TEMA:

INFLUENTA PESTICIDELOR ASUPRA MEDIULUI

CUPRINS
I. ARGUMENT
II. CONTINUT
III. NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII
IV. DOCUMENTATIE NECESARA PENTRU ANGAJARE
V. BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
 Pesticidele care constituie astazi cea mai eficace arma de
protectie a culturilor nu trebuie deloc considerate ca aceea metoda
absoluta de confruntare cu daunatorii.
Ele trebuie considerate intodeauna ca o arma ,cu care se poate inerveni
suplimentar sau auxiliar.In contrast cu factori poluanti din mediu care
merita o tratare speciala pentru a fi eliminati ,exista insa si substante
numite biodegradabile ,care nu polueaza natura
Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din
sol,dar in aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele
ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei
organice in sol.
Dintre acestea ,cel din dintai sufera ramele ,care au rol primordial in
asigurarea fertilitati solului
Pesticidele sunt substante substante chimice utilizate pentru
combaterea speciilor considerate daunatoare economiei si sanatati
omului.
O data cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte
vietuitoare,deoarece pesticidele nu au proprietati selective .
Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in
mediu ,acumularea de reziduri in produsele alimentare ,infiltrarea
in sol,antrenarea in apele de siroire ,in rauri si lacuri,’’spalarea’’ in
straturile profunde ale solului ,in apa interstitiala si
freatica ,antrenarea in atmosfera de curentii de aer.
 CONTINUT

CAPITOLUL I :POLUAREA CU PESTICIDE

CAPITOLUL II :INFLUENTA PESTICIDELOR

CAPITOLUL III :COMBATEREA POLUARI CU

PESTICIDE

CAPITOLUL IV :PESTICIDE_SUBSTANTE CHIMICE

PERICULOASE
 CAPITOLUL I :POLUAREA CU
PESTICIDE

Pesticidele cu toxicitate mare sunt :

_Hidrocarburi colorate-DDT (diclor diferit – tricloretan)

_aldrinul

_ dieldrinul

_lindanul

_toxafenul

_Ierbicide- Nabam

_Fenoprop

Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor

economice produse de filoxera , de gandacul de Colorado, de
malarie sau tripanozomiaze.
Efectele alarmante ale utilizarii pesticidelor
– acumularea acestora in lungul lanturilor trofice de la baza
lantului (producatori primari) catre speciile de varf, avand ca prima
veriga plantele.

1. Dupa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza

pesticidele sunt : insecticidele (insecte) , rodenticide (rozatoare) ,
fungicide (ciuperci sau fungi) , ierbicide (buruieni).

2. Dupa origine si compozitia chimica sunt

organice si anorganice :
- pesticidele organice sunt naturale si de
sinteza. -naturale : piretrina , anabasina ,
nicotina-extrase din plante -de sinteza : substante
organoclorurate ( pe baza de hidrocarburi , cele mai utilizate),
substante organofosforice , carbonice , piretroizi
- pesticide
anorganice : sunt saruri de mercur si plumb , compusi cu arsenic ,
acid cianhidric , compusi ai borului , polisulfura de calciu si bariu.

3. Dupa toxicitate pot fi grupate in patru categorii :

-extrem de toxice
-puternic toxice
-moderat toxice
-slab toxice
4. Dupa modul de
prezentare pot fi: -solide
(granule , pulberi) -
lichide
-gazoase
 Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a
productiei agricole,prin distrugerea diferitilor daunatori care
provocau pierderi economice imense (mana cartofului, fainarea
vitei de vie,plosnitele cerealelor,filoxera,gandacul de
Colorado),dar a afectat calitatea produselor.A permis reducerea
drastica a cazurilor de malarie ,tripanosomoza,tifos exematic la
om.

S_au constatat si efectele ale pesticidelor ,pe masura ce a

crescut si s_a diversificat sinteza de compusi chimici de tipul
pesticidelor crescand rata similara si rezistenta daunatorilor la
compusi.
Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se
exercita prin :
_toxicitatea substantei active din produsul utilizat
_doza de substanta activa existenta in produsul comercial
_cantitatea de pesticid aplicata pe hectar
_remanenta substantelor toxice ,in produsele obtinute din
culturile respective,in sol,in apa.
_frecventa aplicarii tratamentului chimic.
_modul de aplicare_prin stropiri,prafuiri,gazari,ca granule.
_suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care
densitatea daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari
pierderi.

Din atmosfera pesticidelor pot ajunge din nou pe sol sau in

rauri,lacuri si mari unde sunt preluate de alge.Pesticidele decelate
astazi in unele alimente determina afectari ale functiei reproductive
a organismelor.
 Poluarea solului
Poluarea solului este cauzatade pulberile si gazele nocive
din aer ,de apele reziduale,de deseurile de natura industriala sau
menajera, dar mai ales de pesticide si ingrasaminte chimice folosite
in agricultura.
Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide
Notiunea de sol este indisolubil legata de
productivitate ,care depinde de ciclul de conversie,adica de viteza
repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex
pe care_l formeaza biocenozele solului care,la randul lor sunt
influentate,printre altele de chimizare in exces si unilaterala,ca si
de pesticidele ajunse in sol.

Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca

urmare a chimizarii,se recomanda asocierea ingrasamintelor
minerale cu cele organice ,sau alterarea administrarii lor,astfel ca
ingrasamintele organice sa fie administrate cel putin o data la 3_4
ani.
Folosite timp indelungat ,ingrasamintele chimice pot opri
reciclarea substantelor organice din solurile cultivate ,amenintand
grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice
reduce tot mai mult componentele organice si humusul din
sol.Aceasta are drept efect deteriorarea structurii
pedologice ,contribuind astfel la declinul complexului absorbant
argilo_humic din sol. Pesticidele cu mare
toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol , dar in
aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele ajunse
in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei
organice in sol. Dintre acestea , cel dintai sufera ramele , care au
rol primordial in asigurarea fertilitatii solului.
Omul , utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar
restrans de organisme ce echivleaza cu 0,5% din totalul speciilor
ce populeaza biosfera , dar ele actioneaza in mod cu totu diferit ,
asupra tuturor organizmelor. Administrarea lor este indreptata
asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati.
In prezent DDT-ul este
considerat ‘’cetateanul principal al globului’’ deoarece a fost gasit
peste tot de la cercul polar pana la ecuador.
Se apreciaza ca in
corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6 ppm. Din
cauza toxicitatii si remanentei sale mari , DDT-ul a fost interzis de
a mai fi folosit in numeroase tari , dar a fost inlocuit cu alte
substante organoclorurate la fel de toxice. Efecte
directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare
numar de indivizi ai populatiiei animale si vegetale din zonele
tratate.Pulverizarea inecticidelor din avioane ,deasupra padurilor
poate provoca intoxicatii puternice in special a faunei
forestiere.Astfel,folosirea abuziva a pulverizarii produselor
fitosanitare in S.U.A,impotriva furnicii Selonopsis acevissima a
avut drept rezultat,afectarea in proportie de 80% a avifaunei de pe
o suprafata de 110.000 kmp.
Tinand seama de foloasele pesticidelor in combaterea
diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor ,animalelor si
omului,dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave ca
factor poluant local si global,cu profunde consecinte asupra
ecosistemelor,asupra economiei si sanatati umane,problema
atitudinii omului fata de pesticide este complexa.
Producerea si utilizarea lor,decomdata nu poate fi oprita,dar
sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor
substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta.Folosirea
pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate,reprezinta o
masura eficienta de reducere a poluarii solului.
Alte produse care polueaza solul sunt :rezidurile solide de
la exploatarile miniere(sterilul de mina si din cariere),zgurile
metalurgice si de la termocentrale,deseurile rezultate de la
crescatoriile de animale,reziduurile provenite din industria
alimentara,deseurile casnice etc.Printr_o depozitare
nerationala,aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol
sau de alt interes economic.
 Evolutia cantitatii de reziduri,mereu in crestere,cu
tendintede dublare in urmatorii 10_15 ani,pune problema in
prezent si in perspectiva,privind organizarea de depozite menajere
in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care
decurg.Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si
totodata nepoluante.
Ca suport al vietii terestre,solul trebuie aparat de degradarile
produse de poluarile de tot felul,rezultate in urma activitatilor
umane.

Poluarea solurilor cu pesticide si efectele sale

Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important.Spre

deosebire de alte substante poluante,pesticidele sunt dispersate in
mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai
omului,animalelor domestice sau ai culturilor agricole.Suprafetele
afectate sunt considerabile.In S.U.A suprafetele tratate cu pesticide
ocupa 5% din teritoriu,iar in Franta anual se trateaza cca.18
milioane ha.
Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante
organice de sinteza.Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor
daunatoare (insecticide),a ciupercilor fitofage(fungicide),a
buruienilor din culturi(ierbicide),a razoarelor(rodenticide) sau a
nematodelor(nematocide).

Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaza in trei grupe

principale :organoclorurate,esteri si carbonati.
Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea
pesticidelor in agricultura(cresterea productiei,reducerea miini de
lucru etc.)utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si repetate
provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic.Aplicarea lor
provoaca o serie de modificari in ecosistemele in care au fost
introduse printre care se amintesc :
-ele prezinta un spectru de toxicitate foarte intens atit pentru
organismele animale cit si pentru cele vegetale ;
 _au un grad de selectivitate destul de redus si se
folosesc adeseori contra populatiilor si nu contra indivizilor ;
_efectul lor nu depinde de densitate desi aplicarea lor are in
vedere densitatea ;
_multe dintre ele au un grad de persistenta ridicat in sol care
poate fi de ordinul lunilor sau chiar al anilor;
_o parte din pesticide se disperseaza la distante foarte mari si
sunt incorporate in biomasa,in apele oceanelor sau in sol ;
Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are
importante consecinte asupra speciilor si biocenozelor.
Aceste efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care
afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura
biocenotica_cele care provoaca rupturi ale echilibrelor bicenotice.
Efectele demografice sunt imediate si rezulta din
toxicitatea specifica a pesticidelor.Ele se traduc din moartea unei
anumite proportii din efectivul populatiei contaminate cu atit mai
mare cu cat doza aplicata a fost mai ridicata.In acest fel, efectul lor
nu depinde de densitate.Efectele tratamentelor cu insecticide pot fi
directe sau indirecte.Cele directe sunt cele care afecteaza direct
populatiile unor specii de plante sau animale pentru care se face
administrarea pesticidelor sau a celor cotaminate accidental.In
aceasta categorie intra si efectele tratamentelor cu insecticide
asupra padurilor pentru combaterea defoliatorilor dar care
afecteaza si o parte din avifauna.
Efectele indirecte rezulta din trecerea pesticidelor in
biomasa cu acumulari la fiecare nivel trofic, astfel incat
concentratiile atinse in organismele consumatorilor carnivori sunt
intotdeauna ridicate.

