Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Nanoîncrengătură: Pisces
Supraclasă: Osteichthyes
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Supraordin: Protacanthopterygii
Ordin: Salmoniformes
Familie: Salmonidae
Subfamilie: Salmoninae
Gen: Salmo
Nume trinomial
Este prezent in urmatoarele rauri si lacuri din tara noastra: Valea Tiblesului,
Minis si Nera, paraiele Varghis, Cormos si Casinului, Slanic, Teleajen, Azuga,
Lacul Rosu, Campul Cetatii, Niraj, Vida, Crisul Negru, Finis, Vascau, Somesul
Rece, Jiu, Bistrita Aurie, Lotru, Trotus, Putna, apele Slanicului, Brodina,
Sucevita, paraul Firiza etc.
Tipuri Corpul, cu o forma de fus turtit lateral, este putin mai lat, iar solzii ceva mai mari decat cei ai pastravului
indigen. Musculatura este la fel de dezvoltata, lucru vital pentru a se misca in voie in apele repezi de munte.
Dintii, puternici, sunt asezati asemanator cu ai pastravului indigen. Pe spate se poate distinge dorsala adipoasa
caracteristica salmonidelor.
Diferentele esentiale dintre cele doua specii de pastravi apar in modul cel mai evident la colorit. Spinarea
pastravului curcubeu este gri-albastruie, uneori cu nuante liliachii. Partile laterale lucesc argintiu, burta fiind
alba.
Pe corp se disting mai multe pete mici netivite cu alb. De la opercule si pana la caudala, pe ambele parti laterale
se intinde cate o dunga roscata-sidefie, care joaca in nuantele curcubeului, de unde si denumirea pestelui (linga
dunga roscata se mai vad uneori dungi albastre sau verzui).
Ritmul de dezvoltare al pastravului este mai rapid. Se dezvolta extrem de repede in conditii de crescatorie, unde
valorifica cu eficienta nutretul dar mai ales hrana provenita de la abatoare. Nu este la fel de pretentios in ceea ce
priveste temperatura apei si continutul ei in oxigen, el poate fi intalnit si la altitudini mai mici, anume in
regiunile preferate de lipan sau de scobar.
Este cunoscut faptul ca la aceste altitudini mai mici apa este mai calda, uneori mai tulbure si cu un continut in
oxigen dizolvat mai redus decat cel al cursurilor superioare (dintre munti) ale raurilor. In apele naturale, locurile
preferate ale pastravului se afla in jurul pietrelor, al diferitelor obiecte mai mari (picioare de pod, stalpi etc.) din
apa, sub malurile spalate ale raurilor.
Daca apa nu-i aduce hrana indestulatoare, paraseste aceste locuri, trecand la vanatoare.
https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83str%C4%83v
Pastrav de munte
Păstrăvul de munte sau păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), denumit adesea și păstrăv, este
un pește dulcicol răpitor din familia salmonide(Salmonidae), din apele curgătoare reci de munte,
din Europa (bazinul Oceanului Atlantic, bazinul mărilor Baltice, Nordului, Negre, Caspice,
Mediterane) și Asia Mică. Este o specie criofilă (temperatura optimă 14°-16°) și oxifilă și trăiește
numai în ape de munte (până la izvor), îndeosebi în cursul superior al râurilor și pârâielor,
ocazional în lacuri. În nordul Europei trăiește și la câmpie, în centrul Europei numai la munte. A
fost introdusă în America de Nord, Africa și Noua Zeelandă.
https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83str%C4%83v_de_munte