Cuprins:

Pesticidele. Ce sunt pesticidele? Clasificarea pesticidelor 1. Insecticidele a) Insecticide organoclorurate b) Insecticide organofosforice c) Carbanatii 2. Fungicidele 3. Erbicidele 4. Rodenticidele Surse si ecanis e de poluare cu pesticide

Influenta pesticidelor asupra organis ului u an !. Riscul edical legat de folosirea pesticidelor ". #o$icitatea pesticidelor in organis ul u an C. %ecanis ele si si pto ele into$icatiei cu pesticide &. !ctiunea substantelor de u' fitosanitar asupra organis ului u an si asuri de pri a(utor E. %etode si i(loace de pre)enire a into$icatiilor cu pesticide Efecte ecologice ale utili'arii pesticidelor !specte actuale ale folosirii pesticidelor. Perspecti)e . Norme de protecia muncii n laboratorul de chimie

Influenta pesticidelor asupra organis elor

CAP.1. Pesticidele.Ce sunt pesticidele?

In ulti ele decenii*substantele antidaunatoare si fertili'atoare constituie una dintre categoriile cele ai redutabile de poluanti*creand pretutindeni co ple$e situatii de afectare a ediului cu i plicatii ecologice care deter ina efecte asupra o ului. Pesticidele care poluea'a factorii de ediu sunt substante re'ultate atat direct din industria de profil*scapand din procese de fabricatie*de)ersari de re'iduuri si depo'itari incorecte*neetanse*cat si din operatiunule de tratari c+i ice in agricultura si si)icultura. In toate tarile cu agricultura a)ansata* sunt folosite un nu ar are de substante pesticide* cu diferite for ule c+i ice si intr,un nu ar enor de co binatii co erciale. !stfel nu ai in anul 1-./ se cconsidera ca pe glob se foloseau apro$i ati) -// substante acti)e din care* prin conditionare si co binare cu diferite alte substante* au re'ultat peste 1///// de produse co erciale. Cresterea acestui feno en are loc si din punct de )edere cantitati)* printr, o ridicare )ertiginoasa a tona(elor. 0n e$e plu se nificati) il repre'inta cresterea nu arului de pesticide in S.0.!. * care in 1-1/ au utili'at 2-3 de substante insu and 3 ii de tone pesticide in )aloare de 3/.*3 ilioane dolari 4 in 1-12* apreciind cantitatea folosita nu ai prin su ele consu ate* acestea au crescut )aloric la 1/11*2 ilioane dolari* pentru ca in 1-.3 sa a(unga la o )aloare de 3*3 iliarde dolari.

In tara noastra se foloseau* in 1-.1 * 4. produse co erciale din 44 substante acti)e* a(oritatea i portate* acestea insu and cantitati) 11*2 tone substante pesticide acti)e.

ii

Compozitie chimica Pesticidele sunt substante cu actiune biologica deosebit de ridicata* utili'ate pentru co baterea bolilor* daunatorilor si buruienilor si pre'inta o structura c+i ica )ariata. !ceste substante de u' fitosanitar repre'inta substante c+i ice sau co binatii de substante c+i ice* care se i part in functie de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni in5 bactericide* fungicide* erbicide* insecticide* raticide* acaricide. #ot in categoria pesticidelor intra5 produsele care se folosesc pentru tratarea pre si postrecolta a fructelor si legu elor* in scopul deteriorarii acestora pe ti pul transportului sau al depo'itarii4 produsele cu efect atractant 6capcanele fero onale* fago si c+ro oacti)e) si repelent4 biopreparatele pe ba'a de icroorganis e* )irusuri si cele pe ba'a de insecte ento ofage* precu si alte ase enea produse care au ca scop cresterea )igorii si re'istentei* reglarea de')oltarii si fructificarii plantelor. !ceste substante fitofar aceutice sunt preparate pe ba'a de sulf* ercur si co pusii acestora* fosfor organic* arsen* floururi* carbonat de calciu* dinitroortocre'ol* +idrocarburi clorurate* tiocarba ati* dinitrofenol* nitroderi)ati* co pusi organo,stanici* tiofanati* substante foarte to$ice pentru o . !cestea au diferite denu iri co erciale si se pre'inta sub for a lic+ida* e ulsie* paste* granule* pulberi* concentrate e ulsionabile. Pesticidele sunt substante responsabile de nu eroase si gra)e de'ec+ilibre ecologice* dar care au contribuit la sal)area a ilioane de )ieti o enesti* prin eradicarea insectelor* responsabile de epide ii si de distrugerea productiei agricole. Pesticidele au oprit e$pansiunea alariei* tifosului * etc. si au sal)at populatii intregi de la foa ete. S,a calculat ca un singur lucrator din industria de producere a erbicidelor inlocuieste 1// de persoane care ar pli)i anual culturile. 0n fer ier a erican producea in 1-4/ cantitatile de +rana si de fibre necesare pentru 1/ persoane* iar in 1-2/* acelasi fernier* producea cele necesare pentru 42 de persoane. Sunt substante care * prin co po'itie* do'a sau conditiile in care sunt ad inistrate* sunt capabile sa distruga daunatorii culturilor 5 insectele* ierburile* ro'atoarele* ciupercile* sporii* etc. In cea ai are parte sunt

co pusi organici de sinte'a la ora actuala sunt utili'ati in agricultura cca. 2/// de co pusi* co erciali'ati sub for a a 1//// de preparate. #er enul de insecticid co pus din cu)intele latine insecta si coere 6 a ucide)* arata proprietatea specifica a unor substante de a distruge insectele* atunci cand se atinge do'a letala* patrunsa in organis prin i pregnare in cuticula sau prin respiratie. Referitor la stadiile de de')oltare a insectei* substantele to$ice secifice respecti)e pot fi lar)icide sau o)icide. Folosirea pesticidelor Co baterea organis elor daunatoare din culturile agricole cu a(utorul pesticidelor sau a produselor icrobiologice se reali'ea'a cu a(utorul diferitelor etode de tratare5 tratarea se intelor* aplicarea de granule* stropiri* prafuiri* ga'are* tratarea solului* fu igare. !plicarea pesticidelor cuprinde ai ulte operatii. Pri a operatie este pregatirea substantei pentru folosire* prin preparea solutiilor* e usiilor* a unor a estecuri cu ateriale inerte. !ceasta operatie pre'inta un risc are* deoarece se anipulea'a pesticide concentrate. 0r ea'a aplicarea acestor substante de u' fitosanitar pe folia(ul culturilor agricole* operatie care se efectuea'a la sol sau cu a(utorul a)iatiei utilitare. &e ase enea* cu aceste produse fitofar aceutice se tratea'a si rasadnitele* solariile si serele. 7a sol* lucrarile sunt ecani'ate* folosindu,se tractoare si ec+ipa ente te+nice specifice. #ratarea se intelor se reali'ea'a in general in spatii inc+ise* in silo'uri* din care cau'a se reali'ea'a concentratii ari de substante fitosanitare in at osfera de lucru. 8 alta operatie care i plica frec)ent un pericol de into$icatie este repre'entata de curatarea aparatelor si asinilor utili'ate pentru trata ente fitosanitare. 0neori se produc astfel de into$icatii si la recoltatul produselor tratate cu pesticide sau c+iar la a balare si transport.

CAP.2. Clasificarea pesticidelor

Clasificarea pesticidelor se poate face dupa ultiple criterii din care entiona 5 structura c+i ica* actiunea to$icologica sau fi'iopatologica* co portarea analitica* odul de conditionare* persistenta in ediu* etc. 9rupele principale de pesticide sun cele de tipul insecticidelor* fungicidelor* erbicidelor si rodenticideor.

1. Insecticidele Insecticidele sunt substante to$ice care distrug insectele daunatoare 6insectele din culturi*din produse insilo'ate*etc). &in punct de )edere c+i ic ele sunt5 co pusi organofosforici* co pusi organoclorurati si carbanati. #o$icul patrunde prin stig ele insectei sau pe cale cutanata. a). Insecticidele organoclorurate. Sunt substante cu o reacti)itate sca'uta datorita legaturilor co)alente 6C,Cl). In ca'ul substitutiei unor functii pe nuclee aro atice* substantele sunt solubile in grasi i. !ceste caracteristici pot e$plica feno enul de acu ulare in lipidele biologice si odul de actiune asupra siste ului ner)os. Solubilitatea in grasi i si rotirea libera a radicalilor fenol per it o orientare spatiala distorsionata a)and drept ur are perturbari in organi'area lipoproteinelor la suprafata a$onului. &atorita acestui proces* se creea'a odificari de polaritati electrice si de concentratii ale electroloitilor* care odifica trans iterea influ$ului ner)os. 8 caracteristica principala a substantelor organoclorurate este persistenta lor in ediu. !ceasta proprietate a dus la efectele cunoscute de acontina actiunea de distrugere asupra daunatorilor in special si asupra ediului biologic in general. &upa gradul lor de persistenta sau re anenta* pesticidele organoclorurate se i part in 5 ,pesticide cu capacitate re'iduala redusa* la care acti)itatea biologica dispare in 2,4 sapta ani6&ea'inon,P+aration) 4 ,pesticide cu capacitate re'iduala edie* care persista 2,. sapta ani 6!ldrin) 4 ,pesticide cu capacitate re'iduala inalta sau persistenta 6&.&.#. * :.C.:.) Cele ai u'uale sunt 5 diclor,difenil,triclor,etan 6&&#* ;eocod* &eto$ * etc.). Este o otra)a liposolubila6se de')olta in patura grasa a insectei) si actionea'a asupra siste uliu ner)os* producand parali'ia si oartea. &o'a to$ica pentru o )aria'a intre 23/,3/ g <=g corp* iar li ita de toleranta a to$icului pe ali ente este de . p.p. . &.&.#.,ul este o substanta foarte to$ica* de aceea nu se foloseste ca atare ci diluata cu talc sau di'ol)ata in di)ersi sol)enti* sub for a de aerosoli. S,a e)aluat ca in 1-436cand a fost sinteti'at si utili'at) &.&.#.,ul a sal)at tot atatea )ieti u ane cat a ucis cel de,al doilea ra'boi ondial 6cca. 3/ ilioane). 7a ora actuala &.&.#.,ul se utili'ea'a nu ai in tarile unde este necesara lupta i potri)a alariei. &esi a fost ult folosit* s,a constatat ca

se degradea'a e$tre de lent* in ediu si in organis ele )ii* acu ulandu,se in tesuturile grase. :e$aclorciclo+e$anul 6 :.C.:. *ga e$an* 111* lindato$* etc.). In 1-12 >ar der 7inden i'olea'a din +e$aclorciclo+e$an ai ulti i'o eri* dintre care i'o erul ?* nu it si linden* este cel ai to$ic si fara iros separator. !ctionea'a asupra insectei prin contact si ingestie si este foarte acti)a supra siste ului ner)os* cu efect de parali'ie si oarte. Se eli ina usor din organis ul u an. &o'a letala pentru o este de 2// g<=g corp* iar li ita ad is ape ali ente de 2*3 p.p. . Este putin solubil in apa*stabil* de aceea ra ane ti p de decenii in soluri fara sa se desco puna.