Astfel plantele absorb si concentreaza o parte din

pesticidele ajunse in sol.In continuare insecticidele acumulate in
biomasa vegetala contamineaza intreg lantul trofic de consumatori
primari,secundari si tertiari.Spre exemplu,campania de eradictare a
scolitidelor ulmului in nord_estul S.U.A s_a dovedit catastrofala
pentru avifauna in special pentru mierla migratoare(Turdus
migratorius).
Efectele biocenotice indirecte se refera la reducerea
hranei disponibile pentru anumite specii si lanturi trofice,la
diminuarea locurilor de adapost iernat si cuibarire pentru unele
pasari.Contaminarea apelor dulci cu pesticide exercita o influenta
catastrofala asupra faunei ihtiologice , ca rezultat al reducerii
hranei prin saracirea zooplanctinului si a larvelor de insecte cu care
se hranesc pestii.
Un alt efect este legat de disparitia speciilor
concurente. Spre exemplu prin tratarea cu ierbicide a culturilor
agricole se reduce numarul speciilor de dicotiledonate si creste
proportia de graminee. Combaterile repetate determina o
degradare evidenta si uneori deosebita a echilibrelor naturale din
biocenoza.Folosirea pesticidelor poate favoriza inmultirea in masa
a unor specii de insecte pana atunci inofensive fie prin modificarea
competentei intraspecifice , fie prin reducerea presiunii
pradatorilor si parazitilor. Combaterea
daunatorilor culturilor cu pesticide (ierbicide) determina o reducere
a densitatilor biocenozelor din ecosistemele in care s-au folosit.

Folosirea combaterii cu ierbicide afecteaza sensibil si

sucesiunea speciilor si a biocenozelor. Folosirea unor ierbicide
putin selective are aceleasi efecte succesionale ca un incendiu.Ele
deci favorizeaza declansarea unor succesiuni sau blocheaza ritmul
si modifica sensul de desfasurare al acesteia.
Ploile acide sunt o alta cauza a poluarii solurilor
cu substante din atmosfera.Dupa cum se stie , ploile normale din
zonele nepoluate au un pH in jur de 5,65 datorat dioxidului de
carbon din atmosfera. Ploile acide au un pH sub 4 uneori chiar sub
3 datorita prezentei oxizilor de sulf si de azot din atmosfera.
 Prin combinarea lor
cu oxigenul acesti produsi dau nastere unor acizi dezhidratati ,
sulfuric si azotic.Acizii iau nastere si prin reactii fotochimice care
transforma oxizii in acizi. Ploile acide
determina mai intai o spalare a solului de elementele nutritive si o
crestere a aciditatii sale active. Aceasta crestere a aciditatii
influenteaza stabilirea si accesibilitatea unor elemente nutritive
precum si activitatea biologica din sol. Pesticidele
sunt substante naturale sau chimice , folosite pentru distrugerea
parazitilor vegetali si daunatorilor animali , care ataca plantele de
cultura. In functie de grupul de organisme asupra caruia actioneaza
, pesticidele se grupeaza in : -
acaricide
-insecticide
-funicide
-erbicide
-nematocide
Efecte :
1.poluarea cu pesticide utilizata este , in
general , superioara celei necesara pentru distrugerea parazitilor si
daunatorilor , existand supraincarcare voluntara a tratamentului ;
2.pesticidele afecteaza zone
foarte intinse,de milioane de hectare ;
3.marea stabilitate in sol a pesticidelor agraveaza si mai mult acest
tip de poluare ;
4.marea parte din daunatorii si parazitii impotriva carora
actioneaza pesticidele devin,cu timpul,rezistenti la acestea ;
5.folosirea abuziva de pesticide are drept urmare acumularea lor in
numeroase produse alimentare ;
6.degradeaza bicenozele din sol(dispar si specii care nu sunt
daunatoare omului) ;
7.dauneaza faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice
in sol ;
8.circula si se acumuleaza de_a lungul lanturilor trofice ;
9.are repercusiuni asupra procesului de humificare si fixare a
azotuluiin sol ;
10.franeaza descompunerea celulozei in sol ;

In contrast cu factori poluanti din mediu care merita o

tratare speciala pentru a fi eliminati,exista insa si substante,numite
biodegradabile,care nu polueaza natura.Un produs este numit
biodegradabil atunci cand se transforma,se descompun si se
elimina in mod natural.Resturile de mancare,hartie si materiale de
origine animala sau vegetala ,cum sunt bumbacul sau lana,sunt
biodegradabile.In schimb,numeroase materiale plastice nu
sunt.Rezistente la uzura ,la rupere si la actiuni chimice,ele
formeaza depozite dupa utilizare.Pentru aceste materiale,chimisti
au inventat metode de reciclare.Unele materiale plastice sunt rupte
in bucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor,a materialelor
de constructie sau pentru astfaltarea drumurilor.Alte materiale
plastice,care nu degajeaza gaze nocive,sunt arse si folosite la
incalzitul urban.Cu toate acestea ,in viitor se incearca punerea la
punct a unor materiale biodegradabile,care sa se descompuna tot
atat de natural ca si lemnul.Daca omenirea ar ramane in stadiul
actual de dezvoltare,ea ar fi nevoita sa-si semneze actul de deces
peste aproximativ 200 de ani.Asa ca este foarte important sa stim
mai multe despre poluare si despre felul in care aceasta actioneaza
asupra sanatatii noastre.Trebuie sa stim sa ne aparam
pamantul,caci el este pe zi ce trece mai poluat
 CAPITOLUL II :INFLUENTA PESTICIDELOR

