Contextul Marelui Razboi

Magma fierbinte din care s-a nascut statul unitar roman a fost prima mare conflagratie mondiala. S-a
realizat cu un mare efort de sange pentru toti romanii – se estimeaza ca pe front au murit circa
335.000 soldati romani, acestora adaugandu-se si populatie civila, total cam a 10-a parte dintre
Romani au pierit, acesta a fost pretul de sange al Marii Uniri.

Lavinia Betea – Istoric

Factori externi

Poate ar parea exagerat dar din punct de vedere al alinierii faptelor istorice, Unirea a fost
posibila printr-un context extern de tip “pure luck”. Daca analiza ar fi fost facuta de un jucator
profesionist de poker acesta probabil ar fi spus ca mana servita a fost excelenta.

Lucian Boia analiza:

“În mod logic, alipirea Transilvaniei la România mergea la pachet cu o Rusie victorioasă. Ceea
ce s-a întâmplat însă a fost înfrângerea militară a Rusiei, asociată cu prăbuşirea ei internă, în urma
dublei revoluţii din 1917 (februarie şi octombrie). Dezmembrarea (parţială) a Imperiului Rus a permis
desprinderea Basarabiei şi unirea acesteia cu România (ceea ce nu figura deloc în proiectul iniţial). A
venit apoi rândul Germaniei de a fi înfrântă, alături de aliata sa Austro-Ungaria, aceasta din urmă
dezmembrându-se, cum s-ar zice, în părţile ei componente. A urmat, în ceea ce priveşte România,
unirea Bucovinei şi, ca o încoronare a edificiului, a Transilvaniei.

...

„Pântecul moale al Europei“, pentru a folosi expresia lui Churchill, s-a aflat de la bun început sub o
dublă ameninţare, dinspre Răsărit, Rusia, respectiv Uniunea Sovietică, şi dinspre Apus, Germania.
Când cele două mari puteri şi-au revenit după eclipsa temporară în care intraseră la capătul Primului
Război Mondial, toată construcţia „central-europeană“ s-a prăbuşit ca un castel din cărţi de joc. Au
urmat bine-cunoscutele orori ale celui de-al Doilea Război Mondial şi, pentru majoritatea acestor
ţări, ocupaţia sovietică şi distrugătorul experiment comunist. Dacă privim izolat crearea României
Mari, riscăm să facem abstracţie de evoluţiile globale şi totul să ni se pară minunat. În fapt, România
Mare a evoluat pe o scenă extrem de fragilă, cu primejdii răsărind la tot pasul – şi, desigur, istoria
încă nu s-a încheiat.”

Contextul Basarabia

Rusia Tarista care alimentase visul de reunire a romanilor cu Transilvania trecea in 1917 prin
momente cumplite. Dupa 3 ani de razboi tara era vlaguita si frontul era dezorganizat de propaganda
bolsevica. Foarte multi soldati rusi paraseau in debandada prima linie si se retrageau prin Basarabia
care devenise un fel de bulevard al unor soldati inarmati si hamesiti de foame si cuprinsi de patima
anarhizanta bolsevica. Armata Rosie a facut foarte mult rau regiunii: rafuieli, deposedare abuziva,
acte fizice de cruzime neimaginabila. Astfel in ianuarie 1918 cand Armata Romana trebe Prutul cu 2
divizii romane sa elibereze si sa aduca linistea si pacea – acest aspect a polarizat opinia publica
pentru unirea cu Romania.
Carte postala emisa in perioada 1918-1919

“In amintirea infaptuirii Marelui Ideal, Unirea tuturor romanilor”

Factori interni

Ogranizare politica exceptionala

Paris 1919

La 5/18 ianuarie 1919 s-a deschis la Paris Conferința de Pace, având misiunea de a edifica o nouă
ordine politică și teritorială în Europa.