Insecticidul
H.C.H. D.T.T. Aldrina

Persistenta dupa 14 ani,% 1/ 34/

!ldrina are iros placut de pin si este un to$ic al siste ului ner)os. In a estec cu &.&.#.,ul are actiune sinergica daca se afla in proportii ai ari decat &.&.#.,ul si are actiune antagonista* cand proportia de aldrina este ai ica decat a &.&.#.,ului. Se deduce ca este necesar a fi cunoscuta biografia terenului pe care se aplica un pesticid* pentru ca actiunea lui poate fi a plificata sau di inuata in functie de pesticidele anterioare aplicate. b). Insecticidele organofosforice !u ca ecanis de actiune in+ibarea specifica a colinestera'ei* fapt care odifica trans iterea influ$ului ner)os. !cetilcolinestera'a 6!CE) si colinestera'a 6CE) sunt biocatali'atorii reactiei de +idroli'a a acetilcolinei* in colina si acid acetic. !ceste estera'epot reactiona cu eterii fosforici* care sunt scindati in produsi de +idroli'a* iar un rest de fosfat ra ane fi$at la grupul estera'ic al en'i ei* for and aici o co binatie stabila. Pesticidele organofosforice inlocuiesc substratul natural*iar en'i a fosforilata nu ai actionea'a asupra

acetilcolinei*care nefiind +idroli'ata se acu ulea'a*dand si pto e caracteristice. Reactia de in+ibitie a CE se produce cu )ite'a are si aceasta caracteri'ea'a actiunea insecticida de soc atat pentru esterii fosforici*cat si pentru cei carba ci. Reactiile de +idroli'a se produc rapid* substantele se desco pun in produsi neto$ici si nu se acu ulea'a in ediu* datorita usoarei lor biodegradabilitati. Co pusii organofosforici* cu actiune to$ica * au fost sinteti'ati pentru pri a data in anul 1-44* acti)itate pentru care !lle and Sc+rader a pri it pre iul ;obel. &e fapt* acesti co pusi sunt ase anatori ga'elor de lupta* obtinute* de altfel* in laboratoarele de cercetari pentru ar ele c+i ice. 8@"rien 61-.1) facea re arca* pe buna dreptate* ca prin sinte'a acestor co pusi A sabia a fost transfor ata in plug B Sunt co pusi cu o anu ita selecti)itate in to$icitatea lor asupra insectelor* spre deosebire de co pusii organoclorurati al caror spectru de actiune este ult ai )ast. In plus* cei ai ulti sunt biodegradabili in sol si apa. Metil-parationul 6di etil paranitro tiofosfatul). Este un to$ic puternic* are iros de usturoi 4 pentru o do'a letala este de 13 g<=g corp. !ctiunea lui to$icospecifica* printre altele* se e$plica prin transfor area c+i ica ce o sufera in unele organis e )ii. !stfel* etil,parationul are fie o tran'actie tion,tiolica 6sulful isi sc+i ba locul cu o$igenul)* in ur a careia se obtine tiol,parao$on* fie o o$idare 6catali'ata en'i atic) cand se transfor a in parao$on. ! bele substante re'ultate i ur a Csinte'ei letale@* pe care o produce organis ul insusi* sunt ult ai to$ice decat parationul insusi. c) Carbanatii Sunt esteri ai acidului ;, etilcarbanic. Ei repre'inta* la ora actuala* principala categorie de insecticide utili'ate in lu e. Sunt scu pe* datorita co ple$itatii de sinte'a* dar co pensea'a printr,o actiune to$ica eficienta si specifica* oti) pentru care sunt produse in cantitati ai ici decat celelalte.

. !un"icidele
Sunt substante organice sau anorganice care au proprietatea de a distruge sporii si de a i piedica de')oltarea ciupercilor de pe se inte si culturi. %ana cartofilor* )iei* rugina cerealelor erau altadata ade)arate cala itati icroscopice. Fungicidele o oara ger enii iceliului* foarte sensibili in o entul ger inatiei sporilor. In acest scop sarurile de cupru*sulful*etc. sunt concurate a'i de co pusi organo ercurici.

Practic* un a estec de insecticid si fungicid este pul)eri'at pe se inte*in scop de a prote(a tanara planta de atacuri. !ceasta procedura da bune re'ultate* dar a fost si cau'a unor accidente de asa ca* de e$e plu* in Ira= 61-31) au urit 43- consu atori ai fainei obtinuta din astfel de graunte.

#. $r%icidele
Sunt utili'ate pe scara larga* indeosebi in ulti ii 13 ani* si au asta'i cea ai are productie dintre pesticide. Sunt concepute de to$icologi sa distruga )egetatia* care i piedica de')oltarea culturilor utile* cu to$icitate e$tre de ica pentru o si biodegradabile. Ele patrund in plante prin contact* difu'ea'a in interiorul tesuturilor* in care induc tulburari fi'iologice letale plantelor5 in+iba procesul de fotosinte'a 6sunt incapabile sa fi$e'e C82)* ur at de defoliere 6caderea pre ature a frun'elor). Efectul ultora dintre ele a fost )erificat in >ietna de catre ar ata a ericana 68rians si Pfeiffer 1-./* Desting 1-24). In acest scop sunt sinteti'ati co pusii din clasele5 aci'ilor feno$iacetici* tria'inelor si piridinelor clorurate. In present* pic+loranul este cel ai utili'at sic el ai persistent dintre toate erbicidele cunoscute. !nu ite specii )egetale ii sunt foarte sensibie* astfel incat nu ai 1/g la +ectar le eli ina in intregi e. ! fost aplicat in >ietna in cantitate de 1*.=g<+a* ceea ce a produs o astfel de conta inare a solului incat nu a ai crescut nici un fel de )egetatie si e$ista riscul sa nu ai creasca niciodata* iar solul a ra as e$pus la o puternica ero'iune.

4. &odenticidele
Sunt substante utili'ate pentru distrugerea ro'atoarelor 6soareco*sobolani*etc.). !ctiunea to$ica a rodenticidelor trebuie conceputa astfeel incat 5 ,sa produca oartea ani alului fara sa pre'inte feno ene alar ante*altfel intreaga colonie paraseste galeriile* ,sa nu produca obisnuinte la do'e ici sau sa cree'e generatii ai re'istente fata de to$ic. Rodenticidele actionea'a prin ingestie* pe cale pul onara* prin fu igatii*ga'are si prin contact direct. Trioxidul de arsen*carbonatul si clorura de bariu, fosfura de zinc sunt cate)a e$e ple de rodenticide anorganice.

!icu"arina 6dicu arolul) actionea'a prin reducerea ti pului de coagulare a sangelui* ani alul urind prin +e oragie interna si e$terna 4 se produce* de fapt* o ruptura in ec+ilibrul natural sanguin. #afrina este inodora* insipida* insolubila in apa*alcool si acetona. Pre'inta a)anta(ul ca nu este to$ica fata de o dar foarte to$ica pentru ro'atoare. !re aceeasi actiune ca si cu arina. &o'a letala este de 1 g<=g corp iar pentru o de 4g<=g corp.

CAP.3. 'urse si mecanisme de poluare cu pesticide

Punerea in e)identa in od aproape constant a re'iduurilor de pesticide in lacuri*in cursuri de ape* in sol* in )egetatie* in organis e* in locuri ai apropiate sau ai departate de sursele de poluare* a aratat e$tinderea acestui feno en* in toate ele entele ediului. Cau'ele poluarii generale se datorea'a* in pri ul rand* raspandirii ari a surselor si* in al doilea rand* ecanis elor prin care aceste substante difu'ea'a in ediu. Sursele de poluare sunt repre'entate* in a(oritatea ca'urilor* de industrii 6in cursul proceselor te+nologice* in cursul depo'itarii* cu oca'ia transportului acestor substante*etc.)* de tratarea cu pesticide a suprafetelor ac)atice si terestre* ca si de aplicarea lor direct pe )egetale* se inte*etc.

