ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”

Proiect

pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii

“Caracusenii Vechi” în vederea includerii acesteia în
circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Elaborat: Nistreanu Aculina, T-161

Verificat: Livandovschi Roman

Chisinau 2019
 Plan

Introducere.............................................................................................pag. 3

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.....................................pag.5

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale............pag.14

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice)

ale localităţii rurale........................................................pag.23

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în

localitatea rurală..........................................................pag.28

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din

localitatea rurală.......................................................pag.31

Concluzii şi recomandări.......................................................................pag.33

Bibliografie..............................................................................................pag.34

Anexe........................................................................................................pag.35

Itinerar turistic.......................................................................................pag.40
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.

Atestat la 2 mai 1585. Notă statistică. Suprafaţa - 33,9 kmp. Distanţa

pînă la or. Briceni 14 km. R. Lopatnic. Biserica Sf. Treime (1895).
Gospodării -1.617. populaţia - 3.982 de oameni (1.904 bărbaţi, 2.078 de
femei), incl. 3.660 de români, 305 ucraineni, 16 ruşi, 1 bulgar. Apţi de
muncă -1.247. Sectorul obştesc - 2.702 ha (arabil - 2.299 ha, livezi -122
ha). Sectorul ind. - 543 ha. Fondul locativ - 106,5 mii mp. Case, ap. -
1.793, cu gaz lichefiat -1.716. Fîntîni - 465. Drumuri -14 km (cu
îmbrăcăminte dură -14 km).

5 magazine, o casă de prestări servicii, o baie, un punct medical, o

grădiniţă de copii, o şcoală română, o casă de cultură, o bibliotecă, un
oficiu poştal.

Constantin Stamati-Ciurea aminteşte | în lucrările sale că s. Caracuşeni

este aşezat pe vechea moşie Duşceni, botezată astfel după numele
pîrcălabului turc Cărăuş. Cercetătorul istoric Vladimir Nicu adevereşte
acest lucru, făcînd trimitere la documente care atestă, într-adevăr, aşa
moşie cu sat pe ea. O menţiune se referă la 20 mai 1677 şi alta, la 2
mai 1585.

Deocamdată aceasta e cea mai timpurie atestare documentară a satului.

Dar el este cu mult mai vechi. Dovadă e siliştea străveche, descoperită în
sud-vestul satului de azi, nu departe de stâncile Ţiglăului şi chiar pe
povârnişurile lor, pe malul drept al Lopatnicului. Potrivit arheologului V.
Marchevici, aceasta e o aşezare eneolitică din perioada medie şi tîrzie a
culturii tripoliene din mileniul III î. Hr. Au fost găsite platforme de lut,
fragmente de vase de ceramică şi urme de locuinţe amplasate în
semicerc, numeroase unelte de silex (vârfuri triunghiulare de săgeţi şi
lănci, cuţite, răzuitoare), ceramică policromă pictată în negru, roşu şi alb,
pe fundal portocaliu, şi ornamentată cu spirale, cercuri şi linii şerpuite.
Deocamdată aceasta e cea mai timpurie atestare documentară a satului.
Dar el este cu mult mai vechi. Dovadă e siliştea străveche, descoperită în
sud-vestul satului de azi, nu departe de stâncile Ţiglăului şi chiar pe
povârnişurile lor, pe malul drept al Lopatnicului. Potrivit arheologului V.
Marchevici, aceasta e o aşezare eneolitică din perioada medie şi tîrzie a
culturii tripoliene din mileniul III î. Hr. Au fost găsite platforme de lut,
fragmente de vase de ceramică şi urme de locuinţe amplasate în
semicerc, numeroase unelte de silex (vârfuri triunghiulare de săgeţi şi
lănci, cuţite, răzuitoare), ceramică policromă pictată în negru, roşu şi alb,
pe fundal portocaliu, şi ornamentată cu spirale, cercuri şi linii şerpuite.
De asemenea, au fost depistate figurine de femei, inclusiv chipul unei
zeiţe, şi de animale. După cum susţine Ion Hâncu, doctor în istorie, aici
au locuit oameni cu mult înainte de fondarea satului actual. Conform
surselor colectate pînă în prezent, primii oameni s-au aşezat cu traiul cca
6000 de ani în urmă şi au format 5 sate. Vetrele părăsite ale acestora s-
au păstrat pînă în zilele noastre. Urmele unuia se află chiar în c-rul satului
actual, iar celelalte se găsesc pe locurile cu denumirile Tiglău şi Tătari.
Aici au fost descoperite diferite obiecte făcute din cremene, oase de
animale, lut, se observă urme de case făcute din nuiele şi unse cu lut.

Locuitorii fiind sedentari, se ocupau cu lucrarea solului, creşterea vitelor,

erau meşteri în modelarea şi înfrumuseţarea vaselor de lut. Ei cunoşteau
arama, dar aceasta era puţin întrebuinţată pentru confecţionarea
obiectelor de uz gospodăresc, fiind dificilă dobîndirea ei. Satele au ars.
Pe locurile caselor au rămas grămezi de lut, care se păstrează pînă în
zilele noastre. Cauza dispariţiei localităţilor încă nu este clară.

