România și Europa : participarea României la Primul Război Mondial

România în cel de-al Doilea Război Balcanic:

Cucerirea independenței de stat a permis României să se implice în relațile
internaționale. O implicare majoră la început de secol XX a fost participarea la cel de-al
Doilea Război Balcanic (este vorba de o serie de conflicte armate desfășurate în Balcani pe
fondul unor neînțelegeri între statele noi apărute după Congresul de la Berlin). Acest conflict
are loc în 1913, iar România participă împotriva Bulgariei, alături de Serbia Muntenegru și
Grecia, interesul românilor fiind acela de a proteja granița de la sud a țării în fața
Principatului Bulgariei care avea tot mai multe revendicări teritoriale. Din fericire, Bulgaria
este înfrântă.
După încheierea ostilităților, semnarea tratatului de pace are loc la București. Pace de
la București din 1913 este important pentru România nu doar fiindcă prin aceasta România
obține cadrilaterul , dar și pentru că încheierea păcii a pus orașul București pe harta
europeană.
România și diplomația alianțelor :
Introducere (Relațiile Internaționale) :
https://www.britannica.com/topic/history-of-Europe/Prewar-diplomacy
Primul Război Mondial izbugnește în contextul în care sistemul ce apăruse după
Conveția de la Viena eșuase (Marile Puteri nu reușiseră să mențină pacea pe continent).
Frământările din Balcani, deși servesc drept catalizator al conflictului, nu sunt decât un
pretexc pentru că în fapt marile puteri nu aveau încredere unele în altele și priveau orice
evoluție de pe plan politic și militar ca pe o amenințare.
Înainte de război se formează două aliante - Puterile Centrale și Antanta
România decide să română neutră într-o primă fază (neutralitatea durând din 1914
până în 1916). Deși România semnaze prin Regele Carol I un tratat cu Puterile Centrale,
România încearcă să se repoziționeze față de sistemul de alianță astfel încât intrarea în război
să se soleze cu cât mai multe câstiguri (teritoriale) pentru ea. În cele din urma, la 17 august
1916, România intră în război de partea Antantei. (Convenția politică și Convenția militară de
discutat)

România în război (etapele războiului):

 Primul Râzboi Mondial, despre care s-a crezut că nu avea să se înscrie în durată, se
poate împărți în mai multe etape. Într-o primă etapă Puterile Centrale avanseză până reușesc
să scoată Rusia din război. Imperiul rus sucomba la 1917 problemelor interne, fiind forțat să
iasă din Război. A doua etapă coincide cu înfrângerea Puterilor Centrale (cu ajutorul SUA).
În ceea ce privește participarea României la conflagație, aceasta poate fi etapizată după cum
urmează.
- Un început marcat de o serie de reușite împotriva Austro-Ungariei (În august 1916)
urmate de mai multe înfrândgeri (ca de exemplu Turtucaia)
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25487512-batalia-turtucaia-una-dintre-cele-mai-
rusinoase-infrangeri-din-istoria-armatei-romane.htm Anul 1916 se încheie tragic,
România pierzându-și capitala (23 noiembrie) armata inamică intrând în București.
- Urmează perioada instruirii, când folosind sprijin de la francezi, armata română trece
printr-o foarte rapidă (dar eficientă) reorganizare. Tot în această perioadă, Regele
Ferdinand I promite reforma agrară pentru a-i motiva pe țărani să se înroleze în
armată (armata română devine atractivă și pentru transivăneni sau basarabeni).
Datorită eforturilor depuse pentru modernizarea armatei și a tacticii militare, în vara
anului 1917 se înregistrează victorii însemnate (Mărăști, Mărășești, Oituz). În aceeași
perioadă are loc Revoluția din Octombrie 1917 din Rusia.
- La 24 aprilie 1918 România semnează pace cu Puterile Centrale, așa cum făcuse și
Rusia, pace care nu este semnată de rege (deci practic rămâne non-ratifiată) Ulterior
România reintră în război și prinde încheirea lui de partea câstigătorilor.
Primul Război Mondial și înfăptuirea Marii Unirii :
Înainte de a începe prezentarea procesului care a condus la înfăptuirea Marii Uniri, trebuie să-
l fac atent pe Rareș asupra periodicizării acestor evenimente - sic. Procesul care a condus la
Marea Unire a începu încă din timpul războiului.
Cauze al Unirii : contextul de după Primul Râzboi Mondial
https://www.archives.gov/milestone-documents/president-woodrow-wilsons-14-
points#:~:text=In%20the%20speech%2C%20Wilson%20directly,and%20freedom%20of
%20the%20seas. Faptul că în dreptul internațional circula principiul autodeterminării
poparelor (promovat de Woodow Wilson) și că Războiul și victoria Antantei duc la
destrămarea imperiilor multi naționale (Asutro-Ungaria, Imperiul Otoman) și declanșarea
procesului de decolonizare

