UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTCULTURA

SPECIALIZAREA HORTICULTURA

PESTICIDE

Student: Albisoru

Anul II
 Pesticide

Pesticidele sunt produse chimice (exceptând medicamentele) folosite pentru

combaterea dăunătorilor plantelor și a produselor agricole stocate, precum și pentru combaterea
vectorilor biologici ai bolilor omului și animalelor. Dăunătorii
includ microbi, plante sau animale care concurează cu omul pentru hrană, distrug proprietatea,
difuzează boli sau reprezintă o calamitate.
Pesticidele sunt substanțe sau amestecuri de substanțe ce conțin ingrediente biologic active
împotriva dăunătorilor. Ingredientele biologic active sunt, în general, substanțe toxice cu potențial
de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice și pentru om. Din aceste motive producerea,
ambalarea, depozitarea, transportul și utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.

Pesticidele sunt substanțe chimice folosite împotriva bolilor și dăunatorilor în

agricultură. Aceste substanțe sunt folosite de foarte mult timp, unele fiind produse naturale
(sulf, piretru).
Din cauza creșterii agriculturii și adaptării dăunatorilor la substanțele deja
existente a fost nevoie de noi substanțe și astfel după 1944 s-a dezvoltat industria
pesticidelor de sinteză.
Acestea reprezintă o sursă de risc toxic din cauza remanenței în sol, plante și în organism.
Anumite pesticide nu pot fi degradate de către microorganisme sau de echipamentul
enzimatic al organismului uman și de aceea se acumulează în organe, sol și plante.
Multe pesticide au fost interzise, dar încă mai există multe care încă se folosesc în
agricultură.
Pesticidele sunt utilizate pe scară largă în producţia agricolă pentru prevenirea
sau combaterea dăunătorilor, a bolilor, a buruienilor şi a altor agenţi patogeni ai plantelor, în
scopul reducerii sau eliminării pierderilor de producţie şi menţinerii unei calităţi ridicate a
produselor. Deşi pesticidele sunt dezvoltate prin proceduri foarte stricte de reglementare
pentru a funcţiona cu o certitudine rezonabilă şi cu un impact minim asupra sănătăţii umane
şi asupra mediului, există preocupări serioase cu privire la riscurile pentru sănătate care
rezultă din expunerea profesională şi din reziduurile din alimente şi apă potabilă. Expunerea
profesională la pesticide apare adesea în cazul lucrătorilor agricoli din câmpuri deschise şi
din sere, a celor din industria pesticidelor şi celor care tratează seminţe. Expunerea
populaţiei generale la pesticide are loc în principal prin consumul de alimente şi de apă
potabilă contaminate cu reziduuri de pesticide, în timp ce expunerea substanţială poate
apărea şi în sau în jurul casei.

În a doua jumătate a secolului XX industria pesticidelor a crescut considerabil. În

această perioadă peste 30 000  substanțe active sunt utilizate în agricultură. În Uniunea
Europeană au fost aprobate 800 dintre ele. La nivel mondial extinderea utilizării pesticidelor
continuă să crească mai bine de jumătate de secol. Crește utilizarea lor în țările în curs de
dezvoltare și scade în țările dezvoltate. Ca exemplu pentru țările dezvoltate poate servi
Statele Unite ale Americii care înregistrează în 1970 un consum de pesticide egal cu 800
000 tone/an și treptat scade consumul lor ajungînd la 300 000 tone/an în anul 1990.[1]
Un pesticid ideal este un produs care are un spectru restrîns de acțiune, care elimină doar
organismele dăunătoare culturilor verzi, fără alte efecte nocive. Ideal ar fi rapid să se
descompună chimic sau biologic în produse care nu au efecte negative asupra proceselor
sistemelor biologice. Nu trebuie să fie mobil și să se răspîndească în mediul înconjurător. Cu
părere de rău un astfel de pesticid nu există. O mare parte dintre ele au un spectru larg de
acțune, sunt greu degradabile, sau se descompun în categorii de produse care sunt mult mai
toxice decît însăși pesticidul folosit inițial.

