ema proiectului: absenteismul scoalar, Titlul proiectului : Combaterea absenteismului scolar

profesor scoala

Tema proiectului : absenteismul scoalar ALTE DOCUMENTE PROI CT ! ACTI"ITAT # !$CATOAR PROI CT$% $&IT'(II ! )&"'(AR *: % CT$RA PO +I I CO&!ITII ! O,TI& R A C RTI-ICAT$%$I ARTI.TR/ ARIA C$RRIC$%ARA: T 0&O%O1II ACTI"ITATI PARTA.I ACTI"ITATI CR ATI" American %iterature videnta activitatii persoanelor cu 2andicap # modul de evaluare O%I3PIA!A &ATIO&A%A! %I3,A .I %IT RAT$RA RO3A&A # etapa nationala # .tudiu individual privind optiunea elevilor claselor terminale

Titlul proiectului : Combaterea absenteismului scolar Rezumat Proiectul "Combaterea absenteismului scolar" rezuma problematica actuala impusa pe scena educationala, obiectivata prin frecventa redusa a prezentei elevilor la scoala. Am inceput prin a prezenta scopul acestui program, care incearca sa descrie cauzele ce

determina prevalenta fenomenului si modalitatile de rezvolvare ale acestora prin activitatile elaborate. Obiectivele pe care ni le#am propus au menirea de a fi operationalizate, astfel incat sa se observe imbunatatiri calitative si cantitative in planul comportamental al elevilor care absenteaza, dar si in sustinerea si dezvoltarea unui cadru familial armonios si a unor relatii de colaborare familie#scoala. Calendarul proiectului defineste progresia detaliata a activitatilor descrise, incercand, nu sa incarce programul elevilor, ci sa ii orienteze spre arii care sa le ofere incredere in aptitudinea lor pentru scolaritate si sa le dezvolte sfera sociala. -enomenul absenteismului scolar a fost studiat intr#o serie de programe, printre care amintim "Programul /oung", pus in practica din anul 4554, pana in anul 4556, proiect cu rezultate deosebite in combaterea absenteismului scolar. Obiectivul "Programului /oung" a fost acela de a elabora, la nivel european, o metodologie integrata cu caracter de noutate pentru combaterea absenteismului scolar si muncii copiilor. ,eneficiarii directi ai proiectului /O$&1 sunt consilierii si formatorii e7perti implicati in proiecte destinate promovarii drepturilor si sanselor tinerilor, in timp ce beneficiarii indirecti sunt tinerii supusi riscului sau cei care sunt de8a implicati in proiecte de integrare si reabilitare -undamentarea teoretica a proiectului am continuat#o prin compararea formelor de manifestare a absenteismului scolar in * tari : Austria, -ranta, respectiv Romania si incercarea de a define cauzele care stau la baza acestuia in tara noastra. Astfel, tabele statistice arata ca rata cea mai ridicata a absenteismului scoalar este in Austria. !e asemenea, am studiat problematica absenteismului si in Andaluzia, descriere pe care am gasit#o intr#un articol din ziarul "Adevarul", in care este prezentata situatia anc2etelor internationale IA%. 9International adult literacy study, 1995:, care releva faptul ca "in cinci tari din sapte, mai mult de ;5< dintre adultii interogati spun ca au renuntat la scoala din motive care nu aveau legatura cu ei si pe care nu le puteau controla". Acest proiect incearca egalizarea sanselor la educatie.

!e asemenea, proiectul cuprinde si tabelele care sustin motivele de ingri8orare cu privire la absenteismul scoalar, intrucat prezinta rata absenteismului in scoli, in diferite tari = informatiile fiind obtinute prin intermediul studiului PI.A 9realizat in 4555:. In finalul proiectului am incercat sa prezentam avanta8ele acestui program, dar si limitele sale.

Scopul proiectului .copul acestui proiect este sa ofere modele de combatere a fenomenului "cronicizat" al absenteismului scolar, descoperirea cauzelor ce il determina, constientizarea reactiilor la stres a actorilor implicati in procesul de absentare, consitituirea unei imagini de sine pozitiva, elevilor. Obiecti e 1 2 Identificarea surselor de stres scolar .a se dezvolte stima de sine a elevilor , sa se construiasca o imagine de sine pozitiva prin autocunoastere si dezvoltare personala 3 4 5 6 7 !ezvoltarea asertivitatii Cresterea motivatiei scolare prin clarificarea scopurilor de lunga durata Crearea unui conte7t familial propice dezvoltarii intelectuale Cresterea increderii si a relationarii dintre copii, parinti si scoala Adaptarea programelor scolare la particularitatile individuale ale elevului. Ar!ument 3utatiile din societate si din familia contemporana 9problemele economice, problemele de relatio 6>62?;f nare intre parinti si copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea dezvoltarea capacitatii de apreciere si utilizare a potentialului propriu al

