PROIECT DE CERCETARE EDUCAȚIONALĂ

AN ȘCOLAR 2015-2016
PROFESOR PROPUNĂTOR: BOBOC IRINA

ROLUL STRATEGIILOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN FORMAREA

DEPRINDERILOR DE MUNCĂ INTELECTUALĂ
 

I. PROBLEMA CERCETATĂ:
”Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp gandurile lor sunt robite si tulburate
de vreo patima. Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta, daca vreti sa va primeasca
invataturile. Este tot atat de imposibil sa imprimi un caracter frumos si armonios intr-un suflet
care tremura, pe cat este de greu sa tragi linii frumoase si drepte pe o hartie care se misca.”
(John Locke-“ome !houghts "oncerning Education”#.

a) D!"#"$:

M%&'( a%"* +,a$%"",a%"*  stimulea$% participarea con&tient% &i activ% a

scopurilor 'n procesul instructiv-educativ, aut% copii s% caute, s% cercete$e, s% g%seasc%
singuri noile cuno&tin)e, s% afle singuri solu)ii la probleme, s% prelucre$e cuno&tin)ele, s% le
sistemati$e$e, pun*nd accent pe 'nv%)area prin ac)iune, pe manipularea 'n plan manual &i
mental a obiectelor, ac)iunilor+ sunt metode de interac)iune colectiv%, facilit*nd colaborarea
dintre copii+ intensific% schimbul de idei &i informa)ii+ aduc copii 'n contactul direct cu
realitatea 'nconur%toare, cu situa)ii concrete de via)% real%, care dau prile de participare la
re$olvarea problemelor practice din realitate &i 'i atrag 'n crearea de bunuri materiale+ solicit%
cu eficacitate g*ndirea, imagina)ia, memoria &i voin)a copiilor+ imprim% actului de instruire un
 pronun)at caracter formativ  educativ.

) I,&$%a#ț/ ș" a%a("%a% %&$%"/ ș" ,$a%"/:

n ultimul anii, sistemul de 'nv%ț%m*nt se confrunt% cu o nou% 'ncercare a sa. ceasta

const% 'n modul 'n care cunoștinețele și deprinderile 'nsușite 'n mediul educațional corespond
nevoilor ulterioare ale elevilor, cu prec%dere nevoilor acestora pe plan social. stfel, e/ist% o
necesitate a preg%tirii copiilor pentru o via)% activ% &i creativ%, pentru o mai mare participare
la re$olvarea multiplelor &i comple/elor probleme ale societ%)ii. 0e aceea, %&'( a%"* + 
,a$%"",a%"* devin preocuparea 'nv%)%m*ntului pentru formarea unei atitudini active, ba$ate
 pe curio$itatea intrinsec% de a cunoa&te, a e/plora &i a descoperi, dorin)a de a observa &i
e/plica, de a e/perimenta, de a construi, de a crea.
 
) S&,( $/$"%:

ntruc*t lecția continu% s% repre$inte pentru mult% vreme un loc e/trem de important 'n
ansamblul formelor de organi$are a proceselor de 'nv%ț%m*nt. 0e aceea, modul 'n care modul
'n care obiectivele propuse 'n cadrul fiec%rei lecții corespund nevoilor actuale ale elevilor și
aut% la de$voltarea unei atitudini active și creative cap%t% o importan ț% primordial%. stfel,
 

Ioan "erghit preci$a$% c% efectele educative alelec)iei pot fi multiplicate pe diverse c%i, dintre
care dou% se impun ca esen)iale1
2. deschiderea lec)iei c%tre via)%, ancorarea sa 'n lumea real%, valorificarea e/perien)ei
de via)% a elevilor &i chiar transformarea lec)iilor 'n cadrul vie)ii reale.
  3. accentuarea caracterului activ-participativ al lec)iei care trebuie s%-i implice, s%
angae$e, s% solicite plenar elevii 'n desf%&urarea procesului de 'nv%)%m*nt, s% reali$e$e o
leg%tur% intim%, puternic motivant% 'ntre elevi &i sarcinile de 'nv%)are pe care trebuie s% le
re$olve.
  S&,( $/$"% 'n decursul acestui proiect este urm%rirea rolului metodelor activ-
 participative 'n cadrul unei clase e/perimentale și una de control, prin implementarea unor noi
activit%ți activ-participative 'n cadrul clasei e/perimentale și urm%rirea și compararea
re$ultatelor obținute dup% finali$area perioadei proiectului cu cele ale clasei de control.
 
') M&%"*aț"a ,$&#a(/ a a($"" %":
 

4aloarea profesional% a unui cadru didactic const% 'n modul 'n care reușe ște cu succes
s% adapte$e conform nivelului fiec%rei clase diferite tipuri de metode activ-participative, astfel
'nc*t la finalul orei obiectivele specifice, derivate din cele generale, s% fie atinse și asimilate 'n
mod corespun$%tor de c%tre elevi, acestea fiind corelate corespun$%tor cu strategii și metode
specifice conținutului informațional avut 'n vedere.