$%

%ecanis ul cel ai frec)ent de poluare a ediului este repre'entat de )e+icularea substantelor in ediu +idric* in acest fel ele putand patrunde in oricare din ele entele ediului 5 aer*apa* sol* flora terestra si ac)atica* ca si in fauna pana in organis ul u an* reali'and astfel in natura un circuit co plet. Poluarea aerului re'ulta din tratarea suprafetelor de terenuri agricole* depo'itarea produselor )olatile* de unde curentii de aer pot difu'a substantele la inalti i si distante ari* iar de aici* prin preciitatii* pot re)eni la ni)elul solului si la suprafata apelor. !cest od de )e+iculare ar putea e$plica* in parte* poluarea cu pesticide a unor continente indepartate 5 !frica*!ntarctica* etc. * unde cantitatile de pesticide gasite in at osfera sunt de obicei foarte ici* de ordinul nanogra elor la etrul cub de aer* crescand insa in apropierea fabricilor producatoare si a substantelor tratate din a)ion. Posibilitatile substantelor pesticide de a a(unge pe sol si de a patrunde in interiorul lui sunt ultiple. 8 data cu depunerea pesticidelor pe sol si pe plante* acestea pot fi )e+iculate pe )erticala in functie si de caracteristicile substantelor 6solubilitatea). &eoarece ulte dintre substantele organoclorurate au o +idrosolubilitate sca'uta* ele sunt puternic adsorbite pe particulele de sol si* ca ur are* nu pot polua* decat e$ceptional sursele profunde de apa.

$$

8 i portanta deosebita pe care o pre'inta patrunderea pesticidelor in sol este aceea a stoca(ului* a acu ularii crescande. Destle? arata* astfel* ca re'iduurile pesticidelor in sol a(ung spre un ni)el li ita dupa un nu ar de aplicatii periodice de substante. In general* e$ista insa pierderi anuale pe care &ec=er le esti ea'a la 2/E in ca'ul !ldrinului in pri ul an* 23E dupa 2 ani* iar restul se pierde lent in ti p de 3 ani. Strans legata de poluarea solului si a apei si de posibilitatile de acu ulare a acestor substante este si poluarea produselor agroali entare 6cereale* legu e)* reali'ata prin trata entul aplicat direct sau prin acu ularea pesticidelor in apa si sol. Pre'enta pesticidelor organoclorurate in plante radacinoase pre'inta o i portanta deosebita pentru consu ul u an. 7egat de aceasta* Robinson si %c9ill* studiind pesticidele preluate de o prin ali ente* au constatat ca se gasesc in concentratie edie de /*//21 g<=g corp<'i. Poluarea surselor de apa. In ulti ul deceniu* o poluare continua a apelor intregului glob cu pesticide a cuprins nu nu ai apele interioare* ci si apele pelagice* ceea ce a e$plicat pre'enta acestor substante in g+eturile continentului antarctic. %ecanis ele care concura la difu'area poluarii cu pesticide in arile intinderi de apa sunt repre'entate dee e$istenta curentilor arini* care o ogeni'ea'a repartitia pesticidelor in +idrosfera* ca si a +idrocarburilor 6petrol)* in stratul superficial ac)atic* care e$ercita o actiune de solubili'are* facilitand o ogeni'area acestor subsante in apa. &oncentrarea pesticidelor in biocenozele ac'atice( Pre'enta in od constant a pesticidelor re'iduale in ape a dus treptat la acu ularea substantelor pesticide in ele entele biologice. !stfel se constata efecte acute sau subacute asupra faunei si florei ac)atice* cu aspecte patologice in reproducerea si re'istenta lor. &e ase enea* se obser)a* intr,un studiu o concentratie a pesticidelor in pestede 1/ ori ai crescuta decat in apa si de 3/ ori ai are decat in plantele ac)atice. 7a fel* in alte studii* s,a constatat ca unele ne)ertebrate din apa pot acu ula do'e i portante de pesticide* a)and un coeficient de concentrare egal sau superior aceluia al pestilor. !stfel* o stridie poate reali'a o concentrare a &&# de peste ./ /// ori intr,o apa care contine aceasta substanta in concentratie de /*1 pp .

$2

In acelasi sens* robinson gaseste substante pesticide de 1<1/F pp in fitoplanctonul ac)atic arin* /*/2in 'ooplancton si 1 pp in )arful lantului ali entar* la pasari pisci)ore* iar "is+off si :unt 61-./) constata ca* la un continut al apei de /*/14 pp #.&.E.* planctonul contine 3 pp * pestele pisica 1.// pp * iar pasarile pisci)ore 23// pp .

CAP.4. Influenta pesticidelor asupra or"anismului uman

$3

!.Riscul

edical legat de folosirea pesticidelor

Crearea unor substante cu efecte de are specificitate in distrugerea daunatorilor este o actiune de )iitor si destul de dificil de reali'at. In situatia actuala* datorita producerii continue pe scara larga a acestor substante si a folosirii lor neli itate* in special a celor cu persistenta crescuta in ediu* apar proble e de risc pe plan profesional* pentru uncitorii din fabricile de profil sau pentru cei care aplica trata ente agricole* ca si pentru populatie. Caile de patrundere a pesticidelor in organis ul u an sunt 5 calea digesti)a* respiratorie si cutanata. Patrunderea acestor substante poate fi accelerata sau intar'iata* in functie de o serie de conditii ca 5 durata e$punerii* odul de raspandire* cli atul* efortul* conditiile de igiena* ali entatia* etc. 8 ul* facand parte din ciclul substantelor ali entare e$istente in ediu* )a acu ula aceste substante in organis 6tesutul gras). Patrunderea incepe pe cale transplacentara la fat si prin laptele atern. 7a adult* s,a constatat ca concentratia te porara depinde de aportul ali entar* iar indi)i'ii )egetarieni au o i pregnare cu pesticide a tesutului lor adipos ult ai sca'uta decat cei ali entati cu produse ani ale. I pregnarea cu pesticide organoclorurate la populatia de la noi a fost de peste 1/ pp . Consecintele i pregnarii organis ului u an cu pesticide sunt i bolna)iri cu caracter acut* subacut sau cronic* in functie de natura substantelor* de do'a* de conditiile de utili'are si de starea organis ului. In ca'ul pesticidelor organofosforice* se produc into$icatii cu caracter acut* iar pesticidele organoclorurate produc i bolna)iri cronice.

$4

Into$icatiile acute* in cel ai are nu ar* au loc cu pesticide organofosforice de tip Paration* iar grupa de )arsta afectata printr,o are ortalitate este cea a copiilor sub 1/ ani 631E din ca'uri) 7a noi in tara* in anul 1-./* au e$istat circa 1/// ca'uri ortale din care 3// prin into$icatii )oluntare. Substantele care au produs ai frec)ent accidente acute au fost 5 Parationul* organo ercuricele* !ldrinul* &;8C*etc. Riscul into$icatiilor a)ute re'ulta frec)ent din nesupra)eg+erea desfasurarii corecte a proceselor te+nologice in productia de pesticide* de utili'area nerationala in scopuri gospodaresti*etc. &in literarura* se insu ea'a pentru o perioada de peste un deceniu61-33, 1-12)* 2./// de ca'uri de deces in 12 tari. ;u arul ca'urilor de into$icatii acute ne ortale a fost insa ult ai are* a)andu,se in )edere ca* dupa esti area unor e$perti* se produc in edie 1// ca'uri de into$icatii la 1 ca' ortal. Cat pri)este into$icatiile cronice* acestea sunt greu de e)aluat* a)andu,se in )edere ca pre'enta pesticidelor in organis ul o ului a de)enit aproape generala la populatia conte porana* la o parte din aceasta putand sa e$iste concentratii ai ari* in functie de i pre(urarile de e$punere profesionala sau accidentala.

$5

". #o$icitatea pesticidelor

In aprecierea to$icitatii pesticidelor se foloseste do'a letala G &7 3/ Gce repre'inta do'a la care or 3/ E din ani alele de e$perienta. In functie de aceasta* substantele de u' fitosanitar se clasifica din punct de )edere al to$icitatii in patru grupe5 - e$tre de to$ice5 toate produsele care contin o substanta acti)a cu un &7 3/ pana la 3/ g.< Hg. corp. - puternic to$ice5 toate produsele care contin o substanta acti)a cu un &7 3/ cuprins intre 3/ g. < Hg. si 2// g. < Hg. corp4 - oderat to$ice5 toate produsele care contin o substanta acti)a cu un &7 3/ cuprins intre 2// g.< Hg si 1/// g. <Hg. corp4 - cu to$icitate redusa5 toate produsele care contin o substanta acti)a cu un &7 3/ ai are de 1/// g.<Hg corp4 #inand cont de to$icitatea cronica a pesticidelor* ca re'ultat al insu arii in ti p a efectelor unor do'e ici repetate* prin regle entari specifice au fost stabilite 7i itele %a$i e !d isibile 67%!) de re'iduuri in produsele agroali entare. 7i itele %a$i e !d ise* e$pri ate in pp sau g substanta acti)a<Hg. produs ali entar* repre'inta concentratiile lipsite de noci)itate si prin aceasta o asura de profila$ie. Pentru incadrarea in aceste li ite se i pune respectarea cu riguro'itate a do'elor la +ectar precu si a ti pilor de pau'a.

C.

%ecanis ele si si pto ele into$icatiei cu pesticide

a))ntoxicatiile cu substante din *rupul pesticidelor or*anofosforice( Se produc prin actiunea fibrelor ner)oase postganglionare si se anifesta prin

$6

feno enele ino$icatiei uscarinice* concreti'ate prin io'a* tulburari de aco odare* sialoree* colici abdo inale* )arsaturi* diaree* laringospas * sau prin e$citarea fibrelor ner)oase preganglionare* care produce feno ene usculare de tip nicotinic* traduse prin fibrilatii usculare locale* ioclonii* contractii tonico,colonice* tetanice ale usc+ilor sc+eletici sau parali'ia usc+ilor respiratori. 7a acestea se adauga actiunea directa asupra S.;.C. b+)ntoxicatia cu substante din *rupa deri'atilor dinitrofenolici. Consta in sti ularea etabolis ului celular datorita procesului de fosforilare o$idati)a. Ca se ne caracteristice* nota cresterea i ediata a consu ului de o$igen* a te peraturii corpului si a rit ului cardiac4 cresterea etabolis ului se face ai ult pe sea a cresterii arderilor de lipide si ai putin de glucide. Fenolii i'olati au o actiune directa asupra scoartei si a centrilor subcorticali si adesea produc le'iuni renale. c))ntoxicatiile cu substante din *rupa deri'atilor "ercuriali( Constau din actiunea in+ibanta a ionului ercuric asupra en'i elor S:* ercurul legandu,se de proteinele plas atice si in special de albu ine. !ctiunea co pusilor ercurici organici este bifa'ica* intai oleculele actionand in totalitate asupra S.;.C.* iar dupa o perioada de ti p organis ul desface radicalul organic* ionul ercur actionand i'olat. %anifestarile cele ai i portante sunt cele ner)oase* la care se adauga le'iuni ale tubului digesti)* ale ficatului* rinic+iului*etc. d))ntoxicatiile cu substante din *rupul carba"icelor6"a?gon*Se)in) se datorea'a actiunii de in+ibitie a colinestera'ei* ecanis ul in+ibitiei fiind considerat analog cu cel al in+ibitiei prin co pusi organofosforci. e))ntoxicatiile cu substante din *rupa or*anocloruratelor pre'inta rareori anifestari acute cu aspect de gra)itate* a)and ai ales un caracter li itat si accidental. !portul indelungat insa de pesticide organoclorurate in do'e ici in organis repre'inta un risc per anent de aparitie a unor feno ene cronice ire)ersibile. Faptul ca e$punerea la actiunea pesticidelor organoclorurate are un caracter continuu si cuprinde intrega populatie* indiferent de )arsta* se$* ocupatie* stare fi'iologica*etc. situea'a aceste pesticide persistente prin cele ai i portante no$e c+i ice din ediu. Calea principala de patrundere in organis este* in general* cea orala* prin ali ente* repre'entand 2/,-/E din aportul total* ur and in ordine5 produsele cos etice 3,.E* di)erse 2,3E* aerul circa /*/2E si apa tot /*/2E. &esi* dupa cu se )ede* apa contribuie cu cantitati ini e la aportul total de pesticide organoclorurate in organis * ea are totusi un loc deosebit in ecanis ul de patrundere si stocare* fiind unicul )e+icul care asigura

