Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi , Iai Facultatea de Inginerie Chimic Si Protecia Mediului Specializare:Ingineria Mediului In Industrie

Infiintarea unei pensiuni turistice, ***Magic Turtle, in localitatea PaLTIN, judetul Vrancea.

Realizatori: Stoica Ioana Andra Calacan Petruta Gabriela Grupa:2408

Cuprins

Cuprins: I.1. Titlu proiectului I.2. Acronim proiect I.3. Cuvinte cheie I.4. Durata proiectului I.5. Descrierea liniei de finantare I.6. Descrierea solicitantului I.7. Scopul proiectului I.8. Justificarea necisitatii proiectului II. Elaborarea planului de Implementare a Proiectului 2.1. Stabilirea jaloanelor si descrierea detaliata a activitatilor/subactivitatilor proiectului 2.2. Durata activitatilor/subactivitatilor si planificarea calendaristica a proiectului 2.3. Bugetul proiectului 2.4 Echipa de management si echipa de implementare a proiectului 2.5.Indicatori de urmrire i evaluare

I.1. Titlul proiectului Infiintarea unei pensiuni turistice, ***Magic Turtle, in localitatea Paltin, judetul Vrancea.

I.2. Acronim proiect: MTIg I.3. Cuvinte cheie Turism, pensiune, aventura, rural, traditional.

I.4. Durata proiectului Perioada de derulare a proiectului este de 18 luni incepand cu data de 01.11. 2011 pana la 01.04. 2013. I.5. Descrierea liniei de finanare Proiectul se nscrie pentru finanare n Programul Operaional Regional- Planul Naional de Dezvoltare Regionala, Axa 3- mbunatatirea calitatii vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale- Msura 313: ncurajarea Activitilor Turistice. Perioada de acordare a fondurilor pe aceast axa se nscrie pe perioada 2007-2013. Masura 313 ncurajarea activitatilor turistice se ncadreaza n Axa III mbunatatirea calitatii vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale si are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice n zonele rurale care sa contribuie la cresterea numrului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. I.6. Descrierea solicitantului

Solicitantantii finanrii sunt persoane fizice care se angajeaza ca pna la data semnarii contractului de finanare s se autorizeze cu un statut minim de personae fizice autorizat i s funcioneze ca microntreprindere. Firma va fi o microntreprindere avnd un numr de angajai mai mic de 9 i o cifr de afaceri anual mai mic de 2 milioane euro. Activitatea principal conform codificrii (ordin 337/2007): 5590 Alte servicii de cazare.

Misiunea firmei este urmtoarea: prin valoare, prin servicii, prin calitate promovm turismul romnesc. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare n ultimii 3 ani;

I.7. Scopul proiectului

Proiectul are ca scop infiintarea unei pensiuni turistice in zona Muntilor Vrancei, in localitatea Paltin. Aceasta pensiune va fi de 3 margarete si dotata cu servicii complexe. Aceasta pensiune isi propune sa ofere turistilor dornici de aventura un pachet cat mai larg de propuneri in acest sens. Turismul de aventur este cel care ne plaseaz pe locul 9 din 160 de ri n curs de dezvoltare (topul a fost realizat de Universitatea George Washington, n colaborare cu dou firme de consultan n turism). Pornind de la potenialul su, Romnia, prin cele dou componente eseniale natural i antropic, dispune de posibiliti pentru dezvoltarea turismului de aventur, de aceea le propunem turistilor o evadare n natur, acolo unde se pot face drumeii i practica atat sporturi de vara (alpinism, ciclism, mountain-biking), cat si sporturi de iarna (schi, snowboard), precum i sporturi nautice (surfing, caiakyng pe ruri si lacuri). Descrierea zonei: Muntii Vrancei sunt o unitate de relief a Carpatilor de Curbura, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Cel mai inalt pisc este Varful Goru, avand 1.785m. Muntii Vrancei, inca isi mai pastreaza aerul de zona salbatica, nepoluata, iar impreuna cu Muntii Bretcului si Muntii Buzaului formeaza partea estica, marginiti de depresiunea Brasovului la Nord, de Subcarpatii Curburii la Est si de Valea Carpatica a Buzaului in partea de Sud-Vest. In partea nordica, limita Muntilor Vrancei este trasata in mod obisnuit in lungul vaii Oituzului, incluzandu-se acestora si culmile coborate ale Magurii Casin (1.165 m). Pozitia Muntilor Vrancei se suprapune rascrucii dintre Moldova, Transilvania si Muntenia, intarindu-se si prin aceasta functia nodala in circulatia turistica pe coordonate mult mai extinse, cu specific transcarpatic si extracarpatic. Sub raport adminitrativ-teritorial, zona apartine judetelor Vrancea (cea mai mare parte), Bacau (sectorul nordic), Buzau (marginea de sud-vest si foarte putin din extremitatea sudica) si Covasna (latura nord-vestica) avand o suprafata de
4

