Producția plantelor de banane (Musa sapientum L.

) prin micropropagarea in vitro a devenit o activitate

de rutină în multe țări. Eficiența culturii de țesuturi a ieșit la iveală atunci când Hwang și colab. (1984)
a raportat producerea unui număr total de plante de banane fără patogeni pentru plantare comercială
în Taiwan prin cultura meristem. Acum Singapore este responsabilă pentru exportul plantelor de
banane derivate din cultura țesuturilor în multe țări ale lumii. India, nu este departe în ceea ce privește
exportul de banane, precum și multe alte culturi și ornamentale valoroase pe piețele internaționale.
Unele sectoare private din Bangladesh produc acum puieți de banane prin cultura țesuturilor. Dar
majoritatea acestor lucrări au fost împiedicate de contaminarea microbiană în condiții in vitro.
Celulele vegetale care cresc in vitro sunt considerate sub un anumit grad de stres și pot fi predispuse
la infecții directe, chiar și de bacteriile care nu sunt în mod normal patogene pentru acestea (Bradbury,
1970). Mediul poate conține numeroși nutrienți bacterieni diferiți, atât constituenții originali ai mediului,
cât și exudează din celulele plantei. Astfel pot apărea agenți patogeni, endofiți, epifite și contaminanți
incidentali și pot interfera cu creșterea țesutului vegetal (Bradbury, 1988). Aproape toate bacteriile
patogene ale plantelor se dezvoltă mai ales în plante ca paraziți și parțial în resturile vegetale sau în
sol sub formă de saprofite. Există mari diferențe între speciile bacteriene, în gradul de dezvoltare a
acestora într-un mediu sau altul. Aceste bacterii intră în plante prin răni făcute în rădăcini și
suprasolicitate la plante bolnave sau resturi, organe de propagare vegetativă, cum ar fi
tuberculii de cartofi și rizomi de banană (Agrios 1988).
Pentru micropropagarea in vitro a bananelor, contaminarea bacteriană este o mare
problemă. Deși inițial funcționează sterilizarea de suprafață, cea din urmă cu privire
la contaminarea microbiană la baza explantului a fost observată în 7-15 zile după
inoculare. Creșterea bacteriană a fost observată și în jurul explantelor în mediile de
cultură. Un număr mare de explante au fost distruse în cultură din cauza bacteriilor
endogene. Studiul de față tratează izolarea și caracterizarea acestor bacterii
endogene asociate cu rizomul bananei și măsura de a le controla.

Materiale si metode
Colectarea și pregătirea explantelor: Musa sapientum L. cv. champa chini și sagar au
fost utilizate ca materiale experimentale. Au fost utilizate sfaturi de tragere împreună
cu o porție de țesut rizomatoase. Plantele au fost colectate din Vawal Modhupur,
Trishal, Mymensingh și din grădina botanică din Sala Curzon. Explorantele au fost
preparate prin îndepărtarea stratului exterior de țesuturi de la fraieri cu un cuțit curat.
Blocurile de țesut alb alb care conțin vârful de tragere și bazele rizomatoase au fost
sterilizate la suprafață cu 0,1% HgCl2 timp de 15 minute.
Izolarea și identificarea izolatelor bacteriene selectate: Pentru determinarea
prezenței bacteriilor endogene în secțiunea transversală a rizomului a fost observată
la microscop. Pentru a izola bacteriile endogene, exploatările sterilizate de suprafață
au fost inoculate în mediu MS. Contaminanții bacterieni dezvoltați au fost transferați
pe mediul agar de nutrienți (NA). Toți contaminanții izolați au fost purificați prin
tehnica de diluare în serie (Collins și Lyne 1984).
Test de cultură și sensibilitate (CS) al izolatelor bacteriene selectate: Pentru a testa
CS, a fost urmată metoda Kirby-Bauer (Claus 1995). Agar Mueller-Hinton și șapte
discuri de antibiotice, adică. s-au utilizat ampicilină, cefradină, cloramfenicol,
gentamicină, vancomicină, tetraciclină, doxiciclină. Discurile care conțin antibiotice au
fost plasate după inocularea organismelor de testare. Plăcile inoculate au fost
incubate la 37 ° C timp de 24 ore. A fost măsurată zona de inhibare dezvoltată în
jurul discurilor.
Imersia explantelor sterilizate de suprafață în diferite antibiotice: În acest test,
explantele sterilizate de suprafață au fost cufundate în antibiotice ecranate
(ampicilină, gentamicină și tetraciclină) pentru durate diferite de timp pentru a asigura
culturile libere de contaminare.