$7

circulatia acestor substante si concebtrarea lor in ali ente* patrunderea si absorbtia in tubul digesti) si transportul in organis . Efectele cronice se anifesta asupra ultor organe din corpul u an5 ficat* siste ner)os* etc. ,actiunea ,epatoxica( Ficatul fiind organul care indeplineste cel ai i portant rol in etaboli'area substantelor pesticide* el este ai frec)ent le'at. &atele din literatura asupra do'ei noci)e sunt foarte diferite6 3 pana la 2// pp pentru &##4 23 pp pentru !ldrin4 do'a de 1/// pp !ldrin produce necro'a tesutului +epatic* etc) %a(oritatea autorilor arata insa ca do'a ini a care produce odificari +epatice la ani ale de e$peri ent este de /*2 g<=g corp* aceasta do'a producand +epato egalie si +epatita. ,actiunea neurotoxica. In general * aceste substante actionea'a specific asupra capacitatii functionale a celulei ner)oase. E$peri ental s,a de onstrat ca la sobolani* do'a de 2/ g &&#<=g corp actionea'apra trunc+iului cerebral producand focare de e$citatie* care deter ina odificari ale encefalogra ei* ani alele ai tinere a)and o sensibilitate ai crescuta. ,actiunea canceri*ena este asta'i ult contro)ersata in literatura. &aca pentru unele substante de tipul erbicidelor tia'olice6deri)ati tiouretici) aceasta actiune este de onstrata* pentru &&#* :eptaclor*&ieldrin*!ldrin* datele sunt uneori contradictorii. !stfel* intr,un e$peri ent in care s,a ad inistrat !ldrin si &ieldrin s,au obtinut tu ori la 1.E din ani ale fata de 4E la artori* iar la ani alele care au supra)ietuit 2 ani*&ieldrinul a pro)ocat tu ori in 1//E din ca'uri* dar in a(oritatea ca'urilor tu orile au fost benigne. Sunt unele substante ca 7indanul*clorben'enul*cloretanul care nu produc nici un fel de tu ori si de aceea unii autori considera ca actiunea cancerigena a acestor substante este relati) ica. %ulte cercetari epide iologice pledea'a insa in fa)oarea actiunii cancerigene a substantelor pesticide* deoarece in tresutul gras al decedatilor de cancer s,au gasit frec)ent cantitati de 2 ori ai ari de substanta decat la cei decedati de alte aladii. Referitor la actiunea utagena s,au de onstrat astfel de efecte datorita o$idului de etilen si ditiocarba atilor. &e ase enea* s,au re arcat efecte teratogene prin alterari ale etabolis ului aci'ilor nucleici datorite pesticidelor organoclorurate. ,actiunea asupra *landelor endocrine( !ceasta are loc in pri ul rand asupra glandelor suprarenale*&&# depunandu,se * dupa cu se stie* selecti)

$8

in aceste glande si deter inand o atrofie a corte$ului. In acelasi sens* s,a de onstrat actiunea 7indanului asupra e$cretiei de 1.,cetosteroi'i. ,actiunea e"briotoxica( 8 serie de cercetari epide iologice pe un nu ar are de ca'uri au de onstrat ca la a ele care au un grad ai are de i pregnare cu pesticide clorurate* ur ata de o concentratie crescuta in lapte* se intalnesc ult ai frec)ent tulburari de de')oltare a nou, nascutului. ,actiunea asupra reacti'itatii or*anis"ului( S,a de onstrat ca reacti)itatea i unologica generala a organis ului este afectata de 7indan* &&#* Clorofos* Clordan*etc. In acelasi cadru al reaci)itatii* se re arca odificari care sur)in si in etabolis ul )ita inelor. !stfel * unii autori arata ca &&# si :C: odifica absorbtia carotenului si a )ita inei ! sau alterea'a etabolis ul acidului ascirbic. &ar influenta pesticidelor asupra reacti)itatii organis ului pre'inta si alte for e particulare greu de e$plicat cu ar fi cresterea sensibilitatii aparatului cardio)ascular* anifestata prin efecte spastice asupra coronarelor*etc. Pentru aceasta* ar pleda* cercetarile epide iologice prin care s,a constatat ca la bolna)ii cu +ipertensiune arteriala e$ista o i pregnare de 2 ori ai are cu pesticide organoclorurate decat la cei fara aceasta afectiune.

&. !ctiunea substantelor de u' fitosanitar asupra organis ului u an si asuri de pri a(utor
Patrunderea pesticidelor in organis ul o ului poate a)ea loc prin ingerare* in ur a contactului cu epider a 6c+iar intacta* in ca'ul substantelor lic+ide5 dinitroortocre'ol* sulfura de carbon* pastele ercurice)* prin oc+i si prin inspirarea )aporilor 6sulfura de carbon* arseniatii* arsenitii* bio$id de sulf). !ceste odalitati de patrunderea a substantelor de u' fitosanitar in organis ul u an se intalnesc ai ales in situatia insecticidelor organo,fosforice si se produc into$icatii care se anifesta prin doua feluri

de si pto e5 uscarinice 6cau'ate de actiunea asupra usc+ilor nete'ei si asupra glandelor)* care apar pri ele si nicotinice 6ca ur are a actiunii asupra ganglionilor )egetati)i si asupra usc+ilor striati). Si pto ele uscarinice* caracteri'ate prin +ipere$citabilitate si parali'ie* nu cedea'a la ad inistrarea de atropina* dar pot fi co batute cu 2, P!% 6iodura ;, etil, piridin, 2, aldo$i ei ). Si pto ele nicotinice se anifesta prin greata* )arsaturi* dureri in aini si in picioare* transpiratie* sali)are si lacri are* diareee si urinare fec)enta* io'a* ede pul onar. Se obser)a si o actiune asupra siste ului ner)os central* e$teriori'ata prin cra pe cronice* pierderea sensibilitatii la lu ina* ata$ie* tre uraturi* tulburari ale cunostintei* co a4 ca anditot se ad inistrea'a atropina. Into$icatiile acute se desfasoara rapid si daca nu se inter)ine la ti p* acestea pot pro)oca oartea. In ca' de into$icare se )a solicita i ediat a(utorul edicului* iar pana atunci persoana into$icata trebuie ferita de orice efort. Pri ul a(utor consta in ad inistrarea de strofantina si noradrenalina* respiratie artificiala* spalaturi sto acale 6carbunele acti) este foarte bun) si in pri ul rand in(ectii cu atropina 62 g<+)* ai ales intra uscular si subcutanat. Substantele utili'ate ca erbicide sunt de ase enea to$ice pentru o * aceasta to$icitate fiind in relatie directa cu do'a letala G &7 3/. Erbicidele care tra)ersea'a pielea 6ca'ul fenolilor substituiti) sau se absorb prin in+alare* pro)oaca anisfestari patologice la ni)elul siste ului respirator 6ca'ul paraIuatului* substanta acti)a a erbicidului 9ra o$one)* si sunt printre cele ai periculoase. In ca'ul substantelor citate* situatia este cu atat ai gra)a* cu cat este )orba de substante foarte to$ice 6&7J 3/ g<Hg). #rebuie subliniat faptul ca aceasta do'a letalaG&7 3/ reflecta nu ai pericolul de into$icatie acuta al unei substante. Pericolul into$icarii cronice poate fi apreciat nu ai daca se cunoaste si re anenta produsului dat* in ani ale* plante si sol. Protectia o ului fata de erbicide pre'inta doua aspecte 5 - protectia consu atorilor fata de re'iduurile de erbicide din ali ente 6aspectul principal* deoarece pri)este intreaga asa a populatiei si este ai greu controlabila)4 - protectia anga(atilor care efectuea'a aceste trata ente4 Into$icatiile cu bipiridii 69ra o$one* Reglone G erbicide) sunt foarte periculoase* datorita to$icitatii lor* foarte ridicate 6 ai ales 9ra o$one). Pericolul cel ai gra) il pre'inta in+alarea* in care ca' se produc ede e

