România în Primul Război Mondial

REPERE

1. Perioada de neutralitate și începutul războiului

2. Operațiile militare de pe frontul român
3. Consecințele războiului pentru România

Perioada de neutralitate 1914-1916

Ideea de unitate statală a însoțit istoria românilor, afirmându-se ca una din aspirațiile lor
fundamentale. Dar izbucnirea Primului Război Mondial în 1914 a pus România în fața unei
dileme fundamentale: cu care dintre cele 2 tabere politico-militare să se alieze(Antanta sau
Tripla Alianță).

Dilema României

Daca intra în război de partea Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria și I.Otoman)

se resemna cu pierderea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului, iar dacă se alia cu Antanta
(Imperiul Țarist, Anglia și Franța) - pierdea Basarabia incorporată de Imperiul Țarist încă în
1812.

Harta

La inceputul razboiului, Romania este doar teritoriul care nu este hașurat. Banatul,
Transilvania, Crișana și Maramureșul erau sub influența Autro-Ungariei hașurat cu verde iar
Basarabia încă din 1812 era în componența imperiului țarist, hașurat în culoarea maro.

România timp de 2 ani a trebuit să se gandească de partea cărui bloc politico-militar va

intra în război.

De ce romania a aderat în secret la Tripla Alianta în 1883 ?

O explicație a cauzelor orientării politicii României spre Tripla Alianță este dată însuși de

regele Carol I: „Deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase
decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută
ocrotire și siguranță în Tripla Alianță”.

Deci, el ajunge la concluzia că pericolul care îl reprezintă Rusia este mult mai mare și mult
mai greu ar fi pentru România și pentru poporul din Basarabia , decât cel care este acum și ce se
întampla în Transilvania care era sub jugul autro-ungariei. Pana la urma chiar daca aceste 2
concluzii făcute de el l-au facut sa adere în secret la tripla alianta, opinia publica din romania
din 1914 pana in 1916 și rolul extraordinar pe care la jucat regina Maria a Romaniei a facut ca
Romania sa adere de partea antantei in razboi.

Inainte de asta la 3 august 1914 Consiliul de Coroană a României a hotărât adoptarea unei
politici de NEUTRALITATE armată. Totuși in acest timp din 1914 pana in 1916 Romania a dus
tratative și cu tripla alianta și cu antanta. De ce? pentru că ambele blocuri politico-militare
doreau sa aibe romania de partea lor pentru că amplasarea romaniei geostrategic este foarte
importanta și de mentionat faptul ca romania avea resurse mari de petrol și ceareale.

La 27 august 1916, Consiliul de coroana a decis intrarea Romaniei in razboi alaturi de

antanta, Romania declarand razboi autro ungariei.

Vedem aici prima pagina a ziarului Adevarul care spune ca romania intra in razboi, deci
aflam o noutate extraordinara.

Iar a doua zi trupele române treceau Carpații spre Austro-Ungaria. Trupele române au
eliberat foarte repede Brașovul, Fagarașul, Miercurea Ciuc și Odorhei.

Dar înaintarea este oprită, ca urmare a victoriei obținute la TURTUCAIA 1-6 septembrie
1916 de către trupele germane și bulgare

În noiembrie și decembrie – 2/3 din teritoriul României era sub ocupație străină, inclusiv
capitala (Bucureștiul). Ca urmare orașul Iași va deveni capitală provizorie

Mărăști, Mărășești Oituz

Cele mai importante bătălii de pe teritoriul României din primul război mondial sunt
bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Aceste bătălii au avut loc în anul 1917 când România
deși era 2/3 sub ocupație străină, sprijiniți de militarii ruși au reușit să respingă atacurile
germane la Mărăști, Mărășești și Oituz. Sunt niște bătălii sângeroase, cu urmări foarte grave dar
să stiți că datorită victoriilor obținute a fost salvată ființa națională a statului român.
 Mai jos avem un memorial ridicat în cinstea soldaților pierduți în timpul bătăliilor de la
Mărăști, Mărășești și Oituz din 1917

