7

I
Prof.
dr.ins.DARIE
PARASCAIIr Conf.dr.biol.MARIUSDANC|U
ll.nt d Acrdomirld.$tiiol.
Aorlcol. tl SllYic.

BOTANICA
FORESTIERA

EDITURACERES
Bucuresti,
1996
 PREFATA

FundamentareaFtiinlificda gnpoddririi pddurilor,a celor maicomplexe

dintre ecosisteme.impune o ampld informare asuprc particularitdlilor de
structurdla arbori,principatiiproducdtoride biomasd,pentru buna inlelegere
i specificului proceselor lor fiziologice. in orga.nizarea,i funclionarea
eco'sistemelor iorestiere,pe !6ngd arbori, patticipd un numdr important de
componenli vegetali autotrofi 9i heterctrofi' a cdror cunoa?tere este de
asemeneanecesard'
Lucrareaare menireasd contribuieta inletegereafenomenelorbiologice
din pddure ln intrcaga lor complexitate, Se prezintd date referitoare la
morfotogia gi anatomiaorganelor vegetative9i a celor de reproduceroale
arAoritoi dii diferite unitdii sistematice.in paftea de taxonomie s-aacordat
o mai mare importanld acelor unitd,tice cuprind speciide pddurc' pentru
care s-aumen,tionat frecventmediitecenotice9i unele caracteristiciecologice.
Toate aspectelestructuraleUa nivet celular, de lesuturi 9i de organe)
au fost prezentate?nlumina datelor oferite de cercetdrirecentein domeniu
ji sub' raportul condiliondrii tor funclionale, ca adaptdri cA\tigate in.
iecursut evoluliei. DegiIn centrul dqscrierilorsub raportul structurii se afle
ip"iiit" tu^noi"e, s-'u fdcut referiri gi la reprezentanliiierbogi,subarbust.ivi
olunt" inferioare ftalofite), in scopul credrii unei baze informative
'r"i""ur"
"i inletegerii retaliilor complexe dintre diferitele componente ale
ecosistemeiorde pddure. in taxonomie s-a urmat sistemu! in acord cu
datelenoidin domeniu (embriologice,genetice.biochimice 9'a').in vederea
unei prezentdri cet mai autenticea cdilor urmate da evoluSie,de Ia formele
primitive p6nd la cele cu organizarecomplexd'
I F"tA de tucrdrile noastreanterioare,prezentulelaboratse distinge atdt
orin orientarea mai pregnantd spre problematica forestierd, folosindu'se
'gi
unele elementeobiinite din cercetdriproprii, c6t 9i prin surselemoderne
de informare utilizate, realizindu'se 9i o restructurare sub raportul prezentdrii
materialului. Ne-am strdduit sd continudm 9i sd dezvoftdm buna tradilie
in domeniu inceputd de ilugtrii noltri profesori C' C' Georgescu9i luliu
Morariu, care ne'au fost mentori in devenirea noastrd'
Elaboratutse adreseazdsilvicultorilor practicieni, cercetdtorilor din
institutedeprofil,precumgistudenlilorfacultdlilordesilviculturd'putend
constitui o'bund bazd de informare a tuturof specialigtilorcare lucreazd
in diferite domenii ale biologiei plantelor'
AUr:Ril
CUPRINS

Parteal. MORFOLOGTA PLANTELOR

Capitoiull. CELULAVEGETALA
........7
1.1. Organi2areacelula16 procariottr si eucariota
r.2. Celula eucariote...-....-----_____-_-
1.2. 1, Plasmalema {Membran6 colulari)
1.2. 2. Substanta fundamentall {Hialoplasma}
1.2.3. Microtubulii$i microfitamentele

Cap itoluI lll. ORG ANO G

i:r.-gilr"r*,jriG;;Jil::.:::::::::::...:..:::::....::..::.:::::::.:.:
3, 3.T ULP I NA
3.3.1.Mortologiatulpinii
3.3,2. Anatomia tulpinii
..a2
.88
3. 4. F RUNZ A
3.4.1. Morfologia frunzei roi'
109
3.4.2. Analomia frunzei
 capirolul lv. INMULTIREA PLANTELOR ........... ...................." 123)
4,1.inmultireaveget€tivd',,.........'.. "" " ' 123
4.2.inmulfireaasexuatd (Monogonia) ----.-..... .......... """"""123
4.3.inmuliireasexuat; (Amfigonia)............ .'.............'... """ "124
4. 3. 1. P ar ti c u l a ri trti l e l n mu l ti ri i s e x u a te.................... " " " " 124
4.3.2.Alternareade generalii......".... . """ " """"""""""" 125
4.3.3.Reproducerea la gimnosperme,... ---'-- - """""""' 126
4.3.4.Reproducerea 16angiosperme..... """".'" " " " 129
Psneaa lt-a. SIbTEMATICA PLANTELOR............ 150
.....................'.........
CapitolulV. NOTIUNIINTRODUCTIVE '..............'....... -"""""""""" 150
CaoitolulVl. PROCAR|OTA.......... "" """"""" 153
6.1,increngdturaBacteriophyta (Bacteriil..'.....,........ " 153
6.2.increntitura Cyanophyta(Algeslbastre-verzi, cianobacterii) "" """ ': " 158
CaDitolulVll. EUCARIOTA .'.......... -'--""".'" ' 161
i. l. increnglturaEugle$ophYta (Flagelate verzil. "................."'..--- - """" " " 161
Pyirophyta (Flagelate cafenii)... .-----
..-............. .. '162
7. 2. increntetura "" "
7. 3. incren!5turaCirysophyta(Flagelateaurii)...-..-------- " "'--"""""" ' 162
7. 4. increngitura Rhodophyta (Alge roFiil " """""""""" ' 164
7. 5. incren!5turaPhaeophyta(Alge brune)..'......... - - -" .'" " 166
7, s. incren!eturaChlorophvta(Algeverzi)................---.-.-.. . --::-: - -"" " 167
7. z. incren!5turaMyxophyta(Mixomicete,ciupercicu plasmodiu)"""""" ""'172
7. 8. incroniitura Mycophyta(Ciuperci,fungi)'.... """"'-.'"""' 173
g.
T. increngdturaLichenophyta (Licheni)..........,'...'.. " "" "" 190
7.10, increnldtura Bryophyta (Mugchi) ...--..--.... ..... " 192
7.11. increngitura Pteridophyta (Ferigi)
7.12.increngituraGymnospermatophyta 204
Su bdiviziuneaConiferophvtina 204
...................
Su bdiviziunea CycadophVlana 204
7.13. increngdlura Angiospermatophyta 210
7.1 3,1. Clas a M agnoliat ae 212
Su bclasa M agnoliidae
Sub cla sa Ranunc u 215
SubclasaCarVophyllid .,219
Sub cla saHam
Subclasa Rosidae
Su bclasa Dilleniidae 244
Subclasa Asteridae
7.13,2. Clasa Liliatae
Subclasa Alismatidae 211
subclasa Liliidae ..,......
Subclasa Arecid6e
lndex de termeni .,........
Bibliografie 302
 Partea

