Poluarea solului cu pesticide si efectele sale asupra fructelor i legumelor

Pauliuc Marinela, 3F CEPA,IV

Introducere Termenul de pesticide a fost preluat din limba englez n care are sensul de antiduntor, pest nsemnnd insect duntoare. Pesticidele reprezint o substan sau un amestec de substane destinate utilizrii n agricultur i silvicultur n scopul prevenirii aciunii i/sau combaterii unor forme de via vegetal sau animal care aduc pagube directe i indirecte culturilor. Cu alte cuvinte, pesticidele sunt mijloace chimice de protecie a plantelor obinute prin formularea i condiionarea unui (unor) ingredient(e) biologic activ(e). Importana practic a pesticidelor este reliefat de dinamica produciei: la nceputul acestui secol producia mondial era nensemnat (cca 56.000 tone n 1916), iar astzi a depit 20.000.000 tone/an.

Poluarea solului cu pesticide

Gradul de poluare a unui sol poate fi cuantificat prin evaluarea reducerii calitative i/sau cantitative a produciei agricole fa de situaia normal, sau numai cantitativ prin evaluarea cheltuielilor necesare meninerii solului la o capacitate bioproductiv egal cu cea anterioar producerii polurii. De asemenea, pesticidele prezint o mare stabilitate chimic i n condiiile mediului natural degradarea lor se produce ncet. Cu toate c pesticidele se degradeaz n sol, ele pot persista mult timp n acesta dup folosire (de exemplu DDT-ul are o perioad de njumtire de 20 de ani). n general, pesticidele sunt greu solubile n ap, dar sunt solubile relativ uor n grsimi, ceea ce face posibil depozitarea acestora n grsimea animalelor. Pesticidele volatile sunt absorbite uor de ctre particulele din sol, din ap sau aer, putnd fi transportate uneori la distane foarte mari.

Pesticidele cele mai des utilizate n agricultur sunt:

DDT (diclor-difenil-tricloretan, cunoscut i sub denumirile comerciale de Detox, Omicid, Defotox, Deparatox, Detatox i Toxid) se prezint ca o pulbere alb-cenuie, cristalin, greu solubil n ap i solubil n solveni organici; HCH (hexaclorciclohexan) denumit i Gamexan, Hexacloran, Nitroxan, Lindan sau Entomoxan; Paranthion denumit i E 605, Ekatox, Triophos, Selefos sau Folidol; Pesticide nitroaromatice: Dibutox 25, Gebutox CE 40% i Nitosan 50 PS; Pesticide interzise n Romnia: Aldrin, DDT, Dieldrin, Dinaseb, Silvex

Caracteristicile generale ale pesticidelor Pesticidele sunt substante chimice naturale sau de sinteza folosite pentru combaterea duntorilor animali i vegetali care aduc daune omului sau organismelor utile lui( plantele de cultura, animale domestic)Produsele chimice utilizate n acest scop , de cele mai multe ori, nu prezint aciune selectiv absolut ci distrug i alte vieuitoare dect cele nedorite. Poluarea directa se datoreaza persistentei substantelor active din pesticide care depinde de viteza de descompunere a acestora. Degradarea lenta face posibila trecerea inlantul trofic sau deplasarea sub actiunea precipitatiilor in acvifer (prin levigare) sau in apelede suprafata (prin spalarea solului). Poluarea indirecta, datorata reziduurilor lasate de pesticide in urma descompuneriilor chimice si biochimice (la suprafata plantelor, in interiorul tesuturilor si in sol) este ingeneral mai putin cunoscuta, reziduurile fiind mai putin identificabile. Reziduurile pesticidelor cel mai des intalnite in toate fazele mediului sunt cele ale insecticidelor de tipul hidrocarburilor clorurate.

Clasificarea pesticidelor Clasificarea pesticidelor se face dup mai multe criterii: originea lor, aciunea antiduntoare, forma fizic de prezentare, structura chimic, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine mineral (de exemplu sruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) i altele sunt de origine vegetal (nicotina, veratrum, stricnin). Majoritatea sunt ns produi organici de sintez (esteri organofosforici, derivai organohalogenai, nitroderivai aromatici, derivai carbamici, compui fenolici i compui organometalici).

Toxicitatea pesticidelor Toxicitatea ridicata a unora dintre pesticide pot provoca intoxicatii directe la plante si animale generatoare de modificari si dereglari de echilibre. Toxicitatea fata de om trebuie privita sub doua aspecte: - toxicitatea acuta, aceasta se poate inlatura prin asigurarea masurilor adecvate de protectie; - toxicitatea cronica care apare in urma acumularii de reziduuri toxice. n funcie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaz n: grupa I extrem de toxice, fiind marcate cu etichete roii; grupa II puternic toxice, marcate cu etichete verzi; grupa III moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastr; grupa IV toxicitate redus, marcate cu etichete negre.

