Prof.

Maria Verdeş
Grupa mare - CURIOȘII
G.P.N. Cornu Luncii
 Soarele se arată din ce în ce mai rar, iar atunci
când se arată parcă nu mai este atât de „prietenos”
precum îl ştim. Copilaşii au venit la grădiniţă cu
năsucul şi mâinile reci. Au îmbrăcat din nou
gecuţelor şi paltonaşelor, iar săndăluţele au fost
aşezate la păstrat, căci acum pantofiorii sunt la mare
căutare. A venit toamna! Şi sunt atâtea lucruri pe
care Curioşii nu le ştiu despre toamnă! Iată motivul
pentru care propun desfăşurarea proiectului tematic
Pe cărările Toamnei, care are ca obiective
îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre
fenomenele naturii caracteristice toamnei, despre
florile, fructele şi legumele toamnei, despre
activităţile specifice acestui anotimp şi multe alte
aspecte care nu vor scăpa curiozităţii caracteristice
preşcolarilor.
SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI

DRAGI PĂRINŢI,

Copiii dumneavoastră şi-au manifestat dorinţa de a afla cât mai

multe lucruri despre anotimpul toamna. De aceea vă aducem la cunoştinţă că timp
de 5 săptămâni vom organiza şi desfăşura un proiect cu tema PE CĂRĂRILE
TOAMNEI.
Vă rugăm să ne fiţi alături: să discutaţi cu copiii despre subiecul
săptămânii, să le daţi cunoştinţele şi informaţiile corecte, pe care să le
împărtăşească şi celorlalţi copii din grupă, cât şi materialele necesare
desfăşurării activităţilor propuse pentru aceste săptămâni.
Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare, Verdeş Maria

Nivelul II
Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Proiect tematic: PE CĂRĂRILE TOAMNEI
Subteme: A sosit pe dealuri Toamna
Familia mea şi toamna
Coşul Toamnei
Florile din familia toamnei
O ultimă frunză
Perioada: 14 octombrie – 22 noiembrie 2013
Obiective de referinţă vizate:
DLC
Să participe la activităţile de grup şi de joc, de învăţare, atât în calitate de vorbitor,
cât şi în calitate de auditor
Să transmită mesaje simple în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare
Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a
înţeles
Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza relaţiilor cu ceilalţi
Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive
Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora
Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie
DŞ
Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii
date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a
cantităţii prin punere în corespondenţă
Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin
observare şi realizare de experimente
Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi
Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări
din mediul apropiat
Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare, precum şi
interdependenţa dintre ele
Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate
Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi
naturii

DOS
Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte
 Să trăiască în relaţii cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie
Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi
practice
DEC
Să cunoască denumirea instrumentelor şi materialelor de lucru
Să mânuiască corect instrumentele şi materialele de lucru
Să identifice culorile de bază folosindu-le adecvat
Să dobândească un sistem de deprinderi practice accesibile de mânuire, de
prelucrare
Să intoneze cântece pentru copii
Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
DPM
Să se orienteze în schema corporală cunoscându-şi posibilităţile motrice ale
fiecărei părţi
Să se orienteze în spaţiu raportându-se la repere date
Să-şi formeze corect deprinderile motrice de bază
Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului

Centre de interes şi materiale puse la dispoziţia copiilor:

 BIBLIOTECA: ŞTIINŢĂ: ARTE:
Caiete Jetoane Material mărunt,
Carioci Puzzle, lotto decupat
Jetoane Calculator, CD Lipici, foarfecă
Culori educativ Suport de lipit
Reviste, imagini Fișe de lucru Acuarele
Creioane, culori Sticlă
Hârtie creponată
Plastelină, planșete
JOC DE ROL: CONSTRUCŢII: NISIP ŞI APĂ:
Set bucătărie Bețișoare Pahare cu apă
Set explorator Semințe, coajă de copac Bețișoare
Trusă Loggi
Piese geometrice decupate
Suport de lipit, lipici
Cuburi din lemn şi plastic
Jocuri de construcţie plane
Inventar de probleme:

