I.

Animarea vocii: Asumarea unor roluri;

Entuziasmul profesorului: manifestat prin – energie, expresivitate;
menține- atenția elevului
creează – atitudinea pozitivă;
trezește – interesul elevului.
Interesul elevului: determină – motivația elevului.
Motivația elevului: determnină- atenția elevelui;
determină- atitudinea pozitivă;
influențează – permormața/ rezultatele bune la învătătură.
Entuziasmul profesorului / influențează – permormața/ rezultatele bune la învătătură: CIRCUIT
BENEFIC

II. Rolul profesorului:

Considerându-și rolul său de facilitor al cunoașterii, scopul profesorului postmoderinist este să-și
învețe discipolii cum să gândească, nu ce să gândească. El trebuie să le descătușeze găndurile , să le
trezească curiozitatea și să le aprindă mințile.
o Important este dacă studentul te mai caută, dacă avem cui provoca întreținere și dezvolta
curiozitatea și bucuria descoperii.
o Grupele de în viziune postmodernistă, sunt privite ca adevărate comunități de cerctare,
demostrând importanța socialului pentru întreaga învățare.
o Scopul nu este neaparat de a-i antrena pe acețtia în formularea de răspunsuri la întrebările și
probelemele enunțate, ci mai mult, de a-i ajuta să descopere căile de a pune întrebări și de a critica
problemele.
o Preocuparea profesorului este nu doar de a-l face să înteleagă știința ci și de a simți emoția de
a o studia; educația trebuie să fie cea care să determine indivizii să fie într-o continuă stare
problematizată, o stare în care permanent să-și pună întrebări și să caute răspunsuri.

III. Metoda Mozaiciului: este bazată pe învățarea în echipă ( team - learning). Fiecare participant
are o sarcină de studiu în care treebuie să devină expert. El are în acelați timp și responsabilitatea
tranmiterii informațiilor asimilate, celorlați colegi.
a.) 1, 2, 3, 4 – în faza raportului de echipe –a.)
b.) 1, 1, 1, 1 - ( în faza discuțiilor –b ) .
2, 2, 2, 2
3, 3, 3, 3
4, 4, 4, 4
Reprezentarea spațială a amplasării echipelor de învățare în faza raportului de echipe –a.) și a grupelor
de experți ( în faza discuțiilor –b ) .
IV. Cuvinte care pot stimula, alina, vindeca: bun, frumos, deștept, iubitor, recunoscător, corect,
prieten, zâmbet, entuziasm, veselie, fericire, bucurie, încredere, curaj, spor, succes, bunătate, laudă,
joc, distractiv, recompensă, belșug, câștig, cooperare, speranța, merite, credință, iertare, adevăr,
mulțumesc, afecțiune.
Cuvinte care por răni, șoca, distruge: rău, urât, prost, nesuferit, gras, agresiv, idiot, tembel, ticălos,
nerușinat, uituc, mincinos, ironic, nemulțumit, înjurătură, răzbunare, sarcasm, lovitură, bătaie,
suferință, boală, moarte, rană, ură, tristețe, ceartă, divorț, bârfă, plâns, înșelătorie.
Analizați ce fel de sentimente / imagini vă trezesc aceste cuvinte.
Deveniți conștienți pe percursuș umătoarelor zile de frecvența cu care auziți și folosiți cuvintele din
cele două categorii. Care predomină și cu ce efecte?
V. Strategiile didactice interactive de grup sunt:
o Strategii ce presupun munca în colaborare și/ sau competiție constructivă a elevilor organizați
colectiv, pe microgrupuri sau în echipe de lucru în vederea atingerii unor obiective preconizate ( soluții
la o probelmă, crearea de alternative) ;
o Se bazează pe sprijinul reciproc în căutare-cerctare și învățare;
o Stimulează participările individuale, antrenând subiecții cu toată personalitatea lor ( abilități
cognitive, afective, volitive, sociale);
o Solicită efort de adaptare la normele de grup, toleranță față de opiniile, părerile colegilor,
dezvoltând capacitățile autievaluative;
o Sunt stragegii de intereacțiune activă participanții la activitate;
o Presupun crearea unor programe care să corespundă nevoii de interrelaționare și de răspuns
difențiat la reacțiile elevilor.
VI. Metoda predării/ învățării reciproce:
 Este o strategie instrucțională de învățare a tehnicilor de studiere a unui text;
După ce sunt familiarizați cu metoda elevii interpretează rolul profesorului, instruindu-și colegii. Are
loc o dezvoltare a dialogului elev-elev.
 Se poate desfășura pe microgrupe sau cu toată clasa;
 Metoda învățării reciproce este centrată pe patru strategii de învățare folosite de oricine care
face un studiu de text pe teme sociale, științifice sau un text narativ ( povești, nuvele, legende).
 Aceste strategii sunt:
1. Rezumarea- expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce este citit;
2. Punerea de întrebări – despre informațiile citite;
3. Clarificarea datelor- discutarea termenilor necunoscuți, greu de înțeles, apelul la diverse surse
lămuritoare, soluționarea neînțelegerilor;
4. Prezicerea / prognosticarea – exprimarea a ceea ce se scrie că se va întâmpla în continuare,
bazându-se pe ceea ce s-a citit.

