CAPITOLUL I. OBIECTIVELE EDUCAIONALE N NVMNTUL PRECOLAR SUBIECTUL I.1 Scopul act ! t"# lo$ %&t$uct !'()ucat !( ) % %!

"#"*a%tul p$(+cola$, Invatamantul prescolar are scopul de a oferi copiilor aflati la varsta prescolara conditii necesare pentru o dezvoltare normala si deplina. Obiectivul fundamental al educatiei prescolare este de a permite fiecarui copil sa-si urmeze drumul personal de crestere si dezvoltare, oferindu-i suport pentru: - Dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a copilului, in functie de ritmul propriu si de trebuintele sale - Formarea autonoma si creativa a acestuia; - Dezvoltarea capacitatii lui de a intra in relatie cu ceilalti copii, cu adultii si cu mediul inconjurator - Dobandirea de cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi; - Descoperirea propriei identitati si formarea unei imagini de sine pozitive; - Dobandirea de cunostinte, capacitati, deprinderi si atitudini necesare activitatilor viitoare din scoala; P$(-at $(a cop lo$ p(%t$u &coala a fost si este o problema de mare actualitate si reprezinta unul din scopurile invatamantului prescolar. Pregatirea pentru primul an de scoala nu inseamna doar cumpararea g iozdanului si a altor rec izite. P$(&cola$ul t$(.u ( &a / ( o. &%u t &au c(l put % /a* l a$ 0at cu c((a c( %&(a*%a &coala , o institutie in care isi vor petrece o buna parte din viata, iar acest lucru nu se realizeaza in cateva zile, ci in cativa ani. !ot ceea ce inseamna scoala este nou pentru un copil - trezirea de dimineata, reguli noi, pauze, cladiri mari si impozante, colegi foarte multi si de varsta mai mare, teme, etc. "coala presupune invatarea desfasurarii activitatilor in mod independent, iar pentru aceasta copilul trebuie sa fie capabil sa: - asculte linistit atunci cand cineva vorbeste; - lucreze independent; - decupeze corect cu foarfeca si sa deseneze formele geometrice; - tina corect creionul # stiloul in mana; - se inteleaga cu copii de aceeasi varsta; - recunoasca lucrurile care ii apartin si sa nu le piarda; - participe la activitati structurate, cum ar fi jocul cu reguli si cititul povestilor; - isi focalizeze atentia asupra unei singure persoane; - aiba aptitudinile sociale necesare intr-un mediu de invatare, in care elevii il asculta pe profesor; - isi lege singur sireturile si sa se imbrace si dezbrace singur. 1$a) % ta realizeaza acest lucru treptat, utilizand prin doua forme specifice: jocul si invatarea. $arsta cuprinsa intre %-&#' ani reprezinta o perioada caracterizata prin ritmuri rapide de dezvoltare, in care se pun bazele formarii viitoarei personalitati. In desfasurarea activitatii accentul cade pe incurajarea initiativei copilului si a luarii deciziilor, pe invatarea prin e(perimente si e(ersari individuale. )radinita dezvolta - capacitatea de receptare si comunicare a informatiei, - capacitatea de socializare a copiilor - abilitatea de a lua decizii; - abilitatea de a identifica scopuri personale - abilitatea de a lucra in grupuri de lucru, de a coopera; *opiii isi insusesc valori morale si isi formeaza conduitele sociale corecte, care ii vor sprijini in integrarea in grupurile scolare. 1