aproximativ 1.500 km2. Pentru a intelege relieful Muntilor Vrancei ca element distinctiv al peisajului geografic natural, se cuvine mai intai cunoasterea genezei si alcatuirii formelor, a relatiilor sale stranse si complexe cu factorii geologici relatii ce se reflecta nemijlocit (alaturi de numerosi agenti modelatori ai scoartei) in frumusetea, originalitatea si atractivitatea lui. Istoria geologica a Muntilor Vrancei se implica prefacerilor multiple, petrecute in decursul a peste 140 milioane de ani, cat inglobeaza timpul derulat de la finele mezozoicului pana in prezent. Ea se leaga intim de evenimentele care au generat cutarea depozitelor sedimentare acumulate in mediul marin, exondarea treptata a catenelor si constituirea lantului carpatic. Intr-un cuvant, Muntii Vrancei sunt creatia orogenezei alpine, manifestata insa cu intensitati temporale si spatiale diferite, punctate de faze de paroxism sau, dimpotriva, de imobilitate relativa a scoartei. Considerate laolalta, formatiunile cretacice si paleogene din alcatuirea Muntilor Vrancei se remarca prin eterogenitate petrografica, o mare diversitate de structuri si o tectonica vie, actuala elemente reflectate din plin in aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abunda in asa-zise faciesuri litologice, purtand amprenta rocilor preponderente din alcatuirea depozitului geologic respectiv. Sub raport altimetric, Muntii Vrancei au inaltimi mai mari de 1.100m, culminand la 1.785m in varful Goru. Nivelul altitudinal mediu de 1.500m poate fi generalizat la intreaga suprafata, el ingloband marea majoritate a liniilor orografice prelungi, numeroase culmi secundare si umerii detasati in partea mijlocie a versantilor. Acest nivel este dominat de numeroase varfuri care se apropie sau depasesc cu putin 1.600m, cele mai inalte (putine la numar) trecand de 1.700m in altitudine. Pe langa Vf. Goru, alte exemple ni le ofera Vf. Lacauti (1.777 m), Vf. Arisoara (1.725 m) si Vf. Giurgiu (1.721 m). Priviti in ansamblu, Muntii Vrancei sunt alcatuiti din doua flancuri montane, cu orientari opuse si extindere diferita: unul rasaritean si altul apusean. Ele se imbina pe un aliniament major ce se intinde intre Muntele Lepsa (1.390 m), la nord, si Culmea Pietrele Insirate (1.476 m), la sud. La prima vedere, ansamblul morfografic al zonei montane sugereaza o imagine haotica de culmi, masive si vai. In realitate, culmile Muntilor Vrancei, care formeaza structura majora a reliefului, se dispun pe trei aliniamente principale, aproximativ paralele, cu orientare generala nord-sud. Astfel, de la est la vest, se succed: creasta apuseana (cu trei culmi secundare mai importante) are o altitudine medie absoluta de circa 1.550m, masoara aproape 50 km lungime, este fragmentata de numeroase inseuari largi (exceptia apartine curmaturii Poarta Vantului, 1.695m, de la nord de Lacauti), care se desfasoara pe urmatorul aliniament: Lepsa
5

(1.390 m) Musat (1.503 m) Stogu Mare (1.527 m) Baba (1544 m) Lujeru (1.517 m) Neharna Mica (1.318m, marcand extremitatea sudica) etc.; creasta mediana (cu trei ramificatii mai insemnate) se detaseaza la o distanta de 5-7 km est de precedenta, unica lor legatura directa fiind efectuata prin saua Poienita (1.408 m) dintre Arisoaia si Culmea Paisele. Ea are o altitudine medie absoluta de aproximativ 1.450m, masoara circa 40 km lungime si este individualizata pe aliniamentul: Tisaru Mic (1.263 m) Tisaru Mare (1.285 m) Dealul Crucilor (1.273 m) Culmea Laposu (de Sus, 1.455m si de Jos, 1.256m) etc. Aceasta creasta defineste cumpana bazinelor individuale Putna, la nord-vest, Zabala, la vest si sud, Tisita si Naruja, la est si bordura montana inchide la rasarit Muntii Vrancei, realizand legatura dintre terminatiile celor doua ansambluri orohidrografice descrise anterior. Pe de alta parte, ea marcheaza categoric, printr-un abrupt de pana la 300m inaltime, contactul cu Depresiunea subcarpatica a Vrancei. Faptul ca aceasta bordura este strapunsa perpendicular de vaile Putna si Naruja permite distingerea a trei segmente: de nord, central si de sud. Segmentul nordic, care se intinde intre Muntele Zboina Neagra (1.350 m) si albia Putnei, este indicat de inaltimile Tiua Golasa (1.071 m) si varful Fantana lui Bucur (1.113 m), fiind fragmentat doar de pasul Soveja. Segmentul central se evidentiaza intre Putna, la nord, si Naruja, la sud, fiind materializat prin Culmea Muntisoarele (1.395 m in vf. Colocani) a carei creasta, dantelata de curmaturi si o suita de varfuri conice, se face remarcata de la mari departari. La sud de strapungerea Narujei urmeaza cel de-al treilea segment al bordurii montane. Acesta este format din Dealul Secaturii (1.075m in vf. Tiganasu), pe cat de priporos in vecinatatea raului, pe atat de estompat, usor valurit si larg in rest. Capatul sudic se racordeaza la Laposu de Jos (1.256m, terminatia sud-estica a crestei mediane). Caracteristicile dominante ale climei Muntilor Vrancei sint determinate de pozitia geografica in cuprinsul arcului carpatic si de etajarea reliefului, suferind mai mult influenta penetrarii, la latitudini mai joase, a maselor de aer din nordul Europei. Desigur, ele sunt subordonate climei temperat-continentale specifice Romaniei, cu remarcabile oscilatii sezoniere. Temperatura aerului se manifesta in succesiunea anotimpurilor prin valori pozitive si negative destul de diferite. Media anuala este cuprinsa intre 2-4C, pentru zona montana cea mai inalta, si 6-8C, corespunzatoare sectorului muntos mai coborat. Mediile lunii cele mai calde, iulie, oscileaza intre 14-16C la periferia muntilor si 10-12C la altitudini mai mari de 1.500m. In luna ianuarie, temperaturile medii coboara de la -2 pana la mai putin de -6C pe culmile cele mai inalte. Precipitatiile cresc de la 600-800 mm pana la 1.200-1.400 mm, cele mai abundente
6

