Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară – 1 – “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.3. – Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: e-Formare – Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii
Beneficiar: INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/55336

COMPETENȚE INTEGRATE PENTRU

SOCIETATEA CUNOAȘTERII

Modulul: Metode interactive de predare

- învăţare
"memoria nu păstrează nimic nepriceput,
nerumegat, unde, interesul viu şi judecata
copilului n-au jucat niciun rol".
Mihai Eminescu, Timpul, 25 octombrie 1878
 Activizarea
Predarii-Invatarii-
Evaluarii
PARTICIPAREA STIMULAREA
ACTIVA CREATIVITATII

DEZVOLTAREA
DEZVOLTAREA INTERESULUI
GANDIRII PENTRU
INVATARE
 Metode traditionale si interactive
Traditionale
•Centrate pe profesor (sursa
de informatii)
•Comunicarea unidirectionala
•Transmitere de cunostiinte
•Evaluare=reproducere
•Pasivitatea copiilor
•Autoritatea cadrului didactic
Interactive
•Centrate pe elev si pe
activitate
•Comunicare multidirectionala
•Accent pe dezv.
gandirii,formare de
atitudini,deprinderi
•Evaluare formativa
•Incurajeaza participarea
copiilor,initiativa,creativitatea
•Parteneriatul cadru didactic
/elev
 Ce invata elevii ?
• Se ajută unii pe alţii să înveţe, împărtăşindu-şi ideile.
• Invata cum sa invete ,se exprima liber,experimenteaza

• Elevii trebuie să fie capabili:

-sa asigure organizarea eficienta a grupului,
-să coordoneze comunicarea,
-sa stabileasca un climat de încredere,
-să poată lua decizii,
-să medieze conflicte
-să fie motivaţi să acţioneze conform cerinţelor
profesorului/invatatorului.
 De ce să folosim un stil activ de
predare- învăţare?
- stimulează efortul şi productivitatea celui implicat;

- stimuleaza implicarea activă în sarcină a celor

implicaţi , aceştia fiind mai conştienţi de
responsabilitatea ce şi-o asumă;
- este importantă pentru autodescoperirea propriilor
capacităţi şi limite, pentru autoevaluare;
- există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în
planul personalităţii;
- dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună –
componentă importantă pentru viaţă şi pentru
activitatea lor profesională viitoare;
-
- dezvolta inteligenţele multiple (dezvoltă capacităţi specifice
inteligentei lingvistice, inteligenţei logice-matematice,
inteligenţa spatială, inteligenţa interpersonală, inteligenţa
intrapersonală şi inteligenţa morală);
- permite împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în parţi
mult mai uşor de realizat;
- cu o dirijare adecvată, învăţarea activă dezvoltă şi
diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale;
- asigură un demers interactiv al actului de predare–învăţare–
evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de
lucru pentru fiecare participant la activitate, valorificând şi
stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia.
 Beneficiile educaţionale ale
interacţiunii elevilor în sala de clasă
• - cooperare, co-participare - valoarea parteneriatului dintre
factorii implicaţi; susţine învăţarea activă;
- - co-influenţă, negociere – acordă celor implicaţi în învăţare
puterea de a influenţa activitatea din clasă prin participarea lor,
de a interveni la modificarea sau luarea deciziilor prin negociere;
- - luarea deciziilor în comun - asigură în foarte mare parte un
climat al grupului care promovează comunicarea, acceptarea,
toleranţa şi respectul reciproc.
- - co-responsabilitate - colaborarea, negocierea şi luarea
deciziilor în comun au ca primă consecinţa responsabilitatea
colectivă;
- - libertatea iniţiativei - iniţiativa este expresia dorinţei de a
învăţa, de a se implica, de a experimenta situaţii, experienţe noi;
- - respect şi toleranţă - parerea celorlalţi trebuie respectată,
diferenţele dintre indivizi nu trebuie să genereze conflicte.
Metode interactive de invatare in
grup
 METODA MOZAICULUI (Jigsaw)

• Mozaicul este o metodă de învăţare care se bazează pe

distribuirea sarcinilor de învăţare unor grupuri de elevi, astfel
încât, în urma colaborării, fiecare elev să aibă întreagă schema de
învăţare.

