INVATAREA PRIN COOPERARE

Una dintre temele abordate frecvent de catre teoreticienii si practicienii

educatiei o reprezinta invatarea prin cooperare.
Propunem aceasta tema de reflectie ca punct de plecare pentru
schimbarea practicilor educationale, deoarece individualismul si
competitia promovate in clasele din Romania pot fi echilibrate de
practici educationale democratice si cooperative, care sa stimuleze
participarea elevilor si ameliorarea rezultatelor scolare.
In randul profesorilor, este larg raspandita opinia ca numai relatiile
competitive genereaza o motivatie adecvata pentru invatare. Cel mai
convingator argument pentru stimularea invatarii prin cooperare in
scoala il reprezinta atat rezultatele numeroaselor cercetari, cat si
efectele observate de catre profesorii care au introdus metode
specifice invatarii prin cooperare la clasa.
Din 188, cand a fost realizata prima cercetare pe aceasta tema,
numeroase cercetari e!perimentale si analize corelationale au
evidentiat diferentele dintre invatarea prin cooperare, invatarea
individualista si cea realizata in situatii de competitie.
Rezultatele acestor cercetari reflecta"
1. din punct de vedere al performantelor scolare" mai mult
effort pentru a reusi, implicit, rezultate mai bune la nivelul tuturor
elevilor #etichetati in mod traditional ca $foarte buni%, $mediocri%,
$slabi%&, motivatie intinseca, implicare in sarcina, o mai buna dozare a
timpului disponibil pentru realizarea sarcinii, gandire critica.
'. din punctul de vedere al relatiilor interpersonale: relatii
mai profunde si mai calde intre elevi prin amplificarea spiritului de
echipa, aprecierea si valorizarea diversitatii multietnice prin
dezvoltarea empatiei si coeziunii la nivelul grupului de elevi.
(. din punct de vedere al identitatii personale: intarirea eului
si a identitatii de sine, dezvoltarea competentelor sociale, ameliorarea
imaginii de sine, dezvoltarea capacitatii de a face fata adversitatii si
stresului.
In ultimele decenii, cercetatorii s)au ocupat de amena*area grupului ca
mediu de invatare, evidentiind eficienta ridicata a grupurilor de elevi
ce indeplinesc o sarcina de invatare comuna. Clasa scolara este un
grup social specific ce mediaza, in timp, schimbari cognitie
fundamentale la nielul fiecarui membru! Climatul clasei are un
foarte mare impact asupra perceptiilor pe care le au elevii si cadrele
didactice, reflecta motivele pentru care ei lucreaza #sau nu lucreaza&
impreuna, capacitatea de a discuta impreuna si de a)si analiza critic
ideile si reflecta caracteristicile clasei ca si comunitate de invatare.
Instruirea in grupuri mici constituie o alternativa din ce in ce mai
uzitata, deoarece instruirea frontala limiteaza optiunile instructionale si
este centrata pe cadrul didactic si nu pe elev.
Prin impartirea clasei in grupuri mici, responsabilitatea fiecarui elev
fata de grup creste foarte mult. In loc sa reprezinte a 26-a parte
dintr-o clasa de 26 de copii, elevul reprezinta un sfert dintr-un
grup de 4. +u mai trebuie sa astepte ca alti ', de potentiali
participanti sa)si spuna parerea, inainte ca ea sau el sa poata fi implicat
intr)o activitate.
Principala dilema in privinta gruparii elevilor o reprezinta echilibrul
intre ordine si structura versus diversitate umana si varietatea
curriculumului cu scopul de a optimiza invatarea elevilor. Cel mai
frecvent, activitatile in grupuri mici sunt initiate pentru ca elevii" sa
discute anumite teme sau evenimente- sa se anga*eze in activitati de
luare a deciziilor- sa realizeze instruire in cadrul grupului mic- sa
cerceteze.investigheze anumite probleme sau intrebari. Cadrul didactic
trebuie sa decida in legatura cu" metodele pe care le va folosi-
organizarea clasei- compozitia grupelor- dezvoltarea e!pectatiilor
grupului- coordonarea si evaluarea muncii in grup.