2%

pul onare* al caror sfarsit a fost intotdeauna fatal pana in pre'ent. Pentru e)itarea in+alarii* se i pun cate)a asuri5 e)itarea stropirii cu picaturi fine 6sub 3 )4 e)itarea stropirii pe )re e cu )ant* folosirea astilor de tifon. #o$icitatea der ica in ca'ul acestui erbicid* este ult ai redusa 6produsul nu tra)ersea'a* de obicei pielea). Contactul cu produsele concentrate pro)oaca pe piele sau pe oc+i o durere suparatoare* care se )indeca relati) repede. Pentru e)itarea lor se reco anda ane)rarea produsului concentrat nu ai cu oc+elari si anusi de protectie. Pielea ce )ine in contact cu (etul de erbicid se )a spala insistent cu apa si sapun. Ingestia erbicidelor bipiridilice este periculoasa* desi resorbtia intestinala este slaba. &aca sur)ine totusi o ingerarare accidentala* asurile cele ai sigure sunt5 ad inistrarea de carbune acti) sau bentonita* care fi$ea'a erbicidul* neper itand trecerea lui in sange* accidentatul fiind supus unui trata ent edical de urgenta* constand in spalaturi gastrice* ad inistrarea de arginina* odi+na. Se )a efectua periodic 63,1/ 'ile) radioscopie pul onara si la pri ele se ne de ede se )a ad inistra edica entatia necesara. Into$icatiile cu fenolii substituiti 6substante utili'ate ca erbicide) sunt foarte periculoase din punct de )edere al to$icitatiii acute si cronice* al ingestiei si al in+alarii. &eosebit de periculoasa este capacitatea lor de a patrunde prin piele. Produsul se desco pune foarte greu in organis ul o ului* de unde pericolul into$icarii cu ulati)e 6dispare din sangele o ului into$icat abia dupa 32 'ile). #e peratura o ului into$icat creste pana la 4/C* de aceea te peratura ridicata a ediului a biant face ca into$icatia sa e)olue'e foarte nefa)orabil. Si pto ele into$icatiei sunt5 oboseala* sete puternica* transpiratie* innrosirea fetei* ta+icardie* dispnee* stare de neliniste* cresterea te peraturii corpului* greata* )o is ente* colici intestinali* diaree* colaps* ede * li)iditate* ciano'a* oligurie* +e aturie. Starea de neliniste se transfor a in spas e* apoi in delir. Sur)ine co a* apoi oartea. In ca'urile clasice* pielea* con(ucti)itele si parul se pot colora in galben. %asurile profilactice care pot i pedica aparitia into$icatiei 6prote(area pielii* cailor respiratorii) sunt5 ainile trebuie bine spalate dupa lucru* iar in ti pul lucrului* nu se )a bea* anca sau fu a sub nici un oti). Se efectuea'a periodic anali'e sanguine si la ne)oie se sc+i ba locul de unca. in ca'ul ingerarii produsului &;8C se fac la)a(e gastrice cu bicarbonat de sodiu 3E* in care s,a suspendat carbune edicinal. Se )or ad inistra

2$

13, 3/ g sulfat de sodiu in 3// l apa 6in nici un ca' nu se )a ad inistra ulei de ricin)* apoi terapie si pto atica* co baterea febrei 6bai* dusuri* i pac+etari)* co baterea pierderilor de electroliti 6infu'ie de clorura de sodiu si gluco'a.). Se ad inistrea'a )ita ina " 6co ple$)* gluco'a* a inoaci'i* sti ulente cardiace* circulatorii. #o$icitatea erbicidelor feno$iacetice are influente negati)e asupra sanatatii salariatilor care anipulea'a aceste erbicide. !nga(atii care au efectuat trata ente in ca p cu aceste erbicide au anifestat si pto e cu ar fi5 oboseala rapida* scaderea poftei de ancare* )o a* febra usoara 63., 3-oC)* cresterea frec)entei acidentelor cardio)asculare. &esi erbicidele din aceasta grupa pre'inta o to$icitate acuta sca'uta* totusi pro)oaca in organis ul u an efecte care se resi t in ti p. &atele e$peri entale au de onstrat intr,ade)ar o interferenta puternica in functia tiroidiana* in special in con)ertirea carotenoi'ilor in )ita ina ! si fi$area iodului.

-i"pto"ele intoxicatiilor cu alte substante fitofar"aceutice si "asurile de pri" a.utor ce se i"pun sunt prezentate in tabelul de "ai .os( 'u%stantele 'imptome Tratamentul chimice Substante pe ba'a &ureri de cap* dureri Scoaterea bolna)ului de sulf 6acid sulfuric* de sto ac* stranut* din ediul to$ic* in+alatii bio$id de sulf) )o itaturi* tuse* usturi e cu o$igen* ad inistrarea de in gat* slabirea pulsului +idrat de agne'iu pentru neutrali'area efectului acidului4 Produse cuprice Sali)atie abundenta "olna)ul se lasa in 6sulfat de cupru) cu gust de cupru* )arsaturi stare de repaus* se

22

de culoare )erde ad inistrea'a purgati)e albastruie* tuse* dureri de 6sulfat de sodiu sau sulfat de cap* te perature ridicata* agne'iu* carbune ani al respiratie slabita 1/ g < l apa* cafea naturala cu 'a+ar ult* albus de ou)4 Produse 6subli ate Criptodin) ercurice Sali)atie abundenta* corosi)* greturi* )arsaturi a estecate cu sange* dureri de sto ac* sange in urina sau c+iar blocarea ictiunii. "olna)ul poate uri in 2, 3 'ile . Se )or face de urgenta bolna)ului spalaturi gastrice cu o$id de agne'iu sau carbune ani al 61/ g<l)* ad inistrea'a lapte in cantitati ari* albus de ou* apa calda albu inata4

For alina

Iritatia pielii si Se )a scoate bolna)ul ucoaselor* lacri are* din ediul to$ic* la aer greata* )arsaturi* stranut* curat4 inso nie* sen'atie de #rata ent prin in+alatii strangere a corpului cu o$igen* albus de ou batut cu lapte cald* in cantitati ari* pentru a pro)oca )o a4

E. %etode si

i(loace de pre)enire a into$icatiilor cu pesticide

/($( Masuri *enerale de securitate a "uncii

8peratiile de aplicare a pesticidelor crea'a conditii pentru patrunderea lor in organis pe toate caile posibile. %ainile )in in contact cu aceste substante de u' fitosanitar si in operatiile de anipulare a acestora* are loc depunerea substantelor to$ice pe aini si pe +aine. &e ase enea* pastrarea ali entelor in locuri unde se folosesc aceste substante de u' fitosanitar* consu area si anipularea

23

acestor ali ente cu aini nespalate sau consu area fructelor tratate* fu atul la locul de utili'are a pesticidelor pot cau'a ingerarea acestora. #e peratura ridicata a aerului* radiatiile solare* efortul fi'ic sporesc patrunderea pesticidelor in organis * prin piele si respiratie4 transpiratia intensa din cau'a caldurii si<sau a efortului fa)ori'ea'a trecerea acestora prin piele* iar efortul intensifica respiratia si areste in+alarea to$icului si deci* patrunderea lui in organis . In )ederea pre)enirii into$icatiilor cu substantele de u' fitosanitar se i pune respectarea unui co ple$ de asuri dupa cu ur ea'a5 a) pentru atentionarea celor care )in in contact cu produsele de u' fitosanitar* in )ederea e)itarii pericolului de into$icare* toate a bala(ele utili'ate in acti)itati cu produse de u' fitosanitar )or purta o etic+eta inscriptionata in una din culorile5 R8S0* pentru grupa I4 >ER&E* pentru grupa II4 !7"!S#R0* pentru grupa III4 ;E9R0* pentru grupa I>4 b) trata entele cu aerona)ele se efectuea'a nu ai cu produse de u' fitosanitar din grupele de to$icitate III si I>4 c) agentii econo ici care efectuea'a acti)itati cu produse de u' fitosanitar sunt obligati sa tina e)identa intrarilor si li)rarilor produselor de u' fitosanitar. &e ase enea* acesti agenti econo ici )or a)ea si o e)identa stricta a trata entelor efectuate cu pesticide4 d) agentii econo ici care efectuea'a trata ente cu produse de u' fitosanitar sunt obligati sa foloseasca la aceste trata ente nu ai personal care este supus controlului edical periodic* instruit* dotat cu ec+ipa ent indi)idual de protectie4 e) agentii econo ici care desfasoara acti)itati cu produse de u' fitosanitar )or a)ea in dotare truse de pri a(utor cu ateriale si edica ente confor instructiunilor %inisterului Sanatatii4 f) este inter'isa incadrarea in unca pentru acti)itati cu produse de u' fitosanitar a tinerilor sub 12 ani* a fe eilor gra)ide* a celor care alaptea'a* persoanelor cu rani desc+ise* a celor care se pre'inta sub influenta alcoolului* precu si a persoanelor suferinde de unele boli stabilite de %inisterul Sanatatii4 g) personalul care foloseste asti de protectie trebuie instruit asupra odului de folosire a lor si a posibilitatiilor de control al bunei functionari a dispo'iti)elor.

24

/(2( Masuri de securitate a "uncii in transportul pesticidelor

Pe durata transportului pesticidelor se )or respecta ur atoarele5 a) transportul se )a reali'a cu i(loace ec+ipate corespun'ator care )or asigura integritatea a bala(elor4 b) la transportul produselor din grupele I si a II,a de to$icitate se )a asigura un insotitor din partea beneficiarului care are obligatia sa respecte si sa aplice toate asurile de pre)enire a into$icatiilor cu aceste produse pe durata transportului pana la predare. In ca' de deteriorare a a bala(elor si i prastierea produselor de u' fitosanitar se )or lua asuri de deconta inare4 c) la transportul flu)ial* in ca'ul in care nu e$ista posibiliti de ca'are la bordul na)ei* delegatul asista la incarcarea na)ei pana la sigilarea aga'iilor acesteia* ur and a se pre'enta la portul de destinatie in )ederea preluarii produselor4 d) transportul )a fi insotit de un ordin de transport e is de agentul econo ic si care )a cuprinde ruta* cantitatea* i(locul de transport si nu ele delegatului4 e) este inter'is transportul produselor de u' fitosanitar i preuna cu alte persoane* ali ente* fura(e* apa potabila sau folosirea la transportul produselor de u' fitosanitar a i(loacelor destinate special transportului de persoane sau ali ente4 f) transportul produselor infla abile si a celor cu punct de infla abilitate sca'ut pe ti p calduros se )a face in )ase acoperite cu saci sau foi de cort u e'ite.

