E .

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Asasinarea prinţului moştenitor la 15/28 iunie 1914 (Francisc Ferdinand) al Austro-
Ungaria la Sarajevo a reprezentat pretextul izbucnirii primului război mondial la 15/28 iulie
1914.
Consiliul de Coroană de la Sinaia, din 21 iulie/3 august 1914 a hotărât
NEUTRALITATEA României.
La 27 septembrie/10 octombrie 1914 Carol I a murit fiind înlocui cu Ferdinand I.
Partidele politice, aveau următoarele opţiuni: Partidul Conservator susţinea intrarea în război
alături de Puterile Centrale
- Titu Maiorescu şi Alexandru Marghiloman susţineau neutralitatea şi menţinerea
bunelor relaţii cu Germania și Austro-Ungaria
- Nicolae Filipescu susţinea intrarea în război împotriva Puterilor Centrale
- Take Ionescu susţinea intrarea în război alături de Antanta
PNL s-a orientat spre alianţa care susţinea întregirea naţională, ”Antanta”
Mişcarea socialistă: se pronunţa pentru neutralitatea definitivă
Înainte de a intra în război alături de Antanta, România a semnat 2 convenţii
1) Convenţia politică prevedea:
- Participarea României la Tratatele de pace
- Primea Transilvania și Bucovina
- Primea armament zilnic
2. Convenţia militară
- România declara război Austro-Ungariei
- Rusia sprijinea frontul din Dobrogea
- Trebuia deschis un nou front la Salonic
La 4/17 august 1916 Brătianu a fost obligat să semneze convenţiile ,,Acum ori
niciodată’, iar în noaptea de 14/15 august România a pătruns în Austro-Ungaria, reuşind să
cucerească zona Braşovului şi Topliţei.
Deoarece România nu a fost sprijinita de Rusia, fiind presată din sud de Germania
(August Von Makensen), iar din nord de Austro-Ungaria (Eric Von Falkenhoyn), românii
sunt înfrânţi la Turtucaia, (1 septembrie 1916) aliaţii Germaniei declară şi ei război României.
La 8/21 noiembrie 1916 România pierde Craiova, iar la 23 noiembrie/6 decembrie 1916
Bucureştiul este ocupat, ultima rezistenţă având loc pe Argeş şi Neajlov. România pierde 2/3
din teritoriu, iar capitala devine Iaşul.
În iarna lui 1916-1917 România şi-a refăcut armata (Henri Berthelot) cu sprijinul
francez, iar în vara lui 1917 a câştigat bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz (Alexandru
Averescu şi Eremia Grigorescu sub deviza ,,Pe aici nu se trece’’).
România nu a putut profita de aceste victorii deoarece la 25 octombrie/7 noiembrie
1917 în Rusia s-a desfăşurat Revoluţia bolşevică (comunistă).
În februarie/ martie 1918 Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litowsk care prevedea:
-dreptul la autodeterminare (de a-şi decide singuri soarta)
-încheierea războiului contra Germaniei
Ucraina este invadată de Germania, iar România este înconjurată de duşmani.
În aceste condiţii, România este nevoită la 24 aprilie/7 mai 1918 să semneze Pacea de
la Bucureşti - Buftea, care prevedea:
- cedarea crestelor Carpaţilor către Austro-Ungaria
- anexarea Dobrogei de către Germania ( era cedată Bulgariei), accesul la mare se făcea
printr-un culoar
- economia României era subordonată Germaniei pe o perioadă de 90 de ani
Înainte cu o zi de încheierea războiului, (11 noiembrie 1918) România a declarat război
Germaniei la 10 noiembrie 1918.