Simulare Istorie- mai 2021

SUBIECTUL I
Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A. ”În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relațiile dintre Rusia și Imperiul Otoman s-au deteriorat,
guvernul român a apreciat că era imperativ necesar să se ajungă la o înțelegere cu Rusia. În negocierile care au
urmat, prințul Carol și Brătianu au insistat asupra încheierii unui tratat general , care să acopere nu numai chestiuni
militare, ci și să asigure recunoașterea independenței României și să garanteze integritatea teritorială a țării. Dar
țarul și miniștrii săi doreau numai o convenție limitată, care să permită armatelor ruse să traverseze teritoriul
României pentru a ajunge la Dunăre, evitând chestiuni politice. Ambele părți au rămas pe aceste poziții până în
aprilie 1877, când, războiul dintre Rusia și Imperiul Otoman fiind iminent, Rusia a cedat. Convenția pe care Rusia a
acceptat-o și România a semnat-o la 4/16 aprilie garanta armatei ruse dreptul de trecere prin România și obliga
guvernul rus să respecte ”drepturile politice” și ”integritatea existentă” a României. Parlamentul român a ratificat
convenția la 17/29 și 18/30 aprilie și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/12 mai. Majoritatea liberală și
opinia publică au cerut declararea imediată a independenței. Ca răspuns, Mihail Kogălniceanu, din nou ministru de
externe, a subliniat că ratificarea Convenției cu Rusia dizolvase toate legăturile care mai existau cu Imperiul Otoman
și, la 9/21 mai, Parlamentul a adoptat o rezoluție care confirma ”independența absolută” a țării.”
M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Istoria României
B.”Pentru România, rezultatul cel mai important al Congresului de la Berlin a fost, evident recunoașterea
independenței. Ea a rupt în cele din urmă legătura juridică care durase timp de patru secole cu Imperiul Otoman.
Deși după 1829 suzeranitatea otomană devenise în mare măsură nominală, încetarea ei oficială a dat un impuls
puternic sentimentului de mândrie națională. Practic, obținerea independenței a permis politicienilor și intelectualilor
români să-și îndrepte atenția asupra desăvârșirii națiunii. Totuși, în ciuda entuziasmului momentului, ei au rămas
realiști. Recunoscând limitele independenței, au înțeles că o țară mică care urmărea obiective de politică externă
chiar limitate și dezvoltarea unei economii naționale prospere nu își putea permite să ignore interesele marilor puteri,
iar dacă o făcea, acest lucru era în detrimentul său. O consecință logică a independenței a fost proclamarea României
ca regat și al lui Carol ca rege, la 14/26 martie 1881.”
M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Istoria României

Pornind de la ceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1.Numiți o instituție politică amintită în sursa A.
2.Precizați din sursa B o informație referitoare la suzeranitatea otomană.
3.Menționați conducătorul român și spațiul istoric la care se referă atât sursa A cât și sursa B.
4.Scrieți litera corespunzătoare sursei care susține că statul român își proclamă independența.
5.Scrieți o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa A.
6.Prezentați două fapte istorice desfășurate în a doua jumătate a sec XIX care au contribuit la crearea statului român
modern.
7.Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate în statul român modern în ”criza orientală” din prima jumătate
a sec XX.

SUBIECTUL II
Citiți cu atenție sursa de mai jos:
”La 27 septembrie/10 octombrie 1914, când a murit regele Carol, responsabilitatea politicii externe a fost asumată
de Brătianu. Deși simpatiile sale mergeau spre Antantă, nici el și nici succesorul lui Carol, Ferdinand, nu aveau nici
o intenție de a abandona starea de neutralitate până în momentul în care cursul războiului devenea clar și ei puteau fi
siguri că-și vor realiza obiectivele naționale. Brătianu a purtat negocieri cu Antanta intermitent în 1915 și la
începutul 1916. În cele din urmă, la 4/17 august 1916, Brătianu și reprezentanții diplomatici ai Franței, Marii
Britanii, Rusiei și Italiei la București au semnat Convențiile politice și militare care stipulau condițiile intrării
României în război. De importanță imediată erau prevederile referitoare la un atac împotriva românilor din Austro-
Ungaria la autodeterminare și unirea cu Regatul României. Consiliul de Coroană român a aprobat oficial tratatele și
a declarat război Austro-Ungariei la 14/27 august. În ziua următoare Germania a declarat război României. Turcia și
Bulgaria i-au urmat exemplul la 17/30 august și respectiv 19 august/1 septembrie.
Principalele obiective încredințate armatei române erau ambițioase, și, după cum avea să o arate curând
evenimentele, nerealiste. Înaltul comandament a urmărit întâi să curețe Transilvania de forțele dușmane și apoi să
înainteze până pe văile Tisei și Dunării pentru a lipsi armata austro-ungară de principala sursă de alimente. Trei
pătrimi din forțele disponibile, adică aproximativ 420000 de oameni ai fost repartizați pentru îndeplinirea acestor
operații. În sud a desfășurat o armată de 142000 de oameni pentru apărarea frontierei împotriva unui atac bulgaro-
german și pentru acoperirea debarcării trupelor ruse în Dobrogea. Odată ce aceștia își ocupă pozițiile, armata română
și rusă urmau să înceapă ofensiva în nord-estul Bulgariei și să stabilească o linie de apărare permanentă la Rusciuk și
Varna...Dar linia de apărare mai spre vest nu a putut rezista împotriva ofensivei puternice lansate de armatele
austriacă și germană pe valea râului Jiu la 29 octombrie/11 noiembrie. Craiova a căzut pe 8/21 și armata română s-a
retras la est de râul Olt. Armatele austriacă și germană au înaintat către râurile Argeș și Neajlov, unde, între 17/30
noiembrie și 20 noiembrie/3 decembrie a avut loc bătălia decisivă.”
F.Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1.Numiți un spațiu istoric precizat în sursă.
2.Precizați pe baza sursei date o informație referitoare la regele Ferdinand.
3.Menționați pe baza sursei date două informații referitoare la Antantă.
4.Menționați din sursă două informații referitoare la Consiliul de Coroană.
5.Formulați pe baza sursei date un punct de vedere referitor la obiectivele participării armatei române la campania
din 1916, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
6.Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia diplomația statului român este o componentă a
relațiilor internaționale în sec XX.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în perioada 1951-1985, având în vedere:
- menționarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1951-1964 și a câte unei caracteristici a
fiecăruia;
- precizarea legii fundamentale a României adoptate în deceniul șapte al secolului al XX-lea și prezentarea unei
prevederi a acesteia;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României între anii 1971-1985 și susținerea acestuia printr-un
argument istoric.