Influenta pesticidelor se manifesta si printr-o intoxicatie

cronica,lenta,care duce la scaderea potentialului biotic :la populatia
pasarii gusa-rosie, unele femele nu mai oua,iar altele produc oua
sterile sau cu embrioni morti.Un alt proces dereglat de pesticide
este metabolismul calciului,din care cauza ,ouale au coaja friabila
si greutatea subnormala.
De asemenea ,la pelicani si pescarusi argintii,o parte din oua
sunt sterile si au coaja subtire si faramicioasa ,puii murind inainte
de a ajunge la dezvoltarea completa.Fiecare specie isi are spatiul
sau de existenta,de obicei constant dar care in anumite situatii se
modifica foarte mult ,fiind un indicator valoros al sensibilitatii
speciilor la modificarea mediului.Astfel,amfibianul Pelobates
Syriacus si-a redus foarte mult aria de raspandire in Dobrogea,ca
urmare a asasinarii si aridizari unor teritorii proprii ecologiei
lui.Foarte mult au de suferit si grupele rapitoarelor de zi sau
noapte,care,pe langa modificare conditiilor de mediu,sunt supuse
incontinu si actiunii de combatere pe linie cinegetica prin
impuscare si utilizarea otravurilor.
O influenta puternica asupra raspandirii populatiilor unor
specii de animale salbatice a exercitat-o si extinderea terenurilor
agricole in dauna celor forestiere.Inainte de taierea masiva a
padurilor si destelenirea terenurilor,soarecele Microtus arvalis se
intalnea in centrul partii europene a URSS prin luncile raurilor,pe
locurile padurilor arse sau rare,ocupand printre mamiferele de talie
mica unul dintre ultimele locuri.Dezvoltarea agriculturii a permis
acestei specii sa se extinda pe ogoare ,unde a devenit dintre cei mai
importanti daunatori.
Unele specii,avand o extindere determinate a valentei lor
ecologice fata de anumiti factori din natura,permit
identificarea,precizarea,semnalarea directa a unei anumite stari a
mediului prin reducerea sau marirea efectivelor lor.Astfel ,albinele
isi reduc numarul uneori pana la disparitia datorita dereglarii
aparatului digestiv ,ca urmare a inserarii polenului infestat cu
pesticide pe baza de arsenic.

O data cu trecerea la pasunatul extensive si

intensive al subalpinului carpatic,cu precadere dupa anul
1860,pastoritul transhumant,concomitent cu vanatorare abuziva,a
devenit si un factor ecologic tot mai marcant,fapt oglindit si pe
plan faunistic prin disparitia definitiva a marmotelor.Acelasi
proces a stat si la baza reducerii totale a caprelor negre din etajul
alpin al Carpatilor Orientali,fiind necesare ulterior actiunii de
reintroducere a acestor doua specii.
Un alt caz interesant este si inmultirea exagerata a unor
daunatori ca fluturii Rhyacionia Buoliana(ce ataca arborele tinar de
pin)si Lymantria Dispar(ce ataca arborele tinar de gorun) in
mediile cu emanatii de bioxid de sulf.
Biocenozele nu sunt combinatii intamplatoare de
organisme ,ci unitati functionale ,cu o anumita compozitie si
structura.Buna lor functionare este de foarte multe ori dereglata
atat prin introducerea sau scoaterea unor specii,cat si prin
modificarea mediului natural al biocenozei.Astfel ,in foarte multe
cazuri,speciile introduse cu intentii pozitive si-au inmultit
efectivele atat de mult incat au devenit daunatoare.Chiar daca o
astfel de actiune apare initial ca un succes
,ulterior poate provoca mari pierderi.
Desi actiunea antropica asupra mediului este infaptuita
deseori in scopuri nobile,ea are efecte malefice asupra
acestuia,astfel putem spune ca cel mai bun coordonator este natura
insasi.
Combaterea bolilor si a daunatorilor plantelor
cultivate,precum si a buruienilor cu produse chimice denumite
general pesticide ,determina pe langa scopul propus si
contaminarea solului cu reziduri ale acestor substante
care,acumulandu-se in timp,au efecte toxice asupra solului.
Rezidurile de pesticide,in special ale celor
organoclorurate ,se acumuleaza uneori in sol astfel incat
concentratiile lor maxime pot sa atinga valorii mari in stratul
arabil.Solul poate transmite pesticidele mediului sau unor
plante ,unde pot ramane chiar multi ani de la aplicare .
Pesticidele in sol sunt supuse la influente biotice sau abiotice
care ,determina degradarea lor.

Uneori mai ales in cazul solurilor nisipoase

irigate,rezidurile de pesticide ajung chiar in apele freatice.Un efect
deosebit de important al acumularii pesticidelor in sol il reprezinta
distrugerea ramelor ,care contribuie la cresterea fertilitatii si la
mentinerea structurii solului.Ele sunt foarte sensibile la pesticide
constatandu-se scaderea masiva a numarului lor si chiar disparitia
din multe zone.
Pesticidele afecteaza negativ inmultirea algelor si inhiba
fotosinteza lor.De asemenea unele pesticide inhiba procesul de
fixare a azotului de catre fixatori liberi.In « lista pesticidelor si a
altor produse de uz fitosanitar in Romania,1992 » este data o
impartire a pesticidelor in patru grupe dupa cum urmeaza :
_ grupa I contine produse extrem de toxice
_grupa II contine produse puternic toxice
_grupa III contine produse moderat toxice
_gruppaIV contine produse cu toxicitate redusa
 CAPITOLUL III :MASURI DE COMBATERE
A POLURII CU PESTICIDE

