Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

PROIECT DE ACTIVITATE DE FORMARE

UTILIZAREA ÎNVĂȚĂRII PRIN COOPERARE LA DISCIPLINA LIMBA ȘI
LITERATURA ROMÂNĂ

COORDONATOR PROIECT MASTERANDĂ

Lector univ.dr. Lia BOLOGA Prof. Roxana-Adriana DĂNILĂ

Anul universitar 2021-2022

INTRODUCERE:

SCOPUL:

În activitățile mele didactice, am observat că anumite aspecte ale limbii şi literaturii române
sunt dificil de predat, deoarece sunt mai puțin atractive pentru elevi deoarece necesită reținerea unei
cantități mari de informații. Pedagogia modernă propune asimilarea activă a informațiilor folosindu-
se de învățarea prin cooperare și prin crearea de situații de învățare care să se concentrează pe
disponibilitatea și dorința de colaborare a elevilor; elevii fiind angajeazați direct și activ vor atrage
gândirea critică.

Organizarea pe grupe a activităților elevilor nu este o noutate în teoria și practica

pedagogică, însă consider faptul că nu sunt suficient valorificate în cadrul lecțiilor de limba și
literatura română, dar și a altor discipline, asta deoarece solicită eforturi suplimentare din partea
cadrului didactic, atât în ceea ce privește proiectarea, cât și coordonarea lor. Este cunoscut faptul că
grupul reprezintă elementul central al învățării prin cooperare, metodă extrem de eficientă, având
rolul de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă faptul că e important să fie ,,unul pentru celălalt” si nu ,,unul
împotriva celuilalt”, lăsând loc interdependenței și soluționării în comun a unor situații date, cu
efecte asupra creșterii randamentului școlar.

Tema pe care am ales-o pentru acest proiect vizează reliefarea rolului pe care îl are
cooperarea în cadrul activităților pe grupe, asupra creșterii randamentului școlar al elevilor la
disciplina Limba și literatura română, în special în rândul elevilor cu rezultate scăzute la învățătură.
Am observat în timpul orelor, că în cadrul activităților frontale și individuale unde predomină
spiritul de competiție, sunt prezente sau apar situații conflictuale, comportamente agresive în rândul
copiilor și, implicit, rezultate scăzute la învățătură, în special în rândul elevilor emotivi și anxioși.
Pentru ca acest lucru să se schimbe se impune: reconsiderarea rolurilor actorilor implicați în actul
educațional; mutarea accentului de la profesor la elev și a rolurilor care-i revin în aceste condiții;
democratizatizarea relației profesor-elev; elaborarea unei fundamentări teoretice temeinice privind
managementul clasei.

Drept urmare, рrοblеma cеntrală a acestei cercetări еstе, în cе măsură utilizarea învățării
prin cooperare la disciplina limba si literatura romana și a metodelor pe care se bazează, cοntrіbuіе
la creșterea randamentului școlar al elevilor.

În vederea atingerii acestui scop s-a pornit de la ipoteza conform căreia dacă profesorul
utilizează în mod frecvent metode specifice învățării prin cooperare la disciplina Limba și
literatura română, atunci randamentul școlar ale elevilor va crește.

OBIECTIVE:

– conștientizarea elevilor asupra necesității relaționării interpersonale și lucru eficient în grup;

– evidențierea capacității elevilor de a înțelege perspectiva celuilalt, atât din punct de vedere
cognitiv, cât și pe plan emoțional;
– reliefarea unor relații constructive, orientate spre rezolvarea sarcinilor;
– creșterea randamentului școlar în urma învățării prin cooperare.

INSTITUŢIA/ GRUPUL DE PARTICIPANŢI:

2
În cadrul acestei cercetări s-a folosit tehnica eşantionului/grupului unic, bazându-mă pe utilizarea
unui singur grup căruia i-am aplicat variabila independentă. Tehnicii grupului unic îi corespunde un
design experimental intrasubiecţi.