PLANTELOR
MORFOLOGIA

Cap itolu l I

CELULAVEGETALA

Celulaeste unitateamorfofiziologic6a vielii. Organismelevii inferioare

sunt unicelulare,pe c6nd celemai evoluateau corpul alcStuitdin numeroase
celule, fiecare cu existenle parlial independentS.
De la aparilia sa in urmS cu aproximativ3,7 miliarde ani, materia vie
a evoluat continuu,parcurg6ndmai multe trepte de organizare.Din primul
organism nucleoproteic (organismul ancestral) a apSrut organismul
unicelular anucleat, iar apoi din acesta organismul unicelular nucleat. O
dat6 cu individualizareanucleului 9i a cromozomilor sei, s-au amplificat
posibilit6tilede evolulie a materiei vii, fapt care a condus la aparilia
organismului pluricelular simplu, comparativ mai dezvoltat sub raport
biochimic, morfologic 9i fiziologic, cu rezistenle sporitS faIS de factorii
mediului. Prin insugirile sale adaptive superioare,acesta gi-a cagtigat o
mare capacitateevolutivd, dand nas-tereorganismului pluricelular complex
care reprezint6forma cea mai inaltS de organizarea materiei vii.
C6nd sunt studiatela nivel celular,chiar 9i cele mai diferiteorganisme
sunt asemandtoareat6t'in organizarealor, cat gi sub raport biochimic:orice
celulSeste inconjurat6de o membraneplasmatici ce controleazeschimbul
de substante, are un continut citoplasmatic cu o diversitate de organite,
precum 9i ADN care stocheaz5informalia genetici si o transmite pe baza
unui cod care este acelagi la toate organismele.Celula este nivelul de
organizarea materiei vii care funclioneazdca un sistem deschis de tip
biologic, caracterizatprin integralitate,echilibru dinamic 9i capacitatede
autoreglare.

1.1. ORGANIZARECELULARA PROCARIOTA9I EUCARIOTA

Sub raport structural se disting dou; tipuri de celule: procariote (de
la gr- ,,pro"=anterior gi ,,karyon"=sembure, nucleu) si eucariote (de la gr.
,,eu"=adevArat,veritabil 9i ,,karyon"l. Celulele procatiote sunt proprii
 n^umaibacteriilor.gialgeloralbastre-verzi, iar cele eucariotecaracterazeazi
restll prantelorFi intreg regnul animal. beoseLirite
scot in evident5 existenla unei mari discontinuitJli accentuatedintre ele
euotuiiu" in lumea vie.
.Caracteruidistinctii esenliatdintre ;";;i; ilr;';;;ri de cetuteeste
modut de organizarea materiilutuig"nai". L" pr*;ril;
genomutse afld
dispus liber in citoptasmit. ,11il;;'!;i"bar;
geneticaeste cuprinsi intr-o _f1ri_a.p;ezenJa informatia
mdcromolecul6de AbN circulari, dublu
catenari (cromozomulbacte.riant), fera conlinut Oe'p--i"in" histonice,ce
se constituieintr-unnucreoid..La eucarioteniateriatut!eneticestederimitat
de.citoplasmi printr-uninverignucreardin doud rn"--ui"n"
ADN-ul este in cantitatemai mare erementare;
form6nd cromozomii;in carioplasma 9i frotetne histonice,
"" ""r"i"i6"""
nucleului se gaJescunul sau mai
mulli nucleoli.
celulari (plasmalemal,de natur5 lipoproteice,prezintd
procanote
^,^^L"]:I* permeabilitatenumai pentru proteinegi la
gi fragmentede ADN. La eucarioteplasmalema molecute mici, enzime
o'stir"tr.a ce permite
trecereabidireclionat6a unor particulemai mari. "ie
Dubstanlafundamentald(hialollasma)la procariote
manent.instarede get 9i este.lipsitdae cuienli?itoflaJilatici, se menline per-
se in felul acestapestrareastructuriinu"t"oiiriui asigurandu-
t,lp"li'Je memoran6,in
timp ce la eucarioteaceastapoatetrece reversibildin
de sol 9i realizeazecurenti starede gel in stare
_citoplasmatici care-i"ciiilaza transportul
intracetutar9i.imprimd.organitetoi ;ti;;;"-;;"p;;ii;;.
_..-^.:| p]o"u_r'ote "
spaliul intern celular nu este compartimentat,deci nu
sunt conturateorganite pentrurealizarea- unor funclii specifice;fun"1iii"
celularesunt indeplinitede structuriasemindtoareor!!ni["ror,
reatizatede
ptasmaticisi invasin;rite L;;;;i;ie spatiut
1111e lgmurgna
este compartimentatde un sistem de membrane, cetutar
""b. fiecare compartiment
corespunzdnd unui anumit organitcu funclii bine O"finit" in metabolismul
material 9i energetic al celulei. in jceast6
endomembranic sisteiit
al celuleieuc6rioteincludemembran" "on""p1i",
u"t!ina a nucleului.
cloroplastuluisi mitocondriei,. membranareticuiuruienloptasmic,corpii
Golgi,.ptasmalema, tonoplastul. gi r";;;;;
veziculare(lizozomi,microbodii). unororgantte
"o.ponint" "
Ribozonriidin substanlafundamentardsunt in numer
procariotesi au constantd'desedimentare mai mare ra
rnui iio s), pe cAnd la
euc€rictesunt de 2-3 ori mai o -i"j de-seOimentare
.pu!ini.
80 S gi un numir mai mare de proteine ", gl"on"t"niJ de
motecutea" nnfV, degi sunt
Ttl:"|, jl ambetesitualii,in acetagit"no'rn"n-0"irJnJLgtea informaliei
gentce nucleare.
Pelelele celular al procarioteloreste alcituit
,,.-
lipoproteinesi substanlespecifice(mureina, din lipopotiza haride,
ai"-j^r'pimetic ai acizii
teicoici),iar la planteteeucarioteacestaeste ".iJri
;"n;;i;it i" principal din
celulozd,hemiceluloze,substantepectice,lignin;
9i gilicoproteine.
lvateriallil
_-, ').
mecanismut .genetic ,iind reprezentat d6 ADN 6rat la procariote cet $i la eucariote, ia.
funcfional al genelor fiind asemdnitor. * f"f*+.i!
i"ii,.""rt de cromozom 9i
cu toatec6 omotoguts6u de ta eucariote'esre
muii ieoseUitctimic
3;il"r,.:i..*r"a, ai

8
 Datoritdcapacit5liilor scizute.saunule de interacliune
procarioteleau rimas in exclusivitateptante cu a,te celule,
uniceiuiare,in timp ce
euc€riotele,inzestrate cu potenlialit5li rnuttipt", ;;u,";i se se asocieze
mai intdi tn colonii gi apoi si ivotueze in irg"ni"."-iiuricelulare.
",