Masuri de combatere a poluarii cu pesticide,aparute in

numeroase cazuri,in mod cu totul neasteptat ,masurile de
indepartare a poluarii sunt diferite de la caz la caz si trebuie luate
pe loc.O prima masura si cea mai eficienta consta in intreruperea
administrarii pesticidului.In continuare ,trebuie determinata zona
afectata de poluare si in interiorul acesteia ,daca si
flora,fauna,solul,apa etc. au fost poluate , toate acestea stabilite pe
baza de analize de laborator.Dupa depoluarea intregii zone,
exploatarea acesteia poate continua.
Ideea de a aplica tratamentul cu pesticide in functie de
evolutia organismelor daunatoare,in anumite momente critice,nu
este noua.Ea a fost aplicata pentru mana vitei de vie inca de la
sfarsitul secolului trecut, cand au fost create in Franta primele statii
de avertizare a tratamentelor cu zeama brodeleza.
La noi in tara ,primele statii de avertizare au fost create
inca in 1927 .Treptat ,pe baza acumularii datelor privind biologia si
ecologia diferitilor daunatori, au fost puse la punct noi metode de
prognoza si avertizare.
In decursul anilor, pe aceasta cale a fost diminuat sensibil
numarul de tratamente, care se aplica cand organismul daunator nu
a aparut sau chiar daca a aparut e in densitati mici, neconstituind
un pericol pentru recolta.Deci exista cazuri in care se reuseste o
inlocuire totala a unor tratamente chimice cu alte metode
nepoluante ,in special biologice.
Cercetarile agronomilor , biogeneticienilor si
biotehnologilor multiplica solutiile alternative ale pesticidelor ,
solutii care sunt mai rentabile si mai putin nocive pentru mediul
inconjurator .
In acelasi timp ,pentru categoria cea mai numeroasa de
agricultori din lume ,micii fermieri din lumea a treia , cautarea
unor solutii noi nu este numai o reactie fata de riscuri si de restricti,
ci o necesitate , deoarece ei nu dispun de mijloacele de a practica o
lupta chimica prea costisitoare.

Avand in vedere multitudinea de aspecte negative ale

folosirii pesticidelor, chiar Banca Mondiala a recunoscut
necesitatea gasirii de alternative , de noi solutii si a adoptat in 1985
orientari privitoare la aceste proiecte.
In functie de grupa si de valorile admise prin STAS
pentru concentratiile pesticidelor, se determina datele de baza
pentru stabilirea masurilor de prevenire si ulterior a celor de
combatere a poluarii mediului.
Datorita efectelor puternice toxice ale unor pesticide,in
prezent se interzice utilizarea acestor substante atat pe plan
internationale , cat si la noi in tara.
Pe langa solutiile prezentate mai sus ar putea fi :
modificarea sistemelor de cultura.Toti agricultori impartasesc
teama ca practica monoculturii intensive in aceeasi regiune le
poate ruina productia.De exemplu, la bumbac care necesita mai
multe insecticide s-a constatat ca tratarea exclusiv chimica da
rezultate satisfacatoare o perioada scurta, 5 -15 ani, dupa care
dozele trebuie sporite, caci daunatorii devin rezistenti.
Asa ca sa-u cautat si aplicat noi metode.De exemplu , s-
au introdus insecte utile si s-a facut obligatorie semanarea unor
varietati timpurii in perioade precise si distrugerea resturilor
recoltate ,s-au practicat culturi_capcana, adica s-au introdus mici
parcele destinate atragerii daunatorilor.Alta metoda consta in
invelirea semintelor intr-un « cocon » ce contine produse chimice
corespunzatoare, eliberand elementele fertilizante si pesticidele
adaptate conditiilor particulare ale mediului.
Fabricantii insasi nu pot sa nu accepte evidenta :
practica actuala in materie de pesticide a demonstrat ca ea era
inacceptabila din punct de vedere social , ineficace din punct de
vedere social , ineficace din punct de vedere tehnologic si
nesanatoasa din punct de vedere economic.Trebuie deci gasite
solutii noi pentru ca agricultura sa poata produce fara sa faca rau .
In cele ce urmeaza se vor analiza pe cateva culturi
posibilitatile de diminuare a poluari cu pesticide.
Graul este una din culturile la care multa vreme s-au
aplicat putine pesticide .