afectand muntii cu inaltimi de peste 1.400-1.500m. Aceste valori medii multianuale sunt neuniform repartizate pe anotimpuri, inregistrandu-se cate un maxim la finele primaverii si inceputul iernii, separate de doua perioade de minim: iulie-august si ianuarie-februarie. Pentru turistii experimentati, accesibilitatea traseelor in timpul iernii este posibila, atentionand insa asupra pericolului producerii avalanselor in Masivul Coza, pe valea Tisitei si pe valea Narujei. Trasaturile de ansamblu ale asociatiilor fito si zoogeografice din cuprinsul Muntilor Vrancei sunt o reflectare a conditiilor de mediu proprii treptei de relief si climatului corespunzator acesteia. Pe langa ele intervin insa o seama de factori locali care influenteaza cantitativ si calitativ invelisul biologic al teritoriului. Asa spre exemplu, substratul litologic si conditiile hidrogeologice, unele procese de modelare actuala a scoartei, activitatea antropica si alte cauze raspund de diversitatea aspectelor biogeografice locale. Date fiind altitudinea si conditiile climatice, vegetatia caracteristica Muntilor Vrancei este cea de padure (suprafata ei fiind insa discontinua, datorita mai ales defrisarilor masive efectuate in perioada interbelica) si de pajisti montane secundare. In arealul formatiunii silvestre se disting doua etaje: unul inferior, cu arborete de amestec (foioase si rasinoase) si unul superior, alcatuit din rasinoase (conifere). Aceasta este constituita dintr-o mare bogatie si diversitate de specii. Apele repezi si limpezi sunt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin pastrav (Salmo trutto fario), mreana (Barbus barbus), boistean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) si scobar (Chondrostoma nasus). Padurile adapostesc o ornitofauna foarte variata. La limita lor superioara intalnim mediul cocosului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stanca (Aquila chrysaetos) si acvilei tipatoare (Aquila pomerana) etc. Un punct de atractie turistica il constitute Lacul Negru, aflat in bazinul Narujei, la 1.235m altitudine, pe versantul nordic, avand o suprafata de peste 1 ha. Aceasta cuveta lacustro-mlastinoasa, cu o turbarie oligotrofa, abundenta in endemisme micro faunistice si floristice, poate suscita o pasionanta investigare stiintifica. Lacul Negru exemplifica un ecosistem de rara originalitate, in care organizarea si evolutia vietii s-au desfasurat in conditii cu totul speciale si care au suferit in mica masura impactul cu factorul uman.

Istoric Localitatea Paltin este o comun n judeul Vrancea, Moldova, Romnia. Situat pe valea rului Zbala, n depresiunea subcarpatic a Vrancei, satul Paltin este ntemeiat ulterior anului
7

1840 i s-a format prin mutarea unor locuitori ai satului Nereju care i-au format noi gospodrii pe terenuri cu posibiliti economice lrgite. Muntele i depresiunea formeaz mpreun bazinul Putnei superioare. Acesta ngloba ape i pauni, iar vile erau ci de comunicaie ntre sate i paunile alpine. Ocupaiile oamenilor de aici erau creterea animalelor (oi n special), exploatarea i prelucrarea lemnului i practicarea unei agriculturi restrnse. Se nvecineaz cu comuna Spulber i comuna Nruja pe cursul rului Zbala. Demografie Populaia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Recensmntul Structura etnic
Populaia pe sexe i vrst n comuna Paltin la recensmntul din 2002(2)
Ambele sexe Grupe de vrst Numr persoane % fa de total Brbai Numr persoane % fa de total Femei Numr persoane % fa de total

Sub 15 ani

864

23.54%

441

12.01%

423

11.52%

15 - 59 ani

1957

53.31%

1061

28.90%

896

24.41%

60 ani i peste

850

23.15%

370

10.08%

480

13.08%

Total

3671

100.00%

1872

50.99%

1799

49.01%

Structura etnic a populaiei n comuna Paltin la recensmntul din 2002(3)

Etnia Numr persoane % fa de total

Romni

3671

100.00 %

Structura populaiei dup limba matern n comuna Paltin la recensmntul din 2002(3)
Limba matern Numr persoane % fa de total

Romn

3671

100.00 %

Structura confesional a populaiei n comuna Paltin la recensmntul din 2002(3)

Confesiunea/Religia

Numr persoane

% fa de total

Ortodox

3667

99.89 %

Reformat

0.03 %

Cretin de rit vechi

0.08 %

I.8. Justificarea necesitatii proiectului

Se doreste infiintarea acestei pensiuni deoarece zona are un bogat potential si numarul turistilor in zona este in continua crestere. Ideea este fundamentata pe baza potentialului turistic crescut al zonei, potential ce poate fi exploatat profitabil prin amenajarea unei structuri de cazare de tip pensiune turistica de 3 stele dotata cu 12 camere cu o capacitate de 24 de locuri proiectata astfel : partier cu receptie si restaurant , etajul 1 format din 7 camere duble cu o capacitate de 14 locuri , mansarda cu 5 camere duble cu o capacitate de 10 locuri si amenajarea unui traseu montan pentru practicarea turismului de aventura.

Evolutia capacitatii de cazare si inoptarile in Judetul Vrancea

Activitatea proiectului este gandita sa indeplineasca toate obiectivele specifice a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru de a exploata potenialul turistic al regiunii prin punerea n valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calitii serviciilor prestate, dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinaii specifice cerinelor clientului modern, care s creasca veniturile economice rezultate din activitatea turistic, numrul de clieni consumatori, mbuntindu-se astfel imaginea regiunii i crendu-se o identitate benefic atragerii de investitori , dezvoltarea infrastructurii turistice cu caracter recreativ si punerea in valoare a acesteia , de ea urmand sa beneficieze atat turistii cat si comunitatile locale , dar si obiectivele Masurii 313 astfel :

Obiectivele Masurii 313 Crearea i meninerea locurilor de munc prin activiti de turism, n special pentru tineri i femei

Obiective realizate de proiect Se creaza 9 locuri de munca

10

Crearea, mbuntirea i diversificarea infrastructurii i serviciilor turistice Creterea numrului de turiti i a duratei vizitelor Creterea i mbuntirea structurilor de primire turistice la scar mica Crearea facilitilor recreaionale n vederea asigurriiaccesului la zonele naturale de interes turistic

Diversificarea infrastructurii turistice prin amenajarea a unui traseu montan de drumetii Se creste durata vizitelor la nivel local cu pana la 15 % Se creaza o structura de primire turistica cu grad ridicat de comfort cu o capacitate de 30 persoane Se creaza facilitati recreationale prin amenajarea unui traseu montan de drumetii .