Basarabia :
 In octombrie 1917 se desfașoară la Chișinau "Congresul ostașilor moldoveni" care a
proclamat "autonomia teritorială și politică a Basarabiei și a decis constituirea unui organ
reprezentativ al Basarabiei numit Sfatul Țării, avându-l ca președinte pe Ion Inculet . Puterea
executivă era exercitată de Consiliul Directorilor. Pe 2 decembrie 1917, este proclamată
Republica Democratică Moldovenească .
Unirea cu Romania. In lunile urmatoare, situația Basarabiei se agraveaza.
Destramarea armatei ruse și tulburările produse de aceasta, au determinat Consiliul
Directorilor să ceară guvernului roman să trimită trupe în Basarabia. . Acestea au restabilit
ordinea .In consecința, la 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile
diplomatice cu Romania si i-a sechestrat tezaurul, care fusese transportat la Petrograd inainte
de ocuparea Bucurestiului.
In noile condiții, Sfatul Țării a hotarat independenta Republicii Democratice
Moldovenești (24 ianuarie 1918). Pe 27 martie 1918. Sfatul Țării a hotarat cu majoritate de
voturi unirea Basarabiei cu Romania..

Bucovina :
Bucovina( 15 noiembrie- Congresul General al Bucovinei)
Asupra provinciei ridica pretenții Ucraina.
Ca raspuns la Manifestul adresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind
organizarea federalista a Austro-Ungariei, deputații romani din Parlamentul din Viena
înființat Consiliul National Roman.
În octombrie 1918, un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernăuți, condus de
profesorul Sextil Puscariu, a scos ziarul "Glasul Bucovinei", care a susţinut lupta pentru
unire.
La initiativa lui Sextil Puscariu, la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare
nationala la Cernăuți, care s-a proclamat Adunare Constituantă. Aceasta a hotarat "unirea
Bucovinei integrale" cu celelalte provincii romanesti din imperiu intr-un stat national
independent. Tot atunci s-a format Consiliul National, ca organism reprezentativ, si un Birou
Executiv, condus de Iancu Flondor.
Pe 15 noiembrie 1918 a fost convocat Congresului General al Bucovinei care a
votat in unanimitate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania.

Transilvania:

In Transilvania, in septembrie 1918 și-au reluat activitatea cele două partide

românești: Partidul National Roman (P.N.R.) si Partidul Social-Democrat (P.S.D.). Romanii
au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29
septembrie 1918. Declaratia a fost citita de către deputatul Alexandru Vaida-Voevod în
Parlamentului Ungariei. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de
independenta.
IPe 30 octombrie 1918, se constituia, lConsiliul National Roman Central (C.N.R.C.), alcătuit
din cate șase membrii din fiecare partid (P.N.R. si P.S.D.
In noiembrie, în întreaga Transilvanie s-au format, dupa modelul C.N.R.C., consilii și gărzi
naționale locale care au preluat controlul politic si administrativ în întreaga Transilvanie. In
acest context, s-au desfasurat la Arad in 13-14 noiembrie 1918 tratativele cu reprezentantii
guvernului ungar, conduse, din partea romana, de Iuliu Maniu. Tratativele au eșuat deoarece
guvernul maghiar a oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei.
b) Unirea cu Romania.. C.N.R.C. a decis, convocarea unei mari adunari care sa dea expresie
vointei romanilor transilvaneni pentru 18 noiembrie 1918./ 1 decembrie. Manifestarea a avut
un caracter plebiscitar. La Adunarea Națională de la Alba-Iulia, au participat peste 100.000
de oameni si 1.228 delegati alesi. Adunarea, deschisa de Gheorghe Pop de Basesti, a decis in
unanimitate unirea Transilvaniei cu România.. In Rezolutia unirii, careia i-a dat citire Vasile
Goldis, se cereau :
- votul universal
-reforma agrară radicală
-libertatea religioasă
-libertatea şi egalitatea tuturor naţionalităţilor din statul român
Până la unirea deplină cu România erau alese organele reprezentative de conducere
Consiliul Dirigent cu rol de guvern şi Marele Sfat Naţional cu rol legislativ
https://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Maniu