Bateria electrică

Tipuri și definiții
 Definiția bateriei

Bateria este un dispozitiv format dintr-una sau mai multe celule

electrochimice cu conexiuni externe pentru alimentarea dispozitivelor
electrice precum lanterne, telefoane și mașini electrice.
 Puțină istorie

 Fizicianul italian Alessandro Volta a

construit și a descris prima baterie
electrochimică, pila voltaică, în 1800.
Aceasta a fost o grămadă de plăci de
cupru și zinc, separate prin discuri de
hârtie îmbibate cu saramură, care ar
putea produce un curent constant
pentru o durată considerabilă de timp.
Volta nu a înțeles că tensiunea se
datora reacțiilor chimice.
Principiul de operare

 Bateriile transformă energia chimică direct în energie electrică.

În multe cazuri, energia electrică eliberată este diferența dintre
energiile de coeziune sau de legătură ale metalelor, oxizilor sau
moleculelor supuse reacției electrochimice. De exemplu,
energia poate fi stocată în Zn sau Li, care sunt metale cu energie
mare, deoarece nu sunt stabilizate prin legarea electronilor,
spre deosebire de metalele de tranziție. Bateriile sunt
proiectate astfel încât reacția de oxido-reducere favorabilă din
punct de vedere energetic poate apărea numai dacă electronii
se deplasează prin partea externă a circuitului.
Structura bateriei

 Capac metalic
 Sigilii
 Tijă de carbon
 MnO2 amestecat cu carbon
pudră
 Container de zinc
 Bază metalica
 Tipuri de baterii

 Baterii primare - nu pot fi încărcate odata decăzute.

Avantajele lor sunt mărimea compactă și disponibilitatea în
diverse forme, cum ar fi cilindrice, butoane,
dreptunghiulare și prismatice care au densitate mare de
putere și nivel scăzut de descărcare.
 Baterii secundare - aceste baterii sunt reîncărcate din nou și
din noudupă descărcarea electrică. De exemplu , încărcarea
bateriilor mobile sau laptop. În prezent, bateriile secundare
sau reîncărcabile sunt omniprezente