Următoarele două aşezări umane s-au format aici în epoca bronzului. Pe

vetrele lor părăsite se găsesc diferite obiecte, mai ales, bucăţi* de oale,
tipice pentru perioada tîrzie a epocii bronzului, aproximativ 3200 de ani în
urmă. După ce au fost părăsite aceste aşezări, mult timp oamenii nu
încercau să fondeze aici localităţi.

După a. 700 e.n. un grup de oameni a format o aşezare, care a existat,

conform materialului arheologic, între anii 700-900 d. Hr. Pe vatra ramasă
se văd urme de locuinţe tip bordeie, se găsesc diferite obiecte, mai ales
bucăţi de oale, tipice pentru perioada menţionată. Cauza părăsirii aşezării
n-a fost stabilită documentar, dar se presupune că motivul ar fi nomazii
de cîmpie, care adesea veneau prin părţile locului după pradă de război.

Arheologul Ion Hâncu povesteşte şi despre cele 13 movile funerare,

rămase aici de la migratorii asiatici. Două dintre ele se află la Fîntîna lui
Aron şi La Punct, spre est de sat, şi au o înălţime de 2-4 m şi un diametru
de 20-30 m. Alte 6 movile, de 1-4 m înălţime şi 10-30 m în diametru, sînt
amplasate în perechi tot înspre estul satului, lîngă Stînca Bostănoaiei şi
Cîmpul la Bulhac. În sudul şi sud-vestul satului, pe Valea Jim şi la Hotarul
Corjeuţilor, se află încă 4 movile de 2 m înălţime şi 20 m în diametru.

Iar locurile pe aici sînt bogate şi foarte pitoreşti. În apropierea satului se

află un defileu deosebit de frumos cu aceeaşi denumire — Caracuşeni.

Defileul e format de albia r. Lopatnic, un afluent de stingă al Prutului. E un

impunător monument al naturii. Pe versanţii abrupţi ai stîncilor ies la
suprafaţă calcare recife de vîrstă sarmatiană inferioară. În partea de sus
a defileului sînt grote şi peşteri, în care au fost găsite rămăşiţe de fosile
cuaternare. Înălţimea absolută a recifului e de 232 m. O cupă largă din
partea de nord a satului, formează un lac artificial, care-şi adună apele din
micile izvoare ce răzbat din fisurile atolului. Rezervaţie naturală e şi lacul
cu stâncile din partea de sud.

Scriitorul Constantin Stamati-Ciurea cutreiera cu dor şi sete aceste locuri,

spintecate de curmături stîncoase care constituie nişte fenomene unicale
nu numai în Moldova, dar, poate, şi în întreaga Europă. Aici s-au păstrat
peşteri care, în verticală şi orizontală, parcă despart moşiile Caracuşenilor
de cele ale Corjeuţilor. În potecile dinspre sud, în valea Lopatnicului,
apare Borta Ciuntului, toponim care, evident, vine de la un nume de
familie. Dar cine eră acest Ciuntu?

Legenda spune că în stîncile cu peşteri de pe malul drept al Lopatnicului

se ascundea haiducul Ciuntu. Acest haiduc era omul dreptăţii, izbăvindu-
i adesea de necazuri şi înjosire pe cei oprimaţi. Locaşul său, o ramificaţie
de peşteri într-o stîncă abruptă, era greu accesibil pentru vrăjmaşi. Ciuntu,
însă, mai avea şi un cal năzdrăvan şi voinic, alb ca zăpada şi iute ca
săgeata.

Satul era destul de mare în 1817, cînd aparţinea căminarului Tudorache

Ciurea, avînd 155 de gospodării ţărăneşti, 2 preoţi, 3 ruptaşi, 15 văduve,
24 de burlaci. Moşia număra 1.000 fălci de arătură, 1.200 fălci de fînaţuri,
2 iazuri, 2 mori. Costache Stamati, însurîndu-se cu fata lui Ciurea,
Ecaterina, în 1826 primeşte ca zestre acest sat. Peste 2 ani, la 4 mai, în
familia lor se naşte Constantin Stamati-Ciurea, care a făcut studii serioase
de drept, filozofie şi ştiinţe naturale la Paris, Londra şi Berlin. Scrie
importante lucrări de filozofie - "în zborul gîndului", "O privire istorică
asupra demonologiei" ş a., urmate de culegerea de nuvele "Scene din
viaţa de provincie", două volume de "Opuri dramatice", romanul "Insula
Sagalin", volumele de povestiri şi eseuri "Caleidoscop literar" şi "Răsunete
din Basarabia", precum şi multe alte comedii, farse şi vodeviluri, opere
înalt apreciate care l-au şi făcut membru al Societăţii teatrale ruse din
Moscova, piesele sale încă în sec. XIX fiind jucaţe la Chişinău, Odesa,
Cernăuţi. Se căsătoreşte cu Maria Tischer fon Albach, una din cele mai
frumoase femei ale vremii, şi se stabileşte cu ea în conacul din
Caracuşeni. Aici şi-a zidit o casă frumoasă, a sădit un parc frumos, şi-a
instalat un mic observator astronomic, pictează. Devine apoi membru al
Institutului de Arte Frumoase din Viena şi al Institutului de Litere din Paris.
Un prăsad sădit de el s-a păstrat pînă la sf. sec. XX, dînd rod bogat - nişte
pere lunguieţe, aurii, îngrămădite în ciorchine. S-a stins din viaţă la 22
febr. 1898, fiind înmormîntat în sat, avînd pe mormînt epitaful "Dedicîndu-
mă literaturii, n-am vînat glorie sau profit", în acelaşi cavou a fost
înmormîntată şi fiica sa Melania Grecianu, una din femeile distinse ale
Basarabiei, literat de valoare. Feciorul său Gheorghe a absolvit
Politehnica din Riga, a stăpînit acolo castelul Schreiberschof. Alt fecior,
Mihai, s-a făcut vestit mai ales prin vitejia sa, manifestată în timpul unui
atac banditesc al militarilor ruşi împotriva conacului de la Caracuşeni,
pentru care vitejie a fost felicitat de generalul Vranghel. în acea luptă
peste 800 de gloanţe s-au tras asupra casei sale, dar a răpus şi el doi
bandiţi, inclusiv căpetenia bandei. Sergiu, cel de-al treilea fecior al
scriitorului, căpitan în armata română prin anii treizeci ai sec. XX, în primul
război mondial a fost decorat cu ordinul Sf. Gheorghe, apoi a participat la
luptele antibolşevice, fiind de mai multe ori rănit.