Siguranta alimentelor tratate cu pesticide

O alta cale prin care un individ poate absorbi cantitati mici de pesticide pentru o perioada
indelungata de timp este prin aport alimentar.
O cultura care a fost pulverizata contine reziduuri de pesticide. Un reziduu este o portiune
dintr-un chimical sau din produsii sai de descompunere care ramane pe cultura, pe parti din
cultura sau in sol.
Limitele reziduurilor premise in aliment sunt stabilite astfel incat sa protejeze consumatorul.

Inafara de MRL, exista o alta masura de a limita cantitatea totala a unui pesticid care ar
putea fi consumat pe toata durata vietii. Acesta este Consumul Zilnic Admis (ADI). Daca
ADI nu este depasit, pesticidul nu ar trebui sa afecteze sanatatea omului, potrivit
cunostintelor actuale.

Tipuri de pesticide

Dupa natura daunatorului combatut, pesticidele pot fi:

 Insecticide - sunt substante toxice menite sa elimine atat insectele cat si ouale si larvele
acestora. Impactul insecticidelor asupra mediului este variat, in functie de clasele de care
apartin. Iata ce tipuri de insecticide exista: Insecticide organoclorurate, Insecticide
organofosfate, Insecticide piretroide, Insecticide neonicotinoide. 
 Erbicide - sunt amestecuri chimice utilizate de decenii pentru imbunatatirea
randamentului culturilor fie prin starpirea buruienilor, fie prin inhibarea dezvoltariilor.
 Fungicide -  sunt compusi chimici utilizati pentru combaterea bolilor criptogamice la
plante. Acestea au la baza compusi de sulf, cupru, mercur, formaldehida si au actiune
toxica asupra ciupercilor, dar sunt inofensive pentru plante.
 Acaricide - sunt substante chimice folosite la combaterea paianjenilor - acarienilor din
culturile agricole. Actiunea generala a acaricidelor este aceea de a inlatura adultii, larvele
si ouale, sau poate avea actiune specifica prin care sunt distruse anumite stadii. 
 Nematocide - sunt insecticide sistemice ce se folosesc in tratarea semintelor, precum si
in controlul curativ al daunatorilor prin stropiri in perioada de vegetatie a plantelor.
Nematocidele se gasesc ca si substanta activa in produse de uz fitosanitar folosite pentru
stropirile din iarna in plantatiile pomicole, atunci cand pomii fructiferi se gasesc in repaus
vegetativ. 
 Algicide - sunt substante chimice destinate combaterii algelor, in special in orezarii. Cele
mai cunoscute algicide sunt: sulfatul de cupru (10-15kg/ha in orezarii), acetatul de trifenil
staniu (0,6-1kg substanta activa/ ha in orezării).
 Rodenticide - au la baza substante active anticoagulante care actioneaza prin blocarea
mecanismelor de coagulare a sangelui din corpul animalului, provocandu-i acestuia o
hemoragie generalizata, astfel incat animalul moare in intervalul de 3 - 8 zile de la
ingerarea dozei letale. 

In functie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaza in: 

 grupa I extrem de toxice, fiind marcate cu etichete rosii; 

 grupa II puternic toxice, marcate cu etichete verzi; 
 grupa III moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastra; 
 grupa IV toxicitate redusa, marcate cu etichete negre.
Masurile de protectie aflate in vigoare prevad ca numai pesticidele din grupa III si IV se pot
distribui persoanelor fizice in scopuri agricole.

Dupa structura chimica, pesticidele se clasifica in:

 pesticide organoclorurate; 
 pesticide organofosforice;
 pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;
 pesticide nitrofenolice.
Din aceste motive producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si utilizarea pesticidelor
sunt reglementate prin lege.
Cu ajutorul acestor produse vei putea sustine un tratament continuu in fertilizarea realizata la
legume, pomi si arbusti fructiferi, flori si gazon.

Fertilizantul este esential in tratamentul de dezvoltare si protectie a oricarei culturi pe toata

perioada anului.

• La nivel mondial, muncesc 215 de milioane de copii, dintre care 115 milioane sunt
angajaţi în munci periculoase.
• Aproximativ 60% dintre lucrătorii cu vârste între 5-17 ani lucrează în agricultură. Copiii din
mediul rural, în special fetele, au tendinţa de a începe să lucreze la o vârstă fragedă, uneori
între 5-7 ani.
• Agricultura se numără printre cele trei sectoare de lucru cele mai
periculoase,indiferent de vârstă şi chiar sectorul cel mai periculos pentru copii.