Pensiuni turistica va fi dotata astfel: A. Cladirea principala va cuprinde restaurantul si spatiile de cazare, acestea vor avea un grad de comfort si calitate de 3 stele conform reglementarilor Agentiei Nationale a Turismului si va fi dispusa astfel : Parter (150 m2): Birou receptie 10 m2 Restaurant de 3 stele cu bucatarie (40 m2) dotata complet, sala de mese (70 m2) decorata in stil rustic. Toaleta (10 m2) Zona de acces (20 m2)

Etajul 1 (150 m2) : va fi format din zona de acces ( 10 m2 ) si din 7 camere duble , cu bai si toalete proprii , decorate in stil rustic , amenajate sa indeplineasca conditiile de clasificare pentru 3 stele . Mansarda (120 m2) : formata din zona de acces (20 m2) , 5 camere duble , cu bai si toalete proprii , decorate in stil rustic , amenajate sa indeplineasca conditiile de clasificare pentru 3 stele. B. Traseul montan C. Dotari tehnice pensiunea va fi dotata cu o centrala geotermala pentru racire/incalzire si cu panouri solare fotovoltaice ce vor scade costurile de intretinere cu pana la 50 % .

11

Obiectivele pe termen scurt incadrara pensiunii intr-un tur turistic cunoscut, dar si mai putin cunoscut- acesta adresandu-se in primul rand turistilor dornici de adrenalina; promovarea traditiilor si obiceiurilor locale. Prezentarea acestora va fi inclusa intrunul din serviciile oferite de noi; oferirea clientilor a celor mai bune conditii de cazare si o gama cat mai larga de activitati turistice de aventura;

Obiective pe termen lung castigarea a cator mai multi turisti dornici de aventura, si valorificarea intr-o masura cat mai mare potentialul Romaniei pentru acest sport. cresterea numarului de turisti printr-o puternica promovare a zonei prin intermediul agentiilor de turism precum si o oferta diversificata de servicii de calitate; diversificarea ofertei de servicii prin valorificarea a cat mai multe obiective de interes turistic din apropiere; dezvoltarea economica a zonei datorita crearii a noi locuri de munca dar si datorita atragerii de fonduri banesti in aceasta zona.

Beneficiarii si grupul tinta Beneficiari directi ai acestui proiect sunt atat turistii romani cat si cei din strainatate, de toate categoriile de varsta, veniti cu familia sau in cercuri de prieteni,cu venituri peste medie si care doresc sa se bucure de farmecul natural al acestei zone si de aventurile pe care le poate oferi muntii Apuseni. In urma realizarii acestui proiect se vor crea noi locuri de munca de care vor beneficia in mod direct localnicii din zona. Beneficiari indirecti ai acestui proiect sunt locuitorii satului care vor avea de castigat prin dezvoltarea economica a zonei. Tot beneficiari indirecti ai acestui proiect sunt agentiile de turism cu care vom colabora cat si furnizorii de materiale necesare amenajarii si dotarii pensiunii turistice.

12

Datorita colaborarii cu agentiile de turism, atragerii turistilor straini si promovarii Romaniei ca destinatie turistica statul roman va avea de castigat. Grupul tinta al acestui proiect este reprezentat de turistii romani si straini, de toate categoriile de varsta, dornici de aventura care doresc sa beneficieze de mediul natural foarte diversificat.

13

II. Elaborarea planului de Implementare a Proiectului 2.1. Stabilirea jaloanelor si descrierea detaliata a activitatilor/subactivitatilor proiectului
Pentru o buna desfasurare si control a implementarii proiectului vor fi stabilite jaloanele astfel:

1. Echipa management 2. Contractat constructor 3. Construit corp principal 4. Dotat si decorat spatiu cazare /restaurant / crama / sala fitness /piscina 5. Amenajat traseu montan 6. Personal pensiune angajat 7. Promovat pensiunie

Pentru punerea in practica si realizarea jaloanelor se vor desfasura urmatoarele activitati:

Jalonul 1: Echipa management Activitatea 1.1: Selectia managerului de proiect se va face cu ajutorul unei societati specializate pe resurse umane unde se vor stabili calitatile, experienta si raspunderile managerului de proiect. Subactivitatea 1.1.1: Sustinerea interviului va consta in intervievarea candidatilor si alegerea celui mai potrivit pentru ocuparea functiei; Subactivitatea 1.1.2: Angajarea managerului- se vor negocia beneficiile, salariul, responsabilitatile, bonusurile si se va semna contractul. Activitatea 1.2: Selectia proiectantului presupune discutii cu diversi proiectanati cu experienta in domeniul turistic in vederea alegerii celui mai potrivit.

14

Subactivitatea 1.2.1: Contractarea proiectantului- se vor expune responsabilitatile legale, remuneratia si se va semna contractul. Subactivitatea 1.2.2.: Finalizare proiect - se vor clarifica toate detalile privind arhitectura si solutiile tehnice privind proiectul.

Jalonul 2: Contractat Constructor Activitatea 2.1: Crearea caietului de sarcini (aceasta activitate consta in creearea unui caiet de sarcini care prevede toate detaliile tehnice privind constructia). Subactivitatea 2.1.1: Verificarea conformitatii - se va verifica daca proiectul prin arhitectura sa intruneste toate normele de siguranta, comfort si calitate pentru clasificarea la unitati de cazare cu un grad de comfort de 3 margarete. Subactivitatea 2.1.2: Listarea caietului de sarcini dupa clarificarea si modificarea eventualelor discrepante. Activitatea 2.2: Licitarea caietului de sarcini - se va expune caietul de sarcini si se va licita pentru desemnarea celui mai potrivit constructor. Subactivitatea 2.2.1: Expunerea licitatiei se va face prin trimiterea unor invitatii de participare la licitatia proiectului a constructorilor . Subactivitatea 2.2.2: Licitarea se va sustine si se vor studia ofertele Subactivitatea 2.2.3: Desemnarea constructorului - se va alege cea mai buna oferta prezentata si se va incheia contractul cu constructorul.

