacelor de conducere a unei societăți
• Forma de guvernământ = modelul de
organizare a unui stat
• Ideologie = ansamblu de idei și principii
Terminologie depre organizarea statului și a societății
• Practici politice = caracteristici ale unui
regim politic a căror punere în aplicare
este vitală (punerea în aplicare a
caracteristicilor)
 Motto: “ Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun
dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum” W. Churchill

Regimuri politice în secolul al XX-lea

Clasificare:
- democratice
- autoritare
- totalitare
 DEMOCRAȚIA

Regimurile democratice – evoluție sinuoasă în secolul al XX-lea:

- perioada interbelică democrația - după IRM părea victorioasă
- decade, pe fondul crizei de după IRM
- s-a menținut în statele în care era suficient de
consolidată pentru a face față problemelor economice,
tensiunilor sociale și ascensiunii regimurilor
extremiste (SUA, Franța, Marea Britanie, țările
nordice: Danemarca, Suedia, Norvegia)
- după II RM – regimuri democratice au existat în statele din V Europei, separate de
cele din E de ”cortina de fier”
- după 1989 – revenirea la democrație (statele europene cu regimuri totalitare)
 Trăsături/caracteristici
ale regimurilor democratice

- constituționalism

- suveranitatea poporului
- separarea puterilor în stat
- pluripartidism politic
- egalitatea în fața legii
- consolidarea societății civile, etc.
 Practici politice democratice

- alegeri libere
- competiția electorală
- acceptarea criticilor la adresa puterii
- promovarea statului de drept
- garantarea și respectarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului
- economia liberală sau economia de piață, etc.
 Ideologii democratice
secolul al XX-lea

- Liberalismul/neoliberalismul
- Conservatorismul
- Creștin-democrația
- Social-democrația

Elemente specifice democrației în secolul al XX-lea:

- SUA, Marea Britanie, Franța
Regimuri totalitare în perioada
interbelică
Ideologii și practici politice totalitare

• Clasificarea regimurilor totalitare

• de stânga
• comunismul

• de dreapta
• fascismul

• nazismul
• Cauze ale impunerii

• Instabilitate politică, criza economică, socială de după IRM

• revizionismul
 Modalități de
impunere

Revoluție – Rusia (1917)

Marșuri asupra capitalei – Italia, Roma (1922)
Alegeri parlamentare democrate – Germania (1932)
Război civil – Spania (1936-1939)
Impunerea de către URSS - după 1945
 Trăsături/caracteristici
ale regimurilor totalitare
• controlul total asupra societății
• existența unui singur partid politic/monopartidism
• nerespectarea separării puterilor în stat
• nerespectarea drepturilor și libertăților omului
• economia controlată de stat
• ideologie unică
• cultul personalităţii
• propaganda
• poliția politică
• cenzura
• antidemocratism
 Practici politice totalitare

- Monopartidism
- Fraudarea alegerilor
- Cultul personalității
- Poliția politică
- teroarea
- Cenzura presei
- Dirijism economic
- Cumularea puterilor în stat (nerespectarea
separării puterilor în stat)
- Încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
- Lipsa de transparență în adoptarea deciziilor, etc.
 Comunismul
Termenul provine din latinescul communis = universal, în comun
Ideologia comunistă a avut la bază operele lui Marx şi Engels, în special „Manifestul Partidului
Comunist” (principiul luptei de clasă), dar a fost definitivată de către Vladimir Ilici Lenin = ideologia
marxist-leninistă.
Idei promovate:
- lupta de clasă
- rol conducător – masele
- burghezia = inamic
- dictatura clasei muncitoare
- baza regimului – proletariatul
- propagandă antireligioasă
- proprietate de stat
- internaționalismul clasei muncitoare
 Lenin

Stalin

Preluarea puterii – 2 revoluții

• februarie 1917 - revoluţia liberală - s-a instaurat un
guvern provizoriu, iar ţarul Nicolae al

II-lea Romanov a abdicat

• 25 octombrie/7 noiembrie 1917 - lovitura de stat: bolșevicii
(comuniştii) conduşi de Lenin au preluat puterea.

