Reflecție personală după aplicarea unei tehnici de învățare prin

cooperare elaborată în baza ghidului.

 Tehnica de învățare prin cooperare aplicată.

Răspunsul prin rotaţie

„Ră spunsul prin rotaţie” este un instrument eficient de evaluare, în
condiţiile în care se doreşte, cu adevă rat, să se cunoască ceea ce au învă ţat
elevii în cursul unei activită ţi.
Etapele aplică rii sunt simple şi practicabile în orice sală de clasă :
• se scriu câ teva întrebă ri pe foi de hâ rtie care se lipesc pe pereţi; numă rul
foilor de hâ rtie cu sarcini determină numă rul grupurilor care trebuie
formate.
• se constituie grupurile de lucru.
• la un semnal al învă ţă torului, grupul merge la fişa cu numă rul să u, citeşte
sarcina de lucru şi elaborează un ră spuns pe care îl scrie.
• la un semnal al învă ţă torului, grupul se mută la cealaltă întrebare; citeşte
ce au scris colegii din grupul precedent; elaborează un ră spuns al grupului.
Procedeul se repetă , pâ nă câ nd fiecare grup ajunge la fişa iniţială .
  Descrierea succintă (clasa, disciplina, obiectivele lecției, rezultate
specifice așteptate de la aplicarea tehnicii)
Clasa: a III –a
Disciplina: limba și literatura romană
Obiectivele lecției:

O1: să citească conştient, corect, cursiv şi expresiv respectâ nd semnele de

punctuaţie un text cunoscut.
O2: să formuleze întrebă ri si raspunsuri corecte referitoare la textul studiat
anterior.
O3: să analizeze textul din perspectiva pă lă riilor gâ nditoare.
O4: să exprime pă reri proprii paralel cu situaţiile create.
O5: să realizeze corespondenţa dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel
transmis de text.

Rezultate așteptate: demonstrarea capacită ții elevilor de lucru împreună ,

cooperare în grupuri mici, dezvoltarea personală prin acțiuni de autoconștientizare
în cadrul activității propuse.
 Formularea sarcinii.
Elaborarea de întrebă ri și ră spunsuri pe baza textului studiat.
 Descrierea lucrului realizat de elevi: gradul de implicare, posibile
dificultăți și modalități de depășire a acestora.
Activitatea propusă a fă cut ca copii să accepte schimbarea şi cooperarea
pentru identificarea unor soluţii la problemele cu care se confrunta el sau
echipa sa. Membrii grupului au trebuit să se bazeze pe ceilalţi pentru a-şi
îndeplini scopurile.
Schimburile interpersonale de idei i-a ajutat pe copii să se sprijine, să se
încurajeze, să se laude şi să se stimuleze unii pe alţii.
Responsabilitatea individuală . Fiecare membru al grupului a fost responsabil
pentru munca lui şi pentru îndeplinirea sarcinilor aferente poziţiei deţinute.
Abilită ţi interpersonale şi de grup mic. Printre abilită ţile de care copiii au
avut nevoie pentru a lucra cu succes în grupuri mici s-au numă rat: încrederea,
capacitatea de a conduce, luarea de decizii, comunicarea şi abilită ţi de
management al situaţiilor de conflict.
Procesarea în grup: evaluarea, în grup a performanțelor realizate:
îndeplinirea sarcinilor, eficiența membrilor grupului.
S-a monitorizat activitatea grupurilor și s-a oferit feed-back atâ t grupului, câ t
și întregii clase despre  modul de lucru și rezultate.

 Măsura în care rezultatul obținut a coincis cu cel planificat.