II. SINTE3A IDEILOR PRIVIND STADIUL CUNOA ȘTERII

PROBLEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE

nv%)area nu mai poate fi privit% ca o simpl% receptare &i 'nsu&ire a unor cuno&tin)e
 pre$entate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenea$% capacit%)ile
elevilor 'n reali$area unei multitudini de sarcini instructiv-educative. 0evenind participan)i
activi 'n procesul pred%rii &i 'nv%)%rii, elevii nu mai repre$int% doar un auditoriu gata s%
recepte$e pasiv ceea ce li se transmite sau li se demonstrea$%. 5rin utili$area metodelor activ-
 participative, energiile lor sunt mobili$ate pentru efectuarea unor sarcini, 'n acest fel fiind
 puse 'n oc capacitatea de ra)ionare, 'n)elegerea, imagina)ia, memoria, puterea de anticipare,
creativitatea. 6 lec)ie activ% se spriin% pe metode &i procedee active, fructific*nd nevoia
spontan% de activitate a copilului, pe care 'l eliberea$% de constr*ngere &i 'l asocia$% la propria
lui formare. nv%)area trebuie s% e/ercite o influen)% profund% asupra personalit%)ii elevilor,
de$volt*ndu-le capacit%)ile de cunoa&tere &i via)a emo)ional%. 7etodele activ-participative,
sublinia$% J. 5iaget, au drept re$ultat educarea autodisciplinei &i a efortului voluntar,
 promovea$% interesul, activitatea spontan%, munca independent%.
 

nsu&irea cuno&tin)elor se reali$ea$% mai bine prin ac)iuni personale ale elevilor,
diriate de profesor, dec*t prin procedee de simpl% repeti)ie a ceea ce s-a primit &i 'nregistrat.
6 astfel de 'nv%)are nu este posibil% dec*t utili$*nd metode care pun 'n oc activit%)ile proprii,
creatoare ale elevilor &i 'i determin% s% participe activ la elaborarea cuno&tin)elor, ce urmea$%
s% fie 'nsu&ite. Este necesar ca metodele utili$ate s% )in% seama de natura proprie a copilului &i
s% fac% apel la legile construc)iei psihologice ale individului, la legile de$volt%rii lui. Interesul
elevilor pentru lec)ie cre&te atunci c*nd profesorul procedea$% la o angaare a fiec%ruia 'n
descoperirea (de fapt redescoperirea# cuno&tin)elor. ctivi$area elevilor, pentru a-i face p%rta&i
la propria formare, nu se va reali$a dac% profesorul procedea$% prin afirmare - negare -
e/plicare, f%r% a utili$a for)ele lor psihice 'ntr-o dinamic% intelectual% continu% &i echilibrat%.
0e aceea, cubul, e/plo$ia stelar%, turul galeriei, mo$aicul, diagrama 4enn sunt metode
și tehnici de predare ce pot fi utili$ate cu un real succes 'n activit%)ile instructiv-educative.
0iversitatea metodelor utili$ate 'n predare &i 'nv%)are r%spunde unei nevoi fundamentale de
varia)ie, diferen)iere, nuan)are &i particulari$are a activit%)ii didactice. Ea l%rge&te &i
'mbog%)e&te considerabil e/perien)a de predare a profesorului &i e/perien)a de 'nv%)are a
elevilor, oferind posibilitatea unor strategii de ac)iune cuprin$%toare, de o mai mare suple)e &i
adecvare la multitudinea sarcinilor &i situa)iilor instructiv-educative.

III. IPOTE3A ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

a) I,&%4a:

copul final al acestui proiect se conturea$% 'n urul ideii de eficienti$are a

randamentului școlar ce va fi m%surat% prin re$ultatele finale obținute sub forma calitate-
cantitate, red*nd un aspect motivațional actului instructiv-educativ.

) O"%"*( $%/$"":
O1 0eterminarea preg%tirii elevilor at*t a celor ce fac parte din clasa e/periment, c*t și a
celor de fac parte din clasa de control 'nainte de implementare 'n procesul intructiv-educativ a
metodelor activ-participative printr-un test iniț ial.
O2 nregistrarea re$ultatelor testelor inițiale a elevilor clasei e/periment și a clasei de
control.
O Implementarea metodelor activ-participative 'n procesul instructiv-educativ pe o
 perioad% determinat% de 3 luni de activitate școlar%.
O7 nali$a ulterioar% a metodelor activ-participative ce conduc la creșterea randamentului
școlar și a re$ultaelor școlare.
 