1.2. CELULAEUCARIOTA
Celula vegetala eucarioti este.constituit5 din protoptast (de
la gr,
-pro,tos"=cel dint6iti-plastos-=modelat, format)(an""lUiri
c€tufareinterne)Fi peratecetutar{Fig.1.1}.L" ,e;;;itr;';;;toptastut
"ornponentelor
ctrn protoplasmd (totalitatea componentelor vii) gi coriste
. s-uOstan le ergastice
{produgiipasiviaiprotoplastu lui).protoplasmaest"
g din citoptasmd
.nucley.- Citoplasma (de la gr. "fgitri6
"="" uii"te,
- "yto"
,,plasma"=lormaliune,substanle) inclJde iit,Xut cetuli si
substanldfundamentaldsauh.iatoplasmd, ii
impr"rna "r-o["-rro ""l"i
Jniitalile structurale
distincte lptastide, mitocondrii,.migrolubuti,'iitiriii "u
,ii.l' Ei sistemetede
T".PIln9 teticul endoplasm.ic,dictiozomil ce sunt sus;endate in acesta
gi pot fi vezutein detaliucu ajutorulmicroscopului
LLai*t". De peretele
cefufar,citopfasmaeste detimitat' prin memaiaii
pta.smatemd i",Jii,a
(de ta sr. .plasma"g _tema,,=invetie, -!li,?iri,j#r;j denumitasi
celulard.Spre deosebire il;f
de celula'animal5, i" vegetali se
dezvoltd una sau mai multe-cavitdli (vatuolef";i;;;;;riota
pii* un
vacuolar sau suc celularl, mlrginite de o membrani jlasmaticd tichid (suc
"u numiti
tonoplast.

Fig. l.t - Reprezentarcschematic6 a structuriicetuleieucariote:1- nucteu:2-dictiozom;

3 - mitocohdrie;4- polizom;s - ctmp de punctuatiun
i primare;i:"i.-plJrit_
8 - peroxizom;9 inte.cetular;
- reticulendoplasmicnsted;1O_reticulendoplqsmic "p"f,,
granutar
 i,-

Unele cefufe eucariote pot avea mai mulli nuclei lcelule plurinucleatel.
Aici apartin sinciliile, care iau nagtere din unirea mai multor celule
uninucleate,si celoblastele,celule mari cu mai multi nuclei rezultati din
diviziunea unuia singur (plasmodiul.mixomicetelor,celula uriasd a algei
Caulerpal.Privitor la celoblaste,se consideri ce fiecare nucleu influenleaza
o anunritd zond protoplasmatic6 cu care impreund constituie cate o
energidd. Din acest motiv, celoblastul este numit adesea s-i polienergidi
lgr- .polis"=mult. numeros 9i
-enereia"=lorlbl.
In raport cu origineagi funclia ce o indeplinesc,celuleleprezint5forme
diverse: sferice, ovale, cilindrfce, prismatice, fusiforme, tabelare.gi stelate.
DupA raportul dintre lungimea gi lSlimealor, acestease pot grupa in doud
categorii mari: parenchimatice, cu lungimea gi l6!imea aproximativ egale
{izodiametrice),.ji prozenchimatice sau alungite,cu lungimea de c6tevaori
mai mare decet ldlimea si capete de obicei asculite.
M6rimea celulelor eucariotevariazi in limite foarte largi. in general,
celulele sunt vizibile numai la microscop gi se inscriu in dimensiuni
cuprinse mai adeseaintre 10 si 100 pm (celuleleparenchimatice).Existd
gi celule care pot fi vdzutecu ochiul liber,cunr sunt celulelesuculentedin
fructul de ldm6i sau portocal,care ajung la 1-2 cm lungime.Cele mai lungi
dintre celuleleprozenchimatice,ca de exemplu fibrele liberienede tei, pot
depdsi 10 cm, iar cele de ramie lBoehmerianlvea)ajung p6nd la 25-55cm,
in timp ce laticiferelenearticulatepot realiza lung.imide peste 2 m.

1.2.1.PLASMALEMAIMEMBRANACELULARAI

Plasmalemaeste pelicula lipoproteicdde la periferiacitoplasmei,cl

structu16moleculardcomplexi 9i dinamicS.Prezint6numero"a" con"riu ai
75i cu celelalte com po nente
9
protoplasmatice, structura;
^-q --.
, 25A I ?54 i ?si I organizarea sa moleculard
fiind realizatesi intretinute
i'oo..lo*nu
l,o,'o i'jL". I
'oo,o,"u prin aport de energie ;
(
'+<:3-". _-__+ \\-
\\ substanle din celulS.
1- Sub raport chimic,
..<=?-. (</l-

\\
aceastd biomembrand este
alc6tuitd din a g reg ate
+-- --+ //
complexe lipoproteice, care
/r
".d:3.- 1\
sunt dominante, gi alte
substanle {glucide. ioni ;
+-- -----,t (//
ap6).
".<1=i}* Cercetdrile de micros-
copie electronic6din ultima
Sleror ..€'dgros perioadi au evidenliat ca
' n
F \ll\Z\ suprafata Plasmalemei este
extrem de cutat6 Fi cd
Sle;rde Fost@minati'rte prctei^e aspectul sdu morfologic se
Fig. 1.2 - Modelul membranei unitare schimb6 Dermanent.
 Structurade bazda plasmalemeieste asemindtoarecelei intalnitela
endomembrane(membranece compartimenteazi spaliul celular si
delimiteazi diferite organite). Potrivit modelului membranei unitare al lui
J. D. R o b e rtso n (1959),toate membranele celulareprezinte(Fig.1.2)
o lami mediandbimolecularddin fosfoaminolipidecu capetelehidrofobe
ale acizilorgrasiorientatefalSin fal5,lncadratede doui foile proteicemai
dense faIS de fluxul electronilor;in ansamblu,se realizeazdo structure
trilamelarS.
Modelul structuralcel mai acceptatin prezenteste cel al mozaicului
f l u i d(Fig .1 .3)e la boratde S . J. S inger g i G . L . Nic o t s o n (1 9 7 2 ).
DupAacegtiautori,in stratuldublu de moleculefosfoaminolipide se gdsesc
incastrateuneledintre moleculeleproteicedenumiteproteineintegrate,pe
partea internd a bistratului se afle atagate,la unele dintre proteinele
integrate, afte proteine numite proteine periferice. Pe fata externi a
proteinelorintegratesunt legatescurtelanluri glucidicecare pot forma un
inveli; ce se consideri a deline un rol importantin sudareacelulelorintre
ele gi in transformerilede la suprafalacelulei. Proteineleintegrate ce
strdbatbistratullipidic 9i proemineazipe ambelefete ale membraneise
numesctransmembranale, iar cele caresunt infipte doar in unul din cele