În a doua jum. a sec. XIX ţinea aici pămînt şi Ialoveţchi, care avea şi 2.476
de oi şi vindea anual câte 236 puduri de lînă. Pupă reforma agrară din
1868 ţăranii primesc 1.608 des. de "nadeluri" de pămînt. Alte 999 des. le
primesc ceva mai tîrziu de la instituţia "Casa Noastră", dar tot o duc greu.
În diferiţi ani oamenii suferă de holeră, ciumă, grindine şi furtuni.

La sf. sec. XIX în sat lucra o moară cu aburi şi o oloiniţă. La 1 iunie 1903,
prin contribuţia boierilor Mihail, Vladimir şi Leonid Stamati, e terminată
construcţia unei şcoli mari. În 1905 în sat vine un preot tînăr, Nicolae
Moşneaga. În noptea de 5 aug. 1908 ţăranii au atacat curtea boierească
ş| au luat cu căruţele grîu în valoare de cca 1.000 rub.

Potrivit recensământului general din 1897, în sat locuiau 1.520 de oameni,

inclusiv 792 de bărbaţi şi 728 de femei - toţi creştini ortodocşi. În sec. XX,
însă, în sat apar multe confesiuni religioase, ca apoi, după a daua
ocupaţie a Basarabiei, ideologii comunişti, să ducă împotriva lor o luptă
cruntă.

In cel de-al doilea război mondial au fost mânaţi în focul bătăliilor mulţi
caracuşeneni, unii rămînînd pe veci în pămînturi străine. Aceştia au fost:

Teodor Apachiţei, Gheorghe Băieşu, Serafim Băieşu, Teodor Băieşu,

Grigore Bejenaru, Dumitru Breazu, Gheorghe Brehuleţ, Vladimlr Bucatca,
Toadre Bulău, Alexandru Cecan, Dumitru Cecan, Gheorghe Cecan, Ion
Cecan, Vasile Cecan, Ion Cemeavschi, Leonid Cemeavschi, Ion Cibotaru,
Alexandru Cojocaru, Alexei Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Cojocaru,
Ion Copchileţ, Damian Creţu, Gheorghe Drobot, Vladimir Ganaş, Simion
Grama, Axentie Gudumac, Vasile Gudumac, Ion Guţu, Macarie Guţu,
Petru Guţu, Ion Lungu, Petru Lungu, Ion Pidghirnea, Nichifor Plohotar,
Gheorghe Pogonţu, Dumitru Pricop, Ion Pricop, Petru Pricop, Ion Puntea,
Sava Puntea, Ion Ribac, Ion Sînchetru, Pantelei Sînchetru, Ştefan Surdu,
Nicolae Şoric, Vasile Timoftică, Ion Turculeţ, Pantelei Ursoi, Vasile
Vacaru.

Apoi au fost ridicaţi şi duşi în Siberia cei mai buni gospodari cu familiile
lor:
Emanoil Apachiţei, Grigore Apachiţei, Vera Apachiţei, Chirii Băieşu, Daria
Băieşu, Olga Băieşu, Ion Bleşceaga, Vera Bleşceaga, Raisa Bucatca,
Simion Bucatca, Ion Bulău, Nicolae Bulău, Vera Bulău, Alexei A. Cebotari,
Alexei G. Cebotari, Ana Cebotari, Eva Cebotari, Ion A. Cebotari, Ion G.
Cebotari, Maria Cebotari, Nina Cebotari,' Noe Cebotari, Daria Drăgan,
Ignat Drăgan, Olga Gaisan, Dumitru Guţu, Olga Guţu, Parascovia Guţu,
Vasile Guţu, Dumitru Juratu, Agafia Lişman, Dumitru lişman, Gheorghe
Lişman, Olga Lişman, Daria Lungu, Dumitru Lungu, Vladimir Lungu, Elena
Moldovan, Maria Molodvan, Ana Nimerencu, Gheorghe Nimerencu, Daria
Perţu, Ana Puntea, Dumitru Puntea, Emilia Puntea, Ion Puntea, Nicolae
Puntea, Raisa Puntea, Vera Puntea, Daria Pleşca, Maria A. Pleşca, Maria
H. Pleşca, Vera Rusnac, Olga Sînchetru, Ion Şchiopu, Vera Şchiopu,
Dumitru T. Şpac, Dumitru T. Şpac, Nadejda Şpac, Daria Timoftică,
Nadejda Ţurcanu, Pavel Ţurcanu, Ion Ursoi, Mihail Ursoi, Vera Ursoi,
Dumitru Vacaru, Eugenia Vacaru, Ion Vacaru.