Cadrul didactic are numeroase responsabilitati atunci cand desfasoara
activitatile pe grupe, variind de la cea de instructor la participant si
consultant. Uneori, el adopta o pozitie neutra, determinandu)i astfel pe
copii sa)si asume intreaga responsabilitate prin ceea ce fac si spun.
Una dintre primele reguli referitoare la evaluarea activitatii pe grupe
mici este aceea de a fructifica fiecare ocazie, pentru a evalua calitatea
muncii in grup, aprofundarea intelegerii diferitelor aspecte abordate
sau cresterea gradului de cooperare.
Invatarea prin cooperare reprezinta folosirea grupurilor mici in
scopuri instructionale, astfel incat) lucrand impreuna) elevii isi
ma!imizeaza atata propria invatare, cat si pe a celorlalti colegi.
Printr)o astfel de organizare a situatiilor de invatare, elevii depind intr)
un mod pozitiv unii de altii, iar aceasta interdependenta pozitiva ii
conduce la devotament fata de grup.
/lte elemente esentiale in invatarea prin cooperare sunt"
responsabilitatea individuala
interactiunea stimulatoare
deprinderi si competente interpersonale
constientizarea si evaluarea modului in care functioneaza
grupul de lucru.
/tunci cand se realizeaza invatarea prin cooperare in mod regulat,
elevii, din $singuratici care invata%, pot deveni $colegi care invata
impreuna%, atingand niveluri ale competentei academice in cadrul
grupului si ca membri ai echipelor.
0rupurile de invatare prin cooperare se concentreaza asupra
ma!imizarii succesului academic al tuturor membrilor grupului.
+ormele grupului trebuie stabilite ca o problema a "
responsabilitatii grupului-
capacitatii de reactie la ceilalti-
cooperarii-
luarii deciziilor prin consens-
rezolvarii de probleme.
Aplicarea invatarii prin cooperare la clasa
Daca dorim sa folosim invatarea prin cooperare in clasa trebuie san
planificam cu atentie si sa realizam patru actiuni specifice"
1. Sa luam anumite deciziii preinstructionale referitoare
la:
care sunt obiectivele academice si obiectivele legate de
competentele sociale ale elevilor1
cat de mari sa fie grupurile, cum sa le structuram, cat de
mult sa folosim lucrul in grupuri mici1
cum putem aran*a mai bine clasa astfel incat sa se preteze
lucrului in grupuri mici1
cum percepem si folosim materialele instructionale1
ce roluri atribuim membrilor grupului1
2. Sa eplicam foarte clar elevilor ce au de facut in
timpul unei lectii in care invata prin cooperare:
dam o sarcina de invatare concreta
e!plicam copiilor ce inseamna interdependenta pozitiva in
cadrul grupului si intre grupuri-
clarificam faptul ca fiecare elev din grup trebuie sa fie
responsabil pentru ceea ce invata el insusi-
care sunt deprinderile de lucru in grup asupra carora se
insista intr)o anumita lectie
!. Sa conducem lectia, pentru ca, desi elevii lucreaza in
grupuri, trebuie:
sa urmarim si sa monitorizam grupurile-
sa intervenim unde este nevoie-
sa imbogatim sarcinile si sa)i a*utam pe elevi sa lucreze
mai eficient in grup.
4. Sa structuram si sa organizam activitati dupa ce se
termina lucrul in grupuri mici, in care:
sa evaluam invatarea-
elevii sa evalueze cat de eficient au lucrat ca grup si ce
progrese sau ce dificultati au intampinat in procesul personal de
invatare din fiecare lectie si ce corectii si imbunatatiri trebuie
introduse.