Lenin a dat trei decrete:

- asupra păcii
- asupra pământului
- asupra dreptului popoarelor la autodeterminare
 Lenin

Stalin
Alte măsuri:
• dictatura proletariatului, bazată pe Armata Roșie
• interzicerea partidelor politice
• existența partidului unic
• crearea poliției politice CEKA (1917), devenită
ulterior NKVD și KGB
• suspendarea libertăților democratice
• arestarea opozanților regimului

1918-1921 - război civil între adepţii vechiului

regim (albii) şi adepţii bolşevismului (roşii) =
Armata Roşie a obţinut victoria.
 Lenin

Stalin

1921-1924 – măsuri pentru consolidarea regimului:

- introducerea NEP-ul (noua politică economică) -
ţăranii îşi puteau vinde surplusul de produse şi era
introdus salariul minim obligatoriu în întreprinderi
- Partidul Comunist și-a consolidat poziția (fapt
consființit prin Constituția din 1924)
- 1922 - Rusia adoptă forma republicii federale
devenind URSS ( format din Ucraina, Bielorusia şi
Transcaucazia)
 Lenin

Stalin

La moartea lui Lenin (1924) s-au confruntat 2 oameni și

2 concepții:

- Troțki – ”revoluția mondială”

- Stalin – construirea socialismului într-o singură țară
 Lenin

Perioada stalinistă (1924-1953) – dictatura bolșevică a I.V. Stalin

cunoscut forma extremă
- abandonarea NEP
- economia centralizată şi planificată
- din 1929 a trecut la colectivizarea forţată (țăranii-grupați în
colhozuri și sovhozuri)
- industrializarea forţată
- planificarea producţiei prin planuri cincinale
- eliminarea opozanților
- existența gulagului
- ”marea teroare” (1936-1939)
- construirea unui „om nou”
- cenzura presei
- cultura era în slujba intereselor PCUS şi ale dictatorului (cultul
personalității)
 Lenin

I.V. Stalin

Destalinizarea
- Nikita Hrușciov
- Leonid Brejnev
- Mihail Gorbaciov
 REGIMUL FASCIST

Termenul provine de la fascia (simbol al puterii

la romani) = mănunchi de nuiele de mesteacăn,
având la mijloc, în partea superioară o secure,
fiind legat cu o curea
 REGIMUL FASCIST

Apariție
- în Italia, îmbrăcând forma corporatismului
(societate organizată în grupuri profesionale numite
corporații = reunirea patronilor și sindicatelor într-
un organism politic, pentru eliminarea tensiunilor
sociale)
 REGIMUL FASCIST

Ideologia și regimul - fondate de Benito Mussolini

Trăsăturile – conturate în ”Doctrina fascismului”
(B.Mussolini)
 Instalarea regimului

Cauze - climatul violent din Italia de după IRM:

• pierderile din timpul războiului - scăderea nivelului de trai
• tensiunile sociale: greve muncitoreşti, mişcări sociale la sat (țăranii
voiau pământ)
• naţionaliștii italieni – nemulțumiți de tratatele de la Paris (mitul
victoriei mutilate)
 Instalarea regimului

• octombrie 1922 – marșul asupra Romei:

regele Victor Emanuel al III-lea a acceptat
demisia guvernului și l-a numit pe
Mussolini președinte al Consiliului de
Miniștri

• o lună mai tîrziu parlamentul i-a acordat

puteri depline

REGELE VICTOR EMANUEL III

Caracteristici:
⮚ corporatism
⮚ antiliberalism
⮚ anticomunism
⮚ naţionalism dus la extreme (pe lângă idealizarea propriei
naţiuni şi preamărirea trecutului glorios, se manifestă
intoleranţă faţă de alte naţiuni/rase/ideologii)
⮚ antiparlamentarism
⮚ elitism
⮚ proprietate privată
⮚ sprijin pe biserica catolică (în urma Acordului de la
Lateran din 1929).
Măsuri:
• desfiinţarea sindicatelor
• suprimarea libertăţii presei şi a votului universal (1928)
• Parlamentului i-au fost retrase adevăratele puteri (desfiinţat)
• interzicerea activităţii partidelor; partidul unic era PNF
• înființarea poliției politice OVRA și a unor organizații paramilitare: Cămășile
Negre și Ballila
• îndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite organizaţii
fasciste: populaţia matură prin Dopolavoro, copiii şi tinerii prin Avanguardisti
şi Ballila
• în plan economic – după 1930: autarhia (sistem economic care se baza pe
utilizarea excesivă a resurselor interne, suprimând pe cât se poate importurile)
Măsuri:
„Il Duce” (Ducele) a impus adoptarea şi unele măsuri care
s-au bucurat de susţinere populară:
• a încercat să controleze marele capital
• stăvilirea abuzurilor şi corupţiei
• măsuri împotriva Mafiei.
Măsuri în plan extern:
- s-a dus o politică expansionistă
- 1935 – atacarea Abisiniei (Etiopia)
- 1936 – cucerirea Abisiniei
- 1939 – cucerirea Albaniei