Mîndria republicii, în afară de Constantin Stamati-Ciurea, o constituie şi

caracuşenenii Nicolae Băieşu, cunoscut folclorist şi scriitor moldovean,
actorul Gheorghe Drobot, Rodica Cecan, doctor în chimie, Dumitru
Puntea, fost vicepreşedinte al Parlamentului RM.

Nicolae Băieşu (n. 24 iunie 1934) este unul din folcloriştii de bază din
Republica Moldova, doctor în filologie. Studii: Sc. Pedagogică din Soroca,
Un-tea de Stat din Chişinău. A activat în funcţiile de colaborator şt. la In-
tul de Limbă şi Lit-ră al AŞM. Studiază cu predilecţie folclorul obiceiurilor
calendaristice. A publicat peste 300 de lucrări şt. şi de popularizare a
creaţiei orale, incl. monografiile "Din poe-tica şi stilul colindelor", "Poezia
populară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou", "Privire asupra
evoluţiei istorice a colindelor", "Folclorul ritualic şi viaţa", "Rolul educativ
al folclorului copiilor" ş.a.
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale

Cîteva decenii activează k-zul "Gh. Dimitrov", care n-a fost bogat
niciodată, dar în 1970 a dat producţie globală în valoare de 1,4 mln rub.,
obţinînd şi un venit net de 341 mii rub. Avea pe atunci şcoală medie, casă
de cultură, 2 biblioteci, oficiu poştal, ambulatoriu, spital de circumscripţie,
maternitate, farmacie, grădiniţă de copii, cîteva magazine, ateliere de
deservire socială. În 1971 de toate acestea se foloseau 3.706 locuitori.

PRIMARIA

Primaria Satului Caracuşenii Vechi este in componenta Raionul Briceni

situata la latitudinea 48.2688 longitudinea 27.0743 si altitudinea de 195

metri fata de nivelul marii. Primarul este Gheorghe Lungu la alegeri fiin
Candidat Independent. Conform recensamintului din anul 2014 populatia
este de 3 911 locuitori. Distanța directă pîna în or. Briceni este de 9 km.
Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 234 km.

La 1 sept. 1998 în cadrul primăriei activau 13 consilieri. Fondul funciar al

satului constituia 4.852,38 ha, inclusiv 2.333,29 ha de arătură, 122,33 ha
de livezi, 312,45 ha de păşuni, 1.374,36 ha de păduri. Iazul, care e
declarat rezervaţie naturală de stat, acoperă 99,65 ha de pămînt. Loturile
individuale alcătuiau la acea dată 543,28 ha. Satul e situat la 40 km nord-
vest de c-rul jud., 15 km sud-est de st c. f. Lipcani şi la 227 km de Chişinău.
La aceeaşi dată avea peste 4.330 de locuitori, inclusiv 2.277 apţi de
muncă şi 1.200 de pensionari, Caracuşenii Vechi fiind unica localitate din
sectorul Briceni în care sporul natural al populaţiei era pozitiv (în 1997 s-
au născut 68 de copii şi au decedat 46 de locuitori)
Primaria Satului Caracuşenii Vechi - Lista Consilierilor:
Nr. Ord. Numele Cosilierui Partidul
1 NOIA NICOLAEȘ PCRM
2 VICTOR GAIDENIC PCRM
3 BORIS ȚURCAN PCRM
4 ION GAIDENIC PCRM
5 IVAN CERNEAVSCHII PPPN
6 VITALIE GAIDENICPPPN
7 VLADIMIR JELAGAPSRM
8 IVAN LUNGU PSRM
9 DORIN JELAGA PSRM
10 CRISTIN COPTILEȚ PSRM
11 GHEORGHII GUȚUPSRM
PRIMARIA

Sfera socială
În prezent în sat activează:
• Grădiniţa de copii
• Biblioteca
• Liceul teoretic

Economia locală
În prezent în sat activează:
•14 Întreprinderi Individuale
•2020 Gospodării ţărăneşti
•13 Întreprinderi de comerţ
Farmacie
•Moară
•Magazin agricol
•Piaţă
 Gospodarie tarasneasca

Mîndria republicii, în afară de Constantin Stamati-Ciurea, o constituie şi

caracuşenenii Nicolae Băieşu, cunoscut folclorist şi scriitor moldovean,
actorul Gheorghe Drobot, Rodica Cecan, doctor în chimie, Dumitru
Puntea, fost vicepreşedinte al Parlamentului RM.