CE ŞTIM CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM

Toamna au loc fenomene meteo Ce este bruma? Dar ceața?
specifice. Cum se pregătesc oamenii și viețuitoarele pentru
Oamenii și viețuitoarele se pregăteesc anotimpul rece?
pentru iarnă. Ce preparăm din fructele şi legumele toamnei?
Păsările călătoare pleacă în ţările calde. Ce culoare are toamna?
În fiecare anotimp ne îmbrăcăm adecvat De ce cad frunzele?
cu starea vremii.
Toamna se coc fructele şi legumele, iar
oamenii se bucură de ele.
Fructele şi legumele proaspete conţin
vitamine.
De la piaţă cumpărăm fructe şi legume.
Florile se cumpără de la florărie.

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNI

Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Subtema: A sosit pe dealuri Toamna
Z Activităţi de învăţare
Ziua/Data
L Activitate integrată – E toamnă iar în calendar!
Luni ADP ÎD: Cine poartă văl de brumă? (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
AO – Mingea călătoare
14.10.2013 ALA1 Toamnă dragă, bun venit! (B – scriere elemente grafice, Ș – triere,
sortare, C – construcții din bețișoare și semințe)
ADE DȘ - observare, DEC – pictură
ALA2 – Toamna în localitatea mea
Activitate integrată – Bucurii de toamnă
Marţi ADP ÎD: De vorbă cu Zâna Toamnă (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Pe cărările toamnei (Ș – joc de masă, A – colaj, C – construcții din
15.10.2013 piese geometrice)
ADE DLC – memorizare Toamna, de Maria Verdeș, DPM – variante de
mers
ALA2 – Privește, spune și recunoaște (joc senzorial)
ADP ÎD: Toamna în bucătărie (salutul, prezenţa, citirea
Miercuri responsabilităţilor, completarea calendarului naturii)
Activitate integrată - Cu nasul printre borcane
ALA1 Borcane cu ... surprize (B – joc de masă, A – pictură pe sticlă, JR)
16.10.2013 ADE DŞ – odonare după mărime, DOS - mototolirea și lipirea hârtiei
creponate
ALA2 – Dansul gospodinelor
ADP ÎD: Ne place sau nu toamna? (salutul, prezenţa, citirea
Joi responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
AO – Care sunt urmașii dinozaurilor?
ALA1 Sub umbrela toamnei (Ș – activitate independentă, C – lipire figuri
17.10.2013 geometrice, NA – desen pe nisip)
Activitate integrată – Noruleț și Vântuleț
ADE DLC – creare poveste, DEC – cântec Ploaia
ALA2 – Ajunge-l pe Vântuleț! (joc de mișcare)
ADP ÎD: Vântul, ploaie, nori şi ceaţă ... (salutul, prezenţa, citirea
Vineri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Ceață deasă, brumă groasă (B – citire de imagini, Ș – vizionare
soft educațional, JR)
18.10.2013 ADE Activitate integrată – Se întâmplă toamna! DȘ – joc-exercițiu de
identificare a fenomenelor meteo specifice toamnei, DOS - colaj
ALA2 – Sunetul toamnei