2rebuie sa incepem lucrul in grup pe termen lung numai dupa ce
suntem increzatori ca"
1. putem conduce cateva grupuri care lucreaza simultan-
'. elevii din fiecare grup sunt capabili sa lucreze impreuna,
fara a avea probleme
"onitorizarea si evaluarea
Deoarece principalul obiectiv este ca, prin stimularea cooperarii,
rezultatele la invatatura ale elevilor sa se amelioreze si participarea lor
la activitatile scolare si e!trascolare sa creasca, principalele aspecte pe
care le urmarim sunt"
aspectele instructionale
aspectele interactionale
relatia dintre autonomia elevilor, autoritatea cadrului
didactic
continuturile invatarii
climatul clasei
reflectiile altor cadre didactice, ale copiilor fata de aceste
aspecte
gradul de participare a elevilor si performantele lor scolare
Instrumente pentru monitorizare
#urnale profesionale zilnice, saptamanale #ale cadrelor
didactice, care consemneaza schimbarile introduse in clasa, reactiile
elevilor, efectele pozitive.negative, reactiile cadrului didactic asupra
propriei practici&
#urnale ale copiilor) viata cotidiana din clasa #in care sunt
mentionate evenimente, intamplari din viata clasei sau din viata
personala&
produse ale copiilor #compuneri, desene, cola*e, carti ale
clasei, albume&
observatii asupra comportamentului copiilor si
comportamentului in grupuri cooperative
interviuri cu copiii
c$estionare adresate copiilor pentru a identifica elemente
ce tin de" cultura clasei, perceptiile elevilor asupra cadrelor didactice,
asupra scolii
fotrografii, inregistrari audio-video
"etode de invatare prin cooperare
"ozaicul
%asul 1: Se formeaza grupuri cooperative si li se da materialul de
lucru
In cadrul fiecarui grup cooperativ, membrilor li se da un alt material pe
care sa)l invete si sa)l prezinte celorlalti #de e!emplu, primul primeste
prima pagina, mal doilea pagina a doua&
%asul 2: &rupurile de eperti studiaza si isi pregatesc prezentarile
0rupurile de e!perti se formeaza din elevii care au pregatit acelasi
material. 3!pertii studiaza materialul impreuna si gasesc modalitati
eficiente de predare a materialului si de verificare a intelegerii de catre
colegii din grupul cooperativ.
%asul !: 'levii se intorc in grupurile cooperative pentru a preda si
a verifica
4iecare elev se intoarce la grupul sau, si fiecare membru al acestui
grup isi va prezenta materialul in fata celorlalti. 5biectivul echipei
este ca toti membrii sa invete tot materialul prezentata.
%asul 4: (aspunderea individuala si de grup
0rupurile sunt responsabile de insusirea intregului material de catre
toti membrii. 3levilor li se poate cere sa demonstreze ce au invatat in
mai multe feluri" un test, raspunsuri orale la intrebari, prezentarea
materialului predat de colegi.
Pe tema mozaicului pot e!ista numeroase variatiuni.
)urul galeriei
1. In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o
problema care se poate materializa intr)un produs #diagrama, de
e!emplu&,pe cat posibil pretandu)se la abordari variate.
'. Produsele sunt e!puse pe peretii clasei.
(. 6a semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa,
pentru a e!amina si a discuta fiecare produs. Isi iau notite si pot face
comentarii pe hartiile e!puse.
7. Dupa turul galeriei, grupurile isi ree!amineaza propriile
produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe
produsul lor.
"I"#IO$RA%IE
1. 8ohnson, D.9., 8ohnson, R.2. : ;olubec, 3.8.)
Cooperarea in sala de clasa, 1<, 3dna =+" Interaction >oo?
Compan@-
'. 0hidurile #ectura si &crisul pentru 'ezoltarea $andirii Critice,
4undatia pentru o Aocietate Deschisa, >ucuresti, 18