rolurilor, suportul social si emotional redus, supraincarcarea profesionala a parintilor sau munca in strainatate etc.:, determina mai multe probleme emotionale la copii decat in trecut si, astfel, frecventa absenteismului scolar este in crestere. %a acestea se adauga presiunea grupului, riscul consumului de droguri si a altor forme de dependenta, metodele educative slabe, inconstante, supraincarcarea scolara, disfunctiile in evaluare si notare, frica de e7amene etc, constituindu#se in adevarati stresori pentru elevi care, din pacate, uneori evita confruntarea cu ,,problema" prin fuga dela ore. "azut din aceasta perspectiva, absenteismul devine o problema sociala, un semnal tardiv al e7istentei unor probleme, o conduita care reflecta atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, incredere in educatia scolara. !in pacate, absenteismul este in crestere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa e7cesiva pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. Aceasta sc2imbare in atitudine nu apare in mod brusc. 7ista intotdeauna indici relevanti ai aparitiei ei. Orice esec care nu este observat la timp poate antrena un proces de inadaptare. levul se resemneaza sau renunta, devenind indiferent fata de scoala sau se revolta impotriva insucceselor pe care nu reuseste sa le invinga, incearca anumite compensari prin care vrea sa dovedeasca pentru el insusi ca poate sa reuseasca in unele lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de indisciplina sau la evitarea anumitor ore. levul incearca sa evite insuccesul preferand sa isi petreaca timpul intr#un mediu in care, crede el, se poate remarca. !in pacate, de cele mai multe ori acest mediu il reprezinta strada. Prevenirea acestor acte de inadaptare constituie premisele pentru o dezvoltare armonioasa a intregii personalitati. Acest proiect se doreste a fi un suport pentru intreaga societate care se confrunta cu problema absenteismului, prin personalizarea programelor de prevenire la nevoilor diverse ale elevilor. "un#amentarea teoretica >. Mana!ement si comunicare $ublicul izat : dirigintii, consilierii educative, cadrele didactice %ustificare : necesitatea invatarii unor strategii si te2nici de cunoastere sa personalitatii elevului

Durata : 4@ ore: A ore curs, >4 ore aplicatii, @ ore evaluare Obiecti e : Intelegerea relatiei de parteneriat elev # cadru didactic Imbunatatirea modalitatilor de comunicare

Scopul acestei activitati este de crestere a competenetlor de comunicare si cunoasterea personalitatii elevului si a colectivului de elevi. Atingerea scopului se realizeaza prin cursuri interactive, aplicatii practice, monitorizare, evaluare. Acti itati : Cursuri interactive, aplicatii practice 9e7emplu: cursuri interactive in cadrul carora elevii sa fie liberi sa se aseze cum vor ei in banci= formarea catorva ec2ipe alcatuite din @, 6 elevi si sc2imbarea locurilor alternative astfel incat fiecare elev sa fi facut parte din toate grupurile formate:. Rezultate: Ameliorarea competentelor de comunicare. Calen#arul pro!ramului: semestru II Mo#alitati #e aplicare si e aluare: portofolii cu aplicatii si eseuri. 4. Mana!ementul calitatii e aluarii in unitatile #e in atamant #e stat si particulare # se adreseaza directorilor si a coordonatorilor C AC din scoli. $ublicul tinta izat : profesorii Scopul acti itatii este de a asigura calitatea evaluarii in educatie, in vederea asigurarii stabilitatii sistemului de invatamant prin implicarea personalului in atingerea de obiective comune. !e asemenea, programul isi propune consilierea coordonatorilor C AC din unitatile scolare, instruirea lor pentru realizarea unei evaluari eficiente. $ro!ramul propriu zis: cursuri, seminarii, activitati practice, studii de caz, autoformare asistata. %ustificare : evaluarea corecta a elevilor, prin personalizare metodelor de predare#invatare si , implicit, pe cele de evaluare, tinandu#se cont de posibilitatile fiecarui elev. Obiecti e: sa se dezvolte elevilor increderea in propriile posibilitati intelectuale

sa se scada gradul de violenta si frustrare a elevilor, rezultat din diferentele dintre rezultatele acestora la invatatura.

Acti itati : evaluare individuala prin metode noi 9prin prezentari in poBer point, convorbiri, metode proiective etc: Rezultate : prezenta mai mare la orele de curs, crearea unei personalitati armonioase a elevilor, dezvoltarea increderii in sine si cadrul educational. Calen#arul pro!ramului : decemembrie # martie Mo#alitati #e aplicare si e aluare : c2estionare, teste, portofolii, analiza rezultetelor elevilor la invatara Cursurile vor fi tinute de formatorii specializati in managementul calitatii din cadrul inspectoratului scolar si de e7perti in asigurarea calitatii. *. Consilierea ca#relor #i#actice in vederea personalizarii metodelor de predare# invatare#evaluare, pentru elevii care absenteaza . $ublicul tinta izat: cadrele didactice Scopul acti itatii : cresterea eficientei discursului didactic, prin valorificarea sistematica a relatiilor dintre potentialul elevului si material de predate. Utilitatea: dezvoltarea stimei de sine a elevului si evitarea conflictelor dintre educati si educatori Obiecti e : .tudiul analitic al relatiilor structurale dintre profesori si elevi 9cunoasterea potentialului individual al elevilor si valorificarea lui: Crearea unei imagini de sine positive, dezvoltarea increderii in propriile abilitati -ormarea abilitatilor de cunoastere si autocunoastere in actul de evaluare

