Ziua Mondial a Apei 22 Martie 2011

Naiunile lumii se reunesc pe 22 martie pentru a celebra Ziua Mondial

a Apei, sub sloganul 'Ap pentru orae. Rspunsuri la provocrile
urbane', dorind s atrag atenia asupra unui fenomen ngrijortor populaia oraelor crete mai rapid dect se poate adapta infrastructura
de ap.Evenimentul principal din acest an va avea loc n Africa de Sud,
la Centrul Internaional de Conferine din Cape Town, i va dura de pe
20 martie pn pe 22 martie. n paralel vor avea loc alte evenimente,
inclusiv un trg, cu principala conferin programat chiar de Ziua
Apei, pe 22 martie
Este prima dat n istoria omenirii cnd cea mai mare parte din populaia lumii triete n orae - 3,3 miliarde de
oameni i aceasta continu s creasc ntr-un ritm alarmant.
Cteva date despre apa la nivel mondial:

Daca ne-am imagina Terra ct o portocal, cantitatea de ap potabila ar avea mrimea unei lacrimi (2/3 din
suprafaa Pmntului sunt acoperite de apa din care ns doar 1% este potabil)

40% din locuitorii planetei nu au acces la ap potabil

n majoritatea rilor, la o persoan revin 9,5 litri de ap consumat pe zi. Consumul de ap pe cap de locuitor
variaz foarte mult de la o regiune la alta, de la un stat la altul: un american consum cca 2000 mc/an (volumul
unei piscine olimpice), un european 1000 mc, un iordanian 100 mc/an iar un haitian 7mc/an!! Si e vorba de apa
potabil ce e folosit la toate activitile, de la toalet pn la splatul mainii!

n gospodrie consumul apei se mparte astfel: 39% splat, 22% lenjerie i vesel, toaleta 20%, plante 12%,
hrana 7%

n sens mai larg: uz domestic - 5-10%, industrie - 20%, agricultura - 60-80% (agricultura intensiv e foarte mare
consumatoare de apa dar i de petrol = pesticide, care ajung apoi n pnza freatic i n ruri)

Jumtate din marile fluvii ale planetei sunt grav poluate, ceea ce implic otrvirea ecosistemelor ce in de
acestea.
Conform statisticilor mondiale:

n fiecare secund, populaia urban a globului crete cu dou persoane.

n fiecare lun, cinci milioane de oameni vin s locuiasc la ora.
27% din populaia urban din lumea ntreag nu beneficiaz de sisteme de alimentare.
n fiecare an, ntre 250-500 m3 de ap potabil se risipesc fr rost n marile orae de pe glob.
Dac aceast cantitate de ap nu s-ar mai risipi, nc 10-20 milioane de oameni ar avea ap de but n
marile orae din lumea ntreag.
Unul din patru locuitori ai oraelor de pe glob nu au acces la instalaii sanitare adecvate.
n 2010, apa nepotabil continu s fie prima cauz a mortalitii n lume, 8 milioane de victime ale
acestui flagel fiind nregistrate n fiecare an.

n fiecare zi, dou milioane de tone de ape uzate sunt evacuate neepurate n ape, la nivel
global.
11,3 miliarde de dolari sunt necesare pentru a asigura persoanele rilor n curs de dezvoltare
din Asia i Africa, cu ap proaspt de o calitate acceptabil i a organiza evacuarea apelor
uzate.
88% din decese, provocate de diaree, sunt cauzate de consumul de ap contaminat (n termeni
absolui: 1,5 milioane din 1,9 milioane de copii sub vrsta de cinci ani mor n urma consumului apei
contaminate). Deci 18% din totalul deceselor la copiii sub vrsta de 5 ani se datoreaza calitii proaste a
apei potabile n uzul casnic (n fiecare zi mor 4000 de copii, un copil moare la fiecare 20 de minute).
35 miliarde de dolari SUA anual sunt cheltuite de locuitorii rilor dezvoltate pentru cumprarea apei
mbuteliate.