Jalonul 3: Constructie corp principal Activitatea 3.1: Amenajarea spatiului cladirii (se delimiteaza si se amenajeaza saptiul destinat constructiei). Subactivitatea 3.1.1: Delimitarea spatiului (se va delimita spatial zona destinata constructiei).

15

Subactivitatea 3.1.2: Excavare spatiului (va fi excavat spatiul destinat constructiei pana la o adancime de 8 m).

Activitatea 3.2: Constructie corp cladire (va fi construit corpul cladirii folosindu-se material prefabricat de tip BCA 7000, imbinarile vor fi facute cu ciment CR/3500, se va instala izolatie termica din polistiren expandat cu o grsoime de 10 cm, finisajele vor fi facute cu glet MC/330 . Subactivitatea 3.2.2: Constructie parter (se construieste parterul cu o zona centrala de acces de 20 m2, toaleta 10 m2, birou receptie 10 m2 bucatarie 40 m2 , sala de mese 70 m2). Subactivitatea 3.2.3: Constructie etaj (se va construi etajul 1 cu o suprafata de 150 m2 , acesta va fi format din zona de acces 10 m2 si din 7 camere cu o suprafata de 140 m2 , acestea vor include toalete proprii). Subactivitatea 3.2.4: Constructie mansarda (se construieste mansarda cu o suprafata de 120 m2 , formata din 5 camere cu o suprafata de 100 m2 si o zona de acces de 20 m2). Activitatea 3.3: Instalare utilitati (vor fi realizate instalatiile electrice, de apa/evacuare si inclazire). Subactivitatea 3.3.1: Realizarea instalatiilor (va fi realizata instalatia electrica , de apa si de evacuare, se va instala centrala geotermala GEO-MAX 1000 si subansamblurile ei, se vor instala panourile fotovoltaice ECO-SUN 3000 cu o putere de 3500 kwatt/h) . Subactivitatea 3.3.2: Racordarea la utilitati (se va racorda cladirea la energie electrica, apa curenta si reteaua de canalizare).

Jalonul 4: Dotarea si decorarea spatiului de cazare / restaurant Activitatea 4.1: Dotarea pensiunii (se vor dota restauranul, spatiul de cazare cu toate utilajele, aparatura, mobilierul si accesoriile necesare clasificarii la un grad de comfort si calitate de 3 margarete conform prevedrilor ANT.
16

Subactivitatea 4.1.1: Dotare spatiu cazare (se vor dota toate camerele destinate cazarii cu pat dublu model King , dula , televizor, scaun , toaleta , dus , chiuveta , mocheta , mini-frigider, saltea, cearsafuri, etc.).

Subactivitatea 4.1.2: Dotare spatiu alimentatie (restaurantul va fi dotat cu 7 mese rotunde de 4 persoane, 30 de scaune, fete de masa, utilaje bucatarie, vesela, etc. ;

Subactivitatea 4.1.3: Dotare spatii recreere (gratar, foisor, sezlong, balansoar).

Activitatea 4.2: Decorarea pensiunii va fi facuta de o societate specializata in decorarea saptiilor de cazare de tip traditional, respectandu-se cerintele si dorintele clientului.

Jalonul 5: Amenajarea traseului montan Activitatea 5.1: Constructia traseului montan (se va alege si delimita traseul optim pentru drumetii). Subactivitatea 5.1.1 Delimitarea traseului va fi facuta impreuna cu Ocolul Silvic si Consiliul Local si va respecta toate normele de protectie ale mediului si ale arealelor forestiere in vigoare. Subactivitatea 5.1.2: Crearea traseului montan- obiectivele propuse sunt: Muzeul etnologic- situate in centrul comunei Paltin distanta de parcurs 10 minute Cheile Zabalei- de o rara frumusete; Valea Tisitei - creasta semeata a Cozei - Lacauti. Rezervatia forestiera Lepsa-Zboina unde se intalneste Cascada Putna de o frumusete si repeziciune uimitoare. Rezervatia forestiera si geologica cheile Tisitei- o calatorie superba pe meleaguri de neuitat Pastravaria Lepsa, n satul Lepsa unde te poti delecta cu un pastrav prajit cu mare maiestrie de bucatarii locului.

17

 Delectarea spre finalul traseului cu un foc de tabara si un pahar de vin de pe meleagurile Vrancei alaturi de unul din cei mai buni oratori ai locurilor. Povestioare si mituri spuse cu o minunata maiestrie si har. Subactivitatea 5.2.2: Constructie popasuri - vor fi amenajate un numar de 3 popasuri aceste urmand a fi construite numai din piatra si lemn pentru o buna integrare in peisaj, iar la capatul superior va fi amenajata o platforma panoramica construita din lemn si piatra dotata cu 5 binocluri stationare de tip luneta.

Jalonul 6: Personalul pensiunii Activitatea 6.1: Angajarea personalului - personalul va fi format din 2 receptoineri, 2 chelnerite, 2 bucatari, 2 cameriste, managementul pensiunii va fi asigurat de titularii proiectului Stoica Ioana Andra si Calacan Petruta Gabriela. Subactivitatea 6.1.1: Recrutarea personalului va consta in sustinerea mai multor interviuri si alegerea persoanelor calificate pentru functiile respective. Activitatea 6.2: Inceperea activitatii odata cu angajarea personalului.