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNI

Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Subtema: Familia mea şi toamna
Ziua/Data Activităţi de învăţare
ADP ÎD: Toamnă, te salut! (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor,
Luni completarea Calendarului naturii)
AO – Mingea la căpitan
ALA1 Sub umbrela toamnei (B – scriere elemente grafice, A – modelaj,
21.10.2013 C – construcții plane din bețișoare)
ADE Activitate integrată – Toamna în curtea casei (DŞ – lectură după
imagini, DEC – cântec)
ALA2 – Îngrijim natura!
Activitate integrată – Sentimente de toamnă
Marţi ADP ÎD: Familia mea iubește toamna! (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, Completarea calendarului naturii)
ALA1 Familia mea și toamna (Ș – activitate independentă, C – lipire
22.10.2013 figuri geometrice, JR)
ADE DŞ – ordonare după înălțime, DEC - desen
ALA2 – Plimbare de toamnă
ADP ÎD: Ce ne învață toamna? (salutul, prezenţa, citirea
Miercuri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Cum mă distrez toamna? (B – scriere elemente grafice, C –
construcții prin îmbinare și suprapunere, NA – desene pe nisip)
23.10.2013 Activitate integrată - Lecție de toamnă
ADE DLC – memorizare Lecția de îmbrăcat, de Maria Verdeș, DOS –
decupare și lipire
ALA2 – Dacă vrei să crești voinic ... (joc de mișcare)
ADP ÎD: O știre din pădure (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor,
Joi completarea Calendarului naturii)
AO – Animalele de la Polul Nord
Activitate integrată – O mică vrăbiuță
24.10.2013 ALA1 Mesaje pentru vrăbiuțe (B – elemente de limbaj scris, Ș –
activitate independentă, C – construcții prin îmbinare)
ADE DPM – alergarea cu pendularea gambei înapoi, DLC – povestirea
educatoarei Mica vrăbiuță și Tic, șoricelul de câmp
ALA2 – Întrecerea vrăbiuțelor – joc distractiv
ADP ÎD: Rolul meu în cadrul familiei (salutul, prezenţa, citirea
Vineri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Daruri pentru cei dragi (Ș – joc de masă, A – înșirare, C – lipire
coajă de copac)
25.10.2013 Activitate integrată – O familie fericită
ADE (DȘ – grupare după gen, DOS – blazon)
ALA2 – Dansul familiei fericite

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNI

Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Subtema: Coşul toamnei
Ziua/Data Activităţi de învăţare
ADP ÎD: Ce ne-aduce Toamna în coș? (salutul, prezenţa, citirea
Luni responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
AO – Jocul perechilor
ALA1 Fructe de toamnă (B – elemente de limbaj scris, A – înșirare, NA
28.10.2013 – desene pe nisip)
ADE Activitate integrată – Comoara din livadă (DŞ – observare,
DEC – cântec La cules)
ALA2 – Mărul călător – joc distractiv
Activitate integrată – Toamna în livadă
Marţi ADP ÎD: În livada bunicilor (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor,
completarea Calendarului naturii)
ALA1 Fructe buclucașe (B – elemente de limbaj scris, colorare,
29.10.2013 asamblare, A – mototolire și lipire, JR – elemente de activitate casnică)
ADE DPM – alergarea cu ridicarea genunchilor la piept, săritura în
înălțime, DLC – povestirea educatoarei O poveste cu fructe
ALA2 – Întrecerea fructelor – joc distractiv
ADP ÎD: O veste de la Morcovel (salutul, prezenţa, citirea
Miercuri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Legume jucăușe (B – elemente de limbaj scris, A – decupare și
lipire, JR)
30.10.2013 ADE Activitate integrată - Supa de zarzavat (DȘ – observare, DLC –
memorizare Supa de legume, de Maria Verdeș)
ALA2 – Salata de legume
ADP ÎD: Curiozități despre legume (salutul, prezenţa, citirea
Joi responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
AO – Animale de la Polul Sud
Activitate integrată – Rețetele bunicii
31.10.2013 ALA1 Legume jucăușe (Ș – sortare, triere, C – desen piese geometrice,
JR - elemente de activitate casnică)
ADE DOS – vizionare soft educațional ABC-ul vitaminelor, DEC –
desen
ALA2 – Ștafeta legumelor
ADP ÎD: Bunătățile din cămară (salutul, prezenţa, citirea
Vineri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Muncim de zor! (Ș – joc de masă, C – construcție din bețișoare,
JR – elemente de activitate casnică)
1.11.2013 ADE Activitate integrată – Cearta din cămară (DOS – motolire și
lipire, DȘ – joc didactic identificarea grupei potrivite)
ALA2 – Balul vitaminelor