2,7 tone de plastic se cheltuiesc n fiecare an pentru producia sticlelor de plastic, n care apoi este
imbuteliat apa potabil. 86% din plastic nimeresc n mediul nconjurtor, provocnd moartea
organismelor vii.
Ce este mai important pentru viitorul umanitii i pentru via n general dect apa? Apa abund n natur i
umanitatea a trit mai mult de 10 mii de ani fr s-i pun ntrebri asupra sa. O extragem, o folosim, o aruncm de
cele mai multe ori napoi n ruri i oceane, dar ne-am putea afla foarte curnd n situaia n care s nu mai avem destul
ap potabil.
n fiecare an, la data de 22 martie, se celebreaz ,,Ziua Mondial a Apei, iniiativ
adoptat de Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare, ce a avut loc n anul 1992,
la Rio de Janeiro, n contextul n care Organizaia Naiunilor Unite a declarat intervalul 20052015 ca fiind Deceniul Internaional al Naiunilor Unite n lupta ,,Ap pentru via.
Cnd vine vorba de gestionarea resurselor de ap, se poate spune c toate rile lumii
sunt n curs de dezvoltare, pentru c inovaiile tehnologice, cercetrile tiinifice i politicile
nu au reuit s rezolve problema. Organizaia Naiunilor Unite (ONU) avertizeaz: dac
obiceiurile de consum continu, n 2025 nu vom mai bea ap.
Poate pare ceva incredibil sau exagerat, dar nu toi dintre noi au parte de luxul de a deschide un robinet din care s curg
ap curat oricnd i orict. Poate c aa se explica lipsa noastr de respect pentru ap...
Mulumit canalizrii apa apare i dispare fr ca majoritate dintre noi s tie de unde vine i unde pleac. De fapt apa
de care scpm foarte comod printr-o apsare de buton, trebuie s revin n casa noastr, deoarece cantitatea de ap este
limitat pe glob... Apoi de ieim din cas, la iarb verde pe malul apelor, ne ngrozim i ne revolt mizeria pe care o
ntlnim. Vinovat de acest lucru este CINEVA. Acest cineva este desigur ALTCINEVA, n nici un caz noi.

O ap curat ne ofer ansa la o via mai sntoas, dar calitatea vieii se reflect i n comportamentul unei
naiuni fa de ap i a fiecruia dintre noi, n direcia protejrii i conservrii calitii ei. Calitatea foarte bun
a apelor vorbete de modul n care o naiune s-a comportat fa de ap de-a lungul istoriei sale i, n acelai
timp, o responsabilizeaz n prezent i n viitor s duc o politic adecvat, prin politici i strategii durabile de
gospodrire a apelor.
n Republica Moldova sunt 235 mii fintini de mine si 6.600 sonde arteziene. In R. Moldova circa 2 mln de oameni
utilizeaza in consumul zilnic apa poluata. Lipsa apei potabile in gospodariile oamenilor este cauzata de starea
deplorabila a retelelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile urbane, dar si de inexistenta apeductelor la sate.

Circa 80% din maladiile legate de calitatea nesatisfacatoare a mediului sunt provocate de poluarea excesiva a
apei potabile si doar 20% - de ceilalti factori de mediu. Din cauza calitatii apei, speranta de viata a fiecarui
satean se reduce cu 4-5 ani. Circa 1,5 mln. de oameni sau mai bine de o treime din cetenii Republicii
Moldova snt expui pericolului de contaminare cu nitrai. Acetia pot cauza suprimarea respiraiei tisulare i a
imunitii, ceea ce contribuie la modificarea indezirabil a metabolismului i la declanarea multor stri
morbide. Totodat snt mai frecvente anemiile i malformaiunile congenitale. A crescut numrul bolnavilor de
ciroz hepatic i patologii cardiovasculare. Ecologistii considera ca o solutie reusita pentru iesirea din impas
ar fi implementarea proiectelor de imbunatatire a calitatii apei, dar si constientizarea de catre populatie a
riscurilor la care se expune in momentul aruncarii deseurilor in locurile neautorizate. Potrivit specialistilor, in
urma proiectelor implementate pana in anul 2015 toata populatia R. Moldova va trebui sa aiba acces liber la
apa curata.
Solutii pentru economisirea si mentinerea apei in parametri optimi:

Preferati dusul baii. Un du de 5 minute nseamn, n medie, ntre 30 i 90 de litri de ap spre deosebire de o baie
care nseamn aproape 250 de litri de ap

Folositi detergenti fara fosfati, sau diluati-i cat mai mult (exemplu detergent de vase)

Preferati sapunurile naturale, gelurilor de dus, preferati-le pe cele biodegradabile!