8) A#a("4a ș" '$"$a %&'(&$ a%"* ,a$%"",a%"* !&(&"% 9# a'$( (a"
,$"#%:

M%&' %$a'"ț"&#a( ; "#%$a%"*

METODE TRADIȚIONALE METODE INTERACTIVE

C#%$a% , ,$&!&$ <$a ' "#!&$aț"") C#%$a% , (* ș" , a%"*"%a%

=C&#"a$a #"'"$ț"&#a(/ =C&#"a$ (%"'"$ț"&#a(/

=T$a#"%$ ' #&ș%""#% =A#% , '4*&(%a$a ?#'"$""
=E*a(a$ !&$a%"*/
=E*a(a$ > $,$&'$ =Î#$a@a4/ ,a$%"",a$a "#"ț"a%"*a
=Pa"*"%a%a &,""(&$ $a%"*"%a%a
=A%&$"%a%a a'$(" '"'a%" =Pa$%#$"a%( a'$ '"'a%" ;(*

1. C(
trategie de predare'nv%țare ce urm%rește un algoritm ce vi$ea$% descrierea, compara ția,
asocierea, anali$area, aplicarea, argumentarea atunci c*nd se dore ște e/plorarea unui subiect
nou sau unul cunoscut pentru a fi 'mbog%țit cu noi cunoștințe sau a unei situa ții privite din mai
multe perspective.
E%a,
-  !&$a4/ $,$" ' 6 (*".
- !"a$ (* '"# $, "#%$,$%a4/ # $&( 9# !#ț" ' a$"#a ,$""%/ ș" ,&%a%/ ,
#a '"# !ț( (".
- (*"" $4&(*/ a$"#a "#'"*"'a( 9#%$-# %", 'a%.
- ,$4"#%/ , $?#' (a #"*( ' $, $/,#( !&$(a%.
2. E,(&4"a %(a$/
Este o metod% de stimulare a creativit%ții, o modalitate de rela/are a copiilor și se ba$ea$% pe
formularea de 'ntreb%ri pentru re$olvarea de noi probleme și noi descoperiri.
E%a,( %&'":
- (*"" aș4aț" 9# "$ ,$&,# ,$&(a ' $4&(*a%
- , %aa a$  $" "'a #%$a(/
 

- , 5 %(ț  $" ?% & 9#%$a$ ' %",( CE CINE UNDE DE CE CND "a$ 5
(*" %$a ?% & 9#%$a$
- !"a$ (* '"# " 5 9ș" a( -7 &(" &$a#"4?#'- 9# "#" $,$"
- $,$"( &&,$a4/ 9# (a&$a$a 9#%$/$"(&$
- (a ,"$a$a %",(" (*"" $*"# 9# $ 9# @$( %(ț" a$" ș" ,# 9#%$/$"(
(a&$a% <# $,$4#%a#% a( $,(")
- (*"" (&$(a(% $,$" $/,#' (a 9#%$/$" a !&$(a4/ 9#%$/$" (a 9#%$/$".
 . M%&'a ,/(/$""(&$ ?#'"%&a$.
a)P/(/$"a a(a%$/ + este liderul, conduce activitatea. Este p%l%ria responsabil% cu controlul
discuțiilor, e/trage conclu$ii  clarific%8alege soluția corect%
)P/(/$"a a(/ + deține informații despre tema pus% 'n discuție, face cone/iuni, ofer%
informația brut% așa cum a primit-o  informea$%
)P/(/$"a $&" + '&i e/prim% emotiile, sentimentele, sup%rarea, fa)% de personaele 'nt*lnite,
nu se ustific%  spune ce simte
')P/(/$"a #a$/ + este criticul, pre$int% posibile riscuri, pericole, greșeli la solutiile propuse,
e/prima doar udec%ți negative  identifica greșelile
)P/(/$"a *$' + ofer% solu)ii alternative, idei noi, inovatoare, caut% alternative 9"e trebuie
f%cut:;  generea$a idei noi
!)P/(/$"a a(#/ + este creatorul, simbolul g*ndirii po$itive &i constructive, e/plorea$%
optimist posibilit%țile, creea$% finalul. efortul aduce beneficii.
 7. T$( a($""
0efiniție  tehnic% de 'nv%țare care 'ncuraea$% copiii s%-&i e/prime opiniile cu privire la
solu)iile propuse de colegii lor.
D$"$a %&'"
1. S !&$a4/ $,$" ' ?% 7 &,""
2. C&,""" $4&(*/ & a$"#/ ' ($ a$ ,$"% a" (% &(ț""
. P$&'( a%"*"%a"" $,(&$ - '# &(a@ ,&%$  ,# , ,$"" (a" a$
 %$a#!&$/ 9#%$-& a($" &4"ț"&#a(/
7. La #a(( 'a% ' ,$&!&$ &,"" %$ , (a !"a$ ,&#a% ,#%$ a a"#a &( ț""(
"'"( ,$&, ' &(" ș" ( $" , ,&%$ 9#%$-# (& %a"("% a#%$"&$ &#%a$""(
$"%" 9#%$/$"( &$*aț""(.
5. D,/   %$"#/ %$( a($"" $,$"( $*"# (a (&( "#" ț"a( ș" "% &#%a$""(
&$*aț""( ' , ($a$a (&$ $a"#?#'-ș" ,$&'(.
 