• Metoda presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui

grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al
grupului unui alt grup. ++
• Etapele realizarii metodei:
• Pasul 1. Se împarte clasa în grupe de câte 4 elevi;
• Pasul 2. Se numară până la 4, astfel încât fiecare membru al
celor 4 echipe să aibă un număr de la 1 la 4;
• Pasul 3. Se împarte tema în 4 subteme;
• Pasul 4. Fiecare membru al grupelor va primi o fişă de învăţare.
•

• Pasul 5. Se dă sarcina: fiecare elev va trebui să studieze

întreaga lecţie, care va fi însă predată de colegii de grup pe
fragmente;

• Pasul 6. Toţi elevii cu nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2

în alt grup…şi se vor numi “experţi”;

• Pasul 7. ”Experţii” citesc fragmentul care le revine, discută

între ei, hotărăsc modul în care vor preda;

• Pasul 8. Se refac grupele iniţiale şi “experţii” predau celorlalţi

colegi de grupă ceea ce au studiat;

• Pasul 9. Profesorul va răspunde întrebărilor la care “experţii”

nu au ştiut să răspundă şi sa corecteze eventualele informaţii
eronate.
 METODA „SCHIMBA PERECHEA”

• Metodă de predare-învăţare interactivă de grup ce constă în

rezolvarea sarcinii de lucru în pereche. Principalul obiectiv al
acestei metode este stimularea comunicării şi rezolvarea de
probleme.
• Această metodă poate fi folosită indiferent de disciplină.
• ETAPELE PARCURGERII METODEI:
• Etapa organizării colectivului în 2 grupe egale (2 rânduri de
scaune);
• Etapa prezentării şi explicării problemei;
• Etapa de lucru în perechi;
• Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor.
• Etapa prezentării şi explicării problemei;
• Etapa de lucru în perechi;
• Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor.
• DESFASURARE:

• Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de

ceasornic, realizându-se schimbarea partenerilor în
pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare
membru al clasei.
• Avantaje: stimulează cooperarea în echipă, ajutorul
reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia
celuilalt, dezvoltă inteligenţa logică-matematică,
inteligenţa interpersonală.
• Teme de studiu: rezolvări de probleme de pe o fişă,
exerciţii, fişe cu diverse sarcini de lucru.
 METODA CUBULUI

• Metodă care presupune exploatarea unui

subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea
complexă şi integratoare a unei teme
(descrie, compară, asociază, analizează,
aplică, argumentează).
Instrucţiunile de pe feţele cubului Sarcina de lucru pe care o cere