/(3( Masuri de securitate a "uncii la depozitarea produselor de uz fitosanitar

Se )or respecta ur atoarele asuri5 a) depo'itarea si pastrarea produselor de u' fitosanitar se face in aga'ii sau incaperi destinate si a ena(ate special4 aga'iile )or a)ea pa)i entul i per eabili'at si )or fi dotate cu cantare* instalatii de apa b) potabila* de indepartare a re'iduurilor lic+ide si de epurare a acestora* precu si de instalatii de )entilatie ecanica si pic+et pentru

25

stingerea incendiilor. ;u se )a intra cu foc desc+is in locurile unde sunt lic+ide infla a bile4 c) produsele de u' fitosanitar care se pot autoaprinde se pastrea'a pe palete in strat de doi* trei saci.4 d) incaperile de distibuire )or a)ea asigurata )entilatia naturala necesara4 e) pastrarea aterialelor de protectie si a trusei de pri ,a(utor* precu si operatiile de inregistrare a intrarilor si li)rarilor de produse de u' fitosanitar* se )or face in spatii separate de locul de pastrare a produselor de u' fitosanitar4 f) eliberarea produselor de u' fitosanitar din incaperile de distributie se )a face nu ai pe ba'a aprobarii date de conducatorul agentului econo ic4 g) cantitatile de produse de u' fitosanitar nefolosite )or fi inapoiate la depo'it i ediat dupa ter inarea lucrarii4 +) aga'inerul )a sta in depo'it nu ai in ti pul pri irii sau eliberarii produselor de u' fitosanitar4 el are obligatia de a lua asuri de deconta inare sau* dupa ca'* de distrugere a a bala(elor dupa eliberarea produselor de u' fitosanitar4 i) aga'inerul si salariatii care il a(uta )or purta ec+ipa entul de protectie pe toata perioada de pri ire si eliberare de produselor de u' fitosanitar* iar in ca'ul fu igatiilor* )or purta si asca de ga'e4 () aga'inerul )a pastra registrul special de e)identa a produselor de u' fitosanitar intrate si li)rate pe sorti ente si cantitate4 =) aga'inerul )a fi nu it* in conditiile legii* prin deci'ie* de conducatorul unitatii si )a fi instruit asupra to$icitatii produselor pe care le anipulea'a4 l) este inter'isa incal'irea cu sobe a aga'iilor de produse de u' fitosanitar4 ) in aga'ia in care se depo'itea'a produsele de u' fitosanitar nu se )or depo'ita sub nici un oti) ali ente* fura(e* obiecte casnice* i braca inte sau alte ateriale4 n) intre aga'ia cu produse de u' fitosanitar si cladirile social, ad inistrati)e* locuinte* surse de apa potabila sau ape curgatoare* trebuie sa fie o distanta de cel putin 3/ 4 o) in aga'ii* produsele se depo'itea'a pe sorti ente. Fiecare sorti ent se )a arca cu o tablita )i'ibila cu denu irea produsului* scrisa cu alb pe fondul culorii grupei de to$icitate.

26

/(4( Masuri ce se au in 'edere la utilizarea produselor de uz fitosanitar

Efectuarea trata entelor cu produse de u' fitosanitar se )a e$ecuta nu ai pe ba'a buletinelor de a)erti'are e ise de statiile de progno'a si a)erti'are ale Inspectoratului Kudetean de Protectie a Plantelor si Carantina Fitosanitara si a unitatilor sil)ice* ce )or fi tri ise beneficiarilor de terenuri agricole. In ti pul utili'arii acestor produse se )or respecta ur atoarele asuri5 a) folosirea de aparate si utila(e certificate din punct de )edere al calitatii de securitate a uncii 6CS@-.* CS@-2L) care dupa ter inarea lucrarii se )or deconta ina si se )or pastra corespun'ator* in locuri special dese nate4 b) efectuarea fara aparatura a trata entelor cu produse de u' fitosanitar este inter'isa cu e$ceptia o elilor otra)ite* care pot fi aplicate anual* cu respectarea asurilor de protectie a operatorilor4 c) se nali'area prin indicatoare speciale a 'onelor tratate* cu inscrierea perioadei de interdictie a circulatiei persoanelor si a pasunatului4 d) trata entele a)io cu produse de u' fitosanitar se )or efectua nu ai in cursul di inetii sau dupa a ia'a* cand te peratura nu depaseste 2/oC4 e) trata entul prin stropiri sau prafuiri este indicat sa se faca pe ti p linistit. In ca' de )ant* operatiunile )or fi conduse astfel incat praful sau solutia sa fie indreptate in directia )antului* o ul a)and )antul in spate4 f) cand lucrea'a ai ulti uncitori pe acelasi lot* ei trebuie sa fie ase'ati in diagonala* astfel ca substanta pul)eri'ata sa nu patrunda in 'ona )ecinului4 g) prepararea solutiilor de produse de u' fitosanitar se )a face in locuri alese special* situate la ce putin 2// de locuinte* surse de apa potabila* fura(e* i pre( uite cu sant de o ca' a adanci e* pentru a nu se raspandi solutia si daca este posibil c+iar i pre( uite cu gard pentru a nu patrunde in acest loc ani alele. 7ocul de preparare )a fi pa'it4 +) butoaiele* galetile* asurile de do'are etc.* pentru prepararea solutiilor* nu )or fi folosite sub nici un oti) in alte scopuri 6u' casnic sau pentru adapatul ani alelor)4

27

i) sunt inter'ise odi+na* fu atul* ser)irea esei* consu area bauturilor* apei potabile sau depo'itarea i braca intei personale si a ali entelor* de catre personalul folosit la prepararea solutiilor sau la stropiri* pe locul unde se prepara solutia4 () locul de pregatire a solutiilor )a fi arcat cu o placarda pe care se )a scrie5 78C PE;#R0 PRE9!#IRE! S870#II78R #8MICE. &upa ter inarea lucrarii* se )a curati prin ra'uire cu sapa* iar ceea ce a re'ultat din acesta operatie se )a ingropa in od obligatoriu cat ai departe de sursele de apa potabila4 =) substantele ra ase nefolosite* la sfarsitul 'ilei de unca )or fi predate obligatoriu la aga'iile speciale. In ca'ul cand aga'iile speciale sunt situate la distante ai ari de locul de unca* se )or organi'a aga'ii oca'ionale* in care produsele )or fi pastrate sub c+eie si pa'ite4 l) personalul folosit la prepararea solutiilor de stropit )a fi instruit* pentru respectare a regulilor de protectie a uncii si )a cunoste precis do'ele si concentratiile produselor folosite.

/(5( Masuri ce trebuie respectate la efectuarea trata"entelor de uz fitosanitar din aerona'e0

a) aerona)ele )or fi pre)a'ute cu dispo'iti)e speciale de lestare4 b) incarcarea aerona)elor cu produse de u' fitosanitar lic+ide se )a efectua nu ai ecani'at* incarcarea anuala fiind inter'isa4 c) instruirea personalului na)igant si terestru cu pri)ire la to$icitatea produselor de u' fitosanitar si riscurile pentru populatie* precu si cu pri)ire la respectarea nor elor de protectie a uncii pentru pre)enirea accidentelor4 d) decona inarea aerona)ei de catre personalul de deser)ire* i ediat dupa ter inarea operatiunilor de prafuire sau stropire4 e) tratarea pe cale aeriana cu pesticide din grupele I si a II,a de to$icitate este inter'isa4 f) salariatii se nali'atori folositi la lucrarile de stropit sau prafuit cu a)ioanele )or purta obligatoruNiu ec+ipa entul indi)idual de protectie. 7a efectuarea trata entului cu produse de u' fitosanitar al se intelor pentru se anat se )or a)ea in )edere u atoarele5

28

a) efectuarea trata entului se )a face nu ai cu asini si aparate sau dispo'iti)e speciale* in incaperi anu e re'er)ate* in care trebuie sa fie asigurata o )entilatie corespun'atoare* trata entele pot fi efectuate si pe platfor e desc+ise* daca sunt situate la o distanta de cel putin 2// de locuinte* sectoare 'oote+nice* surse de apa potabila4 b) tratare ase intelor cu produse de u' fitosanitar din grupele I si II de to$icitate de catre persoane fi'ice sau (uridice neautori'ate este inter'isa4 c) descarcarea se intelor tratate* din asini* aparate sau dispo'iti)e se )a face in saci de aterial co pact* pe care se )a arca5 !#E;#IE G SE%I;#E 8#R!>I#EO4 d) se intele se )or pastra in saci* in aga'ii speciale* sub c+eie4 este inter'isa pastratrea in aceeasi aga'ie a ali entelor si fura(elor4 e) eliberarea se intelor tratate se )a face nu ai pe ba'a dispo'itiei scrise a conducatorului agentului econo ic. Se intele neutili'ate in 'iua respecti)a* )or fi readuse la aga'ie4 f) la ter inarea operatiunii de tratatre* asinile* aparatele si dispo'iti)ele folosite )or fi deconta inate4 g) transportul se intelor se )a face in saci din aterial co pact4 este inter'is transportul acestor se inte i preuna cu ali ente si fura(e4 +) se )a a)ea gri(a ca se intele tratate sa nu cada pe sol* de unde pot fi adunate de copii sau pasari.Sunt inter'ise tratatrea si co erciali'are precu si utili'area de sa anta tratata cu produsele din grupele I si II de to$icitate de catre persoane fi'ice sau (uridice neautori'ate. Este inter'isa utili'area in scop ali entar sau fura(er a se intelor tratate cu produse de u' fitosanitar.

/(6( 1a dezinsectia prin fu"i*anti 2*azare+ a ,a"barelor si depozitelor se 'or a'ea in 'edere ur"atoarele0
a) de'insectia )a fi facuta nu ai de catre ec+ipe de specialisti sau grupe de salariati instruiti in acest scop4 b) inainte de a incepe operatiile de fu igare* se )a inter'ice accesul persoanelor straine in 'ona respecti)a * iar in (urul cladirii in care se fac aceste operatii se )or instala tablite cu entiunea5 !#E;#IE 9!PE #8MICE4

c) persoanele care e$ecuta operatiile de fu igare )or purta obligatoriu ec+ipa entul indi)idual de protectie* iar trata entele )or fi efectuate nu ai cand te peratura interioara a cladirii este sub 33oC4 d) conducatorul ec+ipei )a elibera* dupa ter inarea operatiilor* o do)ada scrisa din care sa re'ulte data la care i obilul respecti) poate fi folosit4 e) tratarea cu fu iganti a solului se )a e$ecuta e$clusi) cu i(loace atestate din punct de )edere al securitatii uncii 6CS@-.* CS4-2L).