5. P$'a$a +9#*/ța$a $",$&/

D!"#"$: strategie de 'nv%țare prin studiu pe te/t8imagine pentru de$voltarea comunic%rii
elev-elev.
1.R4a$a - se e/pune sinte$a te/tului citit sau a imaginii vi$uali$ate timp de <-=min -
>E?@7!6>II
2.P#$a ' 9#%$/$" - anali$ea$% te/tul sau imaginea 'n grup apoi se formulea$% 'ntreb%ri -
A!>EBC!6>II
.C(a$"!"a$a 'a%(&$ - se identific% cuvinte, e/presii, comportamente și se g%sesc 'mpreun%
r%spunsuri - "L>IDI"!6>II
7.P$"4a$a <,$&#&%"a$a) - se anali$ea$% te/tul8imaginea și progno$ea$% ce se va
'ntampla, e/primand cele mai neașteptate idei, fapte  5>E?I"C!6>II
6. R,&$%a@(
D!"#"$: este o strategie care utili$ea$a informatii despre situatii si evenimente specifice.
O"%"*: de$voltarea capacitatii de a transmite informatii despre un eveniment, un fapt, o
situatie pentru a determina pe ascultator sa inteleaga cursul real al evenimentului pre$entat
E%a,:
1. I'#%"!"a$a *#"#%("
2. C($a "#!&$a%""(&$
. S(%a$a "#!&$a%""(&$ (
7. E(a&$a$a #" ,(a#
5. R'a%a$a %%("

.M&4a"(
D!"#"$: presupune invatarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor si e/ercitarea
statutului de e/pert in reali$area unei sarcini de invatare.
O"%"*: documentarea si pre$entarea re$ultatelor studiului independent celorlalti, devenind
e/pert pntru tematica studiat%.
E%a,:
1. S%a"("$a %" " ",a$%"$a "# 7-5 %
2. O$a#"4a$a $,(&$ ' "#*a%a$
. C&#%"%"$a $,(&$ ' ,$%
 

7. A%"*"%a%" "# ",a "#"%"a(a ' "#*a%a$

5. E*a(a$.
. D"a$aa V##
e aplica cu eficienta ma/ima in activitatile de observare
O"%"*: sistemati$area cunostintelor- restructurarea idelor unui continut abordat
E%a,:
1.C&#"a$a a$"#"" ' ($.
2.A%"*"%a%a 9# ,$ a 9# $,
.A%"*"%a% 9# $,
7.A%"*"%a% !$&#%a(/.
H. M%&'a F$"&
D!"#"$ + este o metod% de re$olvare a unei probleme de c%tre participan ți pe ba$a
interpret%rii unui rol specific.
E%a,:
1. I'#%"!"a$a %$a$a ,$&("
2.R,a$%"4a$a $&($"(&$: C-C&#$*a%&$ E-E$a#% P- P""% O-O,%""%
. D4a%$a ,$&("
7. S"%a%"4a$a "'"(&$ ș" &#(4""(&$ a,$a &(ț"".
10.  C"&$"#(
timulea$% reali$area unor asociații noi de idei și permite cunoașterea propriului mod de a
'nțelege o anumit% tem%.
E%a,:
1.S $" # *?#% a  '#a4/ # &"% 9# "@(&( a 9# ,a$%a '  a %a(" ;
!&a" ' a$%"
2.E(*"" "#'"*"'a( a 9# $,$" "" "% "'" ,$"# *"#% a '# (a% ' %a
'a%/
.S !a (/%$" ,$"# ("#"" ' (a %"%( (a *"#%(;'#( (*"(&$
7. E% "# a %a ,$&,/ / !" #&%/ &,""(&$ a" a( ?#'  $a("4a4/
"#'"*"'a(.
 

• 7etodele și tehnicile didactice menționate și descrise anterior vor fi aplicate și

valorificate 'n cadrul clasei e/periment 'n decursul a doua luni de $ile, echivalentul a
2 ore de curs 'n cadrul orelor de limba engle$%.