Cеrcеtarеa vizează eleviі clasei a XI-a, Filologie dе la Liceul „Timotei Cipariu”

Dumbrăveni. Εşantіοnul ехреrіmеntal еѕtе rерrеzеntat dе un număr dе 20 dе elevi, 11 fеtе şі 9
băіеţі . Νіvеlul dе рrеgătіrе al еșantіοnuluі a fοst οmοgеn dіn рunct dе vеdеrе al рοsіbіlіtățіlοr
іntеlеctualе șі a рartіcularіtățіlοr dе vârstă șі іndіvіdualе alе elevіlοr.

TEMA ACTIVITĂŢII:

Utilizarea învăţării prin cooperare la disciplina Limba şi literatura română

ARGUMENTUL:

Deoarece anul acesta şcolar, elevii s-au întors la clasă, după o lunga perioadă în care în cadrul
învăţării online au existat mai puţine contacte interpersonale şi de colaborare, este important să
regândim modul de a transmite informaţiile. Deşi au existat profesori „curajoşi” care au
experimentat învăţarea prin cooperare si în învăţarea la distanţă, revenirea la cursurile „faţa în faţă”
ne oferă posibilitatea de a pune în practică mai eficient această strategie de învăţare. Pentru ca
învăţarea prin cooperare să fie eficientă, predarea trebuie privită ca un proces de dezvoltare şi
îmbunătăţire a capacităţii elevilor de a învăţa. Rolul profesorului nu este de a transmite informaţii,
ci de a fi un intermediar al învăţarii. Aceasta implică crearea şi gestionarea unor experienţe de
învăţare semnificative şi de stimulare a gândirii elevilor.
Învăţarea prin cooperare este o strategie de instruire structurată şi sistematizată, în cadrul căreia,
grupe/echipe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun, urmând ca fiecare membru al
unui grup să-şi îmbunătăţească performanţele proprii şi să contribuie la creşterea performanţelor
celorlalţi membri ai grupului. Se bazează pe ideea că învăţarea este un act social în care participanţii
vorbesc între ei. Învăţarea are loc prin intermediul discuţiei .
Studiile indică faptul că oamenii au nevoi psihologice specifice, cum ar fi apartenența (a fi acceptat
și a se simți parte dintr-un grup), competența (experimentarea unui sentiment de stăpânire) și
autonomia (simțirea unui nivel de control). Toate aceste nevoi pot fi satisfăcute atunci când elevii
învață să lucreze cu ceilalți în grupuri mici, cooperante. Îndeplinirea nevoilor lor psihologice
contribuie, de asemenea, la plăcerea elevilor de a învăța prin cooperare.

Învăţarea prin cooperare poate fi: formală, informală sau pe termen lung.
Învățarea prin cooperare formală constă în faptul că elevii lucrează împreună pentru o
perioadă de timp mai lungă pentru a atinge obiectivele comune de învățare. Grupurile sunt
structurate astfel încât elevii să înțeleagă că li se cere să lucreze împreună pentru a-și susține
reciproc învățarea, să-și împărtășească ideile și informațiile cu grupul, să asculte cu respect ceea ce
au de spus alții și să se asigure că grupul reflectă asupra progresului pe care îl au.

Învăţarea prin cooperare informală- se realizează când elevii lucrează în grupuri mici
pentru o scurtă perioadă de timp, câteva minute, pentru a-i ajuta să proceseze ceea ce a fost predat,
să se gândească la o anumită întrebare, să-l ajute pe profesor să identifice și să rezolve orice
neînțelegeri cu privire la conținut.
Învătarea prin cooperare pe termen lung - implică grupuri de bază, eterogene, cu membri
stabili.
Învăţarea prin cooperare are o serie de avantaje dar şi dezavantaje. Printre avantajele învăţarii prin
cooperare senumără:

3
 Învăţareea reciprocă -datorită lucrului în grup, elevii vor învăţa de la colegii lor. Uneori,
aceştia vor fi capabili să explice concepte sau idei colegilor chiar mai bine decât profesorul.

Dezvoltă gândirea critică- În timpul procesului de muncă în echipă, elevii îşi vor experima
opiniile sai ideile împreună cu ceilalţi colegio din grup oferind feedback. Acest feedback va include
atât critica, precum şi interpretarea opiniilor sau a ideilor exprimate. Rezolvarea sarcinii grupului se
va baza pe totalul opiniilor şi ideilor discutate.