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNI

 Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Subtema: Florile din familia toamnei
Ziua/Data Activităţi de învăţare
ADP ÎD: Parfumul toamnei (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor,
Luni completarea Calendarului naturii)
AO – Statuile
ALA1 Toamna în grădina de flori (B – citire de imagini, A – decorare,
11.11.2013 NA – desene pe nisip)
ADE Flori de toamnă (DŞ – observare, DOS – răsucire și lipire)
ALA2 – Unde s-a ascuns floarea? – joc de atenție
Activitate integrată – Buchet de crizanteme
Marţi ADP ÎD: Marea familie a crizantemelor (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Hora crizantemelor (Ș – joc de masă, C – desen piese geometrice,
12.11.2013 JR)
ADE DLC – memorizare Crizanteme, DEC - audiție Crizanteme –
Tudor Gheorghe
ALA2 – Coroniță de crizanteme
ADP ÎD: Dacă aș fi o floare aș vrea să fiu ... (salutul, prezenţa, citirea
Miercuri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Floricele vesele (B – elemente de limbaj scris, Ș – activitate
independentă, C - construcții prin suprapunere)
13.11.2013 ADE Activitate integrată - Mesajul din petale (DOS – convorbire,
DEC – pictură)
ALA2 – Ghicește ce floare ai mirosit! – joc senzorial
ADP ÎD: Ce culoare are toamna? (salutul, prezenţa, citirea
Joi responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
AO – Salvează ... speciile în pericol!
ALA1 Culori de toamnă (B – elemente de limbaj scris, colorare,
14.11.2013 asamblare, A – înșirare, JR - elemente de activitate casnică)
Activitate integrată – Floare și culoare
ADE DȘ – ordonare după culoare, DPM – pași de dans
ALA2 – Samba florilor
ADP ÎD: Povestea unei flori de toamnă (salutul, prezenţa, citirea
Vineri responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)
ALA1 Muncim de zor! (Ș – joc de masă, A – modelaj, C – construcție
din bețișoare)
15.11.2013 ADE Activitate integrată – Tablou de toamnă (DEC – pictură, DȘ –
blazon)
ALA2 – Jocul culorilor – joc distractiv
PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNI
Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Subtema: O ultimă frunză
 Activităţi de învăţare Ziua/Data
ADP ÎD: De ce cad frunzele? (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) Luni
AO – Execută la fel ca mine! ,
ALA1 Joc de frunze (B – activitate independentă, A – mulaj,
NA – contur) 18.11.2013
ADE Activitate integrată – Frunza (DLC – lectura
educatoarei Frunza, de Emil Gârleanu, DEC – cântec A ruginit
frunza în vii)
ALA2 – Ghici, chicitoarea mea!
ADP ÎD: Frunzele zboară? (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) Marţi
ALA1 Frunze cu ... surprize (B – elemente de limbaj scris, Ș –
joc de masă, A – înșirare)
ADE Activitate integrată – A mai căzut o frunză ... (DȘ – 19.11.2013
observare, DPM – alergare șerpuită)
ALA2 – Unde s-a oprit frunza?
ADP ÎD: Ce forme au frunzele? (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) Miercuri
Activitate integrată – Povestea frunzelor de toamnă
ALA1 Frunze triste (B – joc de masă, Ș – activitate
independentă, JR) 20.11.2013
ADE DOS – lectură după imagini, DEC – cântec Bate vântul
frunzele
ALA2 – Frunze vesele și triste
ADP ÎD: Ce culori au frunzele? (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) Joi
AO – Animale din junglă
ALA1 Frunze jucăușe (C – desen cu piese geometrice, A –
decorare, JR) 21.11.2013
ADE Activitate integrată - O familie de frunze (DȘ –
sortare, DOS – rupere și lipire)
ALA2 – Dansul frunzelor surori
ADP ÎD: O ultimă frunză ... (salutul, prezenţa, citirea
responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) Vineri
ALA1 Frunze ruginii (Ș – sortare, triere, C – construcții
suprapunere, A – mulaj)
ADE Activitate integrată - Covor de frunze ( (DLC – 22.11.2013
memorizare Frunze triste, de G. Coșbuc, DEC - amprentare)
ALA2 – Toamnă, să te duci cu bine!