Calen#arul acti itatii : semestrul I Mo#alitati #e e aluare : portofolii cu aplicatii si eseuri 9descrierea relatiilor preCpost consiliere:, proiectia relatiilor prin desen, literature etc. &' $ersonalizarea curriculei tinan#u(se cont #e potentialul ele ului $ublicul tinta izat : elevii

%ustificare

: invatarea bazata pe proiecte presupune o abordare integrata a

curriculumului, personalizat pe posibilitatile fiecarui elev. Scop : descoperireaCdezvolarea propriilor abilitatiCcompetente Obiecti e : # organizarea de situatii de invatare specifice diferitelor comportamente ale elevilor Imbunatatirea competentelor profesionale ale profesorilor Optimizarea procesului de invatare

Calen#arul acti itatii : permanent Mo#alitati #e e aluare : c2estionare, portofolii, proiecte aplicative. )' Mana!ementul conflictelor in unitatile #e in atamant

$ublic tinta( izat: cadrele didactice si elevii= %ustificare: Programul este cerut de practica pedagogica, dar si de cea sociala. Presupune rezolvarea conflictelor dintre profesor#profesor, profesor#elev, elev#elev. Durata: 4@ ore: A ore de curs, >4 ore de aplicatii, @ ore de evaluare. Scop: Rezolvarea conflictelor dintre participantii la educatie. Obiecti e: . dezvoltarea deprinderilor de cunoastere si de autocunoastere= . dezvoltarea deprinderilor de asertivitate= . dezvoltarea abilitatilor de relationare= . dezvoltarea abilitatilor de management al conflictelor de comunicare. Acti itati: !ezbateri, analize, activitati aplicative, proiecte de grup, portofolii. Calen#arul pro!ramului: pe tot parcursul programului Rezultate: seuri, proiecte, relationari. Mo#alitati #e e aluare: C2estionare, proiecte si demonstratii aplicative *' Curriculum scolar inter#isciplinar : $ublic tinta izat: Institutori, profesori.

%ustificare: &evoia de unitate este o trasatura definitorie a procesului cunoasterii in lumea contemporana. Interdisciplinaritatea devine o directie prioritara de modernizare a procesului de predare#invatare. Durata: 4@ de ore Scopul: dezvoltarea capacitatii de proiectare, desfasurare si evaluare a unor demersuri didactice de tip interdisciplinar in procesul de instruire si educare. Obiecti e !enerale: . . . !ezvoltarea capacitarii de abordare sistemica a curriculum#ului scolar= !ezvoltarea capacitatii de proiectare, desfasurare si evaluare a unor demersuri didactice de tip interdisciplinar= !ezvoltarea abilitatilor de comunicare si de lucru in ec2ipa.

Acti itati: cursuri, activitati aplicative, proiecte tematice. Rezultate: implicarea participantilor in activitati practice in cadrul carora sa valorifice metode si strategii prin valorificarea propriei e7periente didactice. Calen#arul pro!ramului: permanent Mo#alitati #e e aluare: proiecte didactice interdisciplinare, c2estionare, fise individuale. +' Antrenarea parintilor in acti itatea #e informare si formare e#ucationala : $ublic tinta izat # parintii si profesorii %ustificare : &evoia de unitate intre mediul familial si cel educational, crearea unui 2abitat propice dezvoltarii armonioase a personalitatii elevului. Durata : pe tot parcusul programului Scopul : imbunatatirea relatiilor intre scoala si familie si dezvoltarea stimei de sine pe baza reciprocitatii afective si sustinerea familiei Obiecti e : Antrenarea parintilor in activitatea de informare si formare educational Colaborarea intre toti actorii implicati in procesul de invatare al copilului 9 profesoriCconsilieri scolari :.

Acti itati : intalniri atat in cadrul formal, cat si in cel informal, desfasurarea de activitati ludice concomitent cu cele stiintifice, 8ocuri sperciale intre elevi si parinti, discutii intre parinti si consilieri scoalriCpsi2ologiCprofesori, desfasurarea de programe individuale pentru fiecare familie 9in functie de personalitatea si conte7tual familial individual:. Ruzultate : implicarea participantilor in practice si psi2ice, in cadrul carora sa valorifice comunicarea intre membrii familiei, intre familie si scoala, dezvoltarea increderii in sine si in cadrele didactice, dezvoltarea propriilor abilitati. Calen#arul pro!ramului: o data pe saptamana, activitatile desfasurandu#se in diverse locatii Mo#alitati #e e aluare: c2estionare, discutii libere, activitati proiective. ,' -ntro#ucerea #e acti itati in#i i#ualizate care sa le ofere satisfactii ele ilor $ublicul tinta izat : elevii %ustificarea : nevoia elevilor de a se simti valorizati, prin activitati care le fac placere. Durata : pe parcursul unui an scolar Scopul : scaderea gradului de introvertie a elevilor, cresterea gradului de socializare, crearea unei stime si imagini de sine pozivita Obiecti e : !ezvoltarea increderii in sine a elevilor !ezvoltarea abilitatilor Crearea unei imagini de sine positive Crearea in cadrul scolii a unui mediu securizat si securizant Acti itati : competitii sportive, artistice, cercuri de literatura, arte 9pictura, muzica:, crearea uneo cabinet pentru aceste activitati. Rezultate : implicarea elevilor in activitati artistice, cresterea gradului de incredere in sine, dezvoltarea abilitatilor. Calen#arul pro!ramului: o ora pe saptamana, pe tot parcursul programului