Nicolae Băieşu (n. 24 iunie 1934) este unul din folcloriştii de bază din
Republica Moldova, doctor în filologie. Studii: Sc. Pedagogică din Soroca,
Un-tea de Stat din Chişinău. A activat în funcţiile de colaborator şt. la In-
tul de Limbă şi Lit-ră al AŞM. Studiază cu predilecţie folclorul obiceiurilor
calendaristice. A publicat peste 300 de lucrări şt. şi de popularizare a
creaţiei orale, incl. monografiile "Din poe-tica şi stilul colindelor", "Poezia
populară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou", "Privire asupra
evoluţiei istorice a colindelor", "Folclorul ritualic şi viaţa", "Rolul educativ
al folclorului copiilor" ş.a.

Născut (20 iulie 1943) într-o familie de "chiaburi", adică de buni gospodari
din Caracuşenii Vechi, Dumitru Puntea a cunoscut toată "plăcerea"
nemărginitelor întinderi ale Siberiei (reg. Tomsk şi Kurgan, Rusia). Acolo
a făcut şi şcoala de 7 ani. După 10 ani de surghiun sovietic, repatriaţi pe
meleagurile natale, membrii familiei sînt întîmpinaţi cît se poate de
duşmănos, de autorităţile comuniste, care le resping cererea de restituire
a casei, de plasare în cîmpul muncii. Şcoala medie a făcut-o ta satul vecin
Tabani, simţind un mare sprijin din partea profesoarei de l. şi lit-ră română
Elizaveta Burenoc, care, în fond, l-a readus la "graiul de sânge", cum zice
el însuşi. A mai studiat la Tehnicumul agricol din Cucuruzeni-Ţaul şi la Int-
ul Agricol din Chişinău. A făcut aspirantura la Chişinău şi la Academia
Agricolă din Kiev. A lucrat agronom ta s. Volontirovca,

Ştefan Vodă, secretar al comsomolului din Edineţ, timp de 20 de ani a fost

preşedinte al k-zului "Pobeda” din Burlăneşti, Edineţ. Doctor în
agricultură, a studiat tehnologiile avansate de creştere a sfeclei de zahăr
în zona de nord a republicii. În 1990 a fost ales deputat în primul
Parlament democratic al Republicii Moldova. Vicepreşedinte al
Parlamentului. Medalia "Meritul Civic". Din 1997 e director executiv al
Federaţiei Naţionale a Fermierilor.
E îndrăgit de spectatorii din republică actorul Gheorghe Drobot (8 iulie
1952). Studii: şc. medie din sat, f-tea actor de teatru şi cinema a In-tului
de Arte "G. Musicescu" din Chişinău. A lucrat actor la Teatrul Muzical-
Dramatic "A. S. Puşkin" şi Teatrul etnofolcloric "Ion Creangă" din
Chişinău, la Studioul de creaţie "Buciumul". S-a produs în spectacolele
"Revizorul", "Amintiri din copilărie", "Muza de la Burdujeni", "Casa",
"Stazeana şi Pepelea", "Ca la nuntă", "O noapte furtunoasă" ş.a. A jucat
câteva roluri ta filme, ta ultimii ani evoluează frecvent cu scheciuri,
nuvelete ş.a.

Nicolae Pleşca (1914-1979) s-a făcut cunoscut ca povestitor şi cîntăreţ.

Fiind argat din copilărie, n-a avut posibilitatea să înveţe la şcoală.
A fost scos din anonimat de expediţiile de colectare a creaţiei orale. Multe
din textele păstrate de el stat incluse în culegerile de folclor.

La fel din Caracuşenii Vechi vine în ştiinţa chimiei şi Rodica Cecan. În

războiul din Afganistan au fost mînaţi 6 flăcăi din Caracuşenii Vechi, iar
unul, Valentin Zgheară (22 iulie 1964-28 apr. 1984) a fost răpus de
gloanţe. Studii: Colegiul de autodrumuri din Chişinău. A fost încorporat în
Armata Sovietică de către CMR Briceni. In Afganistan -din dec. 1982. A
participat la 23 de operaţii de luptă. într-o luptă aprigă pentru ocuparea
unei înălţimi dominante din trecătoarea Pondjer a fost rănit mortal. E
decorat cu 2 ordine Steaua Roşie (unul post-mortem). E înmormîntat la
baştină. (Victor Ladaniuc, Localităţile Republicii Moldova)
 Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi
antropice) ale localităţii rurale.

Există o peșteră care separă satul Caracușeni Vechi de

Corjeuți. Numele acesteia este „Borta Ciuntului", derivat de la
numele haiducului Ciuntu, care și-a găsit refugiu în ea și îi
apăra pe țăranii din Caracușeni. În partea de sus a pantei se
afla un platou destul de mare, cu arbuști, năpădit de arbori și
stejari. Vîrfurile toltrelor sînt extraordinar de pitorești. Aici pot fi
găsite o mulțime de plante rare și aflate pe cale de dispariție.
Dar cel mai impresionant peisaj rămîne cel care se deschide
din vîrful şirului de toltre spre defileul însuşi – valea rîului
Lopatnic, care şerpuieşte capricios, făşiile cîmpiilor şi pădurea
de un verde intens cu nuanţe de galben, auriu, brun de la
orizont. Anume în aceste locuri te convingi, a cîta oară, că
natura Moldovei e unică, ademenitoare şi plină de surprize.
Defileul de lîngă satul Berlinți.