Rezultate si discutii
Prezența bacteriilor a fost observată în secțiunea transversală a rizomului la
microscop. Șapte tulpini bacteriene au fost izolate de cultura contaminată. Patru
dintre ele au fost gram pozitive, iar restul au fost negative. Izolatele gram pozitive au
fost Cellulomonas uda, C. flavigena, Corynebacterium paurometabolum și Bacillus
megaterium. Izolate gram negative au fost Klebsiella sp., Erwinia cypripedii și
Pseudomonas sp. Toți aceștia nu au fost spori, cu excepția Bacillus megaterium.
Rezultatele testelor biochimice esențiale sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 2
prezintă testul CS al izolatelor selectate. S-a constatat că toate bacteriile izolate sunt
susceptibile la gentamicină. Pe de altă parte, vancomicina s-a dovedit a fi ineficientă.
Ampicilina și tetraciclina s-au dovedit a fi satisfăcătoare. Pe baza acestui rezultat,
ampicilina, gentamicina și tetraciclina au fost utilizate pentru testarea in vitro a
plantelor de cultură. Tabelul 3 arată efectul diferitelor concentrații de antibiotice
aplicate la o durată diferită de timp. Rezultatele arată că procente de culturi libere de
contaminare ar putea fi obținute prin înmuierea explantelor în 160 mg / l gentamicină
timp de o oră și 40 min. Când aceste explante tratate au fost cultivate în SM, au
produs lăstari sănătoși. În cazul tetraciclinei, explantele nu au produs lăstari sănătoși;
plantulele au devenit galbene. Într-un raport, Falkiner (1990) a menționat că agenții
care acționează în mod specific asupra pereților celulari bacterieni ar fi mai potriviți
pentru a controla infecția în culturile de țesuturi vegetale. Este bine stabilit că
ampicilina și gentamicina inhibă sinteza peretelui celular bacterian. Reed și colab.
(1995) a raportat și rezultate similare. Exploratele tratate cu antibiotice au fost
cultivate în SM suplimentate cu diferite concentrații de BAP și Kn. Cel mai bun mediu
pentru dezvoltarea unei singure trageri a fost MS + 4,0 mg / l BAP + 1,0 mg / l Kn, iar
timpul mediu necesar a fost de 15 - 21 de zile (Tabelul 4). Pentru producerea de
lăstari multipli lăstari regenerați au fost cultivați în SM cu diferite concentrații de
auxină.
Testul de cultură și sensibilitate al izolatelor selectate, măsurate în diametru (mm).

Name of antibiotics

No. of ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
 isolates Ampicillin Cephradin Chloram- Genta- Vancomicin Tetracycline Doxycycline ( 10 µg)
(30 µg) phenicol micin (30 µg) (30 µg) (30 µg)

(30 µg) (10 µg)

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
B1 13 (I) 0 (R) 0 (R) 17 (S) 0 (R) 20 (S) 21 (S)
B2 9 (I) 0 (R) 0 (R) 21 (S) 0 (R) 22 (S) 20 (S)
B3 22 (S) 0 (R) 30 (S) 18 (S) 0 (R) 19 (S) 15 (I)
B4 31 (S) 40 (S) 25 (S) 30 (S) 22 (S) 19 (S) 28 (S)
B5 22 (S) 21 (S) 23 (S) 18 (S) 0 (R) 15 (I) 15 (I)
B6 18 (S) 30 (S) 8 (R) 19 (S) 0 (R) 13 (R) 16 (S)
B7 13 (I) 18 (I) 9 (R) 21 (S) 0 (R) 17 (I) 12.5 (R)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

R = resistant, S = susceptible, I = intermediate.

Efectele diferitelor concentrații de imersie a antibioticelor la o durată diferită de timp pentru a asigura
culturile libere de contaminare.
No. of Duration Concentration of antibiotics (mg/l)

explants of ------------------------------------------------------------------------------------------

Antibiotics treated treatment 100 130 160 200 250

(mins) ------------------------------------------------------------------------------------------

Contamination free explants regenerated

------------------------------------------------------------------------------------------ No.
% No. % No. % No. % No. %

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15 30 6 40 6 40 6 40 6 40 6 40
Ampicillin 15 60 6 40 6 40 6 40 6 40 9 60
15 100 6 40 6 40 7 46.66 9 60 12 80
15 120 6 40 7 46.66 7 46.66 10 66.66 15 100

15 30 6 40 6 40 7 46.66 8 53.20 9 60
Gentamicin 15 60 6 40 8 53.20 10 66.66 10 66.66 10 66.66
15 100 7 46.66 10 66.66 15 100 12 80 - -
15 120 6 40 10 66.66 15 100 - - - -

15 30 6 40 6 40 7 46.66 8 53.20 - -
Tetracycline 15 60 6 40 6 40 8 53.20 10 66.66 - -
15 100 6 40 7 46.66 8 53.20 12 80 - -
15 120 6 40 7 46.66 9 60 12 80 - -
Agrios GN (1988) Plant pathology (3rd ed.), Academic Press Inc. California, U.S.A. pp.

510 - 550.

Bradbury JF (1970) Isolation and preliminary study of bacteria from plants. Rev. Plant Pathol. 49 : 213
- 218.

Bradbury JF (1988) Identification of cultivable bacteria from plants and plant tissue cultures by use of
simple classical methods. Acta Hort. 225 : 27 - 37.

Claus GW (1995) Understanding Microbes, (4th ed.),W.H. Freeman and Company, New York. pp. 547.

Collins CH and Lyne PM (1984) Microbiological Methods (5th ed.) Butterworths Co. (Publishers). Ltd.,
London. pp. 56 - 113.

Falkiner FR (1990) The criteria for choosing an antibiotic for control of bacteria in plant tissue culture.
IAPTC Newslett, 60 : 13 - 22.
Hwang SC, Chen LC, Lin JC and Lin HL (1984) Cultivation of banana, using plantlets from meristem
culture.Hort. Science. 19 : 231 - 233.

Krieg RN and Holt JG (1984) Bergey's manual of systematic Bacteriology volume 1.

Williams and Wilkins Company, Baltimore, U.S.A. pp. 308 - 429.

Reed BM, Bucklay PM and Dewilde TN (1995) Detection and eradication of endophytic bacteria
from micropropagated mint plants. In vitro cell. Dev. Biol. 31

: 53 - 57.

Sneath PHA, Mair NS, Sharpe ME and Holt JG (1986) Bergey's Manual of Systematic Bacteriology, Vol.
2. Williams and Wilkins Company, Baltimore, USA. pp. 1120 - 1329.