Mo#alitati #e e aluare : obiectivarea activitatiilor sub forma unui portofoliu propriu cu diplome, planse etc. .' Constituirea #e cabinete pentru consilierea ele ilor si parintilor $ublic tina izat : elevii, parintii si cadrele didactice %ustificarea : necesitatea cabinetelor de consiliere in cadrul institutiilor de invatamant. Durata : permanenta Scop : Crearea unui cadru securizat pentru elevi si parintii acestora, cadru in care se pot desfasura sesiuni de comunicari si activitati terapeutice prin 8oc 9psi2odrame, metode psi2ometrice etc:. Obiecti e : # sa e7istente in fiecare scoala cel putin un cabinet de consiliere, un psi2olog, un psi2opedagog si un mentor, care sa ofere spri8in si sa le orienteze permanent activitatea elevilor, prin programe specializate. Acti itati : consiliere, discutii libere, teste Rezultate : prezenta cabinetelor de consiliere si orinetare in fiecare institutie scoalara. Calen#arul pro!ramului : e7istenta permanenta a acestor cabinete in interiorul scolii Mo#alitati #e e aluare : analiza frecventei cu care elevii merg la aceste cabinete si a rezultatelor celor care apeleaza la orele de consiliere. >5. Or!anizarea unor pro!rame #e oluntariat 9in azile de batrani , orfelinate: in care elevii sa se simta implicati fizic in activitati care sa le dea satisfactii. $ublic tinta izat : ele ii %ustificare: necesitatea elevilor de a se implica fizic si emotional in activitati care sa le ofere satisfactii si sa ii motiveze Durata: pe tot parcursul programului Scop: Implicarea activa a elevilor in activitati care sa le dezvolte aptitudinea de comunicare, altruismul, increderea in sine. Obiecti e: .a se imbunatateasca capacitatile de relationare ale elevilor

Cresterea coeziunii sociale a elevilor Ocuparea timpului liber al elevilor cu activitati sociale, care sa le creasca stima si increderea in sine

Acti itati: ore de dans, de picture, de discutii, plimbari in parc , cu persoanele din centrele unor noi domenii de interes pentru elevi, dezvoltarea reciprocitatii afective. Calen#arul pro!ramului: @ ore pe saptamana, 4 ore in zilele de luni si 4 ore in zilele de 8oi Mo#alitati #e e aluare: planse, filmari, desene. "un#amentarea teoretica Prezentarea proiectului D/O$&1D 1ama larga de materiale adunate in aceasta lucrare este rezultatul celor trei ani de derulare a proiectului pilot "Actiuni integrate de combatere a absenteismului scolar si a muncii copiilor # /O$&1", co#finantat de Comisia uropeana prin programul %eonardo da "inci. Proiectul, prezentat Agentiei &ationale %eonardo da "inci 9I.-O%: de catre -undatia I!I. # CittE della .cienza, in urma apelului pentru depunerea de proiecte cu termen limita >A ianuarie 4554, fiind unul dintre cele 44 de proiecte aprobate pe >A septembrie 4554, dintr#un total de >AA de proiecte prezentate. Obiectivul proiectului /O$&1, demarat oficial pe 45 decembrie 4554 si programat sa se inc2eie pe >F decembrie 4556, a fost acela de a elabora, la nivel european, o metodologie integrata cu caracter de noutate pentru combaterea absenteismului scolar si muncii copiilor. ,eneficiarii directi ai proiectului /O$&1 sunt consilierii si formatorii e7perti implicati in proiecte destinate promovarii drepturilor si sanselor tinerilor, in timp ce beneficiarii indirecti sunt tinerii supusi riscului sau cei care sunt de8a implicati in proiecte de integrare si reabilitare. sociale. Rezultate: imbunatatirea capacitatilor de comunicare, de relationare, dezvoltarea

Planul de actiune este structurat in trei pasi: $asul / # Cercetarea, analiza si prezentarea datelor statistice si a altor proiecte importante referitoare la absenteismul scolar si munca copiilor in -ranta, Italia, Austria, Romania si 3area ,ritanie $asul 0 # Crearea unui nou model integrat de combatere a absenteismului scolar si muncii copiilor in uropa $asul 1 # Testarea modelului si diseminarea informatiilor referitoare la rezultatele proiectului la nivel national si european !e asemenea, in interesul prezentului proiect, Comisia uropeana a fost solicitata si a acceptat initierea in cadrul proiectului /O$&1 a unui parteneriat cu noua organizatii, fiecare dintre acestea avand roluri si sarcini specifice. Tabelul urmator prezinta rata absenteismului in scoli, in diferite tari = informatiile s#au obtinut prin intermediul studiului PI.A 9realizat in 4555: niciodata O data sau de 4 !e * sau @ ori ori 1ermania %u7emburg ,elgia lvetia Austria .uedia Irlanda -inlanda !anemarca ?* ?* ?> ;A ;* ;4 6? 6? 65 44 4> 4> 46 *4 4F *@ ** *@ * * @ @ * ; ; A F !e 6 ori sau mai mult G * * * G * * @ ?

