Evaluare inițială în clasa a IX-a

Anul de studii 2020-2021

Numele, prenumele: Cazacu Dragos

În baza surselor și a cunoștințelor acumulate în clasa a VIII-a răspundeți la următoarele întrebări.

Sursa A. Din discursul regelui Carol I în Consiliul de Coroană, 21 iulie/3 august 1914.
O politică de sentiment îmi pare inadmisibilă într-un moment când soarta întregii Europi este în joc...
Neutralitatea este o soluție rea, care va face ca România să piardă înalta situație pe care a câștigat-o...
Eu mă voi supune majorității. Sunt rege constituțional și nu voi declara singur războiul.
1. La ce epocă istorică se referă evenimentele din sursă.
Epoca moderna partea a 2-a pentru Regatul Romaniei
2. Explicați noțiunea de neutralitate.
Situatia unui stat care nu se implica intr-un confict dintre doua sa mai multe state si intretine
relatii pasnice cu fiecare stat.
3. Explicați de ce Carol I se opunea neutralității României.
Carol I se opunea neutralitatii Romaniei deoarece stia ca are un tratat cu Tripla Alianta la care a
aderat in 1883.

4. În baza cunoștințelor acumulate anterior argumentați rolul personalității lui Carol I în istorie.
Carol I a fost primul rege al Romaniei. El a obtinut independenta Romaniei, castigand, alaturi de
Rusia, razboiul ruso-turc din 1877-1878. A adoptat prima constitutie a statului in 1866 si a
aderat la Tripla Alianta, implicand mai tare Romania in politica Europei.

II. Sursa A Din Convenția politică între Franța, Marea Britanie, Italia, Rusia și România, 4/17 august
1916
Art. 1 Franța, Marea Britanie și Rusia garantează integritatea teritorială a Regatului României pe toată
întinderea frontierelor sale actuale.
Art. 2 România se angajează să declare război și să atace Austro-Ungaria în condițiile prevăzute de
Convenția militară . România se angajează totodată să înceteze, din momentul declarării războiului,
toate relațiile economice și schimburile comerciale cu toți inamicii Alianței.
Art. 3 Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia recunosc României dreptul de a anexa teritoriile monarhiei
Austro-Ungariei.
Sursa B. Din Convenția militară între Franța, Marea Britanie, Italia, Rusia și România, 4/17 august 1916
Pentru a da urmare Tratatului de Alianță încheiat la 4/17 august 1916 între Franța, Marea Britanie,
Italia, Rusia și România, România se angajează, mobilizând toate forțele sale maritime și terestre, să
atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 15/ 28 august 1916. Operațiunile ofensive ale Armatei Române
vor începe chiar în ziua declanșării războiului.
Sursa C Din adresarea regelui Ferdinand I către ostașii români
Vouă fiilor de țărani, care ați apărat cu brațul vostru pământurile unde v-ați născut, unde ați crescut, vă
spun eu, Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândii ați câștigat totodată dreptul de a
stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-ați luptat. Vi se va da și o largă participare la
drepturile publice.

1. În baza surselor A și B formulați și explicați o cauză a intrării României în Primul Război Mondial.
O cauza a intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial este ca Marile Puteri ale Antantei ii
recunosteau dreptul Romaniei de a anexa teritoriile populate de romani din Imperiul Austro-
Ungar.
2. În baza sursei C stabiliți care a fost efectul acestor promisiuni ale regelui Ferdinand I asupra
comportării ostașilor români în luptele din vara anului 1917.
In urma participarilor ostasilor in razboi, ei obtineau dreptul de a stapani mai mult pamant dar
si drepturi publice.
 III. Harta istorică.
a. Numiți 2 state aliate cu România în Primul Război Mondial
Maria Britanie, Franta.
b. Indică pe hartă 3 elemente (hotare, teritoriu, capitala) valabile celor 2 state aliate României
în Primul Război Mondial. Alcătuiește o legendă și explică inscripțiile sau simbolurile.
IV. Redactați un eseu la tema: Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu
România.
Sursa A Din Declarația de Unire a Basarabiei cu România 27 martie/9 aprilie 1918.
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească
(Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria,
ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea
dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și
hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa România.

Unirea Basarabiei cu Romania

Dupa revolutia din Februarie din Rusia, se intensifica miscarea nationalista din Basarabia. Ideea
autodeterminarii nationale capata un contur concret in timpul intrunirilor intelectualilor basarabieni.
La 2 aprilie 1917 este creat Partidul National-Moldovenesc, programul caruia prevedea dobandirea
drepturilor cetatenesti si nationale pentru cetatenii Basarabiei. La 20-28 octombrie 1917 este
convocat Congresul soldatilor moldoveni, care a adoptat o multime de rezolutii de o deosebita
importanta precum proclamarea autonomiei Basarabiei si constituirea Sfatului Tarii.
Situatia noii formatiuni statale era grea: armata abia se crea, iar armata rusa care se retragea in
mod dezorganizat, savarsea acte de jaf si distrugeri in masa. In aceste conditii, Sfatul Tarii a trimis la 5
ianuarie 1918 la Iasi o delegatie care a cerut introducerea armatei romane in Basarabia. Dupa acordul
Antantei, la 13 ianuarie 1918, trupele intra in Basarabia.
O data cu proclamarea independentei Ucrainei, legaturile Basarabiei cu Rusia s-au intrerupt, de
aceea la 24 iunuarie 1918 Sfatul Tarii a votat Declaratia de Independenta a Republicii Democratice
Moldovenesti. Dupa proclamarea independentei, miscarea prounionista s-a intensificat. La 27 martie
1918 Sfatul Tarii a votat unirea Basarabiei cu Romania. Sfatul Tarii si-a continuat activitatea pana la
data adoptarii legii agrare pentru Basarabia din 2 decembrie 1918, cand a votat unirea
neconditionata cu Romania.