Defileul Borta Ciuntului are la bază mai multe mituri: unii

vorbesc despre faptul că în peşteri și astăzi apar fantome, iar
alții povestesc despre un tânăr haiduc aflat în una dintre grote.
Se zice că Ion Ciuntu, un flăcău din Caracușenii Vechi, trăia o
frumoasă poveste de dragoste cu o tânără. Ciuntu dorea să
ceară mâna fetei, însă părinții ei nu au acceptat și au dat copila
unui om bogat de prin părțile locului. Atunci Ion Ciuntu și-a
înșeuat armăsarul și a plecat de acasă, aciuându-se în
peșterile de pe moșia satului. Calul își avea grajdul într-o …

În preajmă este situat unul dintre cele mai impresionante

defileuri din regiune, situat la hotarul cu moşia satului Corjeuți.
Pentru a ajunge acolo treceţi pe lângă “Târla boilor”, „Stânca
tătarul” și „Huci”, stane neclintite care veghează aceste locuri
de milioane de ani. După ce treci de apele Lopatnicului, care
este şi autorul acestui relief deosebit, mergi printr-o pădurice şi
ajungi la poalele defileului Ciuntului. Poteca ce se ridică în sus
este anevoioasă și periculoasă, în schimb priveliștile ne
copleșesc. Se zice că aici a trăit un haiduc, pe nume Ion
Ciuntu, de la care se şi trage denumirea de astăzi a defileului.
Flăcăul s-a retras din sat după ce părinții iubitei sale l-au
preferat în calitate de ginere pe un bogătaș, iar el a fost izgonit
de la casa lor. Faptele acestui personaj care a viețuit prin
părțile locului sunt bine cunoscute de localnici, iar legendele
sunt transmise din tată-n fiu de-a lungul mai multor generații.
Legenda mai spune că el avea un cal năzdrăvan şi atunci când
şuiera acesta se apropia sub peşteră, iar Ion sărea direct în şa.
Fura de la bogaţi, dădea la săraci şi era respectat de consătenii
săi şi doar ciobanii ştiau unde se ascunde.
Peştera lui Ciuntu îi poartă numele, iar în preajmă se află altă
grotă — “Nunta dracului”, despre care a scris în nuvela
“Contrabandistul” Constantin Stamati-Ciurea, prozator care a
trăit în Caracușenii Vechi. Şi totuşi, Ion Ciuntu a fost trădat de
cineva, potera a blocat ieşirea din peştera sa, şi după câteva
zile de împuşcături au astupat intrarea cu paie şi ciocălăi şi le-
au dat foc, iar haiducul s-a intoxicat cu fum.
Defileul Ciuntului este un monument al naturii care te vrăjește
în orice anotimp, inclusiv şi iarna. Blocurile masive de calcar
ajung la înălțimea de 100 de metri şi îţi dau impresia că ești în
munți. Această perlă din sânul naturii este la fel de frumoasă ca
și legendele despre ea şi vă recomandăm să o vizitaţi.

 Fig. nr 1 borta ciuntului

 Valea riului Lopatnic

Lopatnicul îşi are începuturile la Nordul îndepărtat al

Republicii Moldova, curge prin centrul raional Briceni şi o
serie de sate din raionul Briceni în direcţia sud-vest, fiind
un afluent de stînga al rîului Prut, la fel ca majoritatea
rîurilor din Nordul ţării.

 Fig.nr 2 valea riului Lopatnic

 În grotele de la Cărăcușeni au fost găsite numeroase

urme ale paleoliticului superior.

 Fig. nr 3 grota
 Constantin Stamati-Ciurea (n. 4 mai 1828, Chișinău - d. 22
februarie 1898, Caracușenii Vechi) a fost un scriitor,
prozator, dramaturg și publicist român basarabean. Este
fiul scriitorului Constantin Stamati. A activat în calitate de
diplomat la ambasadele rusești din Paris, Berlin și Londra.
La Caracuşenii-Vechi, unde locuia celebrul scriitor, vânător,
pictor, astronom Constantin Stamati-Ciurea, exista un cult
al ştiinţei şi-un cult al progresului tehnic. El a adus un
grădinar din Franţa, pomi de peste mări şi ţări ca să
sădească o grădină şi un parc de unicat. Copiii lui au mers
mai departe şi nu numai băieţii: Mihail, Leonid, Gheorghe,
Vladimir, care au fost scriitori, ingineri, vânători, ci chiar şi
fetele din neamul lui Stamati erau pasionate de
automobilism şi chiar participau la raliul României. În
această poză vedem parcate în faţa conacului de la
Caracuşenii-Vechi două automobile de epocă şi desigur, în
prim-plan, posesoarea lor – o nepoată de-a lui Constantin
Stamati-Ciurea.

 Fig nr 4. Casa scriitorului

 Complexul geologic și paleontologic din bazinul râului
Lopatnic este o arie protejată situată de-a lungul râului
Lopatnic, la sud-est de satul Caracușenii Vechi până la
satul Corjeuți și defileul Caracușenii de Sud. Include
defileele 1 și 2 (câte 94 ha) lângă satul Caracușenii Vechi;
defileul 3 (102 ha), ocolul silvic Briceni, Caracușenii Vechi;
defileul 4 și 5 (58 ha și respectiv 43 ha); formațiunele
tectonice de lângă satul Corjeuți. Are o suprafață totală de
452 ha. Obiectul este administrat de Gospodăria Silvică
de Stat Edineț și primăriile satelor Caracușenii Vechi și
Corjeuți.