Tot în 1917 din cauza că în Rusia sa început revoluția bolșevică în frunte cu Lenin, Rusia a
ieșit din război semnând o pace separata la Brest-Litovsk martie 1918, așa că soarta României
practic a fost pecetluită, fiind izolată şi încercuită de forţele ostile, neavând altă opţiune decât
să iasă la rândul ei din război şi să accepte condiţiile umilitoare ale Păcii de la Bucureşti, pentru
că pe frontul de est numai ea a rămas ca să lupte împotriva armatelor germane, bulgare,
ungare ...Așa că România a fost nevoită, presată să aleagă între o pace umilitoare sau
ocuparea țării de inamic, asa că au optat pentru prima variantă să încheie o pace deși destul de
grea pentru România.

Pacea s-a încheiat la București – 24 aprilie/7mai 1918 și prevedea următoarele lucruri

-Bulgaria ocupă Dobrogrea

- Autro-Ungaria ocupa o parte din Munții Carpați

- Germania a pus monopol asupra țițeiului pentru 90 ani

- armata română- demobilizată

Totuși în luna Octombrie- noiembrie 1918 situația pe front se schimbă, Antanta începe să
aibă inițiativă și să câștige acest război, astfel că România a proclamat mobilizarea generală și
armata română reintră în război, iar Pacea de la București este declarat act nul, adică nu este
recunoscut și neavenit!

Astfel că când sa finisat primul razboi mondial la 11 noiembrie 1918 și la Tratatul de Pace
de la Paris, România a fost considerată totusi ca stat învins, dar o urmare majoră a participării ei
în război în urma dispariției celor 4 mari imperii (Imperiul Rus, Austro-Ungar, German și
Imperiul Otoman) , a fost Marea Unire a tuturor provinciilor românești din 1918. În dreapta
avem Actul Unirii votat la 27 martie de Sfatul Țarii .

Regina Maria, „Regina soldat” a României 

Una dintre cele mai importante personalități care au marcat istoria este Regina Maria a
României, care este cunoscută pentru contribuția pe care a avut-o în Primul Război Mondial.
Pentru Regina Maria, intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antanta a
reprezentat momentul care i-a arătat că venise timpul ca România să lupte pentru îndeplinirea
idealului realizării statului național. Conştientă de menirea sa în acele împrejurări grele pentru
ţară, nu a ezitat să-şi pună în pericol viaţa pe front, prin spitale, la căpătâiul soldaţilor răniți sau
bolnavi de holeră și tifos, purtând haine de soră medicală. Curajul nedezmințit și tăria sa morală
au transformat-o într-un simbol al luptei românilor în acele vremuri. Această legătură cu
soldații și ofițerii armatei i-a atras supranumele de „Regina Soldat” sau „Mama Răniților”.
Regina Maria a organizat numeroase spitale de campanie pentru tratarea soldaţilor răniţi
pe front şi mai apoi a bolnavilor de tifos, a înfiinţat un serviciu de ambulanţă şi a reuşit să
obţină donaţii, prin cunoştinţele sale din străinătate, pentru ajutorarea militarilor români de pe
front.
Regina Maria a jucat un rol cheie în recunoaşterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de
către marile puteri. În 1919, Regele Ferdinand a trimis-o în vizite neoficiale în Franţa şi Marea
Britanie, pe care le-a efectuat în martie – aprilie, pentru a pleda cauza ţării la Conferinţa de
Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a făcut armata
română în timpul Primului Război Mondial, impresionând opinia publică şi având convorbiri
importante cu preşedintele Franţei Raymond Poincare şi cu prim-ministrul Georges
Clemenceau. Totodată, s-a întâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, şi cu
preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. Misiunea sa a avut rezultat: Marea
Unire şi frontierele României Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie
1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) şi Trianon (4 iunie 1920).