ENERIORUL CELULEf

IMERIORUI CEI,ULEI

Fig. 1.3 - Modelul hozaic-fluid de mombrand..l - bistrar fostoaminolipidic; 2 - proteine inte-

grate superficiale;3 - proteine periferice; 4 - tanturi glucidice; S - proteine inlegrate
transmem branale; 6 - zoni hidrofobe;7 - zond hid.ofili

11
 doui straturimonomoleculareale filmului lipidic,i au o po4iune
expusd
numa,ispre una din felele membraneise numesc supefiiciaie.ln
cazuri. partea proteicd inclusd in bistratul lipidic este hidrofobd "rnU"t"
9i se afli
cu acizii.gragi,
iar portiuniteproeminentesunt hidrofite intrri
l:
In !?llr"
reralrecu grupdrilepolareale fosfoaminolipidelor cu unele 9i
9i molecule
din mediulextracelular(deexempluapa).Dupi uneleiate, ar exista
canale
hidrofile ce traverseazdunele proteineintegrate.
' Tipurile majore de lipide (fosfoaminolipidele sterolii) diferi
9i sub
raportul concentralieilor in cele doui straturi ale filmului lipidic,
iar
proteinele-integrateau po4iunilece proemineaziinspreexteriorsi respectiv
spre interiordiferitesub raportulcompozilieiin aminoacizigi al
structurii
lor te4iare, conferindasimetriemembraneicelulare.
Bistratullipidic este in generalfoartefluid, iar unele proteineplutesc
liber in acesta,put6ndu-sedeplasalateral,ca,i motecutete
lipidice
inconjuritoare,form6ndu-semodele diverse (,mozaicuri.,)ce
diferi in
timp gi spaliu,ceeace a sugeratdenumireaacestuimodelstructural(,,fluid
mozaic model,,).
Membranacelulard,ca structuri vie, indepline,ste funcliuni diverse.
Mediazdtransportulsubstanlelor fnspre9i dinsprLcitoplasmi.Coordoneazi
sintezagi asamblareamicrofibrilelorde celulozdla formareasi
cregterea
pereteluicalular.Are un rol importantin perceperea gi descifrareastimulilor
mediuJui.Fi hormonaliimplicaliin controlulcregteriigi diferenlieriicelulare,
Contribuiela conexiuneacelulelorin
lesuturi.
1.2.2.SUBSTANTAR,NDAMENTAI-iIHIALOPLASMAII
Reprezintdo component6a tuturor celulelor vii, care, priviti
. cu
microscopulfotonic,aparesub forma unei solulii hialine,omogenegi
fdrA
structurd.
Metodelemodernede investigatie(microscopiaelectronicS,difraclia
in raze X etc.) au evidenliat ci hialoplasmaprezintd o uttrastructura
complexi gi labilS,ce se remaniazipermanentin raport cu metabolismul
celular.Se constituiesub forma unei refelefilamentoasetridimensionale,
careamintestestructuratrabecularda oaselorspongioase,de aceea
a fost
numitl reyeamicrotrabeculard(Fig,1.4).Filamentele,cu dispozilieneregulati
si diametrede 3-6 nm. sunt de naturdproteici, in specialproteine
cu un
pronuntatcaractercontractil(actina,miozina,tubulina
etc.) de care sunt
legatetoate celelaltesubstanledin hialoplasmd.
in ochiurilerelelei microtrabecularese afli o fazSmai fluidd, bogatd
- ap5, care constituiemediul de dispersiea
in moleculelor9i agregaGlor
moleculare,fiind sediul multora dintre proceselebiochimice celulare.

1 Oe fa g...tyalos.=sticlos
ji ,plasma.,
I

i.

Fig r.1- neteauamicrotrabecurard a hiaroprasmeirn cerurd:1- canarmic.otrabecurar;

2 - polizom;3 - mitocondrie;4 - microtubul;5 _ membranl cetulare;j_
endoplasmic;
7 - ribozom;g- peretecelular 's1;gu;

in compozifiachimice a hialoplasmeiau mai fost puse in

pe .l6ng$ proteine(structurale enzime)gi apd (ca evidenli.
9i mediu de dispersie),
siruri minerale ln cea mai mare parte ionizate (Mg2*,Ca., f.,
SCli lVdi
etc.),.aminoacjziliberi, lipide simple (fitosteroli acizi grasi).-iipide"
complexe(mai ales plastice),glucide,ARN, nucleoiide, 9i
nucleosideetc.
Moleculele constitutive, de mare diversitate, se asambleazd
prin fo4e de coeziunehomopolare(Vander Waals) complex
9i heteropolare{punli
de hidrogenr,legSturieterice,..esterice, salineetc. ifig. f.Sl, in funclie
care se realizeazdo anumiti vescozitate.Legdturileaft6ndu-se de
permane a remaniere,acestcoloid viu, complex heterogen, intr-o
,i care este
hiafoplasma,se poate afla fie ?n stare de plaimaget(c6nd
l6gdturilesunt
puternice).fie ?n stare de ptasmasot(c5nd leg6t-urile
sldbesc),stdri care
sunt reversibile.

13
 l+-25 run-----'l

cHt

nu-
Vuacue-
?uallintre orr
Nri tipidlie
,,.'i
/.,.,
0-H H..0
a a /\
HH
'Podde

0
ll
C0- J
0 legatud $alid
l
-0- c
lcgltarl eter

Poddisulfurie

-0
LegtuPdeter

Fig. ,,5 - Schema legdturilot dinlre Fig. 1.6 - Org an iza tea
macromoleculele hialoplasmei cu alte macro- microtubulilor: A - vedere
molecule longitudinald a unei porliuni;
B - secliune transversal6

Hialoplasmaformeazi cu organitelecelulareun complexstructural9i

lari furnizeaz5puncte de
functional unitar. Astfel, releaua microtrabecu
sustinere pentru gi,
organite impreuni cu elementelefazeifluide,coopereazd
in realizareaunor lanluri metabolice.
La nivelulsubstanleifundamentalese realizeazd migcdriintracelulare
denumite curenli citoplasmatici, care favorizeazdtransportul 9i schimbul
intra-si intercelularde materiale.
1.2.3.MICROTUBULII
9l MICROFILAMEIIITELE I
in toate celulele eucariote au fost identificatestructuri tubulare'
microtubulii, gi filamentoase,microfilamentele,care sunt implicate at6t in
inducereagi menlinereaformeiceluleicatgi in diferitelemisceriintracelulare.