1. Descrie Cum arată?

2. Compară Cu cine, cu ce seamănă şi de cine diferă?

3. Asociază La ce te face să te gândeşti?

4. Aplică Cum poate fi folosit?

5. Analizează Ce conţine? Din ce este făcut?

6. Argumentează Este bun sau rău, dorit sau nedorit,

folositor sau nefolositor? De ce?
 METODA JOCULUI
• Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care profesorul consolidează,
precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe, pune
în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale elevilor.
• Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive:
• 1. Conţinuturi : este constituită din cunoştinţele anterioare ale
copiilor însuşite în cadrul activităţilor comune cu întrega clasă,
cunoştinţe ce se referă la plante, animale, anotimpuri,
reprezentări matematice, istorice etc.
• 2.Sarcina didactică: poate să apară sub forma unei probleme de
gândire, de recunoaştere, denumire, reconstituire, comparaţie,
ghicire.
• 3.Regulile jocului: regulile sunt menite să arate copiilor cum să
se joace, cum să rezolve problema respectivă. Totodată, regulile
îndeplinesc o funcţie reglatoare a relaţiilor dintre copii.
• 4.Acţiunea de joc. cuprinde momente de aşteptare, surprize,
ghicire, întrecere, care fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie
plăcută şi atractivă pentru elevi
 REGULI SI CONDITII PENTRU
DESFASURAREA JOCULUI DIDACTIC
• - să se constituie pe fondul activităţii dominante, urmărindu-se scopul şi
sarcinile lecţiei;
• - să fie pregătit de profesor în direcţia dozării timpului şi a materialului
folosit;
• - să fie variat, atractiv, să îmbine forma de divertisment cu cea de
învăţare;
• - să se folosească atunci când elevii dau semne de oboseală;
• - să creeze momente de relaxare, de odihnă, în vederea recuperării
energiei nervoase a elevilor;
• - să antreneze toţi copiii în activitatea de joc;
• - să fie proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în
raport cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate;
• - să urmărească formarea deprinderii de muncă independentă;
• - după caz, sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a
preîntampina rămâneri în urmă la învăţătură;
• - să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu maximum de eficienţă
posibilităţile intelectuale ale elevilor;
• - activităţile în completare prin joc să fie introduse în orice moment al
lecţiei;
• - să fie repartizate, după caz, în diferite secvenţe, sarcinile didactice
METODA INTERVIULUI IN
TREI TREPTE
• Este o tehnică de învăţare prin colaborare
în care partenerii se intervievează reciproc,
în legătură cu un anumit subiect.
• într-un grup de 3 elevi: A îl intervievează pe
B, iar C înregistrează principalele aspecte
ale discuţiei, apoi rolurile se schimbă până
când toţi 3 exersează cele 3 roluri:
• Reporter
• Interlocutor
• Secretar
• Interviul în 3 trepte se poate folosi
pentru a anticipa conţinutul care
urmează a fi discutat, pentru a
împărtăşi din experienţa personală,
pentru a exprima opinii, pentru a
rezuma ceea ce s-a predat, pentru a
verifica tema pe care au avut-o sau
pentru a discuta diverse concepte.
 METODA „COMERTULUI CU
O PROBLEMA“ (predare)
• Profesorul dă clasei un text spre lectură.
• Elevii sunt dispuşi în grupuri de câte 2 perechi formate
aleator.
• Fiecare pereche identifică un anumit număr de idei
semnificative din text , pe care le discută cu alte perechi.
• Perechile scriu un set de întrebări sau probleme, pe care
celelate perechi trebuie să le rezolve.
• Grupurile de patru se formează din nou, iar perechile îşi
pun întrebări sau îşi dau una alteia probleme.
• Membrii grupului formulează concluzii asupra a ceea ce au
învăţat.
 Predarea reciprocă
• se face în grupuri de 4 până la 7 participanţi. Toţi
participanţii au exemplare din acelaşi text şi joacă pe
rând rolul profesorului, parcurgând următorii 5 paşi :
• rezumă ceea ce s-a citit;
• pun o întrebare despre text, la care ceilalţi trebuie să
răspundă;
• clarifică lucrurile neclare pentru ceilalţi;
• prezic despre ce va fi vorba în paragraful următor;
• le cer celorlaţi membri ai grupului să citească
fragmentul următor şi precizează care este acesta.
 COMPETENȚE INTEGRATE PENTRU SOCIETATEA
CUNOAȘTERII

Modulul: Metode interactive de predare -

învăţare

Tema: Metode interactive de predare-învăţare, de fixare şi de

sistematizare a cunoştinţelor şi de valorificare a acestora
creativitatea
creativitate
 CUPRINS

3.1 Floarea de nufăr

3.2. Diagrama cauză – efect
3.3. SINELG
3.4. R.A.I.
3.5. Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat -KWL
3.6. Linia valorică
3.7. Metoda de învăţare integrată prin conţinut şi limbă –
CLIL – Content and Language Integrated Learning
 3.1 Floarea de nufăr

Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală

Idee Idee Idee Idee

terţia Idee
terţiar
Idee terţiară
secundar
terţiară Idee secundară
ă secundaIdee ă
Idee IdeeIdeeţiară Idee Idee
terţiarrţiarărţiară principală secundară
ă Idee
sec Idee Idee
secundarăIdee secundară
secundară
 • 3.2. Diagrama cauză – efect

• Evidenţiază cauza şi efectul unor procese, evenimente,

fenomene, probleme etc.
Varianta Diagrama Ishikawa sau Os de Peşte
 • 3.3. SINELG
• Sistem interactiv de notare pentru
eficientizarea lecturii şi a gândirii critice

• Implică cognitiv, activ în lecturarea unui text

• Monitorizează propria înţelegere a conţinutului de idei
E foarte răspândită părerea că tristeţea, teama, stările sufleteşti
tensionate îi inspiră pe artişti şi pot prilejui creaţii valoroase. Studiile
arată că nefericirea nu este un motor pentru reactorul ideilor geniale.
Dimpotrivă, anxietatea, frustrarea, stresul, depresia le blochează.
Creativitatea este asociată pozitiv cu bucuria şi sentimentele de
afecţiune. Oamenii sunt mai fericiţi când au fost inspiraţi şi au avut o
propunere creativă şi au mai multe şanse să fie creativi dacă au fost
fericiţi cu o zi înainte. De fapt este un fel de cerc… virtuos.
Când oamenii sunt încântaţi de munca lor pot face mai uşor asociaţii
strălucite de idei, iar creativitatea le aduce împlinirea care naşte iar şi iar
creativitate.