Premisa învă ță rii prin cooperare este aceea conform careia subiectii care
lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze cunostiintele in moduri
variate si complexe, invatand in acelasi timp mai temeinic decat in cazul lucrului
individual. În grup, munca a fost mai construită , mai bogată și, in același timp,
greutatea sarcinilor și responsabilitatea față de sarcini sunt egal și echitabil
împă rțite între membrii acestuia. Activită țile comune realizate în grup fac să
apară și să se dezvolte spiritul de cooperare, de echipa, deschiderea că tre ceilalti,
devotamentul față de grup și față de interesele lui, aderarea la scopurile si
obiectivele acestuia.
Activitatea în grupuri pretinde nu doar momente de reflecție, gandire și elaborare
colectivă , ci și momente de reflecție, gandire și elaborare individuală . Iar prin
circulația reflecției și gandirii unui elev catre altul, prin schimburile intelectuale și
verbale realizate, se constituie o adevarata comunitate de învățare/ de cercetare /
de interese/ educațională ă n care:
- elevii lucreaza pentru atingerea unui scop comun, a carui indeplinire
este dependenta de invatarea si contributia individuala a fiecarui elev
- clasa de elevi este considerata un loc specific cu coduri si limbaje proprii
(care pot diferi de cele utilizate in contexte informale); cu ajutorul lor,
elevii co-elaboreaza noile achiziții și reguli de socializare.
 - ambianța este constructivă , de încredere mutuală , elevii privesc obiectiv
rezultatele, dificultă țile, nivelul lor etc.
- elevii se simt respectați, valorizați, utili ca individualitate și investiți
deplin în activitatea propusă .
- exista o egalitate a drepturilor, care le permite elevilor să -și exerseze
liberul lor arbitru și să examineze atent realitatea, situațiile cu care se
confruntă .
- elevii, indiferent de nivelul lor de pregă tire la disciplina respectivă ,
dobandesc încredere în forțele proprii.
- performanțele bune ale grupului se datorează contribuțiilor individuale
ale tuturor membrilor să i și, invers, performanțele individuale bune pot
fi evidențiate numai dacă performanțele grupului ca întreg sunt bune.
- rezultatul comun al activită ții intregului grup depinde nu numai de
calitatea muncii fiecă rui elev, ci și de capacitatea lor de a coopera și de a
se autocontrola, astfel, prin activită țile colaborative se asigură creșterea
rolului motivației învă ță rii, al autocontrolului și al controlului reciproc.
În concluzie se poate afirma că rezultatul obținut a coincis în mare mă sură
cu cel planificat.

 Factori ce au influențat rezultatul în mod pozitiv și ce - în mod

negativ.
Avantajele învățării prin cooperare:

Practica învă ță rii prin cooperare creează premisele constituirii unei

adevarate comunită ți de învă țare,de cercetare educaționale, în care:

* Ambianța este constructivă , de încredere și întrajutorare reciprocă .

* Elevii se simt respectați, valorizați și utili dobâ ndind astfel încredere în
forțele proprii pentru că toți participă la luarea deciziilor.
*  Membrii grupului conștientizează că performanțele bune ale acestuia se
datorează contribuțiilor lor individuale și invers, performanțele individuale
pot fi evidențiate numai dacă performanțele grupului ca întreg sunt bune.
*  Se impune depă şirea restricţiei autoimpuse de a interacţiona cu copii cu
fond cultural asemă nă tor.
*  Apar idei mai multe şi mai bune.
*  Elevii învaţă unul de la altul, nu doar de la cadrul didactic.
*   Încurajează contribuţia personală .
*   Aprecierea diversită ţii.
* Elevul intră în contact cu alte opinii decâ t ale sale, acestea obligâ ndu-l să ţina
seama de ele.

Dezavantajele învăţării prin cooperare:

*  Impunerea lucrului în echipă nu va reuşi întotdeauna să integreze copiii

timizi şi cu deficienţe majore de comunicare.
* Productivitatea unor copii poate scă dea uneori, atunci câ nd sunt obligaţi să
colaboreze cu alţi copii.
*  Unii copii pot domina grupul.
*   Se poate pierde din vedere obiectivul final, de învă ţare, acordâ nd foarte
mare atenţie relaţiilor intragrup.

 Modificări efectuate, în caz de necesitate, în aplicarea tehnicii.

Munca în echipă dezvoltă capacitatea elevilor de a lucra împreună - o
competență importantă pentru viața și activitatea școlară a elevilor. Aceasta solicită
toleranța față de modurile diferite de gandire și simțire, valorificand nevoia elevilor de
a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. Însă aș da
posibilitatea elevilor să realizeze și independent însărcinările propuse.