Se trata doar samanta pentru combaterea

malurii.Treptat s
-au introdus tratamente chimice si pentru alte boli ale graului, dar
rar toate deodata.
In consecinta, fenomenele de poluare cuprind suprafete
mai restranse si numai atunci cand se suprapun toate atacurile
enumerate pe aceeasi parcela si uneori si a altor specii, asa cum se
intampla in cazul culturilor de grau dupa grau.
Introducerea prognozei si avertizarii a permis reducerea
suprafetelor tratate , iar pe unele s-a redus si numarul de
tratamente. In vederea reducerii cantitatilor de pesticide , pot
fi luate o serie de masuri cum sunt :
-introducerea pragului economic de
daunare ; -inlocuirea unor produse cu altele mai
active care se aplica in doze mai mici.
Imbunatatirea actualelor sisteme
de combatere rezida in introducerea de soiuri mai rezistente ,
elaborarea de noi mijloace biologice si introducerea unor pesticide
selective si nepersistente. Orezul - mai ales cel de
toamna-ocupa suprafete din ce in ce mai mari , ceea ce justifica
interesul crescand pentru reducerea pierderilor produse de boli ,
daunatori si buruieni. Bolile si daunatorii principali ai acestei
culturi fiind destul de numerosi , directia principala de combatere a
constituit-o mult timp utilizarea metodelor agrotehnice si in special
cultivarea de soiuri rezistente. Insa in momentul in care cultura s-a
intensificat si au aparut soiurile de mare productivitate , multe boli
si unii daunatori si-au intensificat atacul. De exemplu taciunele
zburator , fainarea , sfasierea frunzelor , afidele , mustele cerealelor
etc. Din aceste cauze tratamentele chimice in perioada de vegetatie
s-au extins.Totusi consumul de pesticide la diferite lucrari de
combatere se poate reduce daca se recurge la produse mai active
sau la elemente de combatere integranta.
Porumbul este cultura care la noi in tara se intinde pe
cea mai mare suprafata, deci tot ceea ce priveste tratarea chimica a
acestei culturi are mare importanta pentru fenomele de poluare.
Tratamentul standard cu amestec de erbicide nu
acopera toate situatiile posibile din aceasta cultura.

Adesea sunt necesare tratamente suplimentare si

exista riscul ca suprafetele tratate cu erbicide sa atinga 100%.In
acest caz diminuarea poluarii va trebui realizata prin descoperirea
de substante mai active , care sa se utilizeze in cantitati mici si sa
fie putin persistente.O atentie mare trebuie acordata si interactiuni
dintre insecticide si alte metode de combatere.S-a demonstrat , de
exemplu, ca eficacitatea insecticidelor creste atunci cand se aplica
in sistemul de lucrari minime.
In ansamblu, cultura porumbului nu are inca un
sistem complet de combatere integrata : eforturile in aceasta
directie vor rezolva si problema poluarii solului cu diferite
pesticide.
Floarea-soarelui - aceasta cultura este afectata de
mai putine specii de agenti fitopatogeni daunatori sau buruieni
decat alte culturi, dar care necesita totuii tratamente speciale.Noile
tehnologii si soiuri au dus la o crestere spectaculoasa a productiei,
dar au in general si multe probleme noi de protectie (putregaiul
capitulelor, putregaiul alb, buruieni problema etc.).Noile tehnologii
industriale contin din pacate putine elemente de integrare.Totusi in
cadrul acestora se pune mult accentul pe rezistenta soiurilor,
metode agrotehnice etc.
 Cartoful - complexul de masuri pentru combaterea
bolilor, buruienilor si daunatorilor cuprinde numeroase elemente
agrotehnice si de combatere chimica.
Combaterea integrala cuprinde urmatoarele
masuri :rotatia, ingrasaminte echilibrate si in special cu k care
sporeste rezistenta la boli, lucrari ale solului,soiuri rezistente sau
tolerante etc. Trebuie aratat insa ca fata de mana si gandacul de
Colorado, soiurile existente nu manifesta o rezistenta suficienta si
tratamentele chimice sunt necesare.
In literatura exista numeroase date privind
abordarea de pe pozitiile combaterii integrate a tehnologiilor de
combatere la cartof.Astfel de elemente de combatere sunt :
combaterea biologica, metodele de avertizare, producerea de
material saditor liber de viroze etc.Desi metodele gasite nu sunt
suficiente, elementele de integrare amintite mai sus limiteaza
considerabil fenomenele de poluare.

Sfecla de zahar - tratamentele chimice in cultura

sfeclei de zahar sunt foarte raspandite datorita varietatii mari de
daunatori, buruieni si agenti fitopatogeni si conceptiei gresite
predominante, dupa care , nefiind o cultura ce se consuma direct, ci
se prelucreaza in fabrici, se poate aplica orice substanta oricat ar fi
de toxica si persistenta.
Un rol insemnat in diminuarea poluarii il are
trecerea de la tratarea generalizata pe intreaga suprafata la tratarea
semintelor.Complexul de masuri de combatere a organismelor
daunatoare din cultura sfeclei prevede imbinarea rationala a
cultivarii de soiuri rezistente cu o serie de masuri profilactice,
agrotehnice(rotatia in special), biologice si chimice.
Complexele de masuri mai noi contin elemente de
integrare si multe metode agrotehnice, dar pesticidele recomandate
au o selectivitate limitata.
 Tomatele reprezinta cea mai importanta cultura
de legume, atat prin suprafetele ocupate, cat mai ales prin ponderea
lor in nutritie. Culturile sunt afectate de un numar insemnat de boli,
daunatori si buruieni, ceea ce a dus la elaborarea unor tehnologii de
combatere, in mare masura bazate pe produse chimice.Perspectiva
reducerii consumuluide pesticide la aceasta cultura rezida in
elaborarea de studii de combatere integrala, de aplicare a
metodelor de avertizare si gasirea de soiuri rezistente.
Marul - obtinerea de fructe de
calitate si a unei recolte bogate pe baza tehnologiilor moderne a
impus un numar mare de tratamente. In plus, aparitia de rase
rezistente ca si utilizarea de pesticide neselective au impus un
numar si mai mare de lucrari de protectie.
In reducerea
tratamentelor chimice un rol insemnat il joaca perfectionarea,
automatizarea si utilizarea masinilor electronice de calcul in
prognoza si avertizarea bolilor. De asemenea , un rol important il
joaca in combaterea metodele agrotehnice. De exemplu, stropirile
cu uleiuri parafinice si insecticide in momentul in care se deschid
mugurii etc.