Sfârșitul regimului:
- Mussolini va fi înlăturat în iunie 1943
 NAZISMUL
Termenul – prescurtare de la național -
socialism
Ideologia și mișcarea politică – Adolf Hitler
Ideologia – expusă în ”Mein Kampf”, 1925
Mișcarea politică – promovată de NSDAP
Preluarea puterii

Cauze
- agitația politică
- criza economică
- tensiuni sociale Instaurare
- revizionismul
- 1923 – puciul de la berăria din
Munchen
- câștigarea alegerilor din 1932 de către
NSDAP (majoritate în Parlament)
- 30 ian. 1933 – președintele Hindenburg
îl numește pe Hitler cancelar
- 1934 – Hitler devine președinte
(moartea lui Hindenburg)
Adolf Hitler alături de Erich Ludendorff și alți
ințiatori ai puciului de la berărie
30 ianuarie 1933 – Adolf Hitler este
numit cancelar de către preşedintele
Hindenburg
Adolf Hitler Führer
Trăsături:
- superioritatea rasială
- rasism
- antisemitism
- anticomunism
- anticlericism
- eugenia
- asigurarea spațiului vital pentru
rasa stăpânitoare
- elitismul
- genocidul
- fanatism
- violență
Măsuri:
- crearea unui sistem represiv:
- SS (corp de armată)
- Gestapo (poliția politică)
- SD (poliția internă a partidului)
- cultura – subordonată scopurilor regimului
- înregimentarea maselor – Hitlerjugend
- sindicatele – grupate în Frontul Muncii
- impunerea salutului nazist în viața cotidiană,
portul uniformelor brune
- revigorarea economiei
- practicarea autarhiei
Gestapo, de
la Geheime Staatspolizei,
„poliția secretă de stat”, a fost
poliția secretă oficială
a Germaniei naziste. S-a aflat
în subordinea SS-ului,
administrat
de Reichssicherheitshauptamt 
(RSHA). Uniformele
gestapoului erau negre.
Trupele S.A. (de asalt) Trupele S.S. (de şoc)
Cămăşile
Ernst Röhm
brune Heinrich Himmler ofițer SS

• 30 iunie- 2 iulie 1934 are loc ,,Noaptea

cuţitelor lungi”→ distrugerea S.A.ului de
către S.S., la ordinele lui Hitler.
Măsuri antisemite

- Legile de la Nurnberg (1935)

- ”Noaptea de cristal” (1938)
Plan extern – anularea prevederilor Tratatului de
la Versailles

- martie 1935 – reintroducerea serviciului militar

obligatoriu
- 1936 – remilitarizarea zonei renane
- 1936-1937 – Axa Berlin-Roma-Tokyo
- martie 1938 – realizarea Anschluss-ului
- septembrie 1938 - Dictatul de la Munchen –
ocuparea regiunii sudete din Cehoslovacia
- august 1939 – pactul Ribbentrop-Molotov
REGIMUL POLTIC TOTALITAR
 Regim Comunism Fascism Nazism
Denumire latinescul communis = fascia – simbol al prescurtare de la
universal, în comun puterii la romani național-socialism
(mănunchi de nuiele)
Simbol secera și ciocanul fascia svastica
Țară Rusia Italia Germania
Lider Lenin/Stalin Mussolini Hitler
Ideologie marxist-leninistă fascistă Nazistă
Partid Partidul Comunist Partidul Național NSDAP - Partidul
Fascist Nazist
Trăsături specifice - lupta de clasă - corporatism - superioritatea
- rol conducător – - antiliberalism rasială
masele - anticomunism - rasism
- burghezia = inamic - naţionalism dus la - antisemitism
- dictatura clasei extreme (idealizarea - anticomunism
muncitoare propriei naţiuni şi - anticlericism
(proletariatul) preamărirea trecutului - eugenia
- baza regimului – glorios) - asigurarea spațiului
proletariat - intoleranţă faţă de vital pentru rasa
-ateism alte stăpânitoare
- proprietate de stat naţiuni/rase/ideologii) - elitismul
- antiparlamentarism - genocidul
- elitism - fanatism
- proprietate privată  
- sprijin pe biserica
catolică (în urma
Acordului de la
Lateran din 1929).
 
Poliția politică CEKA/NKVD/KGB OVRA GESTAPO
Deznodământ se extinde după II RM înlăturat în 1943 înlăturat în 1945
cade în 1989
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
• Realizaţi o diagramă Venn cu asemănări şi deosebiri între regimul
fascist şi regimul comunist.
•
 Comparație
regimuri totalitare
Practici politice