IGIENA SISTEMULUI

REPRODUCĂTOR
CLASA A VII-A E
BIOLOGIE
PROF. RAMONA GABRIELA ASAN
Sistemul reproducător este compus atât din organe interne, cât şi externe, ce
funcţionează împreună pentru procreare, adică înmulțire. Datorită rolului său vital
pentru supravieţuirea speciei, cercetătorii susţin că sistemul reproducător este unul
dintre cele mai importante sisteme din întregul organism.

La fel ca și pentru toate celelalte sisteme care alcătuiesc corpul omenesc, pentru a
funcționa corect, trebuie să avem grijă de sănătatea lui. Acest lucru se poate realiza cu
ajutorul unei igiene corecte a acestuia, dar și prin educație fizică și sport și o
alimentație corespunzătoare.
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
SISTEMUL REPRODUCĂTOR
MASCULIN
  Una dintre perioadele dificile ale vieţii este pubertatea = vârsta copilăriei când apar o serie
de modificări ale corpului. Conştiinţa aparteneţei la unul din sexe apare de timpuriu, la 2
ani; treptat, în cadrul relaţiilor părinţi-copil se formează identitatea sexuală a
copilului, deteminată de factori cum ar fi: imaginea corporală (aspectul organelor) şi modul
de comportare al părinţilor faţă de copil (îl consideră băiat sau fată) şi factorul educaţional
care are ponderea şi importanţa cea mai mare.
La vârsta preşcolară, apar primele întrbări care frământă mintea copiilor şi acestea sunt
de obicei în legătură cu două aspecte: cum vine copilul pe lume? De ce se deosebeşte fata de
băiat? Surprinderea şi încurcătura părinţilor la aceste întrebări, fixează atenţia şi incită şi mai
mult curiozitatea copiilor. Specialiştii recomandă să se ofere copiilor o explicaţie simplă,
care să respecte legile naturale biologice, iar răspunsul să vină din partea persoanei căreia i-a
fost adresată întrebarea, evitându-se explicaţiile greoaie, complexe pe care copilul nu le
înţelege.
  Pubertatea începe între 8-12 ani şi se termină în jurul vârstei de 16 ani. Creşterea complexă durează
aproximativ 3-5 ani.
Debutul pubertăţii la fete se face cu 2 ani mai devreme decât la băieţi. Fetele se nasc cu sistemul osos şi nervos
mai dezvoltate. Maturitatea sexuală precoce la femei este un motiv pentru care atunci când ating maturitatea, bărbaţii
sunt cu 10 % mai înalţi decât femeile. Modificările biologice variază ca debut şi durată; cu toate acestea ele pot fi
încadrate în tipare bine definite care pot fi anticipate.
 AUTOCUNOAŞTERE ŞI COMUNICARE

Anii adolescenţei reprezintă o perioadă de câştigare a independenţei, de “desprindere“ de familie şi de

apropiere de cei de aceeaşi vârstă. Adolescenţa este şi o perioadă de tranziţie în care intervin transformări
fizice iar corpul copilului îşi începe procesul de maturizare. Toate aceste schimbări–sociale, emoţionale şi
fizice îi determină pe adolescenţi să-şi pună tot mai des întrebarea: ”Cine sunt eu?“. Ei parcurg un proces de
percepere a propriei fiinţe ca fiind diferită de a celorlalţi. În acelaşi timp, pot fi speriaţi dacă se simt prea
diferiţi temându-se să nu fie respinşi de prietenii lor. Şi totuşi, adolescenţii vor să fie recunoscuţi şi
respectaţi ca persoane “unice“ şi “mature“. Aici intervine foarte mult rolul familiei, care trebuie să le explice
cu tact, dar și respectând adevărul, totul despre transformările corporale pe care ei le observă ( de exemplu,
creșterea părului la axilă și pubian, schimbarea vocii la băieți, apariția menstrei la fete, etc).
Este foarte important ca toate aceste lucruri intime să le fie explicate de părinți, pentru că astfel copii
vor căpăta încredere în ei și le vor împărtăși orice lucru îi frământă despre acest subiect.

Reține-ți:
Mai bine știu totul de la părinți decât de la alții!
 Stima de sine sau modul în care o persoană se vede pe ea însăşi este strâns legată familie, de
mediul social şi de cel economic. Copiii se preţuiesc mai mult atunci când se simt ascultaţi, luaţi în
serios şi îngrijiţi. Prin dragoste şi sprijin, orice fiinţă se poate simţi aparte, preţuită şi valoroasă în
acelaşi timp. Când copiii sunt crescuţi într-un mediu în care adulţii importanţi (părinţii, educatorii) îi
corectează sau le impun permanent restricţii, ei îşi pot pierde încrederea în sine. Pot începe să se
îndoiască de capacitatea lor şi să creadă că nu vor izbuti nimic, limitându-se astfel toate planurile de
viitor. Tinerii care se simt neimportanţi au dificultăţi în luarea deciziilor. De exemplu, un adolescent
care crede că “nu e bun de nimic“ la şcoală, iar acasă nu se simte iubit, este mai vulnerabil să îşi
înceapă viaţa sexuală la presiunea prietenilor. Pe un fond asemănător de neîncredere în sine, o tânără
poate rămâne însărcinată intenţionat, crezând că singura ei şanşă de preţuire şi succes o reprezintă
maternitatea. Ea poate sa-şi imagineze că un copil îi va aduce respectul celorlalţi, fiind tratată ca un
adult, sau că îi va aduce afecţiunea care îi lipseşte. Există o strânsă legătură între felul în care tinerii
simt despre ei înşişi şi modul în care se manifestă în muncă şi în activităţile lor, precum şi modul în care
percep lumea din jur şi ceea ce gândesc, văd sau înţeleg despre alte persoane, obiecte şi idei.
Reguli pentru igiena și sănătatea sistemului reproducător:
1. Spălați-vă părțile intime în fiecare seară, cu un săpun
neutru, care să nu irite!
2. Schimbați- vă lenjeria intimă în fiecare dimineață!
3. Purtați doar lenjerie intimă din bumbac, pentru că
materialele elastice nu permit corpului să respire, pot irita
și provoca reacții alergice!
4. Îmbrăcați- vă adecvat anotimpului! Nu vă îmbrăcați
subțire în anotimpul rece, deoarece puteți răci foarte ușor!
5. Fiecare etapă a vieții are rostul ei, de aceea nu săriți peste
etape, nu încercați să deveniți adult înainte de vreme!
6. Nu aveți încredere decât în familia voastră, pentru că ea
sigur vă dorește doar binele!
7. Informați-vă, din surse sigure (părinți, profesori, medici),
despre tot ceea ce nu înțelegeți despre sistemul
reproducător.
8. Fiți cuminți și nu luați decizii care vă pot afecta viața
pentru totdeauna!