 Fig. nr 5 Lacul de acumulare

  alta resursa turistica naturala importanta este defileul,
unde au fost gasite semne din perioada paleolitica.
Aceasta grota a servit drept adapost pentru locuitorii
satului in perioada celui de al II-lea Razboi Mondial.

 Fig. nr 6 Defileul

 Stincile sunt o priveliste minunata, iti da senzatie ca te

afli in munti la inaltimi impresionante.
 Traditii si obiceiuri specifice localitatii:

 Invierea Domnului este o sarbatoare sfinta. Postul se tine

si se tine cu strictete, iar sarbatoarea era asteptata de toti.
Un obiceu frumos este spalatul cu ou alb, unul rosu si bani.,
pentru a fi curati, sanatosi si bogati. Un alt obicei era
scrinciobul si ciocnitul oualelor, care isi pierde din
semnificatie in prezent.

 Nasterea Domnului este o sarbatoare frumoasa cu

colindele si uraturile sale, care se pastreaza cu sfintenie de
generatia tinara. Tinerii se aduna in cete, se costumeaza si
colinda gospodariile satului.

 Tăierea porcului În mod tradiţional, gospodarii de la sate

taie porcul în Ajunul Crăciunului. Sacrificarea acestui
animal are o rânduire aparte şi nimic nu se face întâmplător.

 Coacerea Crăciuneilor Atunci când vorbim despre tradiţiile

de Crăciun, un loc aparte îl ocupă gospodinele şi toate
obiceiurile lor. Femeile coc colaci, pâine şi Crăciunei, un fel
de prăjituri în formă de cifra opt neîncheiată. Aceştia sunt
oferiţi colindătorilor şi puşi la icoană.

 Pastele Blajinilor ii aduna pe toti la mormintele buneilor si

strabuneilor, astfel tinerii cinstesc memoria raposatilor si o
vor duce mai departe generatiilor viitoare.
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în
localitatea rurală

Avantaje:

o sezonalitatea forţei de muncă din turismul rural, efect care

poate fi influenţat de existenţa saue lipsa altor sfere ce
folosesc forţa de muncă sezonieră (în special, agricultură,
silvicultura şi piscicultura) şi în ce măsură acestea sunt
complementare activităţii turistice rurale;

o creare de locuri de munca;

o diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea

repopularii zonelor rurale;

o imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;

o formarea si perfectionarea profesionala;

o atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;

o imbunatatirea coexistentei sociale si culturale:

o cresterea oportunitatilor de interactiune sociala;

o utilizarea forţei de muncă feminine, parţial chiar a copiilor, în

satele şi staţiunile rurale poate fi compatibilă cu alte
responsabilităţi domestice (activităţi casnice, artizanat, centre
de folclor etc.);

o dezvoltării interna a localităţi sau a unei regiuni rurale;

o reducerea dezechilibrelor regionale;

o dezvolatrea infrastructurii locale;

 Dezavantaje:

 construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri

arhitecturale netradiţionale;

 sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către

turişti;

 cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a

nu ofensa turiştii;

 pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile

sfinte dominată de turişti;

 presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi

înlocuite cu alte produse la cererea turiştilor;

 sporirea criminalităţii;

 dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care

construcţia de structuri de primire turistică rurale
depăşeşte capacitatea infrastructurii locale de
preluare a scurgerilor reziduurilor, va avea consecinţe
negative asupra mediului înconjurător;
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor
turistice din localitatea rurală

Satul Caracusenii Vechi, este un sat cu un potential turistic

bogat, care trebuie valorificat
printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de
implementat foarte multe
actiuni si masuri, precum sunt:

 Reamenajarea casei Constantin Stamati

 Amenajarea grotei;
 Amenajarea fintinilor;
 Amenajarea izvoarelor
 Plantarea unei livezi pe platoul care s-a format la o
distanta de aproximativ 500 m de la stinci;
 Amenajarea unui loc de scaldat;
 Amenajarea unei parcari;
 Amenajarea unor spatii verzi;
 Amenajarea unor zone pietonale;
 Restauratia monumentului scriitorului Constantin
Stamati
 Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.

SURSE DE FINANŢARE
Promovarea programelor şi proiectelor necesită eforturi
financiare considerabile, care pot fi obţinute din cele mai diverse
surse:
Bugetul de Stat al Republicii Moldova
Ministerul Culturii şi Turismului
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
Agenţia Silvică de Stat Moldsilva
Bugetele Primăriei Locale
Bugetele Consiliului Raional Edinet
Finanţări de la Agenţii Turistice
Finanţări din Fonduri naţionale (Fondul Ecologic Naţional)
Concluzii si recomandari

Fiecare din noi avem undeva departe, sau poate mai aproape,
undeva unde este străin zgomotul oraşului şi îmbulzeala străzilor
pavate, avem o casă. Un colţişor unde plecăm cu bucurie şi un
pic de nostalgie. E casa de la ţară, proprie sau poate cea
părintească, casa ce stă în satul unde ne-am petrecut copilăria
şi pe dealurile verzi ale căruia au rămas atîtea amintiri plăcute şi
nopţi nedormite. Cuvîntul ţară are mai multe sensuri, aşa numim
noi satul, ţara cea adevărată.
Dar iată că am crescut. Plecăm din sat, ne înghit străzile şi
clădirile frumoase ale oraşului. Şi tot mai rar păşim pragul acelei
case pline de amintiri şi cu părinţii sau buneii ce ne aşteaptă să
venim. Şi tot mai rar găsim acele clipe cînd putem să ne rupem
dintre pereţii cabinetelor şi caselor ce ne ţin prizonieri în oraşe…

Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium

sufletesc el iti este mai aproape, mai drag, mai inteles decit
orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca de el , de sat si de
oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfintencurate. Fiecare
om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.

Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat

sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase
si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si
plina de bucurii.
 Bibliografie:

 http://www.moldovenii.md/md/section/328/content/3983

 http://localbudgets.viitorul.org/comparison/1065/2016

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Caracu%C8%99enii_Vechi,_B
riceni

 http://ecology.md/md/page/caracusenii-vechi-un-
monument-al-naturii-in-aer-liber

 Localitatile Moldovei, Chisinau;

 Anexe
ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi
rurale

Fişa 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

DOMENIUL DESCRIEREA
Suprafaţa teritoriului (ha) 78 ha
Distanţa până la Chişinău (km) 194km
Distanţa până la reşedinţa de raion 40km
(km)
SITUAŢIE GEOGRAFICĂ
Topografie / relief
cea mai înaltă altitudine 1
altitudinea medie
cea mai joasă altitudine
CARACTERISTICI GEOLOGICE
Climă
temperatură medie (vara) 25-30°C
temperatură medie (iarna) 10-20°C
însorire (zile/an)
precipitaţii (zile/an)
precipitaţii (mm/an)
înzăpezire medie (cm)
HIDROGRAFIE
Cursuri de apă
denumire Riul Lopatnic
sporturi acvatice; pescuit Pescuit amator
loc de scăldat
calitatea apei
Suprafeţe de apă (lacuri
naturale, artificiale, iazuri etc.)
denumire
sporturi acvatice; pescuit
loc de scăldat
calitatea apei
UTILIZARE A SOLULUI (% SAU
ha)
activităţi industriale / comerciale
spaţii de locuit 43ha
spaţii de agrement (loisir)
Păduri 24 ha
peisaje / spaţii protejate
terenuri agricole, din care:
 terenuri cultivate 1351.48ha
 păşuni 253.94ha
 cota terenurilor consacrate
culturilor biologice (%)

ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 2 – Populaţia, Activităţi Economice, Comerciale şi Servicii

DOMENIUL DESCRIEREA
POPULAŢIE
Numărul de locuitori 4198 locuitori
Structura demografică (bărbaţi / femei) 2000 barbati si 2198femei
POPULAŢIE ACTIVĂ
total: 723
pe sector:
utilizată în agricultură 231
 cu încadrare deplină în câmpul muncii: 151
 cu încadrare parţială în câmpul muncii: 254
utilizată în industrie 50
utilizată în artizanat (meşteşugărit) 65
utilizată în comerţ 15
utilizată în alte servicii 63
utilizată în turismul rural 161
 cu încadrare deplină în câmpul muncii: 65
 cu încadrare parţială în câmpul muncii: 96
rata şomajului
rata de migraţie zilnică spre alte locuri de
muncă (navete)
ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICII
Brutării
Măcelării
Magazine 3
Cooperative
ferme care practică vânzări directe
închiriere de autoturisme
Autoservice
autocare, autobuze 1
închirieri / reparaţii biciclete
închirieri / reparaţii articole sport
 unităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telefon, telegraf, fax, internet
telegraf, fax, internet etc.)

ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 3 – Căi de Acces, Transporturi, Deplasări

DOMENIUL DESCRIEREA
REŢEA RUTIERĂ
legături cu marele artere Automagistrala Chisinau-Criva
reţea rutieră locală
REŢEA FEROVIARĂ
legături cu marele artere Calea ferata Rogojeni-18km
TRANSPORTURI COLECTIVE LOCALE
Staţionări
Itinerare
Orare
Tarife
PISTE REZERVATE PENTRU CICLIŞTI
CENTRE PIETONALE
 zone interzise automobilelor
 zone pietonale (rezervate doar pentru Sunt prezente
mersul pe jos)
starea drumurilor / străzilor Medie
SEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE
 semnalizări cu indicarea locurilor publice
 panouri / borne de informaţie La primarie
 planul localităţii La primarie
 harta turistică a localităţii
STAŢIONĂRI / PARCĂRI
numărul total de locuri
numărul de locuri rezervate autoturismelor
tarife
 ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Biblioteci 2
serate dansante
Discoteci 1
serate, reuniuni locale Hora satului
Altele
PATRIMONIU CULTURAL, CURIOZITĂŢI
Biserici
Mănăstiri
conace, cetăţi
situri arheologice
edificii istorice
locuri istorice
Monumente Monumental scriitorului Constantin
Stamati
MUZEE / EXPOZIŢII
denumire:
expoziţie de:
suprafaţa expoziţiei
orele de funcţionare
vizite ghidate
frecventare (numărul de vizitatori)
perspective de dezvoltare
VIZITE ORGANIZATE /
ATRACŢII SPECIFICE
unde?
când?
cu cine?
Durată
Tariff