Toamna
de Maria Verdeș
-Ce se apropie pe drum?
Pare un vârtej de fum!
Nu se știe-i cer, pământ,
Ceață, ploaie, nori sau vânt?!

-Toamna, toamna! Vine toamna,

Strigă întruna toată doamna
Care-și pune zarzavat
În cămară, într-un dulap.

Lecția de îmbrăcat
    de Maria Verdeș

Am acasă, în dulap,
Multe haine de îmbrăcat.
Sunt cu toate așezate
Pe un raft sau agățate
Pe o chestie cu cârlig ...
Umeraș, am vrut să zic!
Dimineața, când mă îmbrac
Îmi iau bluză, hanorac,
Pantaloni îmi trag în grabă
Sau fustiță de sunt fată.
Căciuliță-mi pun pe cap
Iată! Deci m-am îmbrăcat!
Offf! Am uitat de pantofiori
Căci se întâmplă uneori
Ca a noastră cățelușă
Să îi ducă lângă ușă!

Mica vrăbiuță și Tic, șoricelul de câmp

La marginea lanului de porumb, mărăcinii își dădeau ultima suflarea. Sătenii

trebăluiau care încotro la strânsul recoltei, ca să pună mâncarea deoparte, pentru iarnă. În urma
lor lăsau un adevărat rai pentru vrăbii, șoricei de câmp și toate gângăniile pământului.
- Haideți, haideți, luați fiecare câte un bob și una dupa alta mergeți inapoi la mușuroi,
le ândemnau furnicile mai bătrâne pe cele tinere care abia ieșiseră la cules.
- Hai să ne oprim aici! Uite câte boabe, strigau vesele și vrăbiile făcând cale întoarsă
din zborul lor.
- Hai și noi, se îndemnau și porumbeii.
- Chiț, chiț, hai cu toții! pândeau și șoarecii de câmp neîndrăznind să iasă dintr-odată
din căsuțele lor subpământene.
În căsuța lui, șoricelul Tic, abia întors de la câmp, ținea sfat cu toți ai săi:
- Trebuie sa ne gandim bine cu totii ce facem, le spunea el ingrijorat.
- Dar ce ai vazut, Tic? Il intreba soricica si ea tot mai ingrijorata.
 - M-am uitat pe camp si casa noastra este in drumul satenilor care vin să culeagă
porumbul. Am stat bine pana acum, dar ma tem ca e vremea sa ne mutam.
- Esti sigur? Incerca sotia sa vada daca nu mai e vreo raza de speranta.
- Din pacate da. Am rugat-o pe Mica vrabiuta sa zboare pe deasupra si sa vada cum
sta treaba.
- Si? intrebara si cei mici intr-un glas.
- In cel mult doua zile vor ajunge la noi culegătorii si din cauza carutelor casa noastra
va fi daramata.
- Nu pot oare sa treaca pe langa noi? mai incerca inca o data soricica.
- Se poate, raspunse Tic serios. Dar tot la fel se poate si sa ne calce. Nu putem risca.
Trebuie sa facem ceva.
- Si ce putem face?, întrebara mama si cei trei soricei.
- Ne mutam, le raspunse Tic hotarit.
- Dar avem timp?
- Da. Ne apucam de impachetat in seara asta. Miine nu mai strangem boabe ci ne
ocupam doar de bagaje. Trebuie neaparat sa ne mutam.
- Si casuta noastra?, lăcrima soricica.
- N-avem ce face, adauga Tic hotarât. Vom lua din ea tot ce putem si ne vom construi
alta la marginea padurii.
- Ne pare tare rau, mai adaugara si cei mici stergandu-si lacrimile de pe bot.
- Nu-i nimic, ii incuraja Tic. Vom avea o alta casa mai frumoasa. O sa va fac si un
scranciob daca sunteti cuminti.
- Da, vrem!, raspunsera cei mici imbunati.
Si cu mic, cu mare incepura sa stranga cu grija tot ce aveau si sa se pregateasca de
plecare.
Soricica, mai lacrima din cand in cand amintindu-si de vremurile bune si de casuta
lor pe care trebuiau sa o paraseasca.
- Haideti la culcare cu totii! Ii trimise Tic pe soriocica si pe cei mici.
- Noapte buna, tata.
- Noapte buna. Maine ne trezim devreme. Eu plec spre padure sa gasesc loc pentru
noua casa, iar voi terminati de impachetat. Ne-am inteles?
- Da. Noapte buna.
Dis-de-dimineata Tic se trezi si porni la drum. Soarele inca nu rasarise. Era ceață, iar
iarba era incarcata de brumă. Din crang se auzeau zeci de glasuri de pasari. Era o noua zi si toate
se bucurau din plin de primele franturi de raze care incepusera sa strabata printre frunzele ruginii.
Tic insa avea multa treaba. Nu era timpul sa stea sa admire privelistea sau sa asculte
pasarile. Trebuia sa gaseasca cat mai curand loc pentru o casa noua. Din urma il ajunse Mica.
Ii promisese cu o zi inainte ca il va ajuta să găsească locul potrivit.
- Buna dimineata, Tic.
- Buna dimineata, Mica.
- Ce mai faci?
- Bine. Am pornit asa cum ti-am zis ieri sa caut loc pentru o noua casuta.
- Si ai tai ce-au zis?, întreba Mica ingrijorata gandindu-se la soriceii cei mici.