Vita de vie – combatere

bolilor si daunatorilor vitei de vie este un domeniu al protectiei
plantelor, in care tratamentele chimice se aplica de mult si fara ele
cultura nu poate fi realizata. Adesea, metodele
chimice sunt unice, alte alternative pentru soiurile europene
neexistand. Cercetarile efectuate la noi arata ca exista posibilitati
de utilizare a unor mijloace biologice. Elementele variate de
combatere integrata pot fi recomandate in diferite tipuri de cultura.
Uneori se considera ca soiurile rezistente pot rezolva multe
probleme de protectie a vitei de vie.
Tinand seama de eforturile ce se fac, se poate
aprecia ca se vor gasi solutii de combatere integra.
In concluzie, prin descoperireade soiuri
rezistente, combinarea diferitelor tratamente chimice, efectuarea
studiilor pentru gasirea de noi metode de prognozare si avertizare
impreuna cu utilizarea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor
duc daca nu la combaterea cel putin la diminuarea poluarii.

CAPITOLUL IV :PESTICIDE, SUBSTANTE

CHIMICE PERICULOASE

La ora actuala in republica exista cca. 300 de depozite

cu substante daunatoare, care pot prezenta un pericol pentru
sanatatea oamenilor si mediului ambiant.Si numai unele corespund
cerintelor securitatii ecologice.Daca nu vor fi luate masurile
cuvenite acum, apoi peste un an, doi poate fi deja tarziu.Si intr-o
astfel de stare se afla 1/3 din toate depozitele.Unele din depozitele
de pesticide sunt deteriorate si fara acoperis.In toate depozitele
Republica Moldova se afla mult peste 1712 tone de pesticide
inutilizabile si interzise.Cota celor interzise a crescut de la 13% in
1993 pana la 51% in 2002.
Pericolul extrem de mare, prezentat de poluantii
organici persistenti este determinat de urmatoarele cauze :
_se mentin in mediul inconjurator un timp foarte
indelungat pana la descompunerea partiala sau dedlina ;
_se transporta(pe cale hidrica si eoliana) la distante
enorme de la sursa ;
_se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc
cu hrana, apa , aerul inspirat ;
_poseda actiune toxica.
 Principalele consecinte ale actiunii poluantilor organici
persistenti asupra organismului uman sunt :
_cresterea morbiditatii prin cancer ;
_dezvoltarea anormala;
_fertilitatea scazuta;
_slabirea imunitatii;
_reducerea capacitatilor intelectuale;
Deosebit de grave sunt repercusiunile actiunii acestor
substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici.In prezent
tara noastra este una din cele mai poluate din lume cu poluanti
organici persistenti, ca urmare a valorificarii intensive a solurilor,
aplicarii nejustificate a pesticidelor, inclusiv a celor interzise.

Conditiile pedo-climatice ale Moldovei sunt favorabile

pentru cultivarea unui sortiment larg de culturi agricole,totodata si
raspandirii multiplelor vatamatori si buriene.Aceasta circumstanta
determina necesitatea administrarii in agricultura a mijloacelor de
protectie a plantelor.Cele mai mari cantitati de pesticide in istoria
agriculturii Republici Moldovei au fost aplicate la sfarsitul anilor
1970 si inceputul anilor 1980.Astfel ponderea medie a pesticidelor
in republica in anul 1984 a atins 19,7 kg/ha de substanta activa,
valoare care de vreo cateva ori depasea nivelul mediu pentru
terenurile agricole din fosta URSS.
De astfel in Elvetia, desi in aceasta tara se gasea firma
producatoare de mijloace chimice de protectie a plantelor,
aplicarea anuala a pesticidelor nu depasea in aceea perioada 4
kg/ha.Administrarea in aceei ani in Republica Moldova a
volumului anormal, ecologic nejustificat, a mijloacelor chimice a
fost conditionata de implementarea in masa a asa-numitor
tehnologii industriale de cultivare agricole.
Tendinta spre majorarea sortimentului si cantitatii
mijloacelor chimice de protectie a plantelor in conditiile economiei
administrative de comanda era dictata de planificarea centralizata,
adeseori neglijandu-se consecintele posibile privind agravarea
situatiei ecologice.Inevitabil in atatea conditii a avut loc poluarea
solului si produselor agricole cu reziduuri de pesticide in
concentratii periculoase pentru sanatatea omului si a
animalelor.Astfel in anul 1984 continutul mediu de atrazin in
stratul arabil al solurilor agricole din zona de nord depasea limita
concentratiei admisibile de 5 ori, la sud de 2 ori, iar in centru de 50
de ori.Cantitati de acest erbicid ce depaseau limita concentratiei
admisibile, aprobata de serviciul fitosanitar, au fost stabilite si in
urmatorii 5 ani.
In aceea perioada de chimizare intensiva a agriculturii
au fost stabilite in solurile terenurilor cu culturi anuale si cantitati
de simazin care depaseau LCA.In unele cazuri s-a constatat
poluare de scurta durata a solului cu treflan si prometrin.In multe
livezi si vii au fost inregistrate poluari ale solurilor cu simazin si
DDT, cantitatile remanente ale carora depaseau LCA. Un impact
deosebit de daunator asupra sanatatii populatiei ii apartine
insecticidului DDT.

