PLAN DE LECTIE

DISCIPLINA: CHIMIE
PROFESOR:  MIHUTA bOGDAN
CLASA:  a X-a
DATA: 27 .05.2021
TEMA:  OXIZI
TIPUL LECŢIEI:  LECŢIE  DE  PREDARE  DE  NOI  CUNOŞTINŢE
OBIECTIVE OPERAŢIONALE ALE LECTIEI
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

 O1 – să definească oxizii

 O2 – să precizeze regula de denumire a oxizilor
 O3 – să clasifice oxizii
 O4 – să scrie metodele de obţinere ale oxizilor
 O5 – să scrie ecuatiile chimice referitoare la proprietăţile chimice ale oxizilor
 O6 – să precizeze utilizările oxizilor
 O7 – să rezolve exerciţii şi probleme referitoare la oxizi
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE FOLOSITE:
expunerea, modelarea, problematizarea, descoperirea dirijată, exerciţiul, experiment
didactic,ciorchinele, diagrama Venn

MATERIALE DIDACTICE:
Sistemul periodic, manualul, video-proiector, reactivi chimici necesari, planse educative (saruri), fise
de lucru adecvate

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
1. Moment organizatoric:
 Verificarea prezenţei elevilor,
 Verificarea ţinutei elevilor şi aspectului clasei,
 Se stabileşte liniştea şi atmosfera necesare activităţii didactice.
2. Verificarea cunoştinţelor anterioare:
 Se vor verifica cunoştinţele referitoare clasificarea substanţelor chimice.
3. Trecerea la lecţia nouă:
Această etapă începe cu trecerea titlului lecţiei pe tablă şi a secvenţelor informaţionale a lecţiei care
trebuie parcurse.

Definiţie: Compuşii binari ai oxigenului cu alte elemente, metale sau nemetale se numesc oxizi.

Formula generală:   E2On
Denumire: „oxid” + de + denumirea elementului (valenţa).
Ex. CO2 – oxid de carbon (IV) sau dioxid de carbon
CO – oxid de carbon (2) – când valenţa este secundară, se scrie cu cifre arabe.

La elementele cu valenţe multiple se foloseşte sufix:

Ex.  FeO – oxid feros – oxid de fer (II)

Fe2O3 – oxid feric – oxid de fer (III)
FeO  +   Fe2O3  =  Fe3O4 – oxid feroferic
Clasificare:
a)după compoziţie:                                               b)după proprietăţi:
– oxizi metalici                                            – oxizi bazici

– oxizi nemetalici                     – oxizi acizi

 Metode de obţinere:
1. A) Reacţii de combinare
a)Reacţia metalelor cu oxigenul
4Na       +       O2        –      2Na2O
2Mg      +       O2           –                2MgO
b)Reacţia nemetalelor cu oxigenul
C          +        O2                              CO2
S           +        O2                             SO2
1. B) Reacţii de descompunere
La încălzire, carbonaţii se descompun dând doi oxizi: unul metalic şi unul nemetalic. Reacţia se
numeşte „descompunere termică”.

CaCO3         t°C     –           CaO        +      CO2

MgCO3       t°C       –         MgO       +      CO2
CuCO3        t°C       –         CuO      +      CO2
Proprietăţi fizice:
Starea de agregare:
La temperatura obişnuită oxizii sunt:

 substanţe solide: oxizii metalici

 substanţe gazoase: ex. CO2, SO2, NO2
 substanţe lichide, foarte rar: SO3
Culoarea:
 incolori: CO2, SO2, SiO2
 coloraţi: CuO negru, CaO alb (var nestins), ZnO alb, HgO roşu,
Cr2O3 verde
Proprietăţi chimice:
1. A) Reacţii cu substanţe simple:
Anumite elemente chimice prezintă mai multe stări de valenţă.

Valenţa maximă este, în cazul nostru, valenţa faţă de oxigen şi poate ajunge până la un număr egal cu
numărul de ordine al grupei. În acest sens, întâlnim oxizi inferiori(valenţa elementului este mai mică) şi
oxizi superiori (valenţa elementului este mai mare).

Oxizii superiori pot fi obţinuţi prin reacţia oxizilor inferiori cu oxigenul:

2CO          +          O2         –               2CO2

2NO          +          O2          –              2NO2 (gaz brun)
1. B) Reacţii cu substanţe compuse
1. a) Reacia cu apa
Oxizii reacţionează cu apa astfel: oxizii metalici reacţionează formând baze, fapt pentru care sunt
denumiţi şi anhidride bazice (baze fără apă) iar oxizii nemetalici reacţionează cu apa formând acizi,
fapt pentru care se mai numesc şi anhidride acide (acizi fără apă).

Aceasta nu este valabilă pentru toţi oxizii.

 reacţia unor oxizi metalici cu apa

MI   =   Li, Na, K;  MII  =  Ca, Mg, Sr, Ba.
oxid metalic   +    apă  ®   bază

CaO          +          H2O                Ca(OH)2

Reacţia se numeşte stingerea varului şi are loc cu mare degajare de căldură.

Se va viziona filmul didactic de la adresa : https://www.youtube.com/watch?v=stCpjNsF-AU

Na2O        +          H2O                  2NaOH
 reacţia oxizilor nemetalici cu apa
oxid nemetalic   +   apă   ®  oxiacid

(acid care conţine oxigen în moleculă)

CO2      +      H2O                    H2CO3

SO2      +      H2O                      H2SO3
SO3      +       H2O                     H2SO4
1. b) Reacţia bazelor cu oxizi acizi
oxid acid     +    bază     ®   sare   + apă

CO2      +    Ca(OH)2             CaCO3 ¯    +      H2O

Reacţia se numeşte „tulburarea apei de var”.

CO2      +   2 NaOH                          Na2CO3     +    H2O

1. c) Reacţia acizilor cu oxizi bazici
oxid bazic    +     acid          ®        sare        +   apă

CuO             +    2HCl                     CuCl2      +     H2O

CuO     +     H2SO4                         CuSO4      +     H2O
1. d) Reacţia unor oxizi acizi cu unii oxizi bazici
oxid acid   +    oxid bazic   ®   sare

CaO       +      CO2                             CaCO3

MgO      +      CO2                             MgCO3
Importanţă şi utilizări:
 materii prime: Al2O3 (bauxita), FeO, Fe2O3;
 materiale de construcţii: CaO, SiO2;
 obţinerea acizilor: CO2, SO2, SO3, NO2, P2O3, P2O5;
 obţinerea nor baze: CaO (pt. var stins, Ca(OH)2);
 catalizatori: V2O5, MnO2, Al2O3;
 pigmenţi şi coloranţi: Pb3O4(miniu de plumb), Fe2O3, Cr2O3(verde),
ZnO (alb de zinc).

 alimentaţie: CO2 (prepararea sucurilor şi a sifonului)