Secolul XX între democraţie şi totalitarism

I.Deosebiri politice între democraţie şi totalitarism.

a) Caracteristicile regimurilor totalitare:
- controlul statului asupra societăţii
- libertatea individuală este redusă sau limitată
- liderul atotputernic şi partid unic
- îndoctrinarea societăţii ( prin propagandă )
- controlul economic şi cultural
- generalizarea unui sistem de teroare (OVRA; GESTAPO; CEKA; NKVD; KGB)-poliția politică
- anihilarea democraţiei
- respingerea liberalismul
b) Criterii de analiză a democraţiei:
- statul organizează alegeri libere şi corecte
- partidele participante sunt democratice
- guvernarea respectă legile
- responsabilitatea miniştrilor
- societatea civilă este activă şi independentă
- crearea de cultură pluralistă bazată pe comunicare şi dialog.
Democraţia liberală implică următoarele practici:
- existenţa regimurilor constituţionale
- contractul social. ( J.J. Rousseau )
Regimurile democratice necesită regimuri reprezentative şi separarea puterilor în stat.
Într-un regim democratic, naţiunea este suverană, iar suveranitatea este exprimată prin votul universal.
Democraţia liberală presupune şi libertatea de exprimare, iar în plan politic: pluralism politic şi separarea
puterilor în stat.
În Europa, au predominat regimurile democratice parlamentare care s-au caracterizat prin:
- puterea aparţine guvernului şi care este susţinut de Adunările legislative .
- preponderanța aparţine adunării legislative.
IV. Practici politice democratice:
a) Modelul britanic: (monarhie constituţională, parlamentară).
În M. Britanie funcţionau 2 partide:
- Conservator
- Liberal, iar din 1906 a apărut Partidul Laburist. Deoarece partidul Laburist a promovat „ statul providenţial
” ( care anticipa ), aceștia au câştigat alegerile
Schema democraţiei britanice:
- în frunte este regele
- puterea executivă este deţinută de un cabinet care este responsabil în fata Parlamentului.
- puterea legislativă este deţinută de un Parlament ( Camera comunelor şi Camera lorzilor )
b) Modelul francez - republică
Se identifica 2 perioade:
- la începutul sec. XX-lea o republică democratică de tip parlamentar
- după 1945, s-a instaurat Republica a V-a care a fost consolidată prin Constituţia din 1958.
Conform constituţiei, există următorul raport de forţe:
Preşedintele:
- dizolvă Adunarea Naţională ( Parlamentul )
- posibilitatea de a organiza referendum
- votul universal făcea din preşedinte un „ monarh republicant ”
Adunarea Naţională
- controlează strict guvernul
- interpretările sunt suprimate
1
- guvernul poate fi răsturnat doar printr-o moţiune de cenzură a majorităţii
- ordinea de zi a adunării este fixată de guvern
- Senatul are un rol limitat în confirmarea legilor făcând din el o emanație a preşedintelui.
Republica a atins apogeul în timpul preşedintelui Charles de Gaulle care a preferat să se adreseze
direct poporului prin referendumuri.
V. Practici politice totalitare:
1.Totalitarismul de dreapta (pune accent pe naţionalism)
a) Fascismul:( corporatist) Mussolini spunea ,,statul este absolutul, iar individul este relativul”.
- a preluat puterea în octombrie 1922 în urma Marşului asupra Romei și a apărut în Italia
- pune accentul pe mitul naţiunii unitare
- a fost condus de Benitto Mussolini
Deoarece nu a fost înlăturat Parlamentul şi nu a fost antisemit, fascismul nu reprezintă un regim tipic
totalitar.
Caracteristicile:
- societatea organizată pe baze corporatiste (sindicatele înlocuite cu corporaţii).
- intervenţia statului în viaţa socială şi economică.
- negarea democraţiei
- individul subordonat statului
- realizarea omului nou
- întâietatea voinţei şi instinctului în fata raţiunii.
- făcea apel la trecutul glorios al Romei antice
- existenţa unităţilor paramilitare ( cămăşile negre ).
- nu au dus o politică antisemită ( împotriva evreilor )
În timpul lui Mussolini ( I L. Duce ) s-a caracterizat prin :
- monarhia avea un rol pur reprezentativ
- instituţiile democratice erau lipsite de putere
- Mussolini era ministrul corporaţiilor şi şeful armatei.
- numea şi revocă miniştri
- putea legifera fără controlul Parlamentului
- se baza pe poliţia ( miliţia ) politică ( OVRA )
În 1925, erau admise asociaţiile industriale, iar în 1930 au fuzionat în corporaţii.
Se baza pe un partid unic, iniţial a fost simpatizat de popor, dar implicarea în războaiele cu Etiopia l-
a făcut impopular.
b) Nazismul (antisemit și rasist). La început Hitler a fost socialist.
- Partidul Muncitoresc German Național-Socialist
- a apărut în Germania, iar la putere a venit în urma alegerilor din 30 ianuarie 1933.
- promova teoria rasei superioare ( Mein Kampf)
- după moartea preşedintelui, Hitler a preluat şi funcţia acestuia
Caracteristici:
- statul trebuie să apere comunitatea rasială.
- populaţia are nevoie de „ spaţiul vital ”
- conducerea unică reprezentată de Fuhrer.
Practicile naziste:
- teroarea ( Gestopo )
- cultul personalităţii
- propagandă
- controlul presei
- îndepărtarea adversarilor politici
Regimul lui Hitler s-a sprijinit pe:
- poliţia politică condusă de Himmler
- mobilizarea politică condusă de Goebbels

2
 După venirea la putere Hitler, a luat măsuri împotriva evreilor, a incendiat Parlamentul, a organizat
alegeri anticipate, iar în noaptea de 29 spre 30 iunie 1934 a organizat „ Noaptea cuţitelor lungi ”.
2. Totalitarismul de stânga reprezentat de Comunism (pune accent pe internaţionalism)
A apărut în Rusia datorită:
- caracterului multinaţional
- tensiunilor sociale
- slăbiciuni economice
- autoritarismului
S-a instaurat în Rusia în 1917 şi s-a caracterizat prin:
- promovarea egalităţii
- dictatura proletariatului
teroarea politică ( C.E.K.A.; N.K.V.D.; K.G.B. )
Trăsăturile dictaturii comuniste:
a) Sovietică ( URSS )
- controlul statului
- eliminarea duşmanilor poporului
- colectivizarea agriculturii ( Colhozuri )
- centralizarea economiei
- cultura subordonată statului
b) Stalinismul
- cultul personalităţii
- înlăturarea adversarilor politici
- cenzură
- poliţia politică
- lagăre de muncă forţată
- Gulag
- teroarea politică
Regimul comunist s-a caracterizat prin:
- controlul alegerilor
- desemnarea candidaţilor
- plasarea oamenilor în posturile cheie
În 1923, Rusia este transformată în URSS , iar la baza noului regim a stat Constituţia din 1924
Ideologia comunistă a fost teoretizată de Marx, instaurată de Lenin, iar dictatura a fost desăvârşită de
Stalin.
Regimul s-a caracterizat printr-o planificare economică şi centralism.