14

-1
 Microtubuliisunt structuri cilindrice de cca 24 nm diametru
gi de
la 100.lrm, constituitedin subunitelio" n"iura proteici (din
Hg:lllali
ruDurfnar,Acestesubunitdli globulare,cu carcc,t.er contractil,sunt asamblate
n ft@mente(prototibrire) care formeazSperetele microtubulurui.
in mod
fre.cvent,pereteleeFtealcdtuit din c6te 13 astfel O" proiotlO.ite
t- dispuse in
helix neintegral(Fid. 1.6).Conlinutulmicrotubutilo;esJ mai pulin
din substanleinci neidentificate, dens,
iar ra suprafalaace"toiase gdsescfibrire,
din proteinecontractile(actin6,miozin6.nu gi tubulini) av6nd
rolul de a
interconexamicrotubuliiinvecinalisau de a-i t"g" mi"rofit"menteleintr_o
structura schefeticSflexibild, numitd citoscheiet."u
Microtubuliisunt structuri.dinamice care se pot dezorganiza
reconstitui in puncte specifice lcentre de organizarel in timpJl Si
cicluhli
celular.
. Pe l6ng5 participareara arcdtuireacitoschereturuiintracerurar,
-
?ncregrereaperetetuicetutar(translocddireclionai
::::::,il^rll.::llimpticali
veztcutete purt5toarede materialestructurale si conexeazd cu componentele
en-zimatice de sintezi a polimerilorparietali;contribuind la orientarea
microfibrilelorin pereteleprimar secundar).Au, de asemenea, 9i
9i rol in
realizarea. unor migciri (curenlicitoplasmatici,migc5rilecromozomilorin
timpul diviziunii.translocareaveziculelorimplicatein endocitozd
gi
exocitozS).
Microfilamentelesunt alc6tuitedin fibrile de actindsau miozind
observi ra microscopulelectronicsub forma uno, fascicureordonate 9i se
cca 1 pm lungime,participaal6turide microtubulila alcituireacitoscheletului de
intracelular,avdnd rol gi in motilitateacelularl.
1.2.4.R|BOZOMII
' Sunt organitecelularemici, de 17-23 nm in diametru,atcdtuite
proteine din
9i ARN ribozomalin propo4ieaproape'e!ata,la care se
adaugd.in -specifice
cantitAli mici ioni (Car*,[/l'S"t, nbN_"ra, io"f"t"za etc. Sunt
localizaliin citoplasmi,nucleu,plastide
9i
mitocondrii,Ribozomiicitoplasmaticipot
fi la randul lor dispusiin nodurileretelei
microtrabeculare a hialoplasmei (Fig.t.4l
sau ata,satila fala extern6 a membranei
reticululuiendoplasmic ori la memorana
extern5 a invelisului nuclear.Adesea se
p o t a g tom e r a in grimezi f6rd a fi ,'))
interconexali sause pot legaprin filamente (
fine de ARN mesager,form6ndpolizomicu
duratd in general limitatd.
Ca structurS,ribozomiisunt constituili
din douS subunitdli inegale ca formi si :l6nm
mdrime:unamai micd9i asimetricd (Fig.1.il
Sratta mat mare,mai mult sau mai pulin Fi g. r.7(schemd): - Organi zarea unui
sfericS,asociate printr-o legdtu16labiii. ribozom a - subunitale
mi ci ; b - subuhi tate mare

15
 Ribozomiiprocariotelor9i cei plastidiali9i mitocondrialiai eucariotelor
diferb de ribozomiicitoplasmaticigi nucleariai eucariotelorprin mirime,
ca pi prin naturagi greutateamolecularia proteinelor9i ARN-uluiribozomal.
La nivelulpolizomilor,unitafifunclionalece ac$ioneazica nigtetipare,
are loc sintezasubstanlelorproteice,in fun4ie de ARN-m care aduce
informalia geneticddin nucleuspre a fi descifrati 9i realizati lntr-o anumite
secven!5a aminoacizilorpe suportul ribozomal'Ribozomiihialoplasmei
realizeaz6sintezaproteinelordestinateceluleirespective,lntimp ce ribozomii
atagalireticululuiendoplasmicsintetizeazS proteinepentruexportulcelular..

1.2.5.RETICULUL
ENDOPLASMIC
Este un complex tridimensionalde membrane ce delimiteazSin
matrixulcelularcanalicule,veziculegi cisterneaplatiz"le9i interconectate,
astfelun sistemanastomozat
constituindu-se (Fig.1.8)'in secliune,reticulul
prezinti doud membrane elementare,intre ele cu un spaliu ingust'
corespunzStorunui conlinut endoplasmic,reticuloplasma'in generalamorf
gi mai pulin dens dec6t hialoplasma.

Fig. 1,8 - neticutul endoptasmicifc - folmaliuni canaliculare;c - cistsrne

. splatizate;p - plasmodesme;pc - peretg celular

Forma gi abundenla reticululuiendoplasmicdepind de activitatea

metabolicSa celulei9i de gradul ei de diferenliere.Unele dintre profilele
reticululuisunt tapisatepe fala externl (dinspresubstanlafundamentalS)
cu ribozomi, alcStuind reticulul endoplasmic granular, mai dezvoltat in
celulelecu activitatede proteosinteziintens6,iar altele sunt lipsite de

16
.Lu
 ribozomi, constituind raticulul endoplasmicneted, mai bine reprezentatin
celulelece produc lipide gi uleiuri eterice.in general,in prima categorie.
predomini cisternele,iar in cea de a doua formatiunile canaliculare.
Ambele forme de reticul endoplasmic(granular9i neied) pot coexistain
aceeagicelulS,afl6ndu-sein conexiune.
Sistemul de canaliculegi cisterneformeazdo rqea care cuprinde
integralconlinutul celular,de la inveligulnuclear,cu a cdrui membran6
externdse afle ln continuitate,9ip6nd la plasmalemi,De asemenea,s-a
evidenliat ci reticulul endoplasmicdin celulele invecinate se afld ln
conexiuneprin intermediulunor tubuli, desmotubuli,care trec peretele
celular la nivelul plasmodesmelor, realiz6nd continuitateaintregului or_
ganism vegetal.
Re.ticulul
endoplasmicfunclioneazeatet ca un sistem de comunicare
intracelular5,prin mijlocireadistribulieidiferitelorsubstanle(metabolili,
enzimeetc.),cit gi intercelularA, prin translocarea
substantelornutritivein
diferitedirecliifn intregulorganism.pe langi aceasta,reticululendoplas-
mic
_esteimplicat gi in diferite sintezeorganice,in procesulrespiratoriu
celulars.a.
1.2.6-COMPLEXUL
GOLGITAPARATUL
GOLGD
AparatulGolgiesteo componentda sistemuluiendomembranic celular,
alcituitl din unitdli morfofunclionale numite dictiozomi (corpii tui Golgi).
Dicti ozo m uI consti
dintr-ungrup de 4-8 saculi i ff 3

l,'J}:ll:: q l:--q*ffi4-d
::iTl"J';,',:i:i;
{Fig.1,9},ceemitnumeroase ffiA O
vezicule.
Pachetulde saculi ai
d i c t i ozo m u lu i p rezintd
polaritate,avend o fatd
formativd, orientati inspre
o cisternd a reticulului en_ Fig. 1.9 _ Dictiozom: 1 _ cisterna dinspre fafa
fofmativd; - tatade maturare;
doptasmic (Fig. 1.10) sau ' "'"t1i":l?;f,'i
spre inveligulnucleargi o
fatd secretoare(de maturare),opusd. La polul formativ se constituie saculi
prin confluareaveziculelor(microveziculelor) provenitedin evagineriale
reticululuiendoplasmic,iar la polul secretorcisternelese consumi prin
emitereade vezicule(macrovezicule) ce devin progresiv asemindtoare
plasmalemei.Genezaunei cisternegolgienedureazi 2-3 minute, iar
r6innoireatuturor cisternelor unui corp al lui Golgi se realizeazi in
aproximativ30 de minute.