Competiţa este mai eficientă decât colaborarea. Iată un mit nu doar

stupid, ci de-a dreptul periculos.
Creativitatea este puternic lovită acolo unde oamenii dau din coate şi se
calcă reciproc pe picioare ca să evidenţieze în ochii şefilor.
Cele mai inovatoare echipe sunt cele în care există încrederea de a
comunica şi a dezbate ideile. Când se luptă pentru recunoaştere,
oamenii nu-şi mai împărtăşesc informaţiile, iar asta este distructiv,
deoarece nimeni nu poate avea de unul singur datele şi viziunea
întregului puzzle.
 • 3.4. R.A.I.
RĂSPUNDE-ARUNCĂ-INTEROGHEAZĂ
• Realizează feedbackul printr-un joc de aruncare a unei
mingi uşoare
Unde?
Ce?

De ce?
Cum?
 • 3.5. Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat

• Conştientizează:
1. ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect, o
problemă
2. ceea ce nu ştiu (sau nu sunt siguri că ştiu) şi ar dori să ştie
 3.6. Linia valorică
• Exprimă opiniile şi investighează independent

niciodată uneori mereu

 • 3.7. Metoda de învăţare integrată
• prin conţinut şi limbă – CLIL
• Content and Language Integrated
Learning (1994)
• Învaţă conţinuturi prin intermediul unei limbi străine

Specialitate

Lb. străină
 Metoda ciorchinelui
Se utilizeaza individual sau în grup
 constă în evidenţierea de către elevi a
legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor
sensuri ale acestora, a relevării unor noi
asociaţii
 Stimulează realizarea unor asociaţii noi
de idei
 Permite cunoaşterea propriului mod de
a înţelege o anumită temă
 Etape:
1. Se scrie un cuvânt sau se desenează un
obiect în mijlocul, sau în partea de sus a
tablei / foaie de hârtie

2. Copiii, individual sau în grupuri mici,

emit idei, prin cuvinte sau desene, legate de
tema dată

3. Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrarile

copiilor, acestea se pot face cu linii trasate
de la nucleu la contribuţiile copiilor sau a
grupurilor
 ,,Cartea" ,,Cărţile au suflet"

format
conţinut mesaje informaţii

texte imagini învăţături

coperţi foi
utile
simboluri
emoţii
pagini literare interesante
anexe
desene

nonliterare în proză lirice

mari frumoase

reclama articolul
35
Teaching Without Talking
(TWT)
 Se poate aplica individual in grupuri mici
sau mari
 Se dau sarcini de tipul: sa analizam
impreuna, meditati la asta, ce impresie v-a
facut, cititi si recititi, sintetizati, sa
urmarim impreuna filmul, demonstratia,
etc…
Cel mai bun film educaALional al anului!.avi
 Dezbaterea
 stimularea capacitatii elevilor de a-si
delimita o pozitie fata de un anumit subiect,
a-si exprima propriile opinii, a le argumenta
 invatarea ascultarii active, dezvoltarea
respectului fata de opiniile altora
 se poate desfasura in două grupuri „pro” şi
„contra” sau frontal, cu conditia sa fie
formulate reguli ale dezbaterii
http://www.ardor.org.ro/main.php?lang=r
o#
 Metoda Focus grup
tehnica de cercetare calitativa, ce consta in
stabilirea unei discutii pe o tema data cu
un grup alcatuit de regula din 8-10
participanti, timp de 1-2 ore
permite obtinerea unor informatii
referitoare la motivatiile si
comportamentele celor intervievati
 de regula e utilizata impreuna cu alte
metode si tehnici
 Se utilizeaza in scopul:

- Identificarii problemelor si intrebarilor

care sa fie incluse apoi intr-un chestionar de
ancheta cantitativa
- Obtinerii unor sugestii pentru
interpretarea datelor culese in studiile
cantitative
- Validarii rezultatelor obtinute din studii
anterioare
 Dezbaterea
 stimulează capacitatea elevilor de a-și delimita o poziție față de
un anumit subiect, de a-și exprima propriile opinii și a le
argumenta în baza cunoștințelor și experienței personale

 face posibilă invățarea ascultării active, și dezvoltă respectul față

de opiniile altora

 se poate desfășura în două grupuri „pro” şi „contra” sau frontal, cu

condiția să fie respectate regulile dezbaterii
 – Obiective

– - abordarea din perspectiva conceptului de predare

interactivă, centrată pe elev;