VII. Într-o școală dezirabilă, atât elevii cât și profesorii își doresc:
o Strategiile de predare, învățare și evaluare să aibă la bază colaborarea dintre elevi și profesori și
să stimuleze dezvoltarea personalității individului;
o Dotarile să fie corespunzătoare;
o Activitățile să fie plăcute, să faciliteze învățarea.

VIII. Strategia didactică:

Strategia didactică: orientează finalități;
Strategia didactică: determină conținut;
Strategia didactică: influențează resurse;
Strategia didactică: reglează evaluarea;
Strategia didactică: orientează princpii și norme.
Relația dintre strategia didactică și componentele procesului de învățământ.

IX. Cuvintele au puterea de a vindeca / de adistruge și pot să schimbe ;

Secretul ( magia metodelor ) constă în modul în care sunt întrebuințate cuvinetele pentru a convinge.
X. Stilul caracterizează asamblul de decizii luate de profesor în procesul de predare, de
conducere a învățării și de evaluare a procesului și produslui.
Exemple:
A. autoritar, distant ( rece ), reproductiv ( bazat pe imitație) , axat pe predare, academic, rutinier
( dogmatic, înclinat spre repetiție).
B. Democratic, afectiv ( empatic ) , productiv ( bazat pe gândire divergență), bazat pe colaborare
și sprijin reciproc, euristic, centrat pe elevi, inovator ( deschis spre creație, originalitate, noutăți).

XI. De ce vine elevul la școală:

ÎNVĂȚARE creează premise EVALUARE
ÎNVĂȚARE determină valorizează PREDARE
PREDARE influențează, ce condiționează EVALUARE

Variabile care țin de Variabile care țin de curricumul

profesor
Stilul didactic; Finalitățile educaționale;
Personalitatea profesorului; Conținuturi și experiențe de
Concepția pedagogică; învățare;
Pregătirea științifică; Relația dintre noile cunoștiințe și
Experiența didactică; achizițiile curente;
Atitudinea față de Tipurile de învățare promovate;
Factorii variabilele de care depind
creativitatea elevilor; Utilitatea cunoștiințelor;
proiectarea și desfășurarea
Atitudinea față de Gradul de aplicare
strategiei didactice
implicarea elevilor în acunoștiințelor;
procesul învățării; Gradul de problematizare;
Dorința de inovare. Gradul de complexitate;
Accesibilitatea informațiilor;
Normativitatea didactică;
Modalitățile de evaluare.