CAP.5. $fectele ecolo"ice ale utilizarii pesticidelor

E$pansiunea utili'arii pesticidelor s,a do)edit deosebit de utila. Stagnarea aparenta a productiei dupa anul 1-2/ se e$plica prin spectaculoasa crestere a eficacitatii noilor produse sinteti'ate* in ulti ii 13 ani. &e altfel* in ulti ii ani s,a sc+i bat raportul dintre insecticide si erbicide in fa)oarea erbicidelor. Scaderea productiei de &&# si de alti co pusi organo,clorurati* ur ata c+iar de interdictia utili'arii lor* in cea ai are parte a tarilor industriali'ate* este co pensata prin cresterea productiei de esteri fosforici* carbonati*etc. &ispersia pesticidelor se face in functie de tipul de agrosiste * s,a de onstrat ca 3/E din cantitate* in o entul aplicarii* c+iar si in ca'ul celor putin )olatile* trece direct in at osfera. !ceasta cantitate* care nu atinge culturile* este antrenata de )ant si se )a depune pe alte soluri si oceane* in locuri* uneori indepartate de 'onele tratate 6Q4 /// = )

3%

Poluarea ediului cu pesticide produce nu eroase perturbati ecologice. !stfel* lipsa de specificitate face ca to$icitatea sa se anifeste si asupra 5 populatiei ga'da* populatiei ce ser)ea drept +rana* pradatorilor*etc.* cu repercursiunile lor. Materiale plastice !u o co po'itie co ple$a* in care produsul de ba'a este co pusul acro olecular6obtinut prin poli eri'are sau prin policondensare)* iar alaturi de el se ai afla plastifianti* pig enti* ateriale de u pluturasi* e)entual* aditi)i ca 5 stabili'anti* lubrifianti* substante ignifuge* fungicide* etc. Proble a to$icitatii fiecarui co ponent al aterialelor plastice trebuie bine satbilita* ai ales* pentru aterialele utili'ate la 5 confectionarea i braca intei si incalta intei* (ucarii pentru copii* prote'e dentare* )ase* obiecte* a bala(e destinate pentru a prepara* cantari* acoperi sau conser)a produse ali entare si far aceutice* etc. -ubstantele "acro"oleculare sunt insolubile in apa* inerte* din punct de )edere c+i ic* fata de organis ele )ii* in sc+i b ono erii re'iduali sunt reacti)i si to$ici. Plastifiantii sunt* in general* substante organice cu )olatilitate foarte sca'uta* pentru a conser)a plasticitatea aterialului plastic* si poate a(unge pana la 1/E din asa lui #ricre'il fosfatul* 6C:3C1:48)3P84 un bun plastifiant si ignifug* dar to$ic* a fost ult ti p utili'at. In 1-4-* in 9er ania* s,a produs un accident de asa* deoarece a fost utili'ata ca a bala(* pentru produse ali entare* policlorura de )inil* ce continea ca plastifiant tricre'il fosfatul. !sta'i se utili'ea'a unii plastifianti ai putin to$ici ca* de e$e plu 5 ftalatii de alcooli superiori* parafinele clorurate*etc. Pi*"entii sunt co pusi colorati* pe ba'a de !s* Pb*Cr*Cu. Sunt* in general to$ici* de e$e plu5 arseniul de cupru* ceru'a 6PbC83)* titanatul de plu b* iniul de plu b* rosu de cro * etc. S,a constatat din studii to$icologice de lunga durata ca unii pig enti ar parea inofensi)i* dupa proprietatile initiale* dar au actiune cancerigena in ti p. Materialele de u"plutura si de ar"are pot fi 5 talcul* ica* calcarul* bu bacul* +artia* fibre di)erse* etc. 4 acestea nu sunt to$ice. -tabilizantii trebuie sa conser)e proprietatile aterialelor plastice la actiunea lu inii* caldurii si o$idarii. &e e$e plu* policlorura de )inil* sub influenta caldurii si a lu inii* pierde acidul clor+idric si se transfor a intr, un co pus nesaturat* care reactionea'a cu o$igenul din aer* pier'andu,si din calitati.

3$

Stabili'antii in acest ca'* pot fi co pusi ai etalelor* care actionea'a pentru entinerea :C7 in co po'itia poli erului. 1ubrifiantii sunt utili'ati pentru a usura scoaterea din for e a produselor. In acest scop se folosesc sarurile de Pb* Pn* Ca ale aci'ilor grasi si unele ceruri. Pentru a bala(ele ali entare si far aceutice sunt utili'ati 5 stearatul de calciu si cerurile. &atalizatorii accelerea'a reactia de poli eri'are sau de policondensare.#rebuie e)itati catali'atorii* o$i'i sau saruri ale etalelor to$ice 5 Pb* :g* %n* Pn* etc. -ubstantele i*nifu*e aresc re'istenta la infla abilitate a aterialelor plastice. Se folosesc in acest scop fosfatii organici. -ubstantele fun*icide sunt ai rar utili'ate in co po'itia aterialelor plastice* sunt substante to$ice6 sarurile de :g)4 sunt folosite pentru a i piedica degradarea lor de catre spori si ciuperci. Cercetarile din ulti a )re e* ur aresc inlocuirea co pusilor to$ici* pe ba'a de Pb* :g* Cd* !s* cu co pusi neto$ici* pe ba'a de Ca* cat si a co pusilor cu iros neplacut6dilaurat) cu co pusi cu iros agreabil6dioctil ftalat,&8P* dibutil ftalat,&"P). !sa se poate e$plica si atacul oliilor asupra aterialelor plastice actuale. %aterialele plastice care eliberea'a co pusi to$ici* pro)oaca intoleranta asupra pielii. Cele ce intra in contact direct cu organis ele )ii sau cu ali entele trebuie controlate* prin anali'e c+i ico,to$icologice* daca indeplinesc anu ite nor e sanitare. &in nefericire* ulte sunt ca'urile cand to$icitatea unor astfel de co pusi este pusa in e)identa de abia dupa producerea unui accident in asa. &e e$e plu* in 1-.4* au fost introduse in carantina 4-3 fer e din S0!6statul %ic+igan)* dupa care au fost sacrificate si ingropate 13 4-/ bo)ine* 2 .// porcine* 1 2// o)ine si 1 3// /// pasari. In ur a cercetarilor de laborator s,a gasit cau'a i bolna)irii ani alelor* si in od indirect si a oa enilor* care au consu at produsele lor. ! fost )orba de o substanta c+i ica,polibro ura de bifenil6P""), care nici nu era anuntata printre poluanti. P"" este utili'ata in co po'itia unor ase plastice 613E) pentru a le i bunatati stabilitatea ter ica. Ea se producea in aceeasi intrprindere care obtinea si un supli ent de +rana pentru ani ale* pe ba'a de %g8. &intr,o greseala au fost incarcati doi saci cu P"" alaturi de cei cu +rana* ceea ce a facut ca substanta to$ica sa intre in +rana ani alelor.

32

7uandu,se in studiu* ai atent* cu aceasta oca'ie* P"",ului i s,au stabilit si c. .a.,urile pentru 5 carne si unt /*3 pp * oua si +rana ani alelor de /*/3pp * entionandu,se ca ani alele into$icate contineau 2 42/ pp in grasi ea corporala. S,a ai esti at ca pestii e$pusi in apele poluate cu acest poluant* tip de doua sapta ani* acu ulea'a de 1//// de ori ai ult agent to$ic decat in apele naturale nepoluate. Punerea in e)identa a to$icitatii acestui poluant nu a eli inat insa pericolul potential ce il repre'inta pentru alte e)entuale accidente in asa. %aterialele plastice ce au in co po'itie P""* pentru cresterea stabilitatii ter ice* au o larga utili'are* in produse a caror )iata este de 3,1/ ani* dupa care ingroase depo'itele de deseuri* intrand astfel in ciclul ecologic. &e aceea* trebuie gasita o solutie rationala* nepoluanta si bine controlata* de distrugere de fapt* nu nu ai a acestor deseuri ci a tuturor deseurilor* ce contin ateriale plastice.

Detergenti
!u fost sinteti'ati si utili'ati inca din 1-3/* pentru proprietatile lor tensioacti)e. Ei contin substanta de ba'a* tensioacti)a6anionica* cationica sau neionica) si aditi)i 6parfu uri* agenti de albire*en'i e* etc) * a caror to$icitate nu este negli(abila pentru )ietuitoarele ac)atice. Cei ai utili'ati sunt detergentii anionici deoarece sunt cei ai putin to$ici. !cestia sunt co pusi de tipul alc+il ben'en sulfonatilor 5 tetrapropilen ben'en sulfonat de sodiu 6#"S)* nebiodegradabili si alc+il sulfonatul liniar* bodegradabil --E. &etergentii neionici 6 onolauratul de polietilen glicol)* sunt in edie de doua ori ai to$ici decat cei anionici Cei cationici 6clorura de ben'il etildietanol a oniu) sun cei ai to$ici dintre detergenti* pentru organis ele arine. Ei distrug icroflora algala si bacteriana a apelor* ceea ce conduce* pe de o parte* la di inuarea +ranei )egetale si ani ale pentru fauna ac)atica* iar pe de alta parte in+iba acti)area bacteriilor aerobe din cadrul procesului natural de autopurificare cat si pe cel din statiile de epurare.

Medicamente
Efectele binefacatoare ale edica entelor le stau in balanta efectele lor to$ice* de aceea ad inistrarea lor este li itata si supra)eg+eata. &esi to$icologii detin o serie de date asupra actiunii to$ice a edica entelor* totusi ar ai trebui adancite studiile pri)ind efectele acestora intr,o ad inistrare indelungata.

