19 Ianuarie, 2021 [LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”]

Profesor: Iu.Subotin

Disciplina CHIMIA
Numele, prenumele Cazacu Dragos
Clasa 10 „A”
Verificat profesor______________

Lucrare practică
Tema „Reacţii ionice de schimb ”
Scopul: consolidarea în practică a cunoştinţelor obţinute la tema „Reacţii ionice de schimb”.
Utilaje şi reactivi: eprubete, stativ, apă distilată, soluţii de Na 2CO3, H2SO4, FeCl3, NaOH, Pb(NO3)2, KI, CuCl2, BaCl2,
CaCl2.

Efectuarea lucrării

Experienţa 1. Identificarea ionului SO42- (Ba2+)

Turnăm într-o eprubetă 1-2 ml soluţie nitrat de bariu şi 1-2 ml soluţie sulfat de sodiu. Notăm ecuaţia reacţiei în
formă moleculară şi ionică:

Ba(NO3)2+Na2SO4—>BaSO4+NaNO3 EM
Ba2++2NO3-+2Na++SO42- BaSO4+2Na++2NO3 EIC
Ba2++SO42-BaSO4 EIR

Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă că s-a format un precipitat de culoarea albă.

Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului de SO42- și a celui de Ba2+
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cei de Ba 2+și SO42-.

Experienţa 2. Identificarea ionului CO32- (Ca2+)

A. Turnăm într-o eprubetă 1-2 ml soluţie carbonat de sodiu şi 1-2 ml soluţie acid clorhidric. Notăm
ecuaţia reacţiei în formă moleculară şi ionică:

Na2CO3+2HCl 2NaCl+H2O+CO2 EM

2Na++CO32-+2H++2Cl- 2Na++2Cl-+H2O+CO2 EIC

CO32-+2H+ H2O+CO2 EIR

 19 Ianuarie, 2021 [LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”]
Profesor: Iu.Subotin
Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă formarea unor bule de gaz incolor.

Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului de CO 32 -
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cei de CO 32-+2H+.

B. Turnăm într-o eprubetă 1-2 ml soluţie carbonat de sodiu şi 1-2 ml soluţie clorură de calciu. Notăm ecuaţia
reacţiei în formă moleculară şi ionică:

Na2CO3+CaCl22NaCl+CaCO3 EM

2Na++CO32-+Ca2++2Cl- 2Na++2Cl-+CaCO3 EIC

CO32-+Ca2+ CaCO3 EIR

Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă formarae unui precipitat de culoare albă.

Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului de Ca2+ și a celui de CO32-
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cei de CO 32-+Ca2+

3. Identificarea ionului Fe3+

Turnăm într-o eprubetă 1-2 ml soluţie clorură de fier (III) şi 1-2 ml soluţie hidroxid de sodiu. Notăm ecuaţia
reacţiei în formă moleculară şi ionică:

FeCl3+3NaOH3NaCl3+Fe(OH)3 EM

Fe3++3Cl-+3Na++3OH-3Na++3Cl-+Fe(OH)3 EIC

Fe3++3OH- Fe(OH)3 EIR

 19 Ianuarie, 2021 [LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”]
Profesor: Iu.Subotin

Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă formarea unui precipitat de culoare maro.

Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului de Fe3+
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cei de Fe 3++3OH

4. Interacţiunea bazei insolubile cu acizii

În eprubeta cu hidroxidul de fier (III) din experienţa anterioară adăugăm soluţie de acid clorhidric până la
dizolvarea precipitatului. Notăm ecuaţia reacţiei în formă moleculară şi ionică:

Fe(OH)3+3HCl FeCl3+3H2O EM

Fe(OH)3+3H++3Cl- Fe3++3Cl-+3H2O EIC

Fe(OH)3+3H+ Fe3++3H2O EIR

Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă formarea unui precipitat de culoare maro care se ridică la suprafața paharului.
Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului de Fe3+
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cel de 3H +

5. Identificarea ionului Pb2+ (I−)

Turnăm într-o eprubetă 1-2 ml soluţie nitrat de plumb (II) şi 1-2 ml soluţie iodură de potasiu. Notăm ecuaţia
reacţiei în formă moleculară şi ionică:
 19 Ianuarie, 2021 [LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”]
Profesor: Iu.Subotin

Pb(NO3)2+2KIPbI2+2KNO3 EM

Pb2+ 2NO3-+2K++2I- PbI2+2K++2NO3- EIC

Pb2++2I-PbI2 EIR

Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă formarea unui precipitat de culoare galbenă.

Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului Pb2+ și I-
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cei de Pb2+ și 2I-

6. Identificarea ionului Cu2+

Turnăm într-o eprubetă 1-2 ml soluţie sulfat de cupru şi 1-2 ml soluţie hidroxid de sodiu. Notăm ecuaţia
reacţiei în formă moleculară şi ionică:

CuSO4+2NaOH Na2SO4+Cu(OH)2 EM

Cu2++SO42-+2Na++2OH- 2Na++SO42-+Cu(OH)2 EIC

Cu2++2OH- Cu(OH)2 EIR

Imaginea până la reacţie Imaginea după reacţie

Observaţie. Se observă formarea unui precipitat de culoare albastră.

Concluzie. 1. Reacţia dată poate servi drept reacţie de identificare a ionului de Cu2+.
2. Deşi în soluţie au fost prezenţi mai mulți ioni, au reacționat doar cei de Cu 2++2OH-