IV. METODOLOGIA CERCETĂRII

1. I'#%"!"a$a *a$"a"((&$ ,"&-&"a(.

Eșa#%"&#( $%/$"" este constituit din elevii claselor a IF- a  (clasa e/periment# și a
IF-a B (clas% control#.
D$"$a *a$"a"((&$ ,"&-&"a(:
C(aa a I-a A- clasa e/perimental% este constituit% dintr-un efectiv de 2G elevi dintre
care 2H fete și G b%ieți. 7edia cea mai mic% 'nregistrat% 'n primul semestru este d , H, iar 
media cea mai mare o repre$int% ,. 4*rsta medie a elevilor este de 2< ani. e poate
observa o u șoar% creștere a motivației elevilor 'n r*ndul fetelor, mediile cele mai mari
fiind de altfel obținute de c%tre acestea. 7ediul din care provin maoritatea elevilor (=HK#
'l repre$int% cel rural.
C(aa a I-a B- clasa de control este constituit% dintr-un efectiv de 3H de elevi, dintre
care 22 fete și  b%ieți. 7edia cea mai mic% 'nregistrat% 'n primul semestu este de ,<, iar 
media cea mai mare o repre$int% , =. 4*rsta medie a elevilor este de 2< ani. 0e
asemenea, motivația pare o constant% 'n activitatea școlar% mai mult 'n r*ndul fetelor,
dec*t a b%ieților. 7ediul din care provin elevii 'l repre$int% cel urban cu o propor ție de H
K și cel rural cu o proporție de H K.

D$a%a: 3 luni de actiivtate didactic%, perioada  febriarie 3H2- 2 aprilie 3H2. ceast%
 perioad% este echivalentul a  s%pt%m*ni de activitate didactic%, adic% 2 ore de curs.
T",&(&"a (ț""(&$: 7etodele activ-participative au fost implementate 'n decursul orelor 
de curs la limba engle$%, de aceea tipologia lec țiilor fiind una foarte variat% inclu$*nd
lecții de  predare de noi cunoștințe, lecție mixtă, lecție de recapitualre și consolidare a
informaț iilor ori lecț ii de evaluare. stfel s-a urm%rit ca 'nsușirea și valorificarea
 potențialului acestor metode didactice s% se fac% la toate nivelurile, astfel 'nc*t s% se
reali$e$e activarea elevului 'n decursul orelor, s% se implice activ, s% fac% corela ții 'n mod
individual, oferind un feed-back continuu cadrului didactic, astfel 'nc*t 'nv%țarea s% fie
centrat% e/clusiv pe elev, acesta dețin*nd ponderea cea mai mare 'n actul educa țional.
=E"%/ ș" & $" ' !% #'a$ a ",(#%/$"" a%&$ %&' a%"*-
,a$%"",a%"*: se așteapt% ca odat% cu implicarea elevilor 'n acest tip de activit%ți și
deprinderea acestora cu noile tehnici de lucru, ace știa s% de$volte o atitudine creativ%,
spontan% astfel 'nc*t climatul colegial s% capete noi valen țe po$itive prin leg%turile create
'n decursul acestor lecții, 'ntruc*t elevii sunt preponderent implicați 'n activit%ți 'n grup și
 pe perechi dec*t 'n cele individuale sau frontale, 'n care era valorificat% doar rela ția
 profesor-elev.
 

T#"" ș" "#%$#% ' "#*%"aț":

n decursul cercet%rii s-au folosit o serie de tehnici și intrumente de investigație pentru
obținerea unor re$ultate optime precum1 metoda anali$ei, 'n special a documetelor școlare8
curriculare și de specialitate, metode de interpretare a datelor grafice, metoda testelor,
ancheta pe ba$% de chestionar.

D$"$a %#""(&$ ș" "#%$#%(&$ ' "#*%"aț ":

