ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE LA ELEVUL

CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE

STUDIU DE SPECIALITATE
Prof. înv. primar Nenciu Domnica
Școala Gimnazială „Decebal”, Craiova

Motto: “Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, ci îi înveţi ceea ce
eşti…”

Învăţarea prin cooperare - este o stategie activizată care presupune un set de modalităţi
instrucţionale ce angajează mici echipe de elevi pentru a promova intreacţiunea colegială şi
colaborarea în abordarea unor subiecte de studiu . Are loc atunci când elevii sunt implicaţi
împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva o problemă, a explora o temă
nouă sau a creea idei noi.
Copiii trebuie să trăiască şi să muncească cu toţi membrii comunităţii, indiferent de
deficienţele lor şi au dreptul să participe la o gamă largă şi echilibrată de experienţe educaţionale și
egalității de șanse.

1. Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare se caracterizează prin:

o răspunderea individuală ;
o interacţiunea directă ;
o interdependenţa pozitivă ;
o deprinderi interpersonale şi de grup mic ;
o procesarea în grup ;
o Elevii sunt încurajaţi să lucreze , sprijinându-se unul pe altul şi căutând soluţii pentru
problemele puse de sarcinile şi activităţile lor,.Membrii grupului trebuie să accepte , că ei îşi pot
realiza propriile obiective doar dacă ceilalţi membri şi le realizează pe ale lor.
2. Grupurile de învăţare prin cooperare :
o Structura grupului. Elevii trebuie amestecaţi în funcţie de nivelul abilităţilor, de sex,
etnie, nivelul socio-economic al familiei, etc (se recomandă grupuri eterogene). Profesorul trebuie
să ia în consideraţie nivelul de cunoştinţe şi deprinderi, motivaţia pentru învăţare, competenţele
sociale ale elevilor.
o Modul de grupare. Gruparea la întâmplare; distribuirea stratificată; formarea grupurilor
de către cadrul didactic; elevii se grupează singuri; etc. Din perspectiva educaţiei inclusive ori în
clasele de învăţământ special , gruparea elevilor este o probă de măiestrie şi profesionalism didactic.
Trebuie respectate principiile incluziunii şi asigurarea egalitǎţii de şanse în învăţare.
o Rolurile în grup Controlorul; Secretarul; Moderatorul; Responsabilul cu securitatea
elevilor; Responsabilul cu liniştea în grup; Responsabil curăţenie; Responsabilul cu timpul; etc.
o Mărimea grupurilor depinde de: obiectivele lecţiei; conţinuturile de învăţare;vârsta
elevilor; experienţa de lucru în grup; materialele şi echipamentele disponibile; timpul alocat
activităţii respective etc.
3. Evaluarea activităţii în grup
o Membrii grupului: …………………………………….
o Comportament observat (Da/ Nu /Comentarii)
o A vorbit fiecare?
o Membrii grupului au ascultat ?
o Elevii au pus întrebări?
o Şi-au argumentat ideile?
o Au înţeles sarcina?
o Au acceptat interdependenţa pozitivă?
o Lucrează în funcţie de criteriile stabilite?
o Criteriile stabilite asigură succesul elevilor?
4. Instrumente pentru monitorizare
o Jurnale profesionale zilnice , sãptãmânale (ale cadrelor didactice, care consemneazã
schimbãrile introduse în clasã,reacţiile elevilor pozitive / negative, reacţiile cadrului didactic asupra
propriei practici);
o Jurnale ale copiilor- viaţa cotidianã din clasã ;
o Produse ale copiilor (compuneri,desene colaje,albume,cãrţi ale copiilor);
o Observaţii asupra comportamentului copiilor şi comportamentului grupurilor
cooperatiste ;
o Fotografii , înregistrãri audio , etc.
5. TURUL GALERIEI“- Strategie de învăţare prin cooperare utilizată la deficientul
mintal :
o Aceasta presupune parcurgerea unor anumiţi paşi : brainstorming individual; interviu de
grup; producerea planşelor, susţinerea produselor de către un raportor; afişarea produselor;
efectuarea turului galeriei; dezbaterea. Elevii lucrează în grupe de câte 3-4. Se propune un subiect
pentru care elevii generează cât mai multe idei.
6. Descrierea strategiei “ TURUL GALERIEI”
 o Fiecare grup îşi alege sau primeşte o anumită temă din subiectul propus, dar şi toate
grupurile pot avea aceeaşi temă.
o Un secretar, ales de elevii grupei, notează rezultatele brainstormingului pe o coală de
hârtie (de preferat cât mai mare), folosind markere de diferite culori. Şeful grupei susţine produsul
realizat în faţa celorlalte grupe. Posterele sunt apoi expuse în diferite locuri din clasă, accesibile
elevilor şi la anumite distanţe. După expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu
atenţie produsele celorlalte grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discută şi, eventual,
se notează comentariile, neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe.
o După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele
aspecte solicitate de colegi, apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte. În
acest mod, prin feed-back-ul oferit de colegi, are loc învăţarea şi consolidarea unor cunoştinţe, se
valorizează produsul activităţii în grup şi se descoperă soluţii alternative la aceeaşi problemă sau la
acelaşi tip de sarcină.

CONCLUZII :

o Învăţarea prin cooperare este superioară celei individuale , poate fi folosit ã şi în lucrul
cu elevul deficient mintal şi conduce la următoarele rezultate:
o Capacitate sporită de comprehensiune şi reţinere;
o Raţionalitate, înţelegere profundă, gândire critică;
o Concentrare mai puternică şi comportament disciplinat ;
o Motivaţie intrinsecă pentru învăţare ;
o Capacitate de a identifica alternative ;
o Atitudini tolerante faţă de colegii provenind din diverse medii culturale, etnice ;
o Încredere în sine, acceptare de sine ;
o Competenţe psihosociale sporite ;
o Atitudine pozitivă faţă de cadrele didactice ;
o Autonomie în învăţare .
“ Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când are
loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea
autodisciplinei şi a efortului voluntar” Jean Piaget