17
 Dic t io z omii s u n t
implicali in specialin
secreliegi indeplinesc
u n ro l imp o rt a n t ln
sintezapereteluicelular.
La nivelul lor se sinte-
tizeazA atat substanle
p re c u rs o a re p e n lru
matrixulpereteluic6t si
p e n t ru m ic ro f ibrile ,
substantecaresunt apoi
colectatein veziculelece
se desprinddin fala de
maturare.Acestevezicu-
le migreazispreplasma-
lemi, fuzioneazdcu ea,
dupi carei9i elibereazi
FATA
FORMATI
continutul(oligo-,poli-
zaharide,glicoproteine,
SiO,etc.)spreexteriorul
c e lu le i, u n d e d e v in e
Fig, 1,10- Fomarca ti activitateadiciiozomilon! - microvezicule;
2 - dictiozom;3- macrovezicule;4
partea pereteluicelular.
- membranlplasmatici;
5 - reticulendoplasmic granular Glicoproteinele nu sunt
_ sintetizate in intregime
in corpii lui Golgi; partea proteicSeste generatein ribozomii reticulului
endoplasmicgranular,iar componentaglucidic5in dictiozomi,unde se
face gi complexarealor in glicoprotqine.Unele restructurArichimice pot
avea loc 9i ulteriordesprinderiimacroveziculelor din cisternelepolului de
maturare.
Ata cum se va vedea la diviziuneacelularS,dictiozomiiau un rol
important in citochinezS.
1.?.7.PLASTIDELE
Plastidelesunt organite ce indeplinescun important rol elaborator.
AlSturi de vacuole gi peretele celular reprezinti componenteint6lnite
nLrmaiin celula vegetale. Plastidelesunt polimorfe, de culori diferite
(cloroplaste,cromoplaste,feoplaste,rodoplaste),in funclie de felul si
proporlia pigmenlilor ce-i conlin, sau incolore (leucoplaste).
Sub raport infrastructural,plastideleprezintdun invelig alcStuitdin
doui membraneelementare9i o substanli interni fundamentale,*roma,
stribStutede un sistem de membranemai mult sau mai putin dezvoltat.
A Cloroplastelesau plastideleverzi sunt cele mai risp6ndite,au de
reguleculoareaverde,la nivelullor realizSndu-se procesulde fotosintez5.
La plantele inferioare (alge), numirul lor este mai adesea redus, au
dimensiunimai mari si forme particulare(de clopot, de stea, de bandi

18
 spiralatdetc,)gi sunt numitecromatofori.Uniicromatoforiprezint6pirenoizi,
eonstituilidin granulaliiproteice,in jurul cirora se depun griunciori de
amtoon.
La plantelesuperioare(cormofite),cloroplasteleau devenit aproape
constantlenticular-discoidale (Fig.1.11),se gisesc in mediecSte40-'b0
intr-o celulSa mezofiluluifoliar (un mm, de frunzi conline aproximativ
500.000cloroplaste), avendgrosimeade 1-2 pm gi diametrulde 3_10Em.

lnvell t

lilocolde
erlernd gronole
membmnd a\
lnlernd

lilocoidol6

tilocoide
tke
AON plostoglobult
ctoroptoitic
ploslori
spo!iu
Introlilocoldol

Fig, 1.11 - Organizarea unui cloroplast lsehem6,

Cele doui membraneale invelisuluiplastidial,numit peristromiu,au

grosime de cate 7,5 nm fiecare, separate de un spaliu clar, spaliu
periplastidial,de cca 10-20nm. Membranaelementa16interni genereazd
prin invaginareun sistemde membranereprezentatprin numerosisaculi
aplatizati interconectati,numili tilacoide. Fiecare tilacoid se aseamini
inveliguluiplastidialprin aceeace este alcbtuit din doui membranece
delimiteazdun spaliu intern, spafiu intatitacoidal.
- Unefe tifacoide, tilacoidele granale, sunl disciforme 9i se dispun
suprapusin pacheteasemdnitoarefigicurilorde monede,alc6tuindstructuri
numile grane. Alte tilacoide, tilacoidele stromatice, se dispun aproape

19
 '-

paralel cu axul longitudinalal plastidei,traverseazAstroma si strdbat

interconexindtilacoideleformaliunilorgranale(Fig.1.11,1,121, realiz6ndu-se
astfel un sistem tilacoidalunitar.Clorofilelesi pigmenlii carotinoizisufit
localizatein membraneletilacoidale.Graneleau rol in realizareareacliilor
de lumini ale fotosintezei,iar membraneletilacoidelorstromaticesunt
implicate mai ales in transferul produgilor de reaclie inspre alte
compartimentefunc,tionaleale cloroplastului.
Stroma (matrix) este un
biocoloidcomplex 9i heterogen,
constituitin principaldin proteine
structurale precum si p roteine
funcfionale{in special enzime ce
catalizeazireactiilede intunericale
fotosintezeil. in matrixau fost puse
in e v id e n f S A DN-c lo ro p la s t ic ,
ribozomi (plastoribozomi),granule
de amidon, cristale proteice si
gfobufi osmiofili (plastozomi).
Acegtia din urmi conlin lipide,
chinone, pigmen!i asimilatorigi
apar mai frecventin cloroplastele
imbdtrinite ce urmeazd sd se
transformein cromoplaste.
Cloroplasteleiau nagterein
primuf r6nd din proplastide, adicd
Fig, 1,12 - Sistemul tilacoidal al unui
d in p la s t id e le mic i in c i n e -
clotoplast:Ir- tilacoideskomatice;Gr - grane diferenliate,fdrd culoaresau palid
verzi, intalnite ln meristeme. La
1 6 n d u l lo r, p ro p la s t id e le s e
multiplicdprin bipartitiesauinmugurire.Uneori9i cloroplastele maturedin
celulelediferenliatese inmullescprin diviziunein pdrli egalesau inegale
gi prin inmugurire.Diferenliereanorma16a plastidelorse realizeaziprin
intera4iuneaADN-ului plastidialcu ADN-ul nuclear.
Inmullireaprin bipartilie,prezenlagi organizarea ADN-ului9i ARN-ului
ca gi tipul de ribozomi,atribuie cloroplastelorun caractersemiautonom
9i le apropie de procariote.
B, C;omoplastelesunt plastidecu conlinut de pigmenli carotinoizi
(carotinesi xantofile),datorit5cArorasunt coloratein galben,portocaliu
sau rogu,int6lnitein petaleleflorilor,fructe,frunzeimbitrBnite9i Tnunele
redecinituberizate.indeplinescmai ales funclii ecologicede atractanti
pentru animalelepolenizatoare 9i diseminatoare, cu care diferitelespecii
de plante au coevoluat.Nu au rol activ in fotosinteze.
Sub raport ultrastructural. orice cromoplastare la exteriorun invelig
(peristromiu)din dou6 membrane elementarece delimiteazSmatrixul
stromatic.in funclie de modul de prezentare9i distribuirea pigmenlilor