– - dezvoltarea competenţelor de comunicare eficientă cu

grupul de elevi;

– - cultivarea curiozităţii, a gândirii critice, a spritului de

observaţie, a spiritului investigativ şi a creativităţii;
 Brainstorming-ul sau “evaluarea
amanata” ori “furtuna de idei”
Are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluții, de idei,
privind modul de rezolvare a unei probleme, din combinarea lor
rezultând soluția optimă

Se stimulează creativitatea într-un cadru neinhibat, eliberat de

constrângeri, provocând o reacție în lanț de creare a “ideilor pe
idei“

Specific acestei metode este faptul că ea cuprinde două momente:

unul de producere al ideilor și unul de evaluare a acestora
 Tehnica 6/3/5
Ideile noi se scriu pe foi de hârtie care circulă între participanți - de
aceea se mai numește și metoda brainwriting -

• 6 membri în grupul de lucru care notează pe o foaie câte

• 3 soluții fiecare, la o problemă dată, în timp de …
• 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 minute, în fiecare
grup)
Membrii echipei analizează ideile şi ajung la un consens în jurul
celor mai importante trei pe care reprezentantul grupei le va
enunţa.
 Sinectica
metoda analogiilor sau a asociatiilor de idei
• Elevilor li se cere să genereze analogii directe pornind de la cuvântul
dat. Apoi li se cere să prezinte similitudini între două lucruri
comparate.
• Se critică analogia iniţială apoi, în etapa de dezbatere-creativitate
• Li se poate cere să lucreze în echipe pentru a discuta părţile bune şi
părţile slabe ale analogiei iniţiale şi să creeze o analogie alternativă, pe
care mai apoi s-o expliciteze.
• Etapa de evaluare. Elevii sunt întrebaţi cum a contribuit această
activitate la o mai bună înţelegere a conceptului de .... (libertate, de ex.)
 Tehnica Philips 6/6
• Permite abordarea mai multor aspecte ale unei probleme într-un
interval de timp limitat;
• favorizează confruntarea opiniilor personale cu ale celorlalţi, într-un
mod democratic.

• grupuri de 6 (4 membri, 1 secretar, 1 leader)

• timp de 6 minute se discută răspunsul la o anumită întrebare
• Urmează:
• discuţii în interiorul subgrupurilor
• prezentarea rapoartelor
• discuţia colectivă şi decizia finală
 Metoda palăriilor gânditoare
Sase pălării, fiecare având o anumită culoare
alb, roşu,
roşu galben,
galben verde,
verde albastru,
albastru negru- care este asociată cu un mod
de gândire tipic sau cu un aspect asupra problemei abordate.
Avantajele metodei:
• dezvoltarea spiritului critic, a creativităţii;
• dezvoltarea gândirii laterale prin abordarea unei probleme din diferite
perspective;
• permite participanţilor să-şi prezinte opinia despre subiect;
• conştientizarea existenţei unor comportamente adecvate, dar şi a
unora indezirabile în aceeaşi situaţie;
• conştientizarea diverselor moduri de judecată posibile
pălăria alba Ce informaţii avem? Ce informaţii lipsesc? Pe ce se
(gândire obiectivă) bazează aceste idei? Extrage dovezi, informaţii,
evenimente. Identifică perspectivele care apar. Ce
informaţii am vrea să avem? Putem obţine
informaţiile?

pălăria roşie Ce vă place? Ce vă displace cel mai mult? Care este

(gândire afectivă) locul dumneavoastră în această situaţie? Ce simţiţi?
Sentimentul este că… Nu îmi place felul cum s-a
procedat...

pălăria neagră Care sunt erorile? Ce ne împiedică? La ce riscuri ne

(gândire negativă) expunem? Explicaţi/argumentaţi de ce ar trebui
acceptată această idee/soluţie. Ne permite
regulamentul/legea?
pălăria albastra exprimă controlul procesului de gândire,
(gândire directivă) supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii,
este preocuparea de a controla şi de a organiza, a
decanta si evalua

pălăria galbenă oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra

(gândire pozitivă) situaţiei, este gândirea optimistă, constructivă pe un
fundament logic, exprima care sunt
avantajele...sigur vom ajunge la rezultatul bun!

pălăria verde Putem face asta şi în alt mod? Ce acţiuni sau ce

(gândire creativă, măsuri ar trebui luate? Identificaţi cum se poate
laterală) schimba această situaţie.?
Găsim şi o altă explicaţie?