Concluzii și propuneri

Ca o concluzie putem spune că lucrarea nu încearcă să contrasteze metodele

interactive și tradiționale, ci mai degrabă să evidențieze avantajele metodei interactive și să
sublinieze eficacitatea acesteia pentru a activa abilitățile de gândire creativă, analitică și
argumentare la elevi; să dezvolte conversația, discuția, lucrul în echipă și abilitățile de
comunicare eficiente precum și contacte emoționale create prin învățare interactivă, toate
acestea determinând elevii să-și asculte colegii. Metodele interactive în educația
multiculturală permit elevilor să aibă nu numai cunoștințe și compasiune pentru ceilalți, ci și
să poată lua decizii raționale în orice situație pentru a dezvolta cele mai acceptabile modele
de gândire, acțiune și comunicare.
Scopul cercetări s-a atins: s-a studiat rolul strategiilor interactivce în predarea-
învățarea-evaluarea conținutului informational la modulul Patrimoniu turistic și s-a stabilit o
relație între metodele utilizate și performanța elevilor. Prin aplicarea strategiilor interactive
elevii își valorizează mai bine potențialul și resursele disponibile în vederea dezvoltării
abilităților socio-profesionale necesare unei integrări eficiente pe piața muncii actuale în
contextual intern și international.
Ambele obiective propuse s-au realizat:
- s-au implementat strategiile interactive într-un mod eficient
- s-a analizat rolul schimbat al profesorului, al elevilor și al materialelor didactice
utilizate
Cadrul didactic își asumă adesea un rol mai puțin autoritar într-o clasă interactivă.
Acest lucru poate fi prea simplist, cu toate acestea. La fel cum gândirea de ordin superior se
bazează pe stăpânirea gândirii de ordin inferior, învățarea interactivă trebuie să fie susținută
de o autoritate academică clară. De asemenea, în timp ce natura colaborativă a multor metode
interactive poate crește motivația studenților, prea multă autonomie a studenților poate
produce incertitudine care poate fi demotivantă. Practic, acest lucru poate însemna acordarea
"just-in-time" mini-prelegeri atunci când elevii se luptă cu terminologia de bază sau concepte.
Profesorul ar trebui, de asemenea, să stabilească la începutul orei că întâmpină și va
putea răspunde la întrebări din partea elevilor, cu excepția situațiilor când din motive bine
întemeiate, nu va dori să răspundă la anumite întrebări, caz în care, la fel, va trebui să
motiveze clar această alegere elevilor. Pe scurt, un instructor care utilizează metode
interactive trebuie să echilibreze autonomia cu suportul și să fie flexibil și competent într-o
serie de metode de predare.
Rezultatele primei faze de cercetare pedagogică subliniază în mod evident o creștere
cu 28,40 % a performanțelor elevilor utilizând strategii interactive în predarea-învățarea-
evaluarea conținutului informațional Patrimoniul turistic. O diferență de 0.44 note este
rezultat pur și simplu prin aplicarea testului de evaluare pe platforme moderne și interactive.
Elevul se simte mai angajat și mai motivat în rezolvarea testului deoarece are senzația că
deține controlul. Această atitudine de a fi în control până la urmă s-a observat și la faza a
doua a cercetării pedagogice, atunci când elevii trebuiau să asocieze strategiile interactive cu
gânduri și trăiri personale.
Ambele ipoteze ale cercetării pedagogice s-au adeverit în urma studierii rezultatelor
obținute prin cele două faze de studiu al eșantionului:
- strategiile interactive contribuie într-adevăr în mod semnificativ la creșterea performanțelor
școlare obținute de eșantionul cercetării la conținutul informațional "Patrimoniul turistic"
- metodele interactive utilizate în predarea conținuturilor informaționale ale modulului
"Patrimoniul turistic" cresc gradul de asimilare, reactualizare și aplicabilitate practică în cazul
subiecților din eșantionul cercetării, dovedit atât prin rezultatele cantitative cât și prin cele
cantitative
Strategiile interactive au la bază predarea-învățarea-evaluarea conținuturilor
informaționale prin cooperare și oferă elevilor șansa de a-și materializa nevoia de a lucra în
grup într-o atmosferă colegială și de sprijin reciproc. Prin activitățile de grup elevii își pot
testa ideile, își revizuiesc opiniile și își dezvoltă inteligența interpersonală.
