Profesorul preferat

Profesorul ideal, în viziunea mea, reprezintă o personalitate complexă

formată din câteva componente. Fiecare este foarte importantă și
indispensabilă profesorului.
În primul rând, el trebuie să convingă elevii săi că sunt foarte
capabili, să  le arate că ei pot avea performanță. Profesorul trebuie să îi
încurajeze  în ceea ce învață, să îi motiveze la schimbare. Toți elevii au o
valoare incontestabilă și au un talent înnăscut, profesorul poate să-i arate
elevului, cel puțin, că e posibil să însușească materia predată.
Profesorul trebuie să-i încurajeze cu propria persoană, cu propriul
exemplu.
În al doilea rând, profesorul investește în caracterul elevilor mai mult
decât în cunoștințele lor. Schimbarea elevului este foarte importantă și e
mult mai importantă decât notele elevului.
Un elev cu caracterul schimbat va respecta profesorul, ceea ce a investit
el și se va purta cu el cu respect. Profesorul nu va fi în poziția să
„cerșească respectul.Un elev schimbat va găsi singur motivația de a
învăța și va încuraja și pe alții s-o facă.
Un elev încurajat să-și schimbe atitudinea va investi singur în
persoana sa și este o probabilitate mai înaltă ca el să devină un
autodidact.Schimbarea elevului spre bine nu se face prin descurajarea lui
și nici prin compararea cu alții, ci printr-o competiție cu propria-i
persoană.Un profesor ideal are un caracter integru. El nu va învăța
integritatea dacă singur nu o va trăi.
Deseori, oamenii învață mai mult prin propriul exemplu, decât prin
cuvinte. În cazul în care vorbele nu coincid cu faptele sale, niciodată nu
va fi ascultat.  Un profesor are autoritate doar în cazul în care vorbele lui
coincid cu faptele lui. Elevii sunt cei mai buni critici, ei vor observa 
neconcordanța și aceasta îi va dezgusta.
Profesorul este un autodidact. El este implicat într-un proces continuu de
învățare. Un profesor bun este un elev bun, prin aceasta el dă exemplu
elevilor săi  și îi încurajează să depună un efort pentru a învăța. Se pare
că unii, din cauza grijilor ce se pot acumula în viața lor, renunță să mai
învețe. Cine nu învață – se plafonează. Poate în fața elevilor  profesorul
va face față, însă atitudinea sa față de elevi se va schimba: va deveni mai
iritat din lipsa de cunoaștere a elevilor și nu va mai avea răbdare să-i
învețe.
Profesorul găsește valoare în fiecare elev. Prin aceasta el nu critică
elevii și nici alți profesori. Expresia „Scopul scuză mijloacele” nu face
parte din mottou-rile sale. Chiar dacă elevii nu sunt la nivelul așteptării
profesorului, aceasta nu este o piedică pentru a investi în ei și a-i face să
respecte cunoștințele.
Un profesor bun îi ajută și pe ceilalți colegi ai săi, în special pe cei
fără prea multă experiență. Nu critică lipsa de experiență, ci știe să
scoată competiția dintre el și ceilalți colegi.
Mă bucur mult că am cunoscut astfel de perosoane care sunt și în
continuare exemple frumoase pentru mine și de la care învăț zi de zi.

Mihuta Madalina Paula

Pipp anul III BEIUS