Îmbunătăţeşte abilităţile de comunicare: - Lucrul în grup îi va încuraja pe elevi să-şi

îmbunătăţească abilităţile de comunicare. Ei vor fi obligaţi să înveţe cum să-şi comunice opiniile
sau ideile sau cum să le asculte pe ale altora şi să ofere feedback.

Promovează diversitatea: - grupele pot reuni adesea elevi din medii, culturi, nivele de
educaţie diferite. Prin intermediul învăţării prin colaborare, se încurajează acceptarea în colectiv a
fiecărui membru.

Încurajează implicarea:- Pentru ca învăţarea prin cooperare să fie de succes necesită

implicarea tuturor participanţilor, astfel este o bună modaliate de a încuraja colegii mai liniştiţi,
inactivi să fie mai implicaţi, să aibă o atitudine pozitivă.

Creşte stima de sine- când lucrează ca un grup, membrii echipei se ajută reciproc. Învăţarea
prin cooperare poate fi deosebit de benefică pentru elevii timizi, anxioşi sau introvertiţi. Membrii
echipei îi pot încuraja şă-şi împărtăşească opiniile şi să contribuie la discuţii. Ca rezultat,
încrederea lor în sine creşte pe măsură ce îşi dau seama de valoarea lor în grup.

Construieşte relaţii- Învățarea prin cooperare poate crea noi prietenii și poate consolida
relațiile existente. Adesea reunește indivizi care nu s-ar fi întâlnit sau nu ar fi lucrat unul cu celălalt
în circumstanțe normale. Pe măsură ce membrii echipei petrec timp lucrând împreună , ei ajung să
se cunoască mai bine. Acest lucru poate duce la relații personale și profesionale pozitive și la un
moral mai ridicat.
 
Pe lângă avantaje, învăţarea prin cooperare are şi dezavantaje, dintre care se numără:

Ar putea fi incomod pentru unii elevi: - Unii elevi ar putea să nu se simtă confortabil să
învețe sau să lucreze într-un cadru de grup. Pentru ei, aceste situații pot părea ostile și ar putea fi
anxioși . Acest lucru se poate întâmpla mai ales în cazul timizi sau introvertiți, care preferă mai bine
să lucreze singuri decât în grup.

Unii elevi s-ar putea eschiva: În timp ce ar putea exista elevi care își asumă cu adevărat
greutatea rezolvării sarcinilor în grup, ar putea exista și alții care se eschivează . Este posibil ca unii
să nu-și îndeplinească obligaţiile, iar alţii să fie dispuși să muncească suplimentar de dragul
grupului. 

Unii elevi pot domina grupul:- În situațiile de grup, cel mai bun scenariu este că nimeni nu
fie responsabil și toată lumea să lucreaze împreună pentru a finaliza sarcina, dar poate exista un
lider „ oficial” numit de profesor sau ales de ceilalţi membri. Există riscul ca alti membri să încerce
să-şi însuşească rolul de lider, ceea ce va duce la tensiuni în cadru grupului.

Învăţarea diferenţiată nu poate avea loc: - Învățarea diferenţiată, bazată pe nevoile

fiecărui elev este importantă pentru ca ei să înțeleagă conceptele . Prin învățarea prin cooperare,
aceasta nu este posibilă și poate fi un dezavantaj pentru acești elevi.
4
 Pot exista conflicte în grup: - Conflictele pot apărea adesea atunci când se lucrează
împreună. Acest lucru se poate întâmpla și în grupurile de învățare cooperativă. Conflictele pot
apărea atunci când elevii au diferențe de opinie și nu sunt pregătiți să renunțe la ego-uri. Conflictele,
în special cele care sunt nerezolvate pentru perioade lungi de timp pot duce la divizarea grupului.

Evaluarea este dificilă: Deoarece elevii lucrează într-un grup, ar putea fi dificil pentru
profesorul să le noteze și să le evalueze activitatea fiecăruia. Forma tradițională de evaluăre poate fi
dificil de aplicat în învățarea prin cooperare și poate ajunge, de asemenea, să fie negativă pentru
întregul proces. 