Italia

@@

@4

& : "G" Hlipsit de importanta statistica Astfel, se observa cu usurinta valorile crescute in ceea ce priveste absenteismul in Italia # mai mult de 8umatate dintre cei c2estionati au absentat macar o data in ultimele 4 saptamani. In Austria se observa rata cea mai scazuta a absenteismului. Acceptiuni asupra absenteismului in #iferite tari : Austria Prezenta sau absenta elevilor in sistemul de invatamant austriac este reglementata prin articolul @* al %egii ducatiei : 2Ele ii trebuie sa mear!a la scoala in mo# re!ulat si punctual in timpul perioa#ei le!al stabilite pentru scoala'2 Articolul @6 prezinta situatiile in care este 8ustificata absenta elevilor de la scoala : Imbolnavirea elevului ,oli contagioase ale celor care locuiesc in aceeasi resedinta cu elevul Imbolnavirea parintilor sau a altor membri ai familiei care necesita a8utorul elevului venimente e7traordinare in viata elevului sau a familiei sale 9de e7emplu evenimente de familie care nu survin annual precum botezul, casatoria , moartea unui membru al familiei , etc.: !rum spre scoala impracticabil sau conditii meteo care pun in pericol sanatatea elevului. Cauzele absenteismului scolar in Austria In Austria, absenteismul nu reprezinta o problema scolara ma8ora si de aceea nu e7ista initiative sau programe oficiale care sa actioneze in aceasta directie. Totusi, absenteismul scolar este considerat premergator unor probleme psi2ologice, de aceea serviciile de

consiliere si alte organizatii de spri8in abordeaza aceasta situatie din perspective e nevoilor parintilor de a face fata dificultatilor scolare ale copiilor. O brosura cu informatii a ".erviciului pentru Tineri si -amilie" al Consiliului %ocal din "iena identifica urmatoarele forme de absenteism scolar: Absenteism scolar tipic, in ma8oritatea cazurilor fara consimtamantul sau informarea parintilor. In unele cazuri, absenta de la scoala este tolerate de catre parinti, deoarece elevul trebuie sa ii a8ute in gospodarie, mai ales in ingri8irea fratilor mai mici. Parintii sunt uneori implicate in asa numita "strategie pentru absenta scolara" : elevului ii este permis sa absenteze din cauza unui test scolar care trebuie sustinut sau pentru a se putea pregati mai bine pentru o alta e7aminare, cea de la care se absenteaza fiind considerata de importanta minora 9de e7.: cursuri de dupa#amiaza etc.: O alta forma de refuz a scolii o constituie fobia de scoala, adesea insotita de reactii fizice 9voma, greata, paloare, astm, tulburari de somn, agitatie, etc:. In contrast cu absenteismul "normal ", acei copii care au fobii de scoala nu actioneaza in grup , ci pur si simplu refuza sa plece de acasa. In general, absenteismul scolar debuteaza numai dupa ce parintii isi obliga copiii sa mearga la scoala. levii doresc sa evite situatii neplacute si adesea formeaza grupuri care 2oinaresc prin magazine, baruri, etc. .imilar studiilor asupra satisfactiei la locul de munca, acest comportament este un bun indicator asupra atractivitatii scazute a sistemului de educatie, a modului de predare#invatare, a atmosferei scolare etc. Atat copiii care au fobie de scoala , cat si cei incadrati in categoria absenteismului "normal", considera ca imaginea de sine le este afectata de scoala: # unii reactioneaza cu teama # altii protesteaza prin neinvatare si cauta mai multa satisfactie in afara scolii.

i adopta un comportament care influenteaza negativ viitoarea lor cariera si de aceea, parintilor le sunt oferite consiliere si suport psi2ologic. Pentru aceste activitati, sistemul de invatamant austriac include profesori de consiliere si consilieri pe probleme pedagogice. i coopereaza cu profesorii, parintii si institutiile psi2osociale si medicale. In general, procesul de consiliere este structurat astfel: valuarea situatiei curente si diagnoza pedagogica Planificarea procesului de consiliere si stabilirea obiectivelor Interventie si control Reflectie si evaluare Absenteismul scolar in "ranta ste foarte dificil sa vorbesti despre absenteism scolar sau abandon timpuriu in -ranta pentru ca nu e7ista statistici credibile. -recventarea cursurilor invatamantului obligatoriu priveste elevii cu varste intre ; si >; ani , dar si toti tnerii care sunt inregistrati la scoala. %imita legala a absentelor este de @ zile si 8umatate pe luna timp de * luni sau de >5 zile fara 8ustificare. Inspectorii regionali in -ranta inteleg si interpreteaza in mod diferit legea. 3otivele legale de absente sunt: ,oala copilului ,oli contagioase in familie .arbatori in familie Imposibilitatea frecventarii scolii din cauza perturbarii transportului Absenta temporara a persoanei in a carei responsabilitate se afla si pe care elevul trebuie sa o urmeze Cauzele absenteismului scolar in "ranta !intr#un raport cu privire la abandonul scolar realizat in ianuarie 455* la cererea ministrilor educatiei nationale si cercetarii %uc -errI si Javier !arcos, reiese ca poblematica absenteismului scolar nu e noua si trebuie tratata cu seriozitate deoarece prea