20
ir
 carotinoizi,pot fi sferice,aciculare(Fig. 1.13),lenticulare,romboidale.
prismaticesau piramidale.Pigmenliiconstituenlise pot g5si dizolvaliln
piceturi lipidice, numite globuli osmiofili,
pot fi dispugiin interiorul unor structuri
tu b u loase (tubuli cromoplastidialil oti
larnelaredin strome, sau pot apereasub
forma unor incluziunicristalinegenerate
in interiorultilacoidelor(intralocular).
Cromoplasteleigi au origineain alte
tipuri de plastide,ele putand rezultadin
c l o r o p la ste, le ucoplaste 9i chiar din
p'oplastide.Transformareacloroplastelor
' i n cr o m o p la ste se realizeazi prin
d e zo r g a n iza r eatreptatA a sistemului
tilacoidal gi apariliaunorglobulilipidiciin
caresunt dizolvalipigmenliicarotinoizi,in
iimp ce clorofilagi amidonulsedegradeazd,
iar stroma se diminueazd.Ca si celelalte
tipuri de plastide,cromoplastelese pot
.nultiplica prin diviziune.
C.Leucoplastele suntplastideincolore,
lipsitede pigmenfi.Se gasescin lesuturile Fig. 1.13 - Cromoplaste tn celuld
de rezervE,in celulele meristemelor,in fructului de rntc€t.{Rosa canina)
sporigigamelietc.in funcliede substantele
sintetizate9i acumulate,se deosebesc:amitoptastecare conlin amidon 9i
sunt foarte risp6ndite in rizomi. tuberculi gi seminle; oleiioplaste caie
acumuleaziin strome lipide, fiind intalnitein seminteleoleaginoase,?n
scoartaunorarbori9i chiarin petalelegi frunzeleunorspecii;proteinoptaste
care depoziteazd substanleproteicesub forma unor fasciculefibroasece
se constituiein cele din urm6 intr-o formatiunecristaloid6.

1.2,8M]TOCONDRIILE
Sunt organite permanente de forme diverse (sferice, bastonage,
filamente,lanluri de grduncioare), mai mici dec6tcloroplastele(0,3-10um
lungirnegi 0,3-1,5pm grosime),mai greu de distinsla microscopulfotonic
Catorit6refringenteilor scizute.
Mitocondriaeste limitati la exteriorde doud membraneelementare,
fiecare cu o grosime de 5-7 nm, separate de un spaliu perimitocondrial
electronotransparent, de 10-20nm (Fig.1.'14).Membranaextern6,obisnuit
mai netedS.delimiteazdorganitul de substanla fundamental5,iar cea
intern6,prin invaginare,formeazi un sistem extensivde pliuri denumite
dp G, Pafade .criste", foarte diferite sub raport morfologic. La celulele
vegetafecristela mitocondriale pot fi plate (criste propriu-zise),tubuloase,
veziculare,digitiforme etc., dintre care la cormofite sunt pfeponderente

21
 cele de tip plat (lamelare).Pe criste se evidenliazisubunit6listructurale
formatedin trei p54i distincte(cap-8/10nm, cof gi soclu)numite oxizomi.
care sunt suportul enzimelorcu rol ln respiralie.

Fig, l.t4 - Structun mitocondiei: A, B - scheme;C - dotatiu; 1-2 - memrrrane

elementa.e;3- criste;4- matrix;5 - cristdmitocondrialitubuloasl;
6 - spaliuperimitocondrial; 7 - oxizomi
Spaliulinternmitocondrial,delimitatde criste(prin intermediulctrrora
se realizeazio suprafalamare utilizabi16 de enzimelerespiratoriisi reacliile
acestora),teprezint'matrixutcudensitatede regulSsuperioarihialoplasmei
si cu structuri aseminitoare stromei plastidiale.in componentalui intre
mai ales proteinecare-iconferi consistenldde gel 9i texturdasemin5toare
retelei microtrabecu lare a hialoplasmei.Matriceacuprinde ribozomi
(mitoribozomi)asemin5toricelor bacterieni(70 S), izolali sau grupati in
polizomi,gi filamentede ADN,diferitetipuride ARN,ioni minerali,enzime,
vitamine g.a.
Mitocondriareprezintbsediulrespiraliei,procescareimplicdeliberarea
energieinecesareactlvititii celulare.
in raport cu nevoia de energie {stocati temporar in ATp} numdrul
mitocondriilorintr-o celul5 oscileazSde la cateva sute la cateva mii.
Fotografierilesuccesivela microscopau evidenliato continuemigcarea
mitocondriilordintr-o parteln alta a celulei.contopiriale unora dintre ele
9i respectivfisiondri.Se indesescin specialunde se cere un consum mai
mare de energie.De exemplu,se lngrdmidesc de-a lungul plasmalemei
in timpul activitilii sale intensede transport al substanlelor9i la baza
flagelilor,oferind energia necesari migcirii lor.
Mitocondriile,ca 9i plastidele,sunt organite semiautonome,fiind
capabilede proteosintez6 specifici.De asemenea.ele se pot automultiplica