Ar putea fi pierdut mult timp:- Elevii ar putea să nu vorbească numai despre subiectele de
la clasă în timpul discuțiilor lor de grup acest lucru conducând la o pierdere de timp și, astfel, ei pot
depăşi termenele stabilite.

Învăţarea prin cooperare se poate realiza prin metode didactice precum:

Gândiţi- lucraţi în perechi- comunicaţi

Metoda Gândiţi- lucraţi în echipe- comunicaţi este o strategie utilă de învăţare prin cooperare,
deoarece implică toţi elevii şi poate fi realizată în aproape orice lecţie.

Aplicaţie: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii- Lucian Blaga

Cum se realizează?

Metoda se realizează în perechi. Profesorul pune o întrebare grupului, fiecare elev are la
dispoziţie un minut sau două pentru a se gândi la întrebare. Se intoarce apoi la colegul de grupă şi
discută, urmând să comunice ideile cu întreaga clasă.

– GRUPA I- Extrageţi din text cuvintele/sintagmele care exprimă prezenţa eului liric.
– GRUPA II- Precizaţi ce simbolizează metafora corola de minuni a lumii.
– GRUPA III- Identificaţi în poezie cuvinte/sintagme care sugerează ideea de mister.
– GRUPA IV- Descifraţi simbolistica metaforelor: flori, ochi, buze, morminte.
– GRUPA V- Extrageţi din text cuvintele/sintagmele prin care se realizează opoziţia dintre
cunoaşterea luciferică şi cunoaşterea paradisiacă.
– GRUPA VI- Identificaţi comparaţia amplă din text şi explicaţi funcţia acesteia.

Cadranele

Metoda Cadranelor este o modalitate de sintetizare a unui conținut informațional, solicitând

participarea și implicarea elevilor în înțelegerea adecvată a acestuia.

Aplicaţie: Balada populară- Meşterul Manole

Elevii sunt solicitați să noteze în cele patru cadrane cu expresii de atitudine, realizate prin
trasarea a două axe perpendiculare una pe cealaltă, următoarele:

Punctele forte ale baladei Punctele slabe ale baladei

Ce este inedit în baladă? Impresii despre baladă
5
Instruirea reciprocă- Mozaicul

Cunoscut sub numele de mozaic în cadrul metodelor de cooperare, modelul instruirii

reciproce se practică în grupuri mici. Asigură o bună activizare a fiecărui membru al grupului,
deoarece, succesiv, fiecare își asumă rolul de critic al răspunsurilor celorlalți sau al întrebărilor.
Apoi profesorul face sinteza, clarifică soluția la întrebări, iar activitatea continuă prin schimbarea
rolurilor.
Aplicaţie: „Enigma Otiliei”- G. Călinescu

Cum se realizează?
Elevii sunt împărţiti în patru grupe „casă” a câte cinci elevi, fiecare membru primind câte
un număr. Toţi elevii cu acelaşi număr vor forma alte echipe, grupele „experţilor” în care vor detalia
prezenţa uneia dintre următoarele teme din romanul studiat:
– GRUPA I- Istoria unei moşteniri
– GRUPA II- Iubirea
– GRUPA III- Familia
– GRUPA IV- Condiţia femeii
– GRUPA V- vViaţa burgheziei bucureştene la sfârşit de secol XX.

Fiecare elev expert revine în grupul să pentru a prezenta celorlaţi coechipieri lucrurile
învăţate

Cubul

Strategie de predare, metoda cubului este utilizată pentru studierea unei teme, a unui
subiect, a unei situații, din mai multe perspective. Ea oferă elevilor posibilitatea dezvoltării
competențelor necesare unor abordări complexe.
Se utilizează un cub care poate fi făcut din carton. Pe fiecare față a cubului se scrie câte una
dintre următoarele instrucțiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ, ANALIZEAZĂ, APLICĂ,
ARGUMENTEAZĂ.

Aplicaţie- "Harap- Alb” de Ion Creangă

Cum se realizează?

Pentru aplicarea metodei se va realiza un cub pe faţele căruia vor fi scrise: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică și argumentează. Clasa se va împărţi în şase grupe, fiecare dintre ele
examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului.

– GRUPA I- DESCRIE traseul personajului principal susţinând caracterul de bildungsroman.