multi tineri abandoneaza scoala fara nici o calificare 9apro7imativ ?< dintre elevi, ceea ce corespunde unui numar de ;5.555 elevi pe an:. $n alt motiv pentru a rezolva aceasta problem ail constituie politica de securitate a noului 1uvern , care apreciaza ca absenteismul scolar contribuie la cresterea delincventei 8uvenile si considera oportuna pedepsirea parintilor care nu isi trimit copiii la scoala. Acest raport ilustreaza faptul ca rata absenteismului in scolile profesionale este de 4 ori mai mare decat cea din scolile obisnuite. Rolul factorilor sociali si al familiei este important, lucru demonstrat de faptul ca rata absenteismului se dubleaza atunci cand: # parintii sunt someri # resedinta este in suburbia # in famlii monoparentale 9indiferent de provenienta sociala: Rata absenteismului depinde, de asemenea , de decesul unuia dintre parinti si de numarul de frati si surori.Rolul colegilor de aceeasi varsta este mai important decat cel al fratilor si surorilor. 3otivele pentru abandon scolar sunt multiple si trebuie analizate ca un proces comple7 , nu ca variabile cumulative. In general , cauze diferite pot e7plica absenteismul scolar : Aspecte culturale sau religioase 9 in comunitatea rroma , fetele revin in tara de origine pentru a se casatori si nu se mai intorc: Probleme familiale sau personale profunde, copiii pot fi in pericol 9e7.:parintii sufera de depresie si tin copiii cu ei acasa: .ituatii limita : copii care urmeaza cursuri prin corespondenta din cauza starii de sanatate foarte proasta sau pentru ca au fobie de scoala, tulburari de personalitate sau de comportament Ingri8irea sau cresterea fratilor mai mici nu permit urmarea studiilor $nii copii cred ca sunt in pericol 9 din cauza gastilor sau grupurilor rivale:

%ocuri de munca ilegale , deci interes mai mare pentru aspectele financiare decat pentru cele scolare

Implicarea copiilor in retele clandestine cu a8utorul carora obtin venituri

Pe langa aceste probleme sociale si psi2ologice , trebuie analizate si relatiile dintre tineri si institutia scolara. $nii elevi renunta la scoala atunci cand nu se simt interesati sau implicati in activitatile de invatare, motivatia fiind diversa : nu pot indeplini sarcinile scolare pentru ca nu apreciaza anumiti profesori, nu pun pret pe invatare, activitatile de invatare nu au sens sau finalitate pentru ei, constientizeaza ca nu au un plan profesional sau de viitor realist. Romania Acceptiuni asupra absenteismului in Romania Absenteismul poate fi definit ca lipsa de la scoalaa elevilor care urmeaza invatamantul formal sau non#formal unde prezenta este obligatorie. $n elev care lipseste o ora din programul scolar comite o absenta. In sistemul de invatamant obligatoriu , institutiile scolare si familia sunt responsabile pentru prezenta elevilor la scoala. In primii ani de tranzitie 9>FF5#>FF6:, rata de cuprindere a elevilor in invatamantul obligatoriu a fost de F5 # F><. Au urmat eforturi pentru incura8area scolarizarii, cu intentia de a reduce rata abandonului scolar si a altor probleme scolare cum ar fi absenteismul. $n bun e7emplu il constituie garantarea alocatiei de stat pentru copii tuturor celor care frecventeaza invatamantul obligatoriu 9o masura de protectie sociala a copiilor cu varste intre 5#>;C>A ani:. 3asura a condus, intr#adevar la cresterea ratei celor cuprinsi in invatamantul obligatoriu pana la apro7imativ F?<9 cu usoare fluctuatii:. !in pacate, efectele acestei masuri sociale asupra prezentei scolare nu au fost monitorizate suficient si sistematic. In Romania, absentele motivate si nemotivate de la ore sunt inregistrate intr#un document scolar numi catalog. Tot acolo sunt trecute si noteleCcalificativele pe care elevii le obtin in urma evaluarilor.