La 19 ianuarie/1 februarie 1918 șeful delegației române, prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, a prezentat
memoriul „România în fața Conferinței de la Paris. Revendicările sale teritoriale” în care a făcut un
larg expozeu asupra conduitei țării în război și a împrejurărilor în care s-a încheiat pacea separată cu
Puterile Centrale. Premierul a cerut recunoașterea internațională a actelor de unire din anul 1918,
exprimate în hotărârile de la Chișinău, Alba Iulia și Cernăuți.Delegația română condusă de Ion I. C.
Brătianu nu a avut o atmosferă foarte favorabilă, premierul adoptând o atitudine intransigentă în
ceea ce privește: recunoașterea integrală a Tratatului din 4-17 august 1916, prin care Banatul urma
să revină în întregime României; au exista divergențe privind minoritățile, România neacceptând
controlul internațional; sarcinile financiare impuse statelor succesoare ale Imperiului Austro-Ungar
etc. De altfel, la 2 iulie 1919, Brătianu a părăsit lucrările Conferinței, în locul său conducerea
delegației fiind preluată de ministrul Mișu, iar la 27 septembrie a demisionat, urmând un guvern
condus de generalul Arthur Văitoianu. Ion I. C. Brătianu și-a motivat demisia prin faptul că Consiliul
Suprem al Conferinței de Pace a nesocotit Tratatul de Alianță din 1916 (încheiat cu Rusia, Franța,
Italia, Marea Britanie) și a impus României condiții incompatibile cu demnitatea, neatârnarea și
interesele sale economice și politice.[2]La 30 noiembrie, guvernul Văitoianu demisionează la rândul
său și se constituie un guvern parlamentar sub președinția lui Vaida- Voevod.

Primul din stanga - Alexandru Vaida-Voevod - al treilea din stanga - Iuliu Maniu

Neagu Djuvara aminteste ca vehementa lui Bratianu nu era justificata: “Din punct de vedere juridic
ni se aduce invinuire ca noi nu am respectat intelegerea din august 1916, care prevedea clar
interzicerea de a semna o pace separata. Conditiile dramatice din 1917 nu au fost considerate un
motiv suficient sa constituie capitularea noastra”. Aliatii au pus in paralel atitudinea Serbiei ocupata
integral in 1915 fara sa faca pace.

Alexandru Marghiloman semna la 7 mai 1918 Pacea de la Bucuresti, capitularea in fata Germaniei.
Rusii semnasera armistitiul de la Brest Litovsk la 5 decembrie 1917. Regina Maria si Take Ionescu se
opun semnarii acestei paci costisitoare si sugereaza retragerea spre Rusia a armatei romane. In
momentul in care noi semnam pacea de la Bucuresti, americanii intrau in razboi schimbandu-i
decisiv cursul.
 In timpul lungilor negocieri de la Versailles (1919-1920) in martie 1919 in Ungaria preia
puterea guvernul comunist al lui Bela Kun. Comunistii au preluat clasic puterea dupa prabusirea tarii
si victoria revolutiei comuniste la Moscova. In iulie 1919 guvernul Kun face o incercare sa lanseze
armata ungara in recastigarea Transilvaniei. Trecand peste recomandarile marilor puteri Armata
Romana merge pana la Budapesta in august 1919. Ungurii onesti recunosc cu greu ca ne datoreaza
salvarea de comunism ( Armata Romana ramane in Budapesta 3 luni pana la instalarea unui nou
guvern relativ democratic). “Ocupam deci Budapesta si impiedicam in acest fel aparitia
comunismului in centru Europei pentru cel putin 20 ani, o mare realizare a guvernului Bratianu”.
Neagu Djuvara

A inteles Bratianu ca era nevoie de un lider din Ardeal sa semneze Marea Unire la Paris? Sau
Vaida-Voevod a fost sustinut Loja "Ernest Renan" din Paris cum relateaza Horia Salcă in Revista-
Cumidava-Muzeul de Istorie-Brasov-XXII-XXIV-1998-2000?
Dacia antica, prefigurand Romania Mare, de la Nistru pana la Tisa
Harta Marelui Razboi in bancnotele vremii
Harta a nationalitatilor germanice (culoare negru) - 1916