- Au inteles. Nu avem ce face. I-am lasat sa impacheteze tot.
- Dupa ce gasim locul potrivit o sa va ajutam si noi la carat, ii promise Mica. Am
vorbit si cu celelalte vrabiute si toate asteapta semnalul meu.
- Multumesc frumos, Mica. Avem mare nevoie de ajutorul vostru.
- O sa fie bine, il incuraja Mica. O sa vedeti. Hai sa gasim acum un loc bun pentru
casa. Eu plec spre stejarul acela mare de la marginea padurii, iar tu ia-o in partea cealalta. Daca
gasesti ceva, ma strigi.
 - Bine, Mica. Multumesc.
Se despartira, fiecare cautand cu grija un loc bun de casa. Era nevoie de un loc ferit
unde sa nu-i atace vulpile sau alte pradatoare.
Mica, de sus din zbor, zari imediat intr-o poienita un loc minunat. Era o scorbura
numai buna pentru familia lui Tic. Locul era scaldat de lumina, iar in jurul scorburii cresteau tufe
dese de muschi verde si moale. Chiar si intrarea era acoperita cu lastari tineri. Era locul cel mai
bun.
- Tic, Tic, vino aici, ii striga Mica vesela. Am gasit un loc minunat.
- Unde, unde?, se auzi Tic infundat dintre buruieni.
- Aici, aici, mergi spre dreapta pana dai de poiana. Eu te vad de sus de pe creanga.
Tic o lua vesel la fuga inspre locul de unde il striga Mica. Dadu cu ochii de scorbura
si inima ii tresari voioasa.
- E minunat, Mica. Multumesc. Pot sa le fac si celor mici scranciob.
- Hai sa ne uitam bine in jur sa tinem minte locul si apoi pornim spre lan ca sa-i
aducem pe toti aici.
Intre timp soricica si cei mici terminasera de impachetat. Stateau acum pe scaune
asteptandu-l pe Tic si plangand amarnic. Cei mici, gandindu-se la scranciob parca n-ar mai fi
plans, dar vazand-o pe mama lor inlacrimata nu se puteau abtine nici ei. Simteau ca se intampla
ceva important, dar gandul le era insa tot la joaca si ar fi iesit afara daca mama nu i-ar fi pus sa
stea cuminti si sa-l astepte pe Tic.
- Stati cuminti pe scaunele. Tata o sa ajunga imediat si trebuie sa plecam, le spunea
ea incercand sa mai uite de suparare. Nu avem timp de joaca.
- Si nu ne mai intoarcem aici, mama? Intrebara ei.
- Nu...sopti soricica izbucnind iarasi in plans. Vom avea o alta casa in padure.
- Dar, de ce, mama? Noi nu prea am inteles, se mirara ei.
- Lanul in care stam noi va fi in cateva zile cules. Oamenii vor veni cu caii si carutele
sa ia porumbul iar in drumul lor vor călca pe casuta noastra. Trebuie sa ne mutam ca sa fim in
siguranta, ii lamuri soricica.
- Da? Se mai mirara ei.
Dar nu apucara sa intrebe mai mult cand Tic intra grabit pe usa:
- Ati terminat de impachetat?, îi intreba el.
- Da, raspunsera cu totii.
- Bun. Am gasit o casa noua in padure. E mult mai buna decat asta. Avem si soare, si
racoare, si scranciob pentru cei mici, ii lamuri el.
- Mergem acum? Se entuziasmara cei mici.
- Da. Mica si celelalte vrabiute ne asteapta afara. Au venit sa ne ajute.
- Haideti, sa scoatem toate bagajele afara, prinse curaj si soricica.
Si se pornira cu totii sa duca bagajele, masa, patuturile si scaunele afara. In departare
incepeau sa se auda glasurile oamenilor si nechezatul cailor de la carute. Culesul porumbului era
in toi!
Nu era vreme de pierdut pentru cei cinci soricei. Trebuiau sa se apuce de carat.
Aveau de facut mai multe drumuri si pana se lasa noaptea trebuiau sa termine.
- Fiecare sa ia ceva dupa puteri si toti mergeti dupa Mica, ii indemna Tic. Ea stie
drumul.
Luara fiecare cate un bagaj si insotiti de vrabiute se indreptara spre padure. Dupa o
jumatate de ora de mers ajunsera in poiana insorita.
- Aici este, ii opri Tic aratandu-le locul.
- Vai, ce frumos, se bucura soricica.
- Uite, avem si leagane! Adaugara si cei mici alergnd spre intrarea in scorbura.
 - Nu avem timp de stat! Ii atentiona Tic. Lasati totul inauntru si la drum. Mai avem
de adus o multime de lucruri.
Se pornira din nou catre lanul de porumb si pana seara mai facura inca doua drumuri
aducand la noua casuta toate lucrurile familiei.
Vocile oamenilor si scartaitul rotilor de la carute se auzeau tot mai aproape. Lor insa
nu le mai pasa. Erau departe, la adapost, in noua lor casuta din poiana.
Dormira adanc visand fiecare la treburile de a doua zi: Tic si soricica aveau de facut
curatenie iar cei mici trebuiau sa probeze leaganele.