Variabile care țin de elev Variabile care țin de organizarea școlară

Particularitățile colectivului;
Nivelul de pregătire
intelectuală;
Stilul cognitiv;
Dezvoltarea socio-afectivă;
Aptitudinea de a lucra în grup,
frontal sau individual;
Personalitatea elevilor;
Interesele și motivația elevilor.
Factorii variabilele de Dotări materiale;
care depind proiectarea Echipamente;
și desfășurarea Materiale didactice;
strategiei didactice Aparatură audio-video;
Mijloace de învățământ;
Timpul școlar;
Contextul în care se desfășoară activitatea
( clasă, laborator ).

XII.
Pălăria galbenă: Folosește întrebările:
 Gândesște optimiest, logig și pozitiv;
Explorează beneficiile și posibilitățile;
Este gândirea optimistă, constructivă pe un
fundament logic.
Pălăria verde:
Expuse idei noi stimulând gândirea creativă;
Creează noi opțiuni, variante, resurse, structuri,
metode, iedei;
Dă frâu liber imaginației.
Pălăria albastră:
Controlează procesul gândirii pentru ca aceasta
să devină mai productivă și organizează
acțiunea;
Supervizează, sistematizează concluziile,
cometează dirijează și conduce către pasul
următor.
Care sunt obiectivele?
Pe ce se bazează aceste idei?
Care sunt beneficiile?
Cum voi/ vom ajunge aproape de această viziune
( perspectivă)?
Folosește formulări de tipul:
Șansa succesului este dacă...
Cum poate fi altfel atacată problema?
Putem face asta și în alt mod?
Găsim și altă explicație?
Folosește întrebările:
Putem să rezumăm puncetele de vedere expuse?
Care este următorul pas?
Care sunt ideile principale?
Să nu pierdem timpul și să ne concentrăm
asuipra... nu credeți?

XIII. Criteriile de apreciere a eficinței unei strategii didactice:

o Gradul de plăcere în învățare pe care-l conferă strategia didactică elevilor, motivându-i intrisesc
să-și construiască propriile înțelesuri și să interiorizeze cunoștințele noi;
o Eficința învățării, nivelul de însușire a cunoștiințelor, priceprilor și depreinderilor și de atinge a
obiectivelor propuse;
o Eficiența în formare și dezvoltatea abilităților de a folosi ceea ce s-a învățat, în practică, în
viață;
o Raportul dintre necesarul în timp solicitat de strategia didactică aleasă și timpul disponibil;
o Relația de eficiență și de complementaritate dintre metodele, tehnicile, mijloacele didactice și
formele de organizare a activității, ca părți componente ale strategiei didactice.

XIV. Strategia didactică:

 Modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să acceadă la cunoaștere și să își
dezvolte capacitățile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinele, sentimentele și emoțiile;
 Cuprind un asamblu complex și circular de metode, tehnici, mijloacr de învățământ și forme de
organizare a activității, complementare, pe baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu
elevii, în vederea realizării cu eficiență a învățării.
Strategiile didactice interactive solicită viziunea contructivă în educație ideea centrală cunoașterea
umană se construiește printr-un proces creator și activ pentru că Cei ce învață își construiesc o nouă
cunoaștere pe temeliile învățărilor anterioare, experimentând și reflectând asupra experiențelor
noi .
Viziunea contructivă în educație în acord cu dezideratele educației postmoderne.
Strategiile didactice interactive elevii învață nu doar pentru ei însăși, ci și de la ceilalți.

XV. Diagrama cauzelor și a efectului:

Construirea diagramei cauzelor și a efectului oferă posibilitatea puneii în evidență a izvoarelor unei
problem, unui eveniment sau unui rezultat.
Diagramele sunt dolosite de un grup ca un proces creativ de generare și organizare a cauzelor majore
( principalele ) și minore ( secundare ) ale unui efect.