M%&'a a#%" 
ceasta este o metod% de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct
de informa)ii 'ntre cercet%tor &i subiec)ii supu&i investiga)iei, 'n cadrul c%ruia, se culeg
date (opinii, fapte, nevoi educa)ionale, interese, motiva)ii, cuno&tin)e, comportamente,
dorin)e, aspira)ii etc.#, 'n leg%tur% cu anumite fenomene, situa)ii &i manifest%ri. !rebuie s%
ad%ug%m, 'ns%, c% rela)ia de comunicare 'nt*lnit% 'n ca$ul anchetelor este dual%, dar 
 puternic asimetric%, 'ntruc*t cercet%torul este acela care proiectea$%, concepe, formulea$%
&i adresea$% o serie de 'ntreb%ri, stimul*ndu-i pe subiec)ii investiga)i (elevi, studen)i, cadre
didactice, p%rin)i, manageri din sistemul educa)ional etc.#, s% r%spund% &i culeg*nd astfel
informa)ii despre personalitatea &i comportamentele acestora.
A#%a  face posibil% reali$area de cercet%ri e/tensive prin culegerea datelor &i
informa)iilor de la o mas% mare de indivi$i, 'n scopul cunoa&terii c*t mai aprofundate a
fenomenelor investigate &i, desigur, 'n corela)ie cu ipote$a cercet%rii. Instrumentul specific
utili$at 'n anchete este chestionarul ('n latin% MNuestio” 'nseamn% c%utare, cercetare,
'ntrebare, interogatoriu#, care repre$int% un sistem de 'ntreb%ri (de cele mai multe ori se
recurge la 'ntreb%ri, dar se pot utili$a &i imagini grafice, desene, fotografii etc.#, de regul%
scrise, bine structurate 'ntr-o anumit% succesiune, pe ba$a unor considerente
metodologice, logice &i psihologice.
5rin aplicarea chestionarelor, cercet%torul va construi o colec)ie de r%spunsuri
referitoare la fenomenele, situa)iile &i manifest%rile investigate, pe care el nu le-ar putea
cunoa&te direct &i personal, dat% fiind r%sp*ndirea lor 'n spa)iu &i timp. 7odalit%)ile prin
care subiec)ii chestiona)i pot furni$a r%spunsurile sunt formularea 'n scris sau verbal% a
acestora, astfel 'nc*t distingem dou% tehnici de anchet%, corespun$%toare celor dou%
variante1 a# ancheta indirect%8 'n scris8 prin autocompletarea (autoadministrarea#
chestionarului b# ancheta direct%8 oral%.
E%a,( a$  ,a$$ ' &"" 9# $a("4a$a #" a#% #% $/%&a$(:
-preci$area clar% a problemei, a obiectivelor urm%rite, a obiectului anchetei stabilirea
e&antionului de subiec)i elaborarea instrumentelor de investiga)ie (chestionare, grile de
interviu etc.# reali$area anchetei pe teren anali$a &i prelucrarea calitativ% &i cantitativ%
(statistico-matematic%# a re$ultatelor ob)inute ('n prealabil s-au stabilit categoriile pentru
clasificarea r%spunsurilor, at*t pentru 'ntreb%rile deschise, c*t &i pentru cele 'nchise#.
C%"&#a$(
"hestionarul repre$int% un instrument des utili$at 'n cercet%rile pedagogice. 0e obicei,
chestionarele includ dou% p%r)i1 a# partea introductiv%  'n cadrul c%reia, dup% ca$1 - se
 

motivea$% subiec)ilor necesitatea aplic%rii chestionarului, reali$*ndu-se o sumar%

integrare8 conte/tuali$are a acestui instrument 'n ansamblul cercet%rii  se eviden)ia$%
avantaele generale &i specifice ale anchetei respective  se preci$ea$%, 'ntr-o manier%
sintetic% &i comprehensiv%, scopul &i obiectivele cercet%rii  se preci$ea$% cine a ini)iat
cercetarea &i ancheta &i 'n ce scop  se fac preci$%rile &i recomand%rile necesare referitoare
la modul de completare a chestionarului, insist*ndu-se asupra importan)ei sincerit%)ii &i
onestit%)ii cu care se dau r%spunsurile. b# 'ntreb%rile propriu-$ise1 chestionarele pot include
de la 3- 'ntreb%ri la 3-HH ('n cercet%rile sociologice, de e/emplu#, func)ie de1 obiectul
cercet%rii, tipul cercet%rii, finalitatea propus%, tehnica de anchet%, felul 'ntreb%rilor,
calitatea &i num%rul operatorilor de anchet% (persoane care reali$ea$% ancheta#, resursele
materiale disponibile, timpul avut la dispo$i)ie.
@tili$area chestionarului ca instrument de cercetare impune respectarea anumitor 
cerin)e 'n alc%tuirea 'ntreb%rilor1 - s% se delimite$e foarte clar &i detaliat problema de
cercetat  s% se delimite$e &i s% se opera)ionali$e$e conceptele cu care se lucrea$%  
'ntreb%rile s% fie 'n concordan)% cu tema &i ipote$a cercet%rii  'ntreb%rile s% fie clar &i
concis formulate, utili$*ndu-se un limba accesibil  'ntreb%rile s% vi$e$e un anumit aspect
 bine delimitat &i s% nu sugere$e r%spunsul  s% se respecte particularit%)ile subiec)ilor 
chestiona)i.

M%&'a $%/$"" '&#%(&$ $$"(a$ " a a(%&$ '&#% &(a$

7etoda cercet%rii documentelor curriculare &i a altor documente &colare presupune
anali$a, din perspectiva anumitor parametri, stabili)i 'n concordan)% cu scopul &i
obiectivele cercet%rii, a datelor oferite de1
- documentele curriculare oficiale, care repre$int% &i o surs% de documentare, a&a cum
am ar%tat mai sus &i care ofer% aloanele activit%)ilor educa)ionale
- diferite documente &colare, care permit colectarea de date concrete referitoare la
activitatea cadrelor didactice &i a subiec)ilor 'nv%)%rii, conturarea unei imagini de
ansamblu asupra organi$%rii &i desf%&ur%rii activit%)ii educa)ionale la micro nivel &i
 prefigurarea unor dimensiuni ale cercet%rii.
- materiale componente ale portofoliului profesorilor1 planific%ri calendaristice,
 proiecte ale unit%)ilor de 'nv%)are, proiecte de activitate didactic%, fi&e de lucru, fi&e
 psihopedagogice ale elevilor, teste pedagogice de cuno&tin)e, conspecte, referate, folii
 pentru retroproiector, plan&e, modele materiale sau ideale, softuri etc.
- documente &colare oficiale1 regulamente interne, foi matricole, cataloage, rapoarte,
situa)ii &colare, procese verbale, fi&e8 rapoarte de observa)ie a activit%)ilor didactice, fi&e8
rapoarte de evaluare a activit%)ii didactice, rapoarte de preinspec)ie &i inspec)ie, orare etc.