Acest preparat a fost interzis oficial pentru

administrarea inca din anul 1971 , dar fiind stocat in cantitati mari
prin depozitele gospodariile agricole, a fost utilizat in anii
urmatori, mai ales la culturile perene, producand o poluare
considerabila a mediului inconjurator.Astfel in anul 1992 cantitati
de DDT ce depaseau LCA au fost stabilite in solul campurilor cu
rosii din Niscani, judetul Ungheni, campurile cu diferite culturi din
Giurgiulesti, judetul Cahul.Acest pesticid se gaseste destul de
frecvent in soluri in toate zonele republicii.Ca rezultat al procesului
de descompunere si transformare a DDT-ului in sol apare
metabolismul DDE, care in cantitati mari este nociv.
Pe aceste campuri a fost stabilita o concentratie
considerabila a acestui compus pana la adancimea de 40 cm.La
adancimea 100-150 cm reziduuri de DDT si DDE nu au fost
depistate.In anul 2001 controlul asupra poluarii solului cu DDT a
fost efectuat in fostele judete Lapusna, Tighina, Ungheni, Soroca,
Edinet si UTAG. Nu au fost depistate cantitati care ar depasi limita
concentratiei admisibile (LCA).Cea mai mare concentratie in sol a
DDT-ului 0,5 LCA a fost stabilita in judetul Ungheni pe un camp
cu floarea-soarelui cu suprafata de 95 ha.
Continutul mediu al acestui preparat in sol, in
comparatie cu anul 2000, s-a redus la toate culturile de la 0,2 la
0,09 LCA. In toate probele de sol prelevate in anul 2000 din
diferite zone ale tarii nu au fost inregistrate concentratii evidente
de erbicide de tipul SIM-TRIAZIN. Preparatele chimice ce contin
cupru sunt larg administrate la protectia livezilor, viilor contra
vatamatorilor si bolilor.Se aplica separat si in amestec cu alte
preparate organice.Depasiri ale LCA de catre cuprul mobil au fost
inregistrate pe terenurile investigate din judetele Soroca in 52% de
probe, Lapusna 12 %, UATG 3,3 10 7 %.
Ca urmare al declinului economic, pe parcursul
ultimului deceniu cantitatea pesticidelor administate in republica
nu atinge 2 kg/ha.Volumul total al aplicarii pesticidelor s-a
micsorat de 5 ori, inclusiv a fungicidelor de 3,5 ori, insecticidelor
de 15 ori, erbicidelor de 16 ori.

S-au redus si suprafetele tratate cu pesticide de la 4,5

mln.ha in anul 1985, pana la 1,08 mln.ha in 1998.
Daca in 1985 in mediu au fost efectuate 1,8 lucrari cu
pesticide la o unitate de suprafata de terenuri agricole, apoi in anul
1998 numai 0,29.Ca rezultat al micsorarii considerabile a
volumului de administrare a mijloacelor chimice de protectie a
plantelor a avut loc o asanare a mediului.De notat ca reducerea
cantitatilor reziduurilor de pesticide in sol nu s-a produs
proportional cu miscarea volumului lor de administrare.
 Fenomenul se explica prin faptul, ca unele pesticide,
cum ar fi insecticidele organice cu clor,erbicidele simazin, si
atrazin,au o perioada lunga de descompunere, acumulandu-se
astfel in sol. Starea agroecotoxica a invelisului de sol al R.
Moldova indica necesitatea efectuarii unui sistem de monitoring
unic. Pentru asanarea mediului trebuie efectuate un sir de masuri
organizationale si agrotehnice, utilizata pe o scara mai larga
metodele biologice de protectie a plantelor.
 CONCLUZII

1.Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin

persistenta in mediu, acumularea de reziduuri in produsele
alimentare, infiltrarea in sol, antrenarea in apele de siroire, in rauri
si lacuri.
2.Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru
combaterea speciilor considerate daunatoare economiei sau
sanatatii omului.
3.Dupa categoria de daunatori impotriva carora se
utilizeaza pesticide sunt :
_insecticide(insecte)
_rondenticide(rozatoare)
_fungicide(ciuperci sau fungi)
_ierbicide(buruieni)
4.Pesticidele in sol sunt supuse la influente biotice
sau abiotice, care determina degradarea lor.
5.Masuri de combatere a poluarii cu pesticide,
aparute in numeroase cazuri, in mod cu totul neasteptat, masurile
de indepartare a poluarii sunt diferite de la caz la caz si trebuie
luate pe loc.O prima masura si cea mai eficienta consta in
intreruperea administrarii pesticidului.In continuare, trebuie
determinata zona afectata de poluare si in interiorul acesteia, daca
si flora, fauna, solul,apa etc. au fost poluate, toate acestea stabilite
pe baza de analize de laborator.Dupa depoluarea intregii zone,
exploatarea acesteia poate continua.
6.La ora actuala in republica exista cca. 300 de
depozite cu substante daunatoare, care pot prezenta un pericol
pentru sanatatea oamenilor si mediului ambiant.Si numai unele
corespund cerintelor securitatii ecologice.Daca nu vor fi luate
masurile cuvenite acum, apoi peste un an, doi poate fi deja
tarziu.Si intr-o astfel de stare se afla 1/3 din toate depozitele.
 BIBLIOGRAFIE

1.Baicu T. Combaterea integrata a bolilor si

daunatorilor si limitarea poluarii cu pesticide, Ed.Ceres ,Bucuresti
1982.
2.Ecologia si protectia mediului, clasa a-X-a ,filiera
tehnologica, profilul: Resurse naturale si protectia mediului.
Editura Economica Preuniversitara.
3.www.internet.ro