Jalonul 7: Promovarea pensiunii Activitatea 7.1: Inscrierea pensiunii in circuitul turistic consta prin inscrierea la birourile de promovare turistica si prin trimiterea de oferte catre agentiile de turism. Subactivitatea 7.1.1: Promovarea prin agentii turism se va face prin insrcrierea pensiunii in bazele de date ale marilor agentii de turism din tara si se vor realiza oferte promotionale pentru a le fi distribuite acestora. Subactivitatea 7.1.2: Promovare prin realizarea de pliante si flayer-e promotionale. Activitatea 7.2: Promovarea pensiunii prin intermediul internetului

18

2.2. Durata activitatilor/subactivitatilor si planificarea calendaristica a proiectului

Durata de implementare a proiectului este de 18 luni: Prin aprobarea finantarii cerute prin proiect se vor putea demara activitatile proiectului incepand cu data de 01.11.2011, acestea fiind structurat astfel: Activitatea 1.1. : Selectia managerului de proiect va incepe pe data de 01.11.2011 si va avea o durata de desfasurare de 30 de zile. Subactivitatea 1.1.1: Sustinerea interviului va incepe pe data de 01.11.2011 si va avea o durata de 30 zile. Subactivitatea 1.1.2: Angajarea managerului va incepe pe data de 01.12.2011 si va avea o durata de 2 zile. Activitatea 1.2: Selectia proiectantului va incepe pe data de 03.12.2011 si va avea o durata de 80 de zile. Subactivitatea 1.2.1: Contractarea proiectantului va incepe pe data de 04.12.2011 si va avea o durata de 10 zile. Subactivitatea 1.2.2: Finalizare proiect va incepe pe data de 15.12.2011 si va avea o durata de 70 de zile, aceasta se afla in legatura cu activitatea anterioara deoarece proiectantul este responsabil cu finalizarea proiectului. Activitatea 2.1: Crearea caietului de sarcini va incepe pe data de 01.03.2012 si va avea o durata de 15 de zile, aceasta se afla in legatura cu activitatea anterioara deoarece proiectantul este responsabil cu realizarea caietului de sarcini. Subactivitatea 2.1.1: Verificarea conformitatii va incepe pe data de 01.03.2012 si va avea o durata de 5 zile, este dependenta de subactivitatea Finalizare proiect. Subactivitatea 2.1.2: Listarea caietului de sarcini va incepe pe data de 06.03.2012 si va avea o durata de 10 zile, este dependent de subactivitatea Verificarea conformitatii. Activitatea 2.2: Licitarea caietului de sarcini va incepe pe data de 16.03.2012 si va avea o durata de 20 de zile, este dependent de activitatea Creare caiet de sarcini . Subactivitatea 2.2.1: Expunerea Licitatiei va incepe pe data de 16.03.2012 si va avea o durata de 9 zile.
19

Subactivitatea 2.2.2: Licitarea va incepe pe data de 26.03.2012 si va avea o durata de 1 zi. Subactivitatea 2.2.3: Desemnarea constructorului va incepe pe data de 27.03.2012 si va avea o durata de 10 zile.

Activitatea 3.1: Amenajarea spatiului cladirii va incepe pe data de 06.04.2012 si va avea o durata de 20 de zile, aceasta depinde de subactivitatea Desemnarea constructorului deoarece nu pot incepe lucrarile fara sa fie desemnat un constructor. Subactivitatea 3.1.1: Delimitarea spatiului va incepe pe data de 06.04.2012 si va avea o durata de 4 zile. Subactivitatea 4.1.2: Excavarea spatului va incepe pe data de 10.04.2012 sinva avea o durata de 20 zile. Activitatea 3.2: Constructie corp cladire - va incepe pe data de 01.05.2012 si va avea o durata de 180 de zile, aceasta depinde de finalizarea activitatii amenajarea spatiului. Subactivitatea 3.2.1: Constructie parter - va incepe pe data de 03.05.2012 si va avea o durata de 60 de zile; Subactivitatea 3.2.2: Constructie etaj - va incepe pe data de 03.07.2012 si va avea o durata de 60 de zile , depinde de finalizarea subactivitatii constructie parter; Subactivitatea 3.2.3: Constructie mansarda - va incepe pe data de 03.09.2012 si va avea o durata de 60 de zile, depinde de finalizarea subactivitatii constructie etaj. Activitatea 3.3: Instalarea utilitatilor va incepe pe data de 01.11.2012 si va avea o durata de 60 de zile. Subactivitatea 3.3.1: Realizarea instalatiilor va incepe pe data de 01.11.2012 si va avea o durata de 30 de zile. Subactivitatea 3.3.2: Racordare utilitati va incepe pe data de 01.12.2012 si va avea o durata de 30 de zile. Activitatea 4.1: Dotarea pensiunii va incepe pe data de 03.01.2013 si va avea o durata de 30 de zile, depinde de finalizarea activitatii constructie corp cladire

20

Subactivitatea 4.1.1: Dotare spatiu cazare incepe pe data de 03.01.2013 si va avea o durata de 10 zile. Subactivitatea 4.1.2: Dotare spatiu alimentatie va incepe pe data de 14.01.2013 si va dura 10 zile, depinde de finalizarea subactivitatii dotare spatii cazare. Subactivitatea 4.1.3: Dotare spatii recreere va incepe pe data de 25.01.2013 si va dura 10 zile.

Activitatea 4.2: Decorarea pensiunii va incepe pe data de 03.01.2013 si va dura 30 de zile, depinde de finalizarea activitatii constructie corp cladire . Activitatea 5.1: Constructia traseului va incepe la data de 01.07.2012 si va avea o durata de 30 de zile, depinde de subactivitatea desemnarea constructorului. Subactivitatea 5.1.1: Delimitarea trseului va incepe la data de 01.07.2012 si va avea o durata de 2 zi. Subactivitatea 5.1.2: Crearea traseului va incepe la data de 03.07.2012 si va avea durata de 28 de zile, depinde de finalizarea subctivitatii deilimitarea trseului. Activitatea 6.1: Angajarea personalului va incepe pe data de 03.02.2013 si va dura 25 de zile. Subactivitatea 6.1.1: Recrutarea si angajarea personalului va incepe pe data de 03.02.2013 si va dura 25 zile. Activitatea 7.1: Inscriere in circuitul turistic va incepe pe data de 01.03.2013 si va dura 30 de zile. Subactivitatea 7.1.1: Promovare prin agentii turism va incepe pe data de 01.03.2013 si va dura 30 de zile. Activitatea 7.2: Promovare proprie va incepe pe data de 01.03.2013 si va dura 10 zile. Activitatea 7.3: Inceperea activitatii este programata pentru data de 01.04.2013.

