CAPITOLUL VI. JOCUL N GRDINI SUBIECTUL VI.1 Principalele ip!ri "e #$c!ri "e%&'(!

ra e in )r'"ini*' +#$c "e r$l, #$c "i"ac ic, #$c "e c$n% r!c*ie, #$c "e -i(care, #$c -!.ical/ Clasificarea jocurilor: a) D!pa c$n*in! !l (i $0iec i1ele !r-ari e - jocuri de dezvoltare a vorbirii ; - jocuri de cunoatere a mediului nconjurtor ;jocuri matematice ; - jocuri muzicale ; - jocuri de orientare n spaiu - jocuri de micare ; b) Dupa -a erial!l!i &$l$%i : - jocuri cu materiale sau obiecte ; - jocuri orale, c) n &!nc*ie "e % r!c !ra l$r2 - jocuri individuale ; - jocuri colective ! "#tern ); d) n &!nc*ie "e e apele &$r-'rii in elec !ale a c$pil!l!i 2 - jocuri e$erciiu ; - jocuri simbolice ; - jocuri cu re%uli &" 'ia%et )" e) n &!nc*ie "e p$.i*ia c$pil!l!i 3n #$c 2 - jocuri de micare ; - jocuri sedentare " f) n &!nc*ie in&l!en*a &$r-a i1' a #$c!ril$r a%!pra "e.1$l 'rii c$pil!l!i 2 - jocuri de creaie ; - jocuri de micare ; - jocuri didactice " J$c!l c! %!0iec (i r$l!ri ale%e "in 1ia*a c$ i"ian' ( face parte din cate%oria jocurilor de imitatie :)de-a familia, de-a doctorul, etc. J$c!ri c! %!0iec e (i r$l!ri "in 0a%-e (i p$1e% iri - sunt jocuri dramatizare, copilul prelucr*nd roluri din diverse basme si povesti" J$c!l "e c$n% r!c*ie4 sunt jocuri in care copiii construiesc, subiectele fiind propuse de educatoare sau alese de copii" Copilul trece de la manipularea materialului de construcie cu eventuale ncercri i reuite de suprapuneri, specific la + ani, la realizarea unor construcii sofisticate din cuburi, combino i le%o" Deseori jocul de construcie precede jocul de creaie" &ocurile de construcie sunt importante pentru dezvoltarea deprinderilor manuale ale copiilor" 5. J$c!l "e -i(care este str*ns le%at de specificul v*rstei, o v*rst a dinamismului si micrii" ,l se va pstra p*n la v*rsta adult, mbrc*nd alte forme, dar pstr*ndu-i motivaia interioar" -a v*rsta precolar subiectele sunt inspirate din viaa .celor care nu cuv*nt/" -iteratura de specialitate enumera jocurile .0roasca i barza/,.'isica i vrbiile/, .-upul i oile/ etc, sau din viaa adulilor, n special profesiile dinamice: .'ompierii/, .'iloii/, .'oliitii/, .,$trateretrii/ etc" 1sp*ndite sunt si jocurile cu re%uli ce au ca scop e$ersarea unor deprinderi motrice: 2otronul, ,lasticul, Coarda, Cine alear% mai repede3 etc" 'e msur ce se nainteaz ctre v*rsta colar mic, jocurile de micare cu subiect vor c*ti%a n comple$itate n vreme ce cele cu re%uli vor recur%e la formule din ce n ce mai complicate" 6. J$c!rile 7a.lii foarte apropiate uneori de cele de micare" 4neori se aseamn i cu jocurile didactice prin faptul c pun n faa celor mici o problem de rezolvat" 5u i ele re%uli, dar funcia lor dominanta este cea recreativ" 1

,le dezvolt atenia, perspicacitatea, spiritul de observaie etc" 8. J$c!rile "i"ac ice sprijina invatarea, sunt create de catre educador, au obiective educative bine precizate si se desfasoara pe baza unor re%uli STRUCTURA &ocurile didactice au urmatoarea % r!c !ra 6" S!0iec !l 9 se ale%e in functie de - obiectivele educationale urmarite - si varsta participantilor 7" Pr$ce"eele "e #$c ( definesc actiunile pe care copiii le vor dsfasura +" Re)!lile #$c!l!i ( care e$prima re%ulile care trebuie srespectate in timpul desfasurarii ETAPELE JOCULUI DIDACTIC SI ROLUL EDUCATOAREI 1.Ale)erea #$c!l!i care se realizeaza in functie de - obiectivele urmarite - caracteristicile %rupei: varsta, pro%rese inre%istrate de copii 'entru desfasurarea lui jocul poate necesita material didactic sau nu, care poate fi confectionat de educatoare sau cumparat" &ocul trebuie sa fie simplu, accesibil varstei, atractiv, fara %rad de risc :.Pre)a irea in 1e"erea "e%&a%!rarii #$c!l!i 8n acest scop educatoarea trebuie: - sa planifice jocul - sa se familiarizeze cu continutul jocului - sa intocmirea proiectului didactic - sa pre%ateasca spatiul de joaca in vederea desfasurarii jocului ,ducatoarea trebuie sa pre%ateasca si variante de joc, prin sporirea treptata a dificultatii sarcinii ;.De%&a%!rarea pr$pri!4.i%a a #$c!l!i ,ducatoarea va avea rolul de conducator al jocului ceea ce inseamna - sa $r)ani.e.e jocul didactic sa aranjeze mobilierul, materialul demonstrativ, materialul de lucru, sa or%anizeze copiii) - sa asi%ure buna "e%&a%!rare a #$c!l!i ceea ce presupune: - captarea atentiei prin cantece, poezioare, %9icitori, elemente surpriza, - comunicarea denumirii jocului, a obiectivelor si a sarcinilor - prezentarea materialul utilizat in joc - reactualizarea cunostintelor copiilor - e$plicarea re%ulilor si modului de desfasurare si demonstrarea jocului - jocul de proba - e$ecutarea jocului de catre copiii - complicarea jocului care inseamna reluarea jocului cu sarcini crescute ca dificultate - evaluarea jocului si inc9eierea concurs, recompense, aplauze) SUBIECTUL VI.: <a eriale ! ili.a e in #$c!rile "e%&'(!ra e in )r'"ini*' +#!c'ria, -a eriale "in na !r', -a eriale c$n&ec*i$na e "e e"!ca $are e c./= Tip!ri "e #!c'rii - J!c'riile care "e.1$l ' -$ rici a ea sunt cele care l ajut pe copil s se serveasc ntr -o manier armonioas de corpul su" 4nele vizeaz motricitatea fin, adic uurina de a se servi de m*inile sale" 5ltele vizeaz motricitatea %lobal, adic vizeaza coordonarea %esturilor i a ec9ilibrului" ,$emple de jucrii: triciclet, min%ii, balon, cerc, coard, tobo%anul, balansoarul - J!c'riile care "e.1$l ' crea i1i a ea (i i-a)ina*ia ,$emple de jucrii cu dominant creatoare: creioane de cear : de colorat, mar;ere, acuarele, plastilin, instrumente muzicale, marionete, jocuri de construcie sau jocuri din buci care se asambleaz" - J!c'rii care "e.1$l ' a&ec i1i a ea 2