O poveste cu fructe

Intr-o zi, domnul Măr, doamna Pară și domnisoara Prună faceau curatenie la ferma si
hraneau animalele.
Nu era o munca usoara pentru niciunul dintre ei. Cocosii alergau de colo colo
cantand, porcii o murdareau pe domnisoara Prună de fiecare data…
- Offf, nu!! Mi-ati murdarit rochia! Acum e toata plina de noroi!, se plangea mereu
domnisoara Prună.
- Nu te mai vaicari atata! Asa este viata la ferma. Termina-ti treaba, domnisoara!, ii
spuse domnul Măr. Daca vrei ajuti, inceteaza sa te mai plangi mereu de una sau de alta, adauga
el.
- Bine, bine!, spuse domnisoara Prună.
Intr-una din zilele urmatoare, animalele faceau o galagie insuportabila si din cauza
asta nimeni nu a putut lucra in ziua aceea.
- Ce galagie fac!!, spuse doamna Pară.
Dintr-o data, doamnei Pară ii veni o idee nemaipomenita: “Am putea face aici la
ferma un cor. As putea sa invat animalele sa cante!”.
Doamna Gutuie ii raspunse “Dar pasarile si animalele nu canta!”
- Si ce daca?!? Ar fi foarte haios si inedit!, spuse doamna Pară, cu voioșie în glas..
Le-au trebuit multe saptamani sa invete un cantec, dar pana la urma totul a iesit
perfect. In seara urmatoare domnisoara Prună, domnul Măr si doamna Gutuie au venit la
spectacol. Dar, pentru siguranta lor, si-au luat si doape pentru urechi, in cazul in care zgomotul
devenea insuportabil.
Spectacolul urma sa inceapa, asa ca si-au pus doapele in urechi. Dar cand animalele
au inceput sa cante, spectatorii au avut parte de o surpriza placuta: corul canta foarte frumos!
Spectacolul s-a incheiat, iar la final fructele-spectatori aplaudau si strigau “Ura!! Ura!!”
Urmatoarele saptamani au fost foarte ocupate pentru doamna Pară, care pregatea deja
alt spectacol pentru prietenii ei de la ferma.