Absentele motivate sunt asociate conceptului de absenteism. .e considera ca o absenta este 8ustificata in urmatoarele conditii: elevul se imbolnaveste ,iar motivul absentei este e7plicat printr#un certificat medical diferite boli 9temporare sau permanente: care impiedica elevul sa urmeze orele de ducatie fizica = elevii sunt scuiti de participarea la aceste ore pe baza unui certificat medical evenimente sau situatii de familie e7ceptionale = in aceste cazuri absentele sunt inregistrate de catre invatator 9 la ciclul primar: sau diriginte 9la gimnaziu si liceu: !oar absentele motivate nu influenteaza primirea alocatiei pentru copii. !aca un elev depaseste @5 de absente nemotivate pe luna, conform reglementarilor legale, nu va mai avea dreptul la alocatia pentru copii pe luna respectiva. !in aceasta cauza , multe familii sarace, cu precadere cele de rromi, desi isi trimit copiii la munca, au gri8a ca acestia sa nu depaseasca numarul legal admis de absente pentru a putea beneficia de alocatie. In invatamantul secundar , conform acelorasi reglementari, depasirea unui numar de @5 de absente nemotivate in cursul unui an scolar conduce la e7matricularea elevului = o notificare este trimisa parintilor dupa 45 de astfel de absente. !e asemea , elevul poate fi e7matriculat daca numarul absentelor depaseste 45 < din numarul total de ore alocate unei materii in curriculum#ul scolar. In acest caz , notificarea este trimisa parintilor atunci cand numarul absentelor depaseste >5<. Pe baza unor argumente serioase, parintii pot solicita scolii informarea cu privire la absentele copiilor, pentru a preveni astfel e7matricularea. $nele institutii scolare pot adopta masuri 9incluse in planul scolar:de prevenire si combatere a absenteismului, precum si instituirea unor reglementari interne pentru ameliorarea prezentei scolare. Conform opiniei generale a corpului profesoral, e7ista o legatura directa intre numarul absentelor si rezultatele scolare. Absenteismul este, de asemenea asociat cu munca copiilor 9impusa de catre familie sau la initiativa copilului : si cu riscul includerii elevului in grupuri pre#delincvente.

!ate statistice si informatii stiintifice despre legaturile dintre absenteismul scolar si alti factori semnificativi, precum : Rata repetentiei in primul an al invatamantului post#obligatoriu

Rata repetentiei in primul an al liceului sau scolilor de arte si meserii in perioada >FF6 # 455> s#a mentinut constanta , dupa cum indica datele urmatoare: Rata repetentiei in primul an al liceului >FF6CF; 4,*< >FF;CF? 4,*< >FF?CFA 4,*< >FFACFF >,;< >FFFC55 >,*< 4555C5> >,>< 455>C54 5,F<

Rata repetentiei in primul an al scolilor #e arte si meserii >FF6CF; @,>< >FF;CF? *,F< >FF?CFA @,5< >FFACFF *,A< >FFFC55 4,?< 4555C5> 4,@< 455>C54 4,4<

3oun! ( 2 Actiuni inte!rate pentru combaterea absenteismului scolar si muncii copiilor2 $n proiect cu privire la combaterea absenteismului scolar in randul imigrantilor fost demarat si in Andaluzia : ".e va porni de la e7perienta acumulata de cativa ani, prin derularea unui program asemanator, adresat insa tiganilor spanioli. Alarmate de rata e7trem de ridicata a absenteismului scolar printre minorii imigranti, >A< dintre ei fiind de nationalitate romana, autoritatile au solicitat Consiliului !irector al comunitatii Andaluzia fonduri pentru punerea in aplicare a acestui plan. Cei vizati sunt parintii, copiii si profesorii. !upa cum afirma consilierul !irectiei de galitate si ,unastare .ociala, -uensanta %ima, subventia solicitata, de >>6.555 de euro, va sustine financiar activitatile de prevenire si combatere a absenteismului, intervenindu# se, individualizat, atat in mediul scolar, cat si in cel familial. c2ipa desemnata pentru derularea programului va cuprinde un pedagog social, trei profesori indrumatori, un reprezentant al .erviciilor .ociale si !irectia pentru ocrotirea familiei." Sursa : 4iarul 2A#e arul2 0) aprilie 055,

Atunci cand sunt intrebati despre principalele motive pentru care unii tineri parasesc sistemul de invatamant, datele anc2etelor internationale IA%. 9International adult literacy study, 1995: arata ca, in cinci tari din sapte, mai mult de ;5< dintre adultii interogati spun ca au renuntat la scoala din motive care nu aveau legatura cu ei si pe care nu le puteau controla. In >FF;, ;?< dintre cadrele didactice din invatamantul secundar din -ranta erau de parere ca "sistemul educative ar trebui sa faca ceva in favoarea egalitatii de sanse" la educatie. In >FF@, @6< dintre elevii din anul al treilea al colegiilor publice franceze considerau fals si *?< total fals, enuntul "in colegiu, profesorii sunt corecti cu elevii" 9!enis 3euret," La notion de justice dans les systmes ducatifs et la gestion de l'hterognit": O analiza pe baza datelor din ,arometrul de Opinie Publica 9editia mai 455*: a perceptiei populatiei din Romania asupra sistemului de invatamant pune in evidenta aspecte apro7imativ identice. 9Ovidiu "oicu, "Perceptii asupra sistemului romanesc de in atamant", mai 455@, BBB.osf.ro.: Tabelul nr' / Credeti ca scolile din Romania ofera sanse egale tuturor copiilor sau e7ista copii care sunt defavorizatiK Ofera sanse egale tuturor copiilor 7ista copii care sunt defavorizati &u stiu C &u raspund Tabelul nr' 0 !ar credeti ca sunt copii care sunt favorizati in scoalaK !a ;*,> < *?,@ 66,> ?,6 <

