Universitatea Bucure§ti

Facultatea de Istorie

Student: Beliciu Fiorentina luliana

Modul Psihopedagogic

Managementul clasei de elevi

lucu Romita

Cartea profesorului universitar, lucu Romita ,,Managementul clasei de elevi ” a fost publicata in
anul 2005. Lucrarea ofera o perspectiva generala a domeniului de baza al managementului
educational.

Structura, cat §i continutul lucrarii aduce raspunsuri multor intrebari fara raspuns in domeniul
proceselor psihopedagogice de instruire, dar §i de educare la nivelul clasei de elevi.

Unele capitole ale lucrarii prezinta §i explica pe larg conceptul de ,,influenta educationala”din
perspectiva domeniului studiat. Cu privire la cadrul didactic, se apreciaza a fi nepotrivita limitarea
la un simplu rol de conducere. Valorile profesionale ale cadrului didactic trebuie sa varieze. Este
absolut necesara invocarea variabilelor de natura pshihologica, pedagogica §i sociologica.

Lucrarea este structurata in cinci capitole. Capitolul I, intitulat ,,Probleme generale ale
managementului clasei de elevi” este la randul sau impartit in doua subcapitole §i anume:
Managementul clasei de elevi-delimitari conceptuale §i Rolurile manageriale ale cadrului
didactic.

Cel de al doilea capitol, ,,Dimensiunile managementului clasei de elevi” contine 16 subcapitole:

Dimensiunea ergonomica, Dispunerea mobilierului in sala de clasa , Vizibilitatea, Amenajarea
salii de clasa, Dimensiunea psihologica , Capacitatea de invatare a elevilor, Fundamentele
psihologice ale competentelor socio-relationale, Dimensiunea sociala , Clasa ca grup social,
structura informatiei sociale in grupul clasa, Structura informatiei sociale in grupul clasa,
Individualizare, grupare gi organizare in clasa, Dimensiunea normative, Normativitatea in clasa
de elevi, Dimensiunea operationala, Proceduri gi strategii de interventie ale cadrului didactic
Conformare gi complianta comportamentala in clasa, Dimensiunea inovatoare.

Capitolul III, denumit ,,Managementul clasei de elevi —aplicatii la nivelul procesului instructiv-
educativ” contine 2 subcapitole: Managementul instruirii, Managementul problemelor
disciplinare.

Capitolul IV, intitulat ,,Relatii educationale- interactiuni educationale in clasa de elevi are la
randul sau 6 subcapitole, respectiv: Relatii gi interactiuni educationale in clasa de elevi, Relatii
de intercunoagtere, Relatii de intercomunicare, Relaii socio-afective, Relatii de influentare,
Caracteristicile demersului de influenta educationale

Ultimul capitol, cel de-al cincilea, ,,Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi”. Acesta contine la randul sau 6 subcapitole: Situatiile de criza educationala in clasa de
elevi, Structura situatiilor de criza educationala in clasa de elevi, Strategii de interventie in
situatiile de criza educationala in clasa de elevi, Stiluri de interventie in situatii de criza
educationala, Interventia in cazul copiilor cu nevoi speciale in clasa, Interventia in cazul
abaterilor comportamentale grave.

Capitolul I- ,,Probleme generale ale managementului clasei de elevi”

Capitolul debuteaza cu o concluzie a lui Leroy care a incercat ca si multi altii sa identifice rolul
factorului relational in educatie. Cele afirmate de acesta au fost in unanimitate acceptate. Leroy
spunea "...copilul fiinta umana, situat intr-un anumit mediu, este profund influentat de acesta
(factor relational); comportamentul sau difera dupa cum traieste solitar sau in colectiv si depinde,
intr-o mare masura de natura relatiilor cu partenerii. Maturizarea nu aduce decat potentialitati pe
care interactiunile sociale trebuie sa le actualizeze". tn cadrul sistemului de educatie, profesorii
trebuie sa se raporteze la elevi. Activitatea profesorului nu consta doar in ceea ce acesta face la
catedra. Cadrul didactic trebuie sa intre in contact atat cu cei pe care ii educa, cat si cu parintii
acestora. Profesorul detine o pozitie importanta si speciala in cadrul sistemului de educatie si
invatare. Profesorii devin reprezentanti ai lumii adultilor in fata unor individualitati umane in
formare.

Cu privire la roluri manageriale ale cadrului didactic putem constanta o sumedenie de planuri de
referinta implicate in activitatea educationala. De aici constatam cateva comportamente
fundamentale ale profesorului in activitatea de instuire a elevilor, respectiv, planificare,
organizare, comunicare, conducere, coordonare, indrumare, motivare, consiliere, control si
evaluare.

Cea mai mare parte a acestor tipuri de comportament urmarite de actiunile si interventiile
pedagogice ale profesorilor sunt de nature manageriala. Managementul poate fi analizat drept o
caracteristica a unei activitati organizate.

tn procesul de instruire si educatie, conducerea se realizeaza asupra personalitatilor in formare.

Nereusitele din cadrul acestui process pot avea urmari sociale si individuale nefaste: anafalbetism,
delicventa, incompetenta,etc.