XVI. Clasificarea mijloacelor de învățământ:

A. Mijloacele informativ- demonstrative ( materiale intuitiv- naturale, obiecte eleborate substitute
tridimensionale, materiale ( reprezentări) figurative, substituite bidimensioanle, reprezentări simbolice
( grafice, desene);
B. Mijloace de exersare și formare a deprinderilor;
C. Mijloacele de raționalizare a timpului în cadrul lecțiilor;
D. Mijloacele tehnice audio-vizuale.

XVII. Profesorul de succes trebuie:

o Să monitorizeze permanent performanța elevilor săi;
o Să aibă așteptări pozitive în ceea ce-i privește pe elevi;
o Învățarea este nucleul acțiunii educstive ți beneficează de serviciile evaluării. Ambele sunt ouă
procese care se autoalimnetează;
o Învățarea oferă materi primă evaluării, iar evaluarea este combustibilul învățării;
o Abilitatea de a stabili interrelații pozitive între elevi ( să demonstreze că îi pasă de aceștia );
o Abilitatea de a exercita o autoritate și să ofere structura și claritatea regulilor fără a face acest
lucru întru-un mod rigid , amenințător sau ca urmare a pedepselor;
o Abilitatea de a face învățarea distractivă prin utilizarea unor strategii pedagogice creative.

XVIII. Direcții de modernizare a metodelor didactice:

 Lărgirea evantaiului metodologic în funcție de varietatea situațiilor de instruire;
 Cultivarea metodelor euristice, a metodelor bazate pe cercetare-acțiune-descoperire;
 Promovarea metodelor ce pun în valoare potențialul intelectual și creativ al elevilor;
 Folosirea metodelor ce combină munca individuală cu munca în grup;
 Instrumentalizarea metodologiei didactice.

XIX. Animarea vocii / Asumarea unor roluri / planificarea intrărilor și ieșirilor creative din scenă/
umorul/ utilizarea spațiului și a materialelor / crearea suspansului și surpizei:
Entuziasmul profesorului: manifestat prin – energie, expresivitate;
menține- atenția elevului
creează – atitudinea pozitivă;
trezește – interesul elevului.
Interesul elevului: determină – motivația elevului.
Motivația elevului: determnină- atenția elevelui;
determină- atitudinea pozitivă;
influențează – permormața/ rezultatele bune la învătătură.
Entuziasmul profesorului / influențează – permormața/ rezultatele bune la învătătură: CIRCUIT
BENEFIC

XX. Etapele eleborării unei strategii didactice eficiente:

1. Finalitățile urmărite
2. Conținuturi
3. Cerințele principiilor didactice
4. Resurse disponibile ( umane, materiale, de conținut, de timp )
5. Alternative metodologice ( soluții de rezervă)
6. Forma de organizare
7. Decizia
8. Aplicare flexibilă
9. Evaluarea permanentă
10. Emiterea de predicții.

XXI.

Pălăria albă: Folosește întrebările:

Gândesște ca o foaie albă, care este neutră și Ce informații avem?
poartă informații; Ce informații lipsesc?
E semnul gândirii obiective; Ce informații am vrea să avem?
E concentrată pe fapte clare. Cum putem obține informațiile?
Pălăria roșie: Folosește formulări de tipul:
Oferă o perspectivă emoțională asupra Punându-mi pălăria roșie, uite cum privesc cu
evenimentelor; lucrurile;
Exprimă-ți emoțiile, temerile, intuițiile, Sentimentul meu e că...
sentimentele; Nu-mi place felul cum s-a procedat;
Nu te justifică. Intuiția îmi spune că...
Pălăria neagră: Folosește întrebările:
Judecă critic; Care sunt erorile?
Gândește negativ dar logic; Ce ne împiedică?
Atenționează asupra a ceea ce nu poate fi făcut, e La ce riscuri ne expunem?
nonprofitabil, riscant sau periculos. Ne permite regulamentul?