22

!-
prin fisiune binari. Totugiformarea9i activitatealor au loc sub controlul
nucleuluicelular.
Aseminareaevidenti intre acestedoui organite9i celula bacteriani
a sugerat ipoteza endosimbioticd,pottivit cireia atet mhocondriile c6t 9i
cloroplasteleau fost la origine bacterii ancestraleintegrate in celule
heterotroficemai mari, considerateprecursoareale eucariotelor.Astfel.
cloroplastelegi mitocondriilear fi simbionlirezultaliin urma unor procese
coevolutive intracelulare,prin care devin depedenli de metdbolismul
celulei gazd6.
1.2.9.VACUOLELE
Sun compartimentecelulareinconjuratede tonoplast,al ciror conlinut
este constituitdintr-unfluid mai pulin v6scos,denumit suc celular lsuc
vacuola r).
Celulavegetaldtan6re conline in mod obignuit numeroasevacuole
mici care cresc in dimensiuni9i fuzioneaz6in cele din urmd intr-una
singurS.Ca urmare,in celula maturi vacuolapoate ocupa peste 90% din
volumulacesteia, astfelc5 citoplasmardmdneca o peliculSsublireperifericS.
Tonoplastulare structuraunei membraneelementare,avdnd rol in
transportulactiv al substanlelorin gi din vacuolS,iar sucul celularare o
compozilievariabilS,in raport cu naturaplanteigi cu stareafiziologicda
celulei.Principalulcomponental suculuicelularesteapa,in carese gisesc
substanlede natureorganici 9i anorganicd.susceptibilede a forma solulii
sau pseudosolutii.Substanteleacumulatein sucul celular provin fie din
schimburilerealizate de celulScu mediulextern,fie din proceselemetabolice
interne.ln mod obignuitsucul vacuolarconline seruri anorganice(nitrali.
cloruri, bromuri, ioduri, fosfafi, sulfali etc,l, dintre care unele sub formd
de ioni, substanleorganiceca glucide (fructozS,glucozS,zaharozdetc.),
proteinedizolvate,lipide,aciziorganici(malic,citric,oxalicetc.),glicozide
(digitalina, sinigrinaetc.),alcaloizi(nicotina,papaverina, colchicina),
taninuri,
uleiuri eterice,r59ini 9.a.
Vacuolelelgi au origineain sistemulendomembranic celular,care,asa
cum secunoagte, formeaz6o unitateintegratd,membranelefiind transferate
gi transformateintr-oseriede componentecelulare,potrivituneisuccesiuni
definite. La periferia sistemului unitar 9i dinamic, alcStuitdin reticulul
endoplasmic9i aparatullui Golgi,apar mai intdi veziculelepiriforme lFig.
1.15)din carederivi provacuoletubularece se ramifici in celulS.Acestea
invelesctreptat gi complet po4iuni din citoplasmd,form6nd un fel de
carcasece devintreptatveziculelizozomice. Membranainterndgi conlinutul
lizozomuluisunt digeratede enzime,iar membranaexterndse pdstreazi
intactd.Vacuolelemici, niscute ln acest fel, fuzioneaz6si, in final, dau
nagterela una sau catevavacuolecaracteristice pentru celulelevegetale
mature.Legiturile complexegeneticegi funclionaledintre aparatulGolgi

23
N

VlZICIIIA
LI ZOZOa.4rcA
t|l
Fig, 1.15 - Stadii fn formarea vacuolelor
 (Gl, reticulul endoplasmic(ER) gi 1;26.orn;(L) a sugerat idees
folosirii
termenului de GERL,
Vacuolele?ndeplinesc un rol importantin depozitareaunor substanre
de rezerv6,ca 9i a unor produgisecundariai metabolismului(nicotind
Prin prezenla unor glicozizi (antociani)in sucul vacuolar,se imprima 9.a.).
culorilealbastru,violet gi roguale unor organevegetativesau ale petalelcr
florilor. Prin acumulareaselectiv5de substanleosmotic active ln sucul
celular,se realizeazd stareade turgescenlicaremenlineo anumitarigiditate
a l esu tur ilor. Unele vacuole sun t imp lic a t e in d e s c o mp u n e re a
macromoleculelor 9i reciclareacomponentelor lor in celule;organitecelulare
ca ribozomi,mitocondriigi plastidepot fi degradatein vacuole datoritd
enzimelor hidrolitice.
1.2.10.MTCROCORpI
IM|CROBODLEI
Microcorpiisuntorganiteveziculare sfericesauelipsoidale, cu diametrul
de 0,5 pan5 b 1,5 pm, delimitatede o singurd membrani elementard.
Conlinutufintern(matrixlestefin granular-fibrilar,cu o incluziunecristalind
(cristaloid)proteice bogatd in catalazi. in mod frecvent microcorpii
se
lntalnescasociali cu unul sau doui segmentede reticul endoplasmic.
Unii microcorpi numili peroxizomr, se gisesc in numar mare in
celulelemature ale mezofiluluifrunzei,strdns legali spalial gi funclional
cu cloroplastele9i mitocondriile,indeplinindrol importantin metabolismul
acidului glicolic, asociat procesului de fotorespiratie.Alli microcorpi,
glioxizomii, sunt numeroti in lesuturile de rezerv5 ale semintelor
oleaginoase,in iurul piciturilor de lipide, evidentiindfunc!ia lo_rin
metabolizareagrdsimilorin timpul germinafiei.
1.2.11.SUBSTANTEERGASTICE
Sunt produgi ai protoplastului,fiind substanle de depozitaresau
substanlede excrelie(degeuride metabolism)depusesub diferiteforme
in organite,in peretelecelular gi in substantafundamentali.
Dintresubstanleleergasticecelulare,foarte comun este amidonulde
rezervd(amidonsecundar!.Se depunein amiloplaste,lnglobat in stroma
acestora,ca straturisubliri in jurul unui punct de condensarenumit hil.
La unelbspeciide plantese evidenliazb cu claritateo alternanlda straturilor,
unelemai pulin denserezulti prin depunereade substanli intimpul noptii,
iar altele mai densesunt formatein cursulzilei,lau nasterein felul acesta
granule de amidon simple,cu un singur hil1i granute de amidon compuse,
provenitedin asociereamai multor granulesimple.Granulade amidonare
o stfucturd sferocristalinS, fiind constituit5din cristale mici, aciculare
nurnite trichite,care se dispun radiarin jurul hilului. Forma si m6rimea
granulelor este diversd si caracterizeazd diferite specii (Fig. 1.16).Mai
frecvent,amidonulse intalnegteca substanldde rezerviin rizomi,tuberculi,
seminle,in meduvd si scoartd.

ZJ
 -

o ,i6) o) @^
"$p,
xt /,<\
@
osoAl
o
u!
w@"e
t 2

WD
so (((tu'f^
-tt^

"d B
a
@ ffiw
Fig. r.16- Diferite ganule de amidon: 1 - la grau;2 - la porumb; 3 _ la fasote;
4 - ia cartof; 5 - la Euphorbia; 6 - la stejar
lnulina,ca gi produsde polimerizarea
- sucuf cef_ularamidonul
in
glucozei,estefrecventa
€l plantelordin familia compozitelAsteraceae)gi al celor
din catevafamilii in rudite.
Proteinefese pot depozita,aga cum s-a aratat,in proteinoplastesau
ca afeuroni sub formi de granule (corpi proteici)de formd sfericd sau
poligona16,delimitate de o membranisimpli,Matricea granuleiinglobeazd
o formaliuneproteicd numile cristaloid9i una (uneorimai multe) sferici
numit' globoid (Fig. 1.17).Granulelede aleuron5iau nasrerepnn

Fig. 1,17 - Celule cu g6nule de aleurcnd: Kr - cristaloizi; Gl - globoizi

26

*--
 compartimentarea vacuolei.De exemplu,in seminteacestecompartimente
vacuolare.continu6ndsd acumulezeproteinede rizervi, iau treptatforma
sfericddevenindcorpi proteici.
_Lipidele din seminleleplanteloroleaginoasesau din fructe se depun
^ oleioplaste
in sau sub forma unot picdturi de uleiuri saugrdsimi delimiiate
de proteine.
Rd p in ile sunt produse de c e t u le 5
1,41\ zn . o . A rp 1
in punsi
depuse saucanale ,ffi)
:::$:ff:.ei ffi>ffi
Dintrenumeroasele
substante
carese