Lucrul în echipă completează lacunele procesul educațional bazat pe învățarea
individualizată și dezvoltă în mare măsură procesele interpersonale ale elevilor. Prin
cooperare elevii dezvoltă atitudini și comportamente de încredere și se formează o atitudine
pozitivă față de școală și procesul de învățare. Profesorul interactiv este privit ca un om de
încredere în care elevii văd sprijin, model și un susținător al personalității fiecăruia.
Cele mai importante recomandări pentru cadrele didactice care predau discipline de
specialitate turism vin chiar din partea subiecților procesului de predare-învățare-evaluare,
adică elevii:
 să organizeze mai multe excursii, deplasări în teren, și acțiuni comune cu elevii pe
tema patrimoniului turistic;
 să fie un model pentru elevi;
 să sprijine și să sfătuiască elevii în activitatea lor;
  să se apropie mai mult de elevi, și să schimbe rolul autoritar într-unul de colaborare și
înțelegere.
Până la urmă acestea sunt nevoile de socializare și de învățare prin colaborare și
descoperire ale elevilor. Din punct de vedere profesional, aș mai adăuga următoarele
recomandări:
 utilizarea cât mai adecvată a strategiilor interactive, pentru că într-adevăr cresc
semnificativ performanțele elevilor;
 profesorul trebuie să se implice activ în sprijinirea elevilor;
 adaptarea unor strategii considerate clasice la forme moderne, cum ar fi de exemplu
Ciorchinele -> Padlet, test docimologic -> Jocuri de testare on-line;
 studierea necesităților de studiu al elevilor pentru că pot exista excepții prin care
metodele interactive nu au efectele dorite și atunci acești elevi necesită o atenție mai
mare din partea profesorului pentru a se acomoda acestor cerințe.
Dimensiunile procesului de învățământ în predare-învățarea-evaluarea conținutului
informațional Patrimoniul turistic odată cu utilizarea metodelor interactive primește valențe
formative și formatoare. Încurajează atât progresul individual, cât și cel colectiv, personal și
social. Tendințele postmoderniste impun o schimbare și difersificare a rolului profesorului. Ei
trebuie să înțeleagă elevul - ce e în sufletul lui, ce-i place, ce poate să facă și ce-și dorește - și
pornind de la aceste considerente să-și construiască strategiile didactice.
Fiecare elev este diferit și nu elevii trebuie să se adapteze la școală, ci școala trebuie
să se plieze pe nevoile copiilor. Lumea se află într-o schimbare continuă, și școala, la fel ar
trebui să fie. Școala viitorului va fi cea care va reuși să ofere atât pentru elevi, cât și pentru
profesori activități plăcute. Într-o asemenea școală învățarea este utilă, conținutul
informațional este interesant, învățarea este utilă iar metodele aplicate sunt variate și
captivante.
Această lucrare a demonstrat importanța și utilitatea aplicării strategiilor interactive în
predarea-învățarea-evaluarea conținutului informațional. Datele culese și prelucrate dovedesc
faptic ipotezele emise și elevii susțin aceste strategii pentru că le facilitează accesul la
cunoștințe, abilități și atitudini. Cred cu tărie că elevii au nevoie de a învăța interactiv și astfel
noi, profesorii reușim să-i apropiem de idealul educațional al societății. Doresc să închei cu
vorbele omului de știință conform cărora imaginația este mai presus decât orice cunoaștere:
"Cunoașterea se limitează la ceea ce știm și înțelegem acum, în timp ce imaginația cuprinde
lumea întreagă și tot ceea ce va fi de știut și de înțeles vreodată” (Albert Einstein)