XXII. Clasificarea metodelor:

A. Bazate pe acțiune:
o Reală – exercițiul, proiectul, lucrările practice, aplicațiile tehnice, activitățile creative;
o Simulată – jocul didactic, dramatizării, învățarea pe stimulatoare.
B. De raționalizare a învățării și predării:
o Metoda fișelor de lucru;
o Metode algoritmice de învățare;
o Instruirea programată;
o I.A.C și e-learning.
C. De exploatare a realității:
o Directe – observarea, experimentul, ancheta, studiul de caz, învățarea prin cercetare
/descoperire;
o Indirecte – demostrația, modelarea.
D. Comunicarea:
o Scrisă – lectura, studiul de text;
o Oral-vizuală – instruirea prin filme , suporturi media;
o Interioară – reflecția personală, experimentul mintal;
o Orală – expozitive – povestirea, descrierea, explicația, prelegerea, instructajul, conferința,
cursul;
o Orală – conversative- conversația, discuția, dezbaterea, brainstorming, problematizarea.

XXIII. În proiectarea unei activități didactice, profesorul poate porni de la următoarele

întrebări:
1) Ce obiective trebuie atinse: cognitive, afective, psihomotorii;
2) De ce este importantă această temă?
3) Ce date au elevii despre tema pe care o propun? Din experința proprie, din lecțiile anterioare.
4) Cum pot să îi motivez să participe activ la această lecție? Poezie, ghicitoare, anecdotă,
întâmplare / planșă, schemă, hartă / problemă existențială, problematizare / cântec, melodie / joc
didactic de grup / chestionar individual / mimă;
5) Ce legături pot stabili între această temă și T.I.M? Cum pot să folosesc materiale vizuale sau
culoarea? / Cum pot să introduc calculele, logica, numerele, gândirea critică? / Cum pot aduce sunteul,
muzica și rtimul? / Cum pot mișca trupul și mâinile elevilor? / Cum pot aduce natura în oră? / Cum pot
motiva elevii să coopereze în învățare? / Cum pot evoca sentimente și amintiri persoanle? / Cum pot să
folosesc scris sau vorbit?
6) Cum îi fac conștienți și progresele înregistrate? Autoevaluarea / evaluarea continuu ;
7) Prin ce modalități vor demostra aceste progrese ( cunoștiințe, abilități)? Negocierea metodelot
și tehnicilor de evaluare;
8) Cum voi continua să stimulez învățarea viitoare?

XXIV. Metode expozitive:

 Prezentarea conținuturilor unui număr mare de auditori , într-un timp relativ scurt, cu accent pe
elemente esențiale;
 Rolul profesorului se rezumă la cel de emițător/transmițător al mesajului educațional;
 Esențială este însă modalitatea în care reușeste să capteze și să mențină interesul și atenția
concentrată a elevilor pe parcusul expunerii;
 O condiție a eficienței metodelor de tip expozitiv o constituie adaptarea limbajului la
particulatitățile auditorului, folosind repertoriu comun.
Metode interactive:
 Rolurile cadrului didactic se diverifică, se îmbogățesc; el devine animator, consilier, moderator,
participant alături de elevii săi la soluționarea problemelor, chiar membru în echipele de lucru;
 Metodologia interactivă țintește, pe lângă realizarea obiectivelor de ordin cognitiv ( stimularea
proceselor cognitive superioare, dezvoltatea capacității de a crea rețele conceptuale, dezvoltarea
inteligenței multiple, etc.) și atingerea obiectivelor de ordin socio- afectiv ( dezvoltarea capacității de
comunicare, de dialogare interpersonală și intrapersonală, stimularea încrederii în sine, stimluarea
capacităților de reflectare asupra propriilor demersuri de învățare – metacogniția și supra relațiilor
interumane, etc.) .
Amintește-ți că, înainte de a îndrăzni să începi a forma un om, trebuie să te fi făcut tu însuși om,
trebuie să găsești în tine exemplul pe care trebuie să îl dai.

Nimic nu este mai important ca pasiunea. Indiferent ce îți propui să faci în viață, fă-o cu pasiune.