Opriti apa in timp ce va spalati pe dinti (Intr-un minut curg la robinet 10-14 litri de apa/ 24 de litri economisiti
zilnic)

Nu aruncati in chiuveta/wc produse chimice sau uleiuri; nu aruncati nimic altceva decat hartie igienica in wc.

Daca locuiti la casa puteti face rost de un rezervor special pentru a colecta apa de ploaie, ce poate fi ulterior
folosita pentru udatul plantelor, spalat etc; exista si sisteme pentru a o introduce direct in circuitul domestic.

La temperaturi ridicate, reduceti consumul de apa folosita in gradina, pentru stropit. Intr-o jumatate de
ora, un furtun cu aspersor consuma la fel de multa apa cat o familie de patru persoane intr-o zi. Adica
1000 de litri pe ora.

Renunta la apa imbuteliata. Plasticul in care cumperi apa este toxic si genereaza munti de gunoi. Producerea
apei imbuteliate si transportul ei in toata lumea este o pierdere imensa de energie. Pentru a imbutelia un litru de
apa se risipesc 2 litri de apa.

Filtreaza apa acasa daca te preocupa calitatea apei. Tine apa in frigider sau intr-o carafa pe masa. Poti cumpara si sticle reutilizabile ce vin cu filtru incorporat.

Renunta la ideea ca trebuie sa bei apa non-stop. De unde a pornit ideea ca tinuta nu e completa daca nu avem
o sticla de apa in mana? Poti bea foarte bine de la aparatul de apa de la serviciu sau poti chiar sa stai o ora, doua
fara sa bei apa. Socant, nu? Incearca.

Foloseste un cap de dus performant care sa genereze presiune folosind mai putina apa. Nici nu vei face
diferenta.

Ai gazon in fata casei? Renunta la el. "Mananca" multa apa si este costisitor de intretinut.

Repara-ti toate tevile de apa care curg. Apeleaza la un specialist daca nu te pricepi, dar in cele mai multe
cazuri o garnitura stransa mai bine va rezolva problema.

Spala numai cand ai o cuva plina de haine la masina de spalat sau de vase la masina de spalat vase. Daca
tot vei folosi atata apa cel mai bine este sa speli cat mai multe lucruri odata. Spalatul vaselor de mana consuma
mai multa apa decat spalatul lor in masina. Daca nu ai masina de spalat, macar inchide apa intre fiecare obiect pe
care il speli.

Inchide apa cand nu ai nevoie de ea. Chiar trebuie sa lasi apa sa curga in timp ce te speli pe dinti? Sau sa lasi
dusul sa curga cu 10 minute inainte sa intri sa faci baie? Sau sa lasi robinetul deschis in timp ce speli masa
din bucatarie? Gesturile mici conteaza.

Exist milioane de oameni care sufer din lipsa apei. Acetia i cunosc cel mai bine valoarea. Noi ceilali care o avem la
discreie trebuie s nvm s o privim altfel, aa cum spunea Jack Cousteau s nu uitm c cercul apei i al vieii este
acelai.
n fiecare secund, minut, or i zi, oamenii au nevoie de EA, au nevoie de AP!!!

Aadar, apa este cea care ne-a ajutat s trim, s fim ceea ce suntem, ACUM e timpul ca noi, s
ncepem s ajutm apa s TRIASC, s renunm la ignoran i la distrugere. Avem aceast putere.
Cheia e la noi. Lactul e apa. E timpul sa renunm la sursele de poluare i la indiferen. Implicarea e

soluia. Lupt cu nencetare, sper i fi mai bun. i nu uita, cci trieti.. datorit lucrului cruia i
acorzi cea mai puin importan.