&u &u stiu C &u raspund

4*,A >*,>

Potrivit acestor date, concluzia este mai mult decat evidenta: sistemul de invatamant romanesc, in opinia populatiei, nu ofera sanse egale tuturor elevilor. Tabelul nr' 1 Care sunt acesti copiiK 9defavorizati: Cei saraci !in mediul rural Romii Orfanii ,olnavii , cei cu 2andicap Cei slabi la invatatura !in familii dezorganizate !in minoritati etnice Altcineva &u stiu C &u raspund 5,F @,> @,@ Tabelul nr' & Care sunt acesti copiiK 9favorizati: Copiii persoanelor cu bani ?4,; >5,6 A*,> Prima optiune A doua optiune Total 5,A @,F ;*,? >,; F ;A,> >,6 >,* 4,A >,A >,4 * ;*,4 F,6 @,4 6,* 4 >5,F *,F @,? *,A @,A ?@,4 >*,@ >>,F F,> ; Prima optiune A doua optiune Total

Copiii C rudele profesorilor Copiii persoanelor influente Copiii inteligenti C cei care invata bine Altcineva &u stiu C nu raspund

A,;

>;,@

46

?,6

F,6

>?

4,F

?,*

>5,4

4 ;,@

>,4 66,4

*,4 ;>,;

Resursele material#financiare sunt, dupa cum se observa, principalul criteriu in functie de care sunt diferentiati elevii: cei care sunt saraci sunt defavorizati, iar copiii care provin din medii sociofamiliale favorizate 9copiii persoanelor cu bani: sunt favorizati in sistemul de invatamant romanesc, in opinia populatiei. A anta6ele proiectului : Reducerea frecventei absenteismului scolar !ezvoltarea unei persoanalitati armonioase a elevilor, manifestata prin comportamente sociale, vocabular elaborat si incredere in propriile capacitati Intarirea relatiilor dintre parinti#copii si cadre didactice Imbunatatirea calitatii profesionale a cadrelor didactice Optimizarea procesului de predare#invatare#evaluare Deza anta6ele proiectului : ,uget ridicat Pozitia refractara a elevilor fata de programele de consiliere educationala. %ipsa de colaborare a parintilor cu actorii implicate in procesul de dezvoltare a copilului.

Aplicabilitate restransa 9 in mediul rural, proiectul ar putea sa nu fie primit cu aceeasi desc2idere, in comparatie cu mediul urban, atat de profesori, cat si de parinti :.

7iblio!rafie >. 3ic2el !ureL, %Dimpact du c2Mmage des parents sur le devenir scolaire des enfants, !ocument de travail, BBB.insse.fr. 4. !enis 3euret, %a notion de 8ustice dans les sIstNmes Lducatifs et la gestion de lD2LtLrogLnLitL, BBB.unige.c2. *. 1. &eagu, %. .toica, -actori de risc privind accesul la educatie al copiilor din familii sarace. .tudiu de caz, Revista de Asistenta .ociala, nr. 4#*C455@. @. %. $rse, Ana#3aria Preotesei, %. .toica, 1. &eagu, !iagnoza sistemului de invatamant din Romania, raport de cercetare in cadrul proiectului de cercetare Polarizarea accesului la serviciile de sanatate si educatie ca sursa a saracirii in viitor 9coord. prof. dr. Ioan 3arginean:. 6. %. "lasceanu 9coord.:, .coala la rascruce. .c2imbare si continuitate in curriculumul invatamantului obligatoriu. .tudiu de impact, ditura Polirom, Iasi, 4554. ;. Romania # Propuneri de politica educationala # sinteze din Raportul ,ancii 3ondiale, 4554, BBB.edu.ro. ?. InegalitLs sociales E lDLcole et politiOues Lducatives, BBB.unesco.orgCiiep. A. "/oung : actiuni integrate pt combaterea absenteismului scolar si muncii copiilor", colaborator 3i2ai Piganu si .peranta Tiban, ,ucuresti,Institutul de stiinte ale educatiei 4556 9BBB.progettoIoung.org:

F. +iarul "Adevarul", 46 aprilie 455A, "Program de combatere a absenteismului scoalar in Andaluzia" >5. Cristina &emtu, "!evianta .coalara, 12id de interventie in cazul problemelor de comportament al elevilor", ditura Polirom, 4554, Iasi >>. "Purnal of t2e American AcademI of C2ild and Adolescent PsIc2iatrI" >4. "Consiliere si orientare. 12idul Profesorului", ditura 0umanitas, ,ucuresti, 4554 >*. "Programe de interventie individualizata in cadrul familiei si scolii", Consiliul de galitate si ,unastare .ociala. >@. Revista "Calitatea "ietii", Academia Romana, Institutul &ational de Cercetare a calitatii. >6. 2ttp:CCportal.edu.roCinde7.p2pCarticlesCmediacoverC;>