Miscarea anticomunista din RSSM 1946-1980

În anii 1940-1985 cand statul sovietic a recurs la deportări, omoruri, obligații fiscale
insuportabile, foamete organizată, nu se putea să nu apără reacții pe măsura , astfel
au aparut : Mișcările anticomuniste.Manifestarile de opozitie fata de regimul
communist erau infaptuite de intelectuali si stundenti,
Aceste mișcări își manifestau ostilitatea față de regimul sovietic prin acțiuni de
propagandă antisovietică, inclusiv prin foi volante, boicotarea obligațiilor fiscale către
stat și îndemnarea oamenilor să ignore aceste obligații, amenințări și atacuri asupra
activiștilor și funcționarilor sovietici soldate uneori cu acte de terorism și omucideri.
Rezistenţa anticomunista non-violentă au fost: eschivarea de la serviciul militar în
rândurile Armatei Roşii şi de la munca forţată în întreprinderile industriale din
Uniunea Sovietică, neachitarea impozitelor şi a livrărilor obligatorii de produse
alimentare către stat, acţiuni de protest împotriva alegerilor în organele puterii de
stat.
Au fost însă şi cazuri numeroase în care s-a manifestat rezistenţa activă, prin
organizaţii bine închegate,a fost specifică mai ales raioanelor din nordul şi centrul
Basarabiei. Cele mai importante organizaţii antisovietice au fost:Organizaţia
Naţională “Arcaşii lui Ştefan”(1945-1947) a fost cea mai importantă organizaţie
antisovietică, de pe teritoriul Basarabiei,
, Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, “Sabia dreptăţii”, “Partidul Libertăţii”,
“Armata Neagră” şi “Uniunea Democratică a Libertăţii”. Acte teroriste împotriva unor
lideri comunişti au fost organizate, îndeosebi, de grupul lui Filimon Bodiu, în zona
centrală a Moldovei. Alte organizaţii, precum “Partidul Libertăţii” sau “Uniunea
Democratică a Libertăţii” au dus activităţi mai mult de propagandă decât de
rezistenţă activă.La sfarsitul anulului 1951 toate organizatiile anticomuniste au fost
lichidate.
Iniţiativa congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova din
14-15 octombrie 1965 de a reveni la alfabetul latin este calificată drept o acţiune
antisovietică .Acţiunea din 1965 a scriitorilor din este foarte importantă: ea
demonstrează că deşi decimată după cel de-al doilea război mondial,
intelectualitatea românească se poate reproduce în ciuda restricţiilor regimului şi a
lipsei unei legături directe cu ţara-mamă, practic în condiţii de „exil” (Mihai Cimpoi).
Pe de altă parte, „generaţia 1965” este rezultatul „dezgheţului” hruşciovist, când are
loc reabilitarea clasicilor literaturii române.
Statul sovietic a intensificat persecutiile impotriva cultelor, in special a Bisericii
ortodoxe. Consiliul de Ministri al RSSM din 5 iunie 1959 preconiza includerea a 9
biserici in limba rusa. Credinciosii si comunitatile monastic s-au opus in special la
manastirea Raciula unde a avut loc o adevarata rascoala: taranii au pus mina pe
furci si coase.
La sfirsitul anilor ’60, la Chisinau Vasile Viscu, vicepresedintele Consiliului de
Ministri al RSSM, lanseaza un manisfest adresat “moldovenilor si moldovencelor,
patriotii neamului nostrum” pronuntindu-se impotriva deznationalizarii, folosirea limbii
materne in institutii, reintoarcerea paminturilor stramosesti.
In concluzie toate aceste actiuni anticomuniste au dus la afirmarea identitatii
nationale si la destramarea idiologiilor comuniste.