M%&'a %%(&$ " a a(%&$ ,$& ' *a(a$ $"/

7etoda testelor are o larg% aplicabilitate 'n procesul de 'nv%)%m*nt, respectiv 'n
evaluarea didactic%, precum &i 'n cercet%rile pedagogice, permi)*nd ob)inerea de
informa)ii valoroase 'n leg%tur% cu personalitatea subiec)ilor investiga)i, cu nivelul de
competen)e &i cuno&tin)e al acestora, cu comportamentele lor etc. T%( $,$4"#%/ #
 

"#%$#% ' $%a$ alc%tuit dintr-un ansamblu de itemi, care vi$ea$% cunoa&terea
fondului informativ &i formativ dob*ndit de subiec)ii investiga)i, respectiv identificarea
 pre$en)ei8 absen)ei unor cuno&tin)e, capacit%)i, competen)e, comportamente, procese
 psihice etc. Itemul este o 'ntrebare, o prob%, o problem%, o tem%8 sarcin% (teoretic%,
 practic% sau teoretico-practic%# sau o unitate de con)inut care alc%tuie&te o cot% parte
independent% a unui test.
E%a, ș" %a,.

OBIECTIVE ACTIVITĂȚI PERIODI3ARE

O1 0eterminarea preg%tirii
elevilor at*t a celor ce fac parte din
clasa e/periment, c*t și a celor de
fac parte din clasa de control 'nainte  
de implementare 'n procesul
intructiv-educativ a metodelor activ-
 participative.
A1 5reg%tirea elevilor inițial%,
'nainte de implementarea noi
metode activ-participative se face
prin redarea unui test inițial ambelor  H !$a$" 2016
clase pentru stabilirea nivelului de
informații deținut 'n momentul H,
'nainte de demararea proiectului.

S%a,/:

tudierea documentelor școlare și

curriculare.

O2 nregistrarea re$ultatelor  A2 nregistrarea și comunicarea 10 !$a$" 2016

testelor inițiale a elevilor clasei elevilor a re$ultatelor testelor 
e/periment și a clasei de control. inițiale at*t din clasa e/periment c*t
și cea de control.

O Implementarea metodelor  A n cadrul clasei e/periment, 11 !$a$"- 1 a,$"("

activ-participative 'n procesul  pe durata desf%șur%rii cercet%rii 'n
instructiv-educativ.
 
2016
timpul orelor de limba engle$% se
vor folosi preponderent metode și
tehnici activ-participative at*t 'n
cadrul lecțiilor de predare și 'nsușire
de noi cunoștințe, lecții de
recapitualre și sistemati$are ori
lecții de evaluare. e va 'ncerca o
abodare didactic% dintr-o
perspectiv% centrat% e/clusiv pe
elev și pe interacțiunea elev-elev,
rolul profesorului fiind cel de
 

observator și dirior al secvențelor 

lecției.
S%a,/
n decursul perioadei 'n care are loc
cercetarea, profesorul reali$ea$% un
raport 'n care notea$% tehnicile și
metodele ce se dovedesc productive
și eficiente 'n cadrul orelor și
activea$% potențialul ma/im al
elevilor.
On raport se va menționa tipologia
lecției, obiectivele generle și
specifice ale lecției, tehnicile și
metodele folosite, dar și gradul de
obținerea al feed-backuluidin aprtea
elevilor.

n cadrul clasei de control se va

'ncerca o reducere a ponderii
activit%ților interactive, predarea și
'nv%țarea reali$*ndu-se pe tehnici și
metode ce valorific% mai mult
relația profesor-elev precum
conversația eursistic%, catehetic%,
e/pplicația, e/punerea, descrierea,
discuția ghidat% etc.
S%a,/

nali$a re$ultatelor obținute de

elevi și reali$area unei medii
generale at*t 'n clasa e/periment,
c*t și 'n cea de control.
O7 nali$a ulterioar% a metodelor  nali$a ulterioar% se va face pe 1 a,$"("-...
activ-participative ce conduc la  ba$a informațiilor consemnate 'n
creșterea randamentului școlar și a raportul completat gradual, dar și
re$ultaelor școlare.  pe ba$a unui chestionar efectuat 'n
r*ndul elevilor din cadrul clasei
e/periment și de control.

C%"&#a$

1. Î# a'$( #" a%"*"%/ț" */ ,(a / ($aț" <):

 

a# 'n mod individual b# cu colegul de banc% c# pe grupe d# modul de organi$are s%

alterne$e.