Supa de legume
 de Maria Verdeș

Într-o oală, la foc mic,

Morcovelul stă pitit.
Doamna ceapă stă-ncruntată
Căci deloc nu e cruţată.
Moş ardei stă bosumflat
Că stăpâna l-a tocat.
Roşia e-nfuriată
Fiindcă n-a fost întrebată
Dacă vrea să fie sos
Sau tocată la un borş.

Dar, deodată, încep cu toate

Să se-amuze, să-şi dea coate.
Pătrunjelul, fin tăiat,
De grăit s-a apucat:
-Vai, de mine şi de mine,
Mie nu-mi miroase-a bine!
Gospodina m-a tocat
Eu am râs, m-am gâdilat,
Însă-acum, eu bag de seamă
Prinde-a mirosi a ... zeamă.

Crizanteme

- Crizantemă, dragă floare,

Nu ți-e frică de ninsoare?
- Nu mi-e frică, draga mea!
Mă pitesc uşor sub ea
Și-apoi ningă cât o vrea.

- Nu ți-e frică că din cer

Or să cadă flori de ger?
- Ba de ger îmi este frică,
Iar crivățul rău mă strică!
Dacă-ngheț eu mor îndată
Mă-ofilesc îndurerată...!

- Crizantemă, floare aleasă,

Vrei să vii la mine-n casă?
- Locul meu este afară,
De va fi iarna uşoară
Ne-ntâlnim la primăvară!

Frunza
de Emil Garleanu
 S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi
rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei
asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse,
răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi,
venirea soarelui.
Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se
coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.
în scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în
vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi,
singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.
Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o
săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei,
cântând mereu...
Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea
dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai
vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea.
După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat,
vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. în după-amiaza zilei acesteia,
o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la
umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi,
întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.
Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi
frunza o ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel.
Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de
vânturile din înălțimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când și
când, rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din dimineți.
Prea multă lumină, prea multă căldură.
Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic
noapte...
Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul sub
aripă.
Și trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai
răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca
sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept
vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră
duse departe.
Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit.
Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și
mai repede. începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al
tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos,
într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.
De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele
mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor;
numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.
Într-o dimineață se sperie. în tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se
loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în
largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor
rămăseseră goale.
 Un fior o străbătu și se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. în clipele
acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate și dânsa va trebui să se desprindă, să moară,
ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.
Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o altă
ramură, ca și când n-ar fi cunoscut locul obișnuit în care cântase; apoi își luă zborul și, în trecerea
grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ținându-se,
căzu la rândul ei.
Și lăvicerul de jos nu se mai îngroșă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

Frunze triste
de George Coșbuc

Funze arămii, roșcate

Au bătut la mine-n geam.
-Ne-a snuls vântul de pe ram
Și ne poartă fără rost,
Nu știm în ce pom am fost!

Vântul bate și e rece,

Noaptea unde-o vom petrece?
Vântul bate și e ploaie,
Dă-ne drumul în odaie ...!