33

Pana nu de ult* ben'pirenul si alte +idrocarburi policiclice aro atice erau considerati agentii poluanti cei ai cancerigeni. In ur a unor cercetari ai recente a re'ultat ca nitro'a inele sunt* pana in pre'ent* cei ai cancerigeni co pusi. 8data cu perfectionarea etodelor de detectare si de do'are a nitro'a inelor s,a constatat ca ele sunt pre'ente in ali ente edica ente si in organis e )ii. !stfel s,a deter inat ca intr,o portie de sala sau sunca conser)ata cu nitriti e$ista tot atatea nitro'a ine cat se afla in 1/ tablete de pira idon* iar din fu ul unei singure tigari se ingerea'a de la 1/ la 1// de ori ai ulte nitro'a ine decat printr,un pran' intreg cu sala . In ad inistrarea antibioticelor de tipul eritro icinei si a clora fenicolului are loc* de fapt* si o in+ibare a sinte'ei proteinelor. !stfel la foetusi clora fenicolul are actiune to$ica asupra organelor for atoare de sange* conducand* de ulte ori* la decese inainte de nastere. #etraciclina produce la copiii ici o de')oltare defectuoasa a oaselor si dintilor* iar la adulti afectiuni ale ficatului.

CAP. . Aspecte actuale ale folosirii pesticidelor. Perspecti(e

Cresterea cantitati)a a folosirii substantelor pesticide persistente si perspecti)a sc+i barii ec+ilibrului biologic* cu posibilitatea de afectare a(ora a o ului* ridica proble e deosebit de greu de re'ol)at intrucat pe plan ondial acestea repre'inta peste (u atate din totalul insecticidelor folosite. Pentru co baterea efectelor negati)e ale pesticidelor persistente* in perspecti)a este necesara inlocuirea acestor substante su altele* ai putin sau deloc persistente.

34

In a(oritatea tarilor* apar tendinte nete de li itare a pesticidelor persistente* cu precadere a &&# si :C:. !cest fapt se reflecta in consu ul ondial de &&# care este in pre'ent de 2/////t solutie acti)a anual* ai sca'uta cu peste 3/E fata de cantitatea care se folosea in ur a cu 2,- ani. Re'ol)area proble ei apare insa foarte diferita de la tara la tara* in functie de gradul de de')oltare si de posibilitatile te+nico,econo ice. In ulte tari s,a reali'at inter'icerea folosirii &&# * iar in altele s,a +otarat restrangerea i portanta a 'onelor tratate. 0n e$e plu e)ident de reducere il pre'inta S0!* care in inter)al de aproape un deceniu 61-3-, 1-12) a redus folosirea pesticidelor organoclorurate de la 2/*. ii tone substanta acti)e la 32*3 ii tone. In tarile in curs de de')oltare 6India* %e$ic* etc)* insa situatia se pre'inta altfel* adica &&# se foloseste in cantitati ari* c+iar in crestere de la an la an. Proble a stringenta a inlocuirii acestor produse pri ordiale folosite in agricultura )a trena poate ai ult de un deceniu* deoarece argu entele stiintifice pre'ente nu sunt suficiente de unitare si* e)ident* aceasta situatie are i plicatii econo ice si co erciale. !ctiunea de inlocuire a acestor produse se afla inca la pri ele inceputuri. #endintele de inlocuire in unele tari cu produse organofosforice si carba ice nu au con)ins* deoarece se pare ca in special fungicidele carba ice au o actiune cronica cancerigena. Cat pri)este odul de folosire a pesticidelor organoclorurate* ca dealtfel al tuturor substantelor c+i ice* riscurile noci)e se pot reduce ult prin a eliorarea procedeelor utili'ate in practica* de la a)i'area productiei anu itor substante si de la conditiile de fabricatie si transport* pana la odul de raspandire a lor pe suprafetele agricole* de depo'itare si anipulare. &in cele pre'entate* re'ulta ca substantele c+i ice folosite in practica agro'oote+nica si in profila$ia bolilor epide ice* considerate la inceput nu ai ca i(loace sal)atoare pentru oa eni* pot constitui ari pericole pentru sanatate* fiind necesare asuri (udicioase de selectie si utili'are pentru a beneficia cat ai ult de pe ur a actiunilor lor po'iti)e si a di inua pana la e$cludere pe cele negati)e. Pentru )iitor* se i pune studiul aprofundat si ultilateral al substantelor noi si al caror noi procedee introduse in ecosiste e de stiinta si te+nica* pentru a descoperi la ti p* inainte de e$tinderea folosirii in practica* nu nu ai efectele directe* e)idente* ci si pe cele indirecte* ascunse* secundare* acestea a)and o are inse natate pentru ecologia u ana.

35

CAP.!. Norme de protecia muncii n laboratorul de chimie

Pentru a preveni accidentele n laboratorul de chimie, se vor respecta urmtoarele reguli generale de tehnica securitii muncii: Intrarea n laboratorul de chimie se face abia dup terminarea pauzei. Este interzis alergatul n laborator. Persoanele cu prul lung i l vor str!nge la spate n timpul efecturii e"perimentelor chimice. #u se consum butur sau m!ncare n laboratorul de chimie. $v!nd rol de protecie a pielii i mbrcmintei, purtarea halatului este obligatorie pentru orice persoan care lucreaz n laborator. %alatul trebuie s fie alb, curat, confecionat din p!nz de bumbac. &a efectuarea unor e"periene e"plozive este necesar purtarea ochelarilor de protecie. 'e va pstra ordinea i curenia pe mesele de lucru ale elevilor. Pentru evitarea unor reacii secundare vesela i aparatura de laborator se utilizeaz doar n stare perfect de curenie. $cestea se vor spla cu amestecuri alcaline i ap distilat, fr a se utiliza

36

nisipul, deoarece la vasele de sticl apar fisuri i la nclzire sticla se va sparge uor. &ucrrile de laborator se vor efectua cu cantitile de substane indicate n instruciuni, cu vase i aparatur adecvate lucrrilor, dup verificarea prealabil a aparaturii respective. Este strict interzis folosirea reactivilor din ambala(e fr etichet. 'e interzice categoric gustarea i chiar contactul cu pielea a substanelor chimice. )irosirea substanelor se va face cu gri(, prin inerea vasului la distan i apropierea vaporilor care se dega( prin micarea m!inii deasupra acestuia. )anipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate. 'oluiile de reactivi pentru analiz nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon ci mai nt!i se toarn cantitatea necesar ntr un pahar curat, din care apoi se face pipetarea. 'e va avea n vedere ca la transvazarea lichidelor s se in borcanul cu eticheta spre palm pentru a evita deteriorarea acesteia. 'ubstanele foarte volatile se manipuleaz n nie i deasupra unei chiuvete. *n cazul n care se lucreaz cu substane inflamabile, este necesar stingerea surselor de cldur din laborator. +rice nceput de incendiu provocat de substane volatile inflamabile se oprete imediat, dup caz, cu nisip, o ptur sau cu e"tinctorul.

37

 #u este permis impurificarea reactivilor n timpul manipulrii. #u este permis folosirea aceleaiai ustensile pentru mai muli reactivi dec!t dup splare i uscare. ,eactivii nu vor fi c!ntrii direct pe talerele balanei, ci pe sticle de ceas sau n fiole de c!ntrire, iar cei ur!t mirositori sau to"ici numai n flacoane nchise. $cizii concentrai -%.'+/, %0l, %#+1 etc.2 se toarn cu mare atenie, terg!ndu se picturile prelinse cu azbest i apoi cu c!rp sau h!rtie. ,miele de substane periculoase -metale alcaline, fosfor, acizi concentrai, baze etc.2 nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca e"plozii puternice i aciuni corozive i, de aceea, vor fi introduse n vase speciale i neutralizate. 3e asemenea, lichidele nemiscibile cu apa i inflamabile -benzina, benzenul etc.2 nu se vor arunca la canal, deoarece n spaiul subteran al canalizrii se vor evapora, form!nd amestecuri e"plozive cu aerul ce pot e"ploda la aruncarea n canal a chibriturilor sau igrilor aprinse. 'e interzice ndreptarea eprubetei cu orificiul ctre colegi n cazul nclzirii la flacr. )anipularea reactivilor e"plozivi -nitroderivai, clorai, perclorai, pero"izi, acic percloric etc.2 trebuie fcut cu foarte mare atenie. #u este permis lovirea substanelor care e"plodeaz sau nclzirea lor la o temperatur apropiat de cea de descompunere. 4r!miarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, srurilor acidului cromic, a substanelor ce dau pulbere to"ic, precum i turnarea soluiilor de amoniac concentrat, trebuie s se e"ecute sub ni.

38

$cidul sulfuric concentrat se toarn ntotdeauna peste ap i nu invers, ncet i sub agitare, n vase rezistente la cldur, reacia fiind puternic e"oterm. $prinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita ptrunderea flacrei n interior. *n caz de ptrundere, se va nchide robinetul, ls!nd becul s se rceasc complet, dup care se va aprinde din nou, micor!nd curentul de aer. *n cazul robinetelor defecte, unde e"ist scpri de gaz, verificrile nu se fac cu chibrituri, ci prin pensulare cu soluie de spun. Este interzis aprinderea arztoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu bucele de h!rtie plimbate de la o mas la alta. Este interzis a se lsa aprinse becurile de gaz, lmpile de spirt sau alte aparate de nclzire, la plecarea din laborator, chiar i pentru scurt timp. *n cazul n care se descoper pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzin se va aerisi ncperea, prin deschiderea ferestrelor, p!n la dispariia complet a mirosului de gaz5 se vor stinge, totodat, becurile de gaz de la ventilul principal i celelalte surse de nclzire. 4olosirea sticlriei de laborator se va face cu respectarea urmtoarelor msuri de prevenire a accidentelor: prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor n stative se va efectua cu a(utorul clemelor prevzute cu aprtori de plut sau cauciuc5 paharele, baloanele i celelalte lichide de laborator ce conin lichide fierbini nu se pun direct pe mas,

ci pe o plac de azbest asu alte materiale termoizolante5 nclzirea vaselor cu perei subiri nu se face direct n flacr, ci pe o sit de azbest, sub agitare continu. 3up terminarea lucrrilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet, aez!ndu se la locul lor ntreaga aparatur, ustensilele i reactivii necesari lucrrii de laborator. &a plecarea din laboratorul de chimie se va avea n vedere verificarea instalaiilor electrice, de gaz i de ap.

4%