2. A%#" ?#' ,$&!&$( a##ț/ / & a#"%/ a%"*"%a%  *a '!/ ș$a ,

$, ,$"( ",( a( 'a*&a%$/ % ':
a# bucurie b# reținere c# team% d# alte st%ri de spirit.

. Î# a'$( #" a%"*"%/ț" '!/ș$a% , $, '#a*&a%$/ 'ț"# ț" 9#

#$a( $&(( ':
a# conduc%tor b# condus de restul grupului c# ini țiator și generator de noi
idei d# alte roluri
7. Da/ 9# %",( #" a%"*"%/ț" ' $, ,$&!&$( */ '#a4/ ("'$( a%"a
'#a*&a%$/ a*ț" %#'"#ța /:
a# s% coordonați 'ntreaga activitate b# s% desemnați alt coleg s% preia rolul c# s%
manipulați 'ntreaga activitate d# alte tipuri de atitudini.

5. C %", ' "#%$aț"# $'ț" /  $a("4a4/ 9# %",( #" a%"*"%/ț" , $,;

 9# ,$"J

a# de prietenie b# de competiție c# de subminare a celorlați colegi pentru un

c*știg individual d# alte tipuri de interacțiune.

6. Da/ 9# %",( #" a%"*"%/ț" , $,; 9# ,$" a%#" */ % '#a%/ &
a$"#/ ' ($ 9# &' &(%"* a%"%'"#a '#a*&a%$/ % ':
a# s% efectuați corespun$%tor sarcina dat% 'n mod individual b# s% cere ți p%rerea
tuturor colegilor de grup% c# s% cereți doar p%rerea celor mai buni colegi din grup%
d# alt% atitudine
. C&#"'$aț" / %&'( "#%$a%"* #% & $/ ' a */ *a(&$"!"a (a%$a
$a%"*/ ș" / ,a$%"",aț" 9# &' '"$% 9# a'$( a%"*"%/ț"" ,$&, ' ,$&!&$:

a# da, cu siguranț% b# depinde de situație c# nu d# imi este indiferent.

 

. A%#" ?#' #%ț" *a(a% 9# &' "#'"*'a( a%"%'"#a '#a*&a%$/ %

':
a# team% faț% de ideea de interacțiune direct% cu profesorul b# nesiguran ț% c#
siguranț% și 'ncredere d# alt tip de atitudine.

H. A%#" ?#' ,$&!&&$( */ a## ț/ / $a4/ & a%"*"%a%   *a '!/ ș$a

, $, *a ,(a /:
a# va alegeți singuri colegii de grup% b# profeosrul s% desemne$e membrii fie%crei
grupe c# alegerea s% s% fac% 'n mod aleatoriu d# nu are importanț%

10. Î# a'$( #" a%"*"%/ț" , $, a%"%'"#a !aț/ ' &("" ' $,/ %:
a# de egalitate b# de superioritate c# de inferioritate d# nu ma g*ndesc la
vreo atitudine anume.

IV. RE3ULTATE ANTICIPATE

7% aștept ca dup% finali$area e/perimentului, re$ultatele obținute și mediile reali$ate
'n cadrul clasei e/periment s% fie mai mari dec*t cele ob ținute de clasa de control. 7ai
mult dec*t at*t, prin re$olvarea chestionarului final, se urm%rește modului 'n care elevii
 percep la modul general activit%țile interactive și cele activ-participative și finalit%țile
urm%rite prin acest tip de activit%ți.
7ai mult dec*t at*t, implementare programului ce au 'n vedere metodele activ-
 participative nu au 'n vedere doar urm%rirea creșterii randamentului școlar, dar și
cultivarea unei atitudini po$itive faț% de mediul colegial, reali$area unui climat creativ 'n
decursul orelor și 'n afara acestora, crearea unor relații de prietenie și atitudini po$itive 'n
cadrul grupului de elevi, aceștia s% reali$e$e importanța actului educațional și modul 'n
aceștia trebuie s% reali$e$e corelații logice 'ntre fapte și evenimente de toate genurile, la
orice materii. 0e asemenea, prin asumarea diferitor statusuri 'n interiorul grupelor,
echipelor, perechilor se va de$volta la elevi o aditudine responsabil% faț% de sarcinile de
lucru primite de la profesor și re$olvarea acestora 'n mod eficient.

5e viitor, dac% cercetarea se va dovedi eficient%, iar efectele preconi$ate se vor adeveri
odat% cu implementarea și reali$area obiectivelor, voi recomanda și colegilor de catedr%
tehnicile și metodele de lucru utili$ate 'n cadrul cercet%rii și mai mult dec*t at*t, voi
reali$a o cercetare mai am%nunțit% asupra metodelor activ-participative și a efectelor 
obținute 'n urma utili$%rii acestora.