21

Graficul GANT de planificare a activitatilor proiectului

Obiectiv/ activitati

Anul I 2011 11 12 1 2 3 4 5

Anul II 2012 6 7 8 9 10 11 12 1

Anul III 2013 2 3 4

Activitate a 1.1 Activitate a 1.2 Activitate a 2.1 Activitate a 2.2 Activitate a 3.1 Activitate a 3.2 Activitate a 3.3 Activitate a 4.1 Activitate a 4.2 Activitate a 5.1 Activitate a 6.1 Activitate a 7.1

22

2.3. Bugetul proiectului

Bugetul proiectului este de 260.000 euro din care: 200.000 euro finanare din fonduri europene nerambursabile, 60.000 euro fonduri proprii.

Tipuri de cheltuieli Nr.crt Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Cheltuieli pentru obtinere avize,acorduri i autorizai Cheltuieli pentru consultanta Cheltuieli pentru asisten tehnic Cheltuieli pentru proiectare si inginerie Constructii si instalatii Organizare de santir Organizarea procedurilor de licitatie Procurare utilaje si echipament tehnologic Dotari Utilitati Alte cheltuieli Amenajari Imprejmuire Amenajare teren Amenajare traseu montn Achizitionare echipamente pentru sporturi Costuri 3.500 10.000 2.000 12.000 160.000 300 1.000 5.000 19.000 7.000 13.000 6.000 2.000 7.000 5.000 5000

23

2.4 Echipa de management si echipa de implementare a proiectului Echipa de implementare a proiectului este alctuit din 5 membri si anume: titularul proiectului, manager proiect, responsabil tehnic, proiectant si constructor. Titular de proiect

Manager proiect

Responsabil tehnic

Proiectant

Constructor

Titularul de proiect este in acelasi timp si beneficiarul proiectului SC Magic Turtle SRL Abiliti, cunotine, competene: Abiliti de comunicare i colaborare; Cunotine de natur economica; Primire de rapoarte de la membri echipei care se ocup cu celelalte secini ale proiectului i analiza lor din punctul de vedere al eficienei i necesitii costurilor prezentate n acestea; Detine dreptul de reprezentare si de angajare in fapte comerciale; Detine dreptul de decize absoluta in privinta implementarii proiectului;
24

Responsabilitati: Are obligatia sa puna la dispozitia organelor competente date, documente si justificariprivind desfasurarea proiectului; Asigura buna comunicare intre manager, proiectnat si constructor; Are obligatia sa asigure cofinantarea proiectului; Managerul de proiect asigur unificarea eforturilor celorlali membri ai echipei n vederea atingerii obiectivelor stabilite n cadrul proiectului. Abiliti, cunotine, competene: abiliti de conducere, comunicare i nelegere cu colaboratorii si, bun coordinator; creeza condiii pentru utilizarea eficient a tuturor resurselor implicate n procesele organizaionale, fie acestea resurse umane, financiare, materiale sau informaionale; capacitate de nelegere i bun cunoatere a obiectivelor care trebuie atinse n cadrul proiectului, gndire analit i o bun capacitate de sintez; bune aptitudini de construire a unei echipe, n aa fel nct oamenii s lucreze bine mpreuna i s fie motivai s lucreze din greu pentru realizarea proiectului ; aptitudini de leader pentru a determina echipa s urmeze direcia stabilit capacitatea de a acorda feedback-uri echipei n ceea ce privete calitatea performanelor; Responsabiliti: reunete membri echipei de implemetare n vederea discutrii i lurii deciziilor majore, respectiv, n vedrea urmririi desfaurrii proiectului; verific i aprob informaiile transmise de ceilali membri ai echipei; coordoneaz activitatatea desfurat echipa din subordinea sa; urmrirea atingerii obiectivelor generale i specifice fixate n cadrul proiectului

25

Responsabilul tehnic Abiliti, competene, cunotine: abiliti de comunicare i colaborare, capacitate de a lucra n echip; cunotine tehnice n ceea ce privete echipamentele i utilajele (modul lor de funcionare, eventualele nereguli sau defeciuni existente) i a lucrrilor executate (pentru a putea urmri derularea lucrrilor i verifica realizarea lor n condiiile stipulate n contracte); abiliti de negociere; Responsabiliti: selectarea furnizorilor de echipamente i utilaje n funcie de necesitile proiectului; selectarea executanilor de lucrri; stabilirea comenzilor, care vor fi transmise responsabilului cu comenzile i contractele pentru a fi lansate; recepia echipamentelor i a utilajelor achiziionate (verificarea existenei tuturor elementelor, a integritii i a bunei funcionri); recepia lucrrilor i verificarea conformitii cu specificaiile i prevederile contractual; asigurarea depozitrii echipamentelor i utilajelor pn la inaugurare n condiii optime; negocierea cu furnizorii i executanii de lucrri a preurilor i tarifelor, a termenelor de livrare i de finalizare a lucrrilor etc.

Proiectantul va fi selectat de catre beneficiar, acesta va fi o societate comerciala cu obiect de activitate in domeniul proiectarii, specializata pe proiectarea structurilor de cazare de capacitate mica. Abiliti, competene, cunotine: experienta in proiectarea structurilor de cazare de tip pensiune; cunotine i experien n domeniul proiectarii; capacitate de analiz i evaluare; participarea la implementarea si altor proiecte cu finantare europeana; sa aiba o viziune asupra arhitecturii si disignului pensiunii apropiata de cea a beneficiarului.