SUBIECTUL I.2 3u%c# &p(c / c( al( o. (ct !(lo$ ()uca# o%al( ) % %!"#"*a%tul p$(+cola$, 3u%ct l( obiectivelor educationale sunt: - /u%c# a a4 olo- c" )( co*u% ca$( + a(iologie , stiinta care studiaza valorile morale-: aceasta functie se refer. la faptul ca selectia /i ierar izarea obiectivelor se realizeaza in functie de sistemul de valori promovat. - /u%c# a )( a%t c pa$( rezultatelor educa0iei: aceasta functie se refer. la faptul ca obiectivele reprezinta de fapt ceea ce se a/teapt. s. se produc. 1n finalul procesului instructiv-educativ; - /u%c# a (!olut !" : aceasta functie se refer. la faptul ca evaluarea se face in functie de obiectivele stabilite; de aceea obiectivele trebuie sa fie observabile si masurabile - /u%c# a )( o$-a% 0a$( + $(-la$( a 5%t$(-ulu p$oc(& p()a-o- c : func0ia conclusiv.; orice proces instructiv-educativ incepe cu precizarea obiectivelor, in functie de care, educatorul proiecteaza actiunile, strategiile de realizare, modalitatile de desfasurare, modalitatile de evaluare Formularea obiectivelor trebuie sa fie la obiect, s. nu fie confundate cu: - sarcinile +acestea indic. ce face profesorul sau elevul 1n timpul lec0iei, pe c2nd obiectivele indic. ce trebuie s. /tie /i s. fac. elevii-; - materia de predare +aceasta reprezint. con0inutul care, prin 1nv.0are, face s. fie 1nsu/ite obiectivele-. SUBIECTUL I.6 Cla& / ca$(a o. (ct !(lo$ ()uca# o%al(7 o. (ct !( ca)$u + o. (ct !( )( $(/($ %#" &p(c / c( )o*(% lo$ )( co%# %ut8 o. (ct !( op($a# o%al( p(%t$u )o*(% l( )( co%# %ut, 1. )upa -$a)ul )( -(%($al tat( +obiectivele generale-specifice#intermediare; obiectivele carduobiectivele de referin0.; concrete#opera0ionale-; a9 o. (ct !( -(%($al( 3 care se refera la idealul si scopurile educatiei. 4ceste obiective determina orientarile mari ale educatiei. 5(emple: - insusirea cunostintelor stiintifice, a valorii culturii nationale si universale - formarea capacitatilor intelectuale , a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice - asimilarea te nicilor de munca independenta, necesare instruirii si autoinstririi pe tot parcursul vietii - educarea in spiritul respectari drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului - cultivarea sensibilitatii fata de problematica lumii contemporane: problemele fiintei umane, a mediului inconjurator, valori moral-civice - dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico- sanitara - profesionalizarea tinerei generatii prin activitati utile , producatoare de bunuri materiale si spirituale .9 o. (ct !( &p(c / c(: %t($*() a$( 3 sunt specifice diferitelor obiecte de invatamant si viveaza 6 componente - domeniul de continut: informatii, reguli, algoritmi de calcul - procesele psi ice urmarite c9 o. (ct !(l( ca)$u - sunt concepute pentru arii curriculare /i discipline de studiu; aceste obiective au un grad ridicat de generalizare /i de comple(itate; se refer. la formarea de capacit.0i intelectuale, de deprinderi, abilit.0i /i aptitudini specifice disciplinei respective /i sunt urm.rite de-a lungul mai multor ani de studiu )9 o. (ct !( )( $(/($ %ta ;se refera la rezultatele asteptate la finalul unui an de studiu si urmaresc progresul facut in formarea de capacitati si acumularea de cunostinte; se fi(eaz. la fiecare an de studiu 1n parte, urm.rindu-se atingerea (9 o. (ct !(l( op($at o%al(: co%c$(t( ; sunt 1nf.ptuite pe termen scurt, 1n cadrul lec0iilor /i a altor activit.0i instructiv 3 educative; 4ceste obiective au un caracter concret si sunt elaborate in functie de obiectivele cadru si de referinta specifice fiecarei discipline. 5le trebuie s. se reg.seasc. 1n sarcini de lucru si 1n ac0iuni ale elevilor efectuate simultan sau succesiv cu ale cadrului didactic. 2