5ceste jucrii permit copilului s-i e$prime afeciunea, tandreea i uneori c9iar a%resivitatea" ,$emple de jucrii afective: ppui, fi%urine i animale din plu etc" - J!c'riile care "e.1$l ' i-i a*ia 8mitaia este procesul esenial prin care copilul se apropie inele%e lumea care l nconjoar, lumea adulilor" Copilul pare c vorbete la telefon, o imit pe mama sa 9rnindu-i ppua sau se joac de -a doctorul care face injecii" ,$emple de jucrii care au dominant imitaia: ppuile i toate accesoriile lor casa, mbrcmintea, materialele etc"), mainile, c*inele de joac" &ocul de-a cumprturile, de-a doctorul, de-a activitile menajere, %arajul i circuitul auto, ferma cu animalele sale etc" - J$c!rile care "e.1$l ' capaci a ea %en.$rial' (i in elec !al' ,$emple de jucrii cu dominant intelectual: jocurile de asamblare, jocurile de construcie, jocurile de clasare, jocurile de ordonare, puzzle, loto : domino" SUBIECTUL VII.; A%pec e %peci&ice ale "e%&'(!r'rii #$c!ril$r in )r'"ini*'= Aplica*ii la ac i1i '*ile "e in1'*are pe "$-enii "e c$n*in! , la ac i1i '*ile ale%e, la ac i1i '*ile "e "e.1$l are per%$nal'/. &ocul este socotit a fi activitatea fundamental a copiilor de la + la < ani i are o contribuie e$trem de valoroas la dezvoltarea lor pe plan intelectual, etic, estetic i fizic" APLICAII LA ACTIVITILE DE INVARE PE DO<ENII DE CONINUT - E"!carea li-0a#!l!i2 jocuri de pentru corectarea pronuntiei curtea de pasaroi, ursul si albinele, focul si vantul, telefonul fara fir, jocuri cu nomatopee, jocuri pentru dezvoltarea atentiei si auzului fonematic ( #pune ca mine, framantari de limba, etc - C!n$a% erea -e"i!l!i 2 =usta si %9iceste- dezvoltarea simtului %ustativ , 5tin%e si %9iceste ( dezvoltarea simtului tactil - E"!ca ie -!.icala2 jocuri cu te$t si cant: 0ate vantul frunzele, 0at din palme, Desc9ide urec9ea bine, 4rsul doarme, >aranul e pe camp, etc" - <a e-a ica2 &ocuri de constructie, de ordonare, de clasificare, loto, puzzle, etc" E>e-ple2 4nde s-a ascuns %reierasul- pozitii spatiale, la aprozar ( cantitate, marime, 5 cata albinuta a zburat ( numar ordinal, etc - E"!ca ie pla% ica %i prac ica ( jocul cu de%etelele , furtuna, jocul cu mainile, etc" - E"!ca ie &i.ica ( jocuri de miscare, concursuri sportive, etc APLICAII LA ACTIVITILE ALESE +ALA / &ocurile alese de copii i pro%ramul distractiv practicat n %rdinie au rolul de a crea momente de voioie i destindere" J$c!rile "i% rac i1e ce se practic n %rdinie sunt: - jocuri cu subiecte din viaa cotidian; - jocuri cu subiecte din poveti i basme; - jocuri de construcie; - jocuri de micare cu caracter sportiv; - jocuri 9azlii; APLICATII LA ACTIVITATILE DE DE?VOLTARE PERSONALA +ADP/ Ac i1i '*ile "e "e.1$l are per%$nal' includ rutinele, tranziiile i activitile din perioada dupamiezii" R! inele includ activiti care se repeta zilnic: sosirea, nt*lnirea de diminea, micul dejun, i%iena ( splatul i toaleta, masa de pr*nz, somnul:perioada de rela$are de dup-amiaz, %ustrile, plecarea" Ca jocuri in cadrul acestor activitati enumeram &ocuri de autocunoastere: Cine sunt eu:cine eti tu3, #unt creativ?, @luturasul &ocuri de comunicare si deprinderi personale : Anv s spun B4 fr s i deranjez pe cei din jur; Cum m mpac cu prietenul meu3; Cum salut3; Cum spun mulumesc3; Cum cer iertare3; Ce ie nu-i place, altuia nu face?;