Capitolul V. ,,Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi”

Exista de multe ori momente in care profesorul se poate confrunta cu unele situatii ce in
aparenta sunt considerate neinsemnate, situatii care pot afecta buna functionare a activitatilor de
clasa.

tn acest capitol, se incearca definirea unei situatii de criza. Definitia prezentata in cadrul acestei
lucrari este urmatoarea:,, Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente
inopinante, neasteptate dar si neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul,
sanatatea ori siguranta clasei respective si a membrilor acesteia/’

Indeosebi, situatiile de criza sunt recunoscute numai in momente limita, fara a fi identificate
anterior si ingreunand gasirea unei solutii pe moment.

Situatiile de criza in clasa duc la instalarea unei stari de panica, insecuritate, se declanseaza in
mod instantaneu.
 tn asemenea situatii, de multe ori, in caz de criza educationala, profesorii se concentreaza in
mod gresit numai asupra activitatii de predare si ignora, nu neaparat din rea vointa, diversitatea
situatiilor educationale. O asemenea persectiva favorizeaza aparitia situatiilor de criza §i
imposibilitatea descoperirii unei solutii prompte.

tn continuarea s-a incercat o identificare a principalelor tipuri de crize. Ghinea Viorica in

lucrarea "Gestiunea crizelor, o provocare pentru managementul educatiei" propune urmatoarea
tipologie: a. in functie de gradul de dezvoltare in timp, b. dupa gradul de relevanta, c.dupa
numarul subiectilor implicati.

Interventiile pripite pot crea un adevarat haos in cadrul sistemului educational. tnainte de a
aduce solutii pentru a elimina criza respectiva, trebuie sa fie stabilite demersuri pentru a investiga
starea initiala a fenomenelor.

Pentru a rezolva cat mai repede o situatie de criza, trebuie in primul rand realizata identificarea
§i cunoasterea situatiilor de criza. Aici ne referim la conflicte si situatii greu de gestionat intre
elevi, in relatia profesori-parinti, intre clase. Acestea sunt doar cateva dintre posibilele situatii de
criza ce intervin pe parcursul activitatilor scolare de zi cu zi.

Cu privire la structura interna a crizei educationale, observam ca ea se prezinta sub forma unei
stari complexe si multidimensionale.Initiativele de solutionare trebuie sa se afle in concordanta cu
complexitatea existenta la nivel structural. Principiile care administreaza interventia manageriala
de rezolvare a unei eventuale crize sunt:onestitatea, colaborarea, interes comun.

Pregatirea manageriala are un rol important in micsorarea efectelor generate de momentul de

criza si in eliminarea acesteia. Cumulul de informatii ale cadrului didactic nu mai sunt suficiente
din punct de vedere al pregatirii profesionale. Interventiile pripite care nu sunt conforme cu
realitatea pot fi primejdioase.

tncercarea de solutionare a crizelor este definita in lucrare astfel: ,,o initiativa managerial^ prin
excelenta care se organizeaza, se conduce si se desfasoara dupa legitati, principii si functiuni cu o
solida specificitate manageriala.”

Inainte de a introduce demersuri de solutionare in contextul unei crize educationale, trebuie sa

fie stabilite initiativele de identificare initiala a fenomenelor, de elucidare si investigare.
 Crizele educationale ca si fenomene scolare in cadrul clasei de elevei pot fi datorate unor
conflicte, a unor situatii dificil de manevrat.

Orice minut risipit in fazele incipiente poate avea urmari nefaste mult mai tarziu, zile de cautari
si multiple demersuri. Profesorul trebuie sa fie prompt si rapid atunci cand se confrunta cu astfel
de situatii. Durata de luare a deciziei trebuie sa fie una destul de scurta si lipsita de ezitari.

Decizia reprezinta un proces de alegere in vederea atingerii unui rezultat in mod obiectiv,
reprezinta selectarea dintr-un numar de alternative a unui anumit curs al actiunii. Luarea de
decizii este datorata asumarii unei responsabilitati manageriale. Cand iei o decizie, trebuie sa ai in
vedere si consecintele acesteia, negative sau pozitive.

In domeniul educational, decizia are un caracter complex, mult mai complex decat in cadrul
altor domenii intrucat vizeaza omul in formare, elevul. Reprezentarile deciziei educationale in
plan general, din punct de vedere social sunt urmatoarele: caracterele formate de scoala vor activa
dupa finalizare studiilor in cadrul unei colectivitati in care se vor putea integra in functie de
maniera in care acestia au fost socializati. Din punct de vedere moral, decizia educationala poate
determina fie negativ fie pozitiv un destin uman pentru o perioada indelungata a existentei.

Cladificarea deciziilor tine cont de cateva aspecte. Dupa gradul de cunoastere a efectelor, exista
decizii de rutina, decizii creatoare. In functie de gradul de incertitudine, deciziile pot fi certe,
incerte sau in stare risc. Aceasta impartire ii apartine profesorului Catalin Zamfir.

Cu privire la abaterile comportamentale grave, autorul lucrarii se raporteaza la acestea ca fiind

printre situatiile de criza educationala cu gradul cel mai ridicat de risc. Acestea determina consum
de efort din partea cadrelor didactice si de energie. In aceasta categorie intra violenta, manifestata
in plan juridic sub forma delicventei. Abaterea comportamentala grava reprezinta o atitudine cu
caracter antisocial.