Efectele secundare (negative) ale utilizri pesticidelor Pesticidele au anumite particulariti comune indiferent de natura chimic sau de destinaia lor, din care decurg numeroase consecine ecologice i anume: - marea majoritate a pesticidelor prezint toxicitate ridicat pentru om, animale, albine, peti,etc.; - spectrul de aciune al unui pesticid este mult mai larg dect cel sugerat de clasificarea acestuia conform destinaiei de utilizare (fungicid, insecticid, acaricid, nematocid, etc.)incluznd deopotriv att specii animale, ct i vegetale; - aceste substane sunt folosite pentru a combate un numr restrns de specii duntoare, n timp ce acestea acioneaz n grade diverse asupra tuturor vieuitoarelor; - pesticidele se comport n agroecosisteme ca un factor independent de densitate. Aplicatntr-o anumit concentraie, un pesticid provoac aceiai mortalitate indiferent de densitatea organismului int; - cantitile aplicate sunt, n general, mult superioare celor necesare reducerii pagubelor,apelndu-se de obicei la aa numitele tratamente de siguran sau de acoperire; - pesticidele sunt dispersate pe suprafee ntinse, afectnd n mare msur i ecosistemelenaturale sau antropizate nevizate; - multe pesticide sunt greu degradabile, determinnd contaminarea alimentelor, solurilor i apelor cu reziduuri toxice.

Studiul procesului de biodegradare a pesticidelor n sol Pesticidele din mediul inconjurator sunt expusi unor variate posibilitati dedegradare. Procesele metabolice si degradarea biotica joaca un rol important in a decidesoarta pesticidelor din mediu. Astfel microorganismele au un rol deosebit de important inmetabolizarea poluantilor din mediu. Prezenta microorganismelor in sol poate influenta distributia, mobilitatea siconcentratia poluantilor avand la baza un proces numit biodegradare.Anumiti poluanti persista foarte putin timp in mediu, in prezenta unor conditii normale ale factorilor de mediu,deoarece acestia servesc ca sursa de hrana si energie pentru microorganismele active. Biodegradarea reprezinta procesul biologic de transformare a compusilor organici cuajutorul activitatii microbiene. Microorganismele din sol, datorita functiilor metabolice, ce aula baza procese de catabolism si metabolism-detoxifiere, pot utiliza pesticidele ca sursa decarbon si energie. Procesul de detoxifiere este facilitat de microorganismele rezistente.Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor organicesi o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni. Microorganismele furnizeazasubstante nutritive degradand poluantii organici. Solul nu are putere de dispersare, degradarealui producandu-se imediat si ireversibil.

Consecinele ecologice ale utilizrii pesticidelor Acumulandu-se in soluri, plante si animale, pesticidele pot provoca dereglari serioasesi ireversibile ale ciclurilor normale de circulatie a substantelor si pot micsora productivitateaecosistemelor din sol. In cazul utilizarii pesticidelor sunt atacate nu numai speciile ce trebuie distruse dar simulte alte specii care n-ar trebui distruse ca si parazitii si dusmanii naturali ai formelor distruse. Doar 3% din fungicidele si pesticidele folosite isi ating scopul. Partea de erbicidecare actioneaza, oscileaza intre limitele a 5-40 % din cantitatea totala de pesticide folosite. Pesticidele actioneaza intotdeauna negativ asupra microorganismelor solului a caror activitate vitala asigura rodnicia acestuia.

Pesticidele n fructe si legume Peste 60% din legume i 30% din fructele de pe pia conin pesticide, potrivit Ageniei Europene pentru Securitatea Alimentar (EFSA). Strugurii, bananele, merele, roiile i ardeiul sunt cele mai contaminate alimente, n timp ce una din 25 de vinete testate conine chimicale peste limita admis. Cele mai curate (lipsite de pesticide) sunt, n schimb, ceapa, varza i mazrea. Cele mai frumoase fructe i legume de pe tejghele pot fi i cele mai otrvitoare, n special, cele care provin din Turcia, Olanda, Israel i Grecia, acolo unde se practic agricultura intensiv i exportul de mrfuri n alte ri. Legumele i fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o producie mare la hectar i pentru a rezista mai mult i a-i pstra aspectul proaspt n vitrin. Pieele noastre au fost inundate n acest an de pepeni verzi, dovleci, roii, castravei i alte fructe injectate. Riscul cancerigen pe care l presupune agricultura intensiv const n utilizarea ngrmintelor chimice, cu preferin cele azotoase.

Cadrul legislativ privind directiva cadru pentru pesticide In acesta scop, in 2006 va adopta o directiva cadru pentru pesticide care va introduce obligativitatea instruirii utilizatorilor si controlul pulverizarilor. Autoritatile vor intari controlul reziduurilor de pesticide din alimente si apa, cat si practicile agricultorilor. Cresterea vanzarilor de pesticide din ultimii zece ani, cresterea numarului de alimente in care se regasesc pesticide, prezenta acestora in apa potabila. Acestea sunt motivele pentru care Comisia Europeana doreste sa modifice legislatia comunitara in materie. Masurile legislative avute in vedere au drept obiectiv reducerea efectelor pesticidelor asupra sanatatii si a mediului inconjurator asigurandu-se utilizarea durabila a acestora. Textul, care se va implementa in 2006, va completa legislatia existenta.

Concluzii Cu toate ca pesticidele au efecte negative importante asupra solului si asupra organismelor vii, nu se va putea renunta la folosirea acestui mijloc eficient si ieftin decombatere a daunatorilor agriculturii, ci se va pune accent pe inlocuirea pesticidelor persistente cu altele ce prezinta o biodegradabilitate sporita in sol.

Bibliografie: http://www.revistainformare.ro/showart.php?id=103&rev=4 http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=ar ticle&sid=1058 http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/10/28/fr ucte-si-legume-iradiate-injectate-cu-pesticide-si-alteotravuri/ http://anamaria87.ecosapiens.ro/poluarea-solurilor-cupesticide/ http://www.scribd.com/doc/59131972/Poluarea-Solului-CuPesticide