2. )up" c$ t($ ul $(0ultat(lo$ a/teptate la diferite intervale de timp: a9 obiective e(primate 1n termeni )( p($/o$*a%#( +realizabile pe termen scurt.9 obiective e(primate 1n termeni )( co*p(t(%#( +pe termen lung 3 mediu a9 P($/o$*a%ta este e(presia nivelului de realizare a sarcinii de invatare. De e(emplu, operationalizarea obiectivelor pentru un continut al invatarii inseamna acel indicator pe baza caruia, la sfarsitul actiunii de predare-invatare, se poate constata si aprecia un progres sau o sc imbare in sistemul personalitatii copilului. Prin urmare intr-un obiectiv operational trebuie sa fie indicat rezultatul sau comportamentul final pe care trebuie sa-l aiba copilul implicat intr-o situatie de invatare. De aceea obiectivele operationale mai sunt numite si obiective finale sau terminale. *omportamentul copilului trebuie sa fie observabil si masurabil cu ajutorul instrumentelor de evaluare pedagogica. O.&($!a. l tat(a co*po$ta*(%tulu se e(prima in - t($*(% !($.al ca: enumerare, enuntare de reguli sau definitii, povestire, etc - t($*(% / 0 c &au p& <o*oto$ ca: identificar de obiecte, componente, realizare de actiuni simple sau comple(e , scrisul, desenatul, etc - t($*(% at tu) %al ca: enumerarea consecintelor probabile ale unei actiuni, manifestarea unei conduite .9 Co*p(t(%ta se realizeaza in intervale mai lungi de timp. 5a se e(prima in capacitatea copilului de a selecta, analiza, sintetiza date, informatii, capacitatea de a invata, de a actiona, de a judeca. 7a randul sau, fiecare capacitate se bazeaza pe diferite operatii mentale la baza carora stau procese psi ice ca: perceptia, gandirea, memoria, imaginatia. Op($at o%al 0a$(a o. (ct !(lo$ reprezint. o activitate comple(. care consta in a- definirea sarcinii concrete 1n termeni de comportament observabil /i evaluabil p2n. la sf2r/itul activit.0ii, 1n raport de anumite criterii +calitative 3 cantitative-, prezentate la 1nceputul activit.0ii; b- stabilirea resurselor necesare pentru 1ndeplinirea sarcinii: con0inuturi, metode, procedee, mijloace, condi0ii de instruire#1nv.0are c- precizarea te nicilor de evaluare +ini0ial., continu., final.-, aplicabile pe tot parcursul activit.0ii /i la sf2r/itul activit.0ii SUBIECTUL I.= O. (ct !( al( >ocu$ lo$ + act ! t"# lo$ al(&(, &p(c / cul lo$. 8ocurile /i activit.0ile didactice alese sunt cele pe care copiii /i le aleg /i 1i ajut. s. socializeze 1n mod progresiv /i s. se ini0ieze 1n cunoa/terea lumii fizice, a mediului social /i cultural c.ruia 1i apar0in, a matematicii, comunic.rii, a limbajului citit /i scris. 5le se desf./oar. pe grupuri mici, 1n perec i /i c iar individual. Practic, 1n decursul unei zile reg.sim, 1n func0ie de tipul de program +normal, prelungit sau s.pt.m2nal-, dou. sau trei etape de jocuri /i activit.0i alese: - etapa I 3 diminea0a, 1nainte de 1nceperea activit.0ilor integrate - etapa a II-a 3 in intervalul dintre activit.0ile pe domenii de 1nv.0are /i masa de pr2nz# sau plecarea copiilor acas. + pentru program normal- /i, dupa caz, etapa a III-a3 1n intervalul dintre etapa de rela(are de dup. amiaz. /i plecarea copiilor !otodat., jocurile /i activit.0ile alese se pot pot reg.si ca elemente componente 1n cadrul activit.0ii integrate. 9eu/ita desf./ur.rii acestora depinde de modul 1n care este organizat /i conceput mediul educa0ional. - De aceea, educatoarea va acorda o aten0ie organiz.rii spa0iului 1n centre ca: :iblioteca, *ol0ul c.su0ei#8oc de rol, *onstruc0ii, ;tiin0., 4rte, <isip /i ap. /i altele. In func0ie de spa0iul disponibil, sectorizarea s.lii de grup. poate cuprinde toate centrele sau cel pu0in dou. 3

- =aterialele care se vor reg.si zilnic 1n zonele#centrele#col0urile desc ise trebuie s. fie atent alese, 1n str2ns. corelare cu tema s.pt.m2nii sau cu tema proiectului aflat 1n derulare. Pentru jocurile /i a activit.0ile alese desf./urate 1n curte, o aten0ie special. va fi acordat. at2t organiz.rii /i amenaj.rii cur0ii de joc, c2t /i siguran0ei pe care o ofer. copiilor spa0iul /i dot.rile e(istente.