26

Responsabiliti: relizarea schitei constructiei; oferirea celor mai bune solutii tehnice si de a oferi consultant beneficiarului; analiza i selectarea aplicaiilor are obligatia sa respecte deciziile beneficiarului; are obligatia sa ofere constructorului schitele tehnice in termenii stabiliti.

Constructorul va fi selectat de catre beneficiar si va avea urmatoarele abilitati, competente, cunostinte si responsabilitati: Abiliti, competene, cunotine: experienta in domeniul constructiilor; capacitate de analiz i evaluare; societate specializata pe constructia structurilor de cazare de tip pensiune; Responsabiliti: sa respecte schitele tehnice ale constructiei oferite de catre proiectant; urmrirea atingerii obiectivelor generale i specifice fixate n cadrul proiectului; coordoneaz activitatatea desfurat de echipa din subordinea sa.

2.5. Indicatori de urmrire i evaluare Managementul execuiei proiectului necesit atenie i presupune urmrirea permanent a unui set de indicatori cheie. Proiectul are n mod cert probleme dac n mod sistematic nu se respect termenele limita i se depesc n mod constant efortul i costurile estimate pentru a reui finalizarea activitilor. Cu toate acestea, exist indicatori care pot furniza indicii n legtur cu posibila apariie a unor probleme. Acetia sunt: A. ntrzieri n fazele de nceput - muli manageri de proiect cad n capcana de a crede c ntrzierile din prima parte a proiectului se pot recupera cu uurin pe parcurs i mai ales n perioada de sfrit, existnd tendina de accentuare a rmnerii n urm, pe msur ce proiectul avanseaz. Pe de o parte, cu ct privim mai n viitor, cu att estimrile sunt mai imprecise. Pe de alta, exist ntotdeauna situaii neprevzute. Este o bun idee ca managerii de proiect s ncerce
27

realizarea unor economii de program nc de la nceputul proiectului, ateptndu-se c vor avea nevoie de timpul suplimentar mai trziu, cnd vor aprea situaii neprevzute. Descoperirea rmnerii n urm ntr-o faz de nceput a proiectului impune dezvoltarea imediat a unui plan corectiv. Nu trebuie adoptata o poziie pasiv, spernd c se va recupera timpul mai trziu. Este de preferat o atitudine proactiva i de planuri corective puse n funciune la momentul prezent, pentru a reveni la program. n ceea ce privete proiectul nostru, se impune urmrirea respectrii planificrii calendaristice a activitilor i a subactivitilor prevzute n planul proiectului, a modului n care furnizorii i executanii de lucrri i respect angajamentele i a desfurrii activitii de selectare a persoanlului care va activa n cadrul pensiunii turistice. B. Creterea numrului de riscuri identificate - daca se observ din ce n ce mai multe riscuri pe msur ce proiectul se desfoar, acesta ar putea fi un mare semnal de alarm c proiectul are probleme. Rezolvarea acestei situaii const n aplicarea din timp a aciunilor corective sau chiar preventive, astfel nct riscurile s nu se transforme n probleme. Chiar dac numrul riscurilor este prea mare, proiectul se poate finaliza cu succes, daca sunt concentrate eforturile i se aplic un management eficace. C. ncrederea, suportul i participarea comunitii locale - este un indicator important al reuitei proiectului, deoarece se refer la implicarea comunitii locale n proiect. Dac numrul de persoane care solicit informaii sau aplic pentru un post n cadrul pensiunii este mare, nsemn ca proiectul n sine are credibilitate i anse mult mai mari de a deveni un succes. D. Durata de recuperare a investiiei prin acest indicator se urmrete msura n care veniturile obinute peste costurile de funcionare ale pensiunii servesc la acoperirea investiiei iniiale.

2.6. Matricea cadru logic Matricea logic este un instrument care ajut la ntrirea capacitii de concepie, implementare i evaluare i este folosit pe tot ciclul proiectului. Ea aduce mpreun ntr-un singur loc o formulare a tuturor componentelor cheie ale proiectului, ndeplinete cerinele unei bune concepii de proiect i asigur rspuns la punctele slabe din trecut n multe alte proiecte.

28

Arborele obiectivelor

Stabilizare populatie

Crestere venituri turism

Scaderea somajului

Crestere numar turis tturisti

Crearea unui sector de turism, exploatare potential turistic

Elimina re decalaj econo mic

Diverdi ficare activita te econo mica

Dezvolt are infrastr uctura de turism

Elabor are de strate gii de dezvol tare

Promov area ca destinat ie turistuc a

Atrage re investi tii

29

III. Stabilirea potentialelor riscuri ale proiectului

Managementul de risc consta in identificarea, analiza si gestionarea riscurilor cu gasirea de solutii pentru maximizarea probabilitatilor de producer a evenimentelor pozitive si minimizarea efectelor negative.

Nr.crt. Riscul

Impact asupra proiectului

Aciuni de efectuat pentru contracararea riscului sau reducerea efectelor

1.

Depasirea bugetului

Intarzierea desfasurarii activitatilor

Alocarea de sume suplimentare Modificarea schitei pensiunii pentru a putea fi reincadrata la un comfort de 3 stele

2.

Modificarea reglementarilor privind clasificarea unitatilor de cazare

Se intrerupe proiectul

3.

Probleme tehnice privind constructia

Se intrerupe proiectul

Gasirea unei solutii de catre proiectant si implementarea acestei

4.

Proasta administrare a activitatilor proiectului

Se intarzie proiectul

Schimbarea managerului de proiect

30

Bibliografie :
1. Volf I., Teodosiu C.-Managementul proiectelor de mediu, Editura Politehnium, Iasi, 2007; 2. Mesnita G. si Oprea D. Managementul proiectelor Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza , Iasi 2011; 3. Badea M. Fonduri europene Editura Didactic Special , Bucuresti 2010 4. www.feadr.eu 5. Siteul official al Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala 6. www.finantari-eu.ue 7. Site de consultanta privind fondurile europene

31