– GRUPA II- COMPARĂ personajele încadrându-le în categorii.
– GRUPA III- ANALIZEAZĂ relaţia dintre protagonist şi antagonist.
– GRUPA IV- ASOCIAZĂ eroului elemente de caracterizere.
– GRUPA V- APLICĂ termenul de oralitate pe textul studiat
– GRUPA VI- ARGUMENTEAZĂ încadrarea textului în specia basmului cult.

6
 TIMP DE DESFĂŞURARE:
Timpul de desfăşurare alocat derulării proiectului a fost semestrul al II-lea din anul școlar 2021-
2022.

Metodele de formare:
- se vor specifica metodele folosite pentru realizarea efectivă a formării

Mijloacele de formare:

Concluziile și eventualele directii de dezvoltare ulterioară: concluziile formulate în grup,

eventual analiza SWOT a implementării proiectului, utilitate, rezultatele
aplicării/implementării proiectului, eventuale direcții de dezvoltare ulterioară

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

– stimulează munca colaborativă – posibile opoziţii de scopuri şi
– se bazează pe generarea de idei noi obişnuinţe ale membrilor grupului
– combină idei, se completeză reciproc – dificultăti de comunicare
– informare din surse diferite – dificultăţi de coordonare
– formează şi dezvoltă capacităţi sociale – unii copii pot domina grupul
– dezvoltă capacităti autoevalutive – productivitatea unor copii poate
– dezvoltă capacităţi cognitive : scădea uneori, atunci când sunt
imaginaţie, creativitate, investigaţie obligaţi să colaboreze cu alţi copii
– interrelaţionare pozitivă prin
comunicare, negociere, conflict
constructiv
– dezvoltă abilităţi de comunicare
– abordarea este interdisciplinară
– stimulează atitudini metacognitive
– utilizează conştient mecanisme de
gândire logică, critică
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
– promovează competenţele reale – dependenţa excesivă de ceilalţi
– toţi participanţii pot oferi alternative – evitarea propriilor responsabilităti
valoroase de soluţionare a problemei – unii muncesc şi pentru alţii
– se pot exprima propriile nemulţumiri, – impunerea unor idei, soluţii
dar şi expectaţiile prin exprimarea
dorinţelor şi satisfacţiile
– solutionarea problemei este atât
profitul grupului cât şi al fiecărui
individ
7
Referințele bibliografice: lucrarea va conține min. 12-15 titluri de lucrări consultate pentru
realizarea părții de cercetare (lucrări a căror publicare să nu fie mai veche de 10 ani

Cerințele de redactare: Lucrarea va fi redactată utilizând fontul TNR, dimensiune font 12

(pentru bibliografie TNR11), spațiere 1rd. Intinderea lucrarii nu va depăși 20 pagini.

După stabilirea tuturor acestor elemente, va fi realizat scenariul activității. În acest

sens se vor completa etapele prevăzute în tabelul de mai jos, prin inserarea cronologică a
etapelor parcurse. Vor fi mentionate distinct pentru fiecare etapă, conținutul activității,
metodele/mijloacele (resursele) precum și a modalitățile de evaluare a etapei parcurse.
Fiecare etapă parcursă va avea planificată o întâlnire de feed-back a echipei, pentru a stabili
nivelul de realizare a ei.

ETAPELE CONŢINU METODELE/ EVALUA

ACTIVIT TUL MIJLOACELE REA
ĂŢII ACTIVIT
ĂŢII
Exemple: Se va Exemplu – modalități de Evaluarea
- precizarea aborda relaționare, sistem de fiecărei
planului fiecare predare-invățare- etape de
concret al etapa a evaluare, strategii derulare a
acțiunii cu activității aplicate, modalități de proiectului,
eșalonarea din abordare a diversității ca și nu doar
lui în timp perspectiva resursă în mediul evaluarea
(etapa 1, didactică educațional și social. procesului
2, ....; feed- (proiectare, Metode de predare/ de formare
back); predare, formare utilizate, vizat
- concluzii; evaluare, justificarea alegerii
- direcții de strategii,...) metodelor
dezvoltare abilități și
ulterioară a competențe
proiectului vizate

8
9
10
11