Sunteți pe pagina 1din 2

Saghin Claudia, GRUPA 12, DB

Cerinta: Identificati , in situatii concrete de predare/invatare/evaluare , aspecte ale comunicarii verbale /nonverbale/paraverbale ale elevilor; explicati aceste comportamente si propuneti modalitati de optimizare.

Comunicarea verbala in perimetrul scolar este un domeniu atat de des utilizat, incat conditioneaza aproape toate celelalte domenii scolare. Incepand din prima zi de scoala cu intrebarile puse de copii, cu stabilirea regulilor clasei, si continuand cu folosirea comunicarii la toate disciplinele scolare, verbalizarea insoteste pas cu pas elevii si copiiii. In special elevii care poseda o inteligenta de tip lingvistic ii dirijeaza pe ceilalti si reprezinta un sprijin pentru invatator. Daca invatatorul gaseste firesc ca fiecare copil sa expuna ceva, atunci va trebui sa stabileasca cu ajutorul elevilor reguli de comunicare in clasa, in grup, sau individuale. Ca mod de optimizare a acestui aspect consider ca pot fi amintite: - folosirea jocului in care fiecare elev vorbeste numai atunci cand are in mana bul vorbitor. Astfel, fiecare elev va avea ansa s si faca auzita vocea. - Lucrul in grup sau in perechi poate fi de asemenea considerat ca mod de optimizare a comunicarii verbale, deoarce mai multi elevi pot vorbi, in soapta simultan , fiecare la grupul sau, elevul cu rol de moderator fiind responsabil sa puna pe fiecare coleg sa isi exprime parerea despre tema propusa. In cadrul diferitelor discipline comunicarea verbala are pondere diferita. Desigur ca la limba si literatura, prin intermrediul comunicarii verbale se ating majoritatea obiectivelor urmarite. Fie ca profesorul dirijeaza invatarea cu explicatii si intrebari, fie ca elevii lectureaza cu voce tare, explica, sau formuleaza diferite enunturi, comunicarea verbala este prezenta ca si mijloc principal de atingerere a obiectivelor. Se impune ca profesorul sa fie cat mai concis pentru a lasa loc/ timp elevilor sa verbalizeze cat se poate de mult aspecte ale invatarii proprii. Acesta ar fi un lucru care trebuie imbunatatit: ca profesorul sa isi pregateasca in asa fel lectia incat sa aloce elevilor un timp cat mai mult pentru exprimarea propriilor opinii, intrebari. Acelasi lucru e valabil si in cazul altor discipline umaniste cum ar fi educatia civica, religioasa, istoria. Cu siguranta ca un mare aport de informatii transmise si de explicatii apartin profesorului, dar daca folosim metode de pedagogie active, problematizarea, brainstorming invatarea prin descoperire, Stiu vreau sa stiu, am invatat, metoda predictiilor, atunci comunicarea verbala de la profesor la elev se reduce la necesar si eficient. Comunicare elev-elev este foarte importanta, devine chiar un element de coeziune a colectivului de elevi. La disciplinele reale comunicarea verbala este cu atat mai importanta, cu cat trebuie sa aiba un caracter precis, corect si coerent, sa fie mult folosita in scopul dezvoltarii unui limbaj de specialitate. Verbalizarea operatiilor efectuate este foarte importanta, fie ca e vorba de exercitii si probleme matematice, fie ca evorba de un experiment derulat de elevi cu ajutorul profesorului. Aic,i mai mult decat oriunde, elevii pot fi constientizati asupra importantei corectitudinii limbajului. E bine stiut faptul ca deseori elevii invata cu mai multa usurinta tot de la alti elevi, decat de la profesor. Acest lucru se datoreaza faptului ca ei au mai multe ancore, mai multi termeni comuni intre ei, decat au in comun cu profesorul. Adesea se intampla ca nici nu stiu ce si cum sa intrebe pe profesor si deja un alt coleg poate intui exact unde este neintelegerea. De aceea consider ca e important ca uneori, prefesorul sa permita altor elevi sa se erijeze in rolul de cadru didactic pe termen limitat, sau sa stimuleze si sa foloseasca aceste abilitati de buni ...explicatori fata de colegii de clasa. De cele multe ori accentul in astfel de situatii cade, paradoxal, pe comunicarea paraverbala si nonverbala. E nevoie de o capacitate empatica mare pentru a reusi sa transmiti si sa preiei

de la clasa informatii despre cat de bine a fost inteleasa lectia, despre predictii asupra rezultatelor evaluarii formative, despre felul in care trebuie sa decurga activitatile de ameliorare a unor evaluari. Artele sunt domeniul in care comunicarea verbala se impleteste cu cea nonverbala, mai mult decat la celelalte discipline. Desigur ca indicatiile referitoare la ceeea ce vor desena, sau vor realiza la lucrarile practice sunt transmise prin comunicare verbala, la fel ca si verbalizarea de catre elevi a modului de actionare sau, felul in care expun la final cum s-au simtit; dar ponderea cea mai mare o are , evident, exprimarea prin elemente de limbaj plastic, iar creativitatea de tip practic/ concret este eliberata mai mult decat in cazul altor discipline. Sugerez ca mod de optimizare a comunicarii la orele de educatie plastica alocarea de timp pentru ca elevii sa evalueze si sa exprime verbal modul in care s-au simtit pe parcursul orei , sau trairile activate la vederea lucrarilor colegilor. Ba chiar o colega a organizat o licitatie in joaca pentru vanzarea cumpararea desenelor realizate de elevi. Evident, fiecare a facut publicitate produselor proprii, iar publicitatea este sufletul comertului. Ramane ca fiecare profesor sa isi studieze putin mai reflexiv limbajul trupului, sa devina din ce in ce mai convingator si pe alte cai decat cele verbale, iar pentru elevi sa gaseasca nenumarate variante ale metodelor, poate deja cunoscute de a imbunatati comunicare a verbala, plecand de la stimularea gustului pentru lectura. - Poate indica lecturarea de materiale de pe internetul atat de drag tuturor, - poate solicita realizare a de rezumate ale filmelor vizionate, - poate sublinia valoarea jurnalelor, fie ele si sub forma de blog. Ideea care ramane in picioare e ca achizitionarea unui mod bun de comunicare pe verticala, pe orizontala, (nu importa!), paradoxal, dar nu se poate realiza daca ... citim in diagonala adica frunzarim manualele si materialele de studiu. Altfel vom ajunge ca atunci cand vorbim cu proprii nostri copii ei sa citeasca printre randuri si riscam sa fim malentendu.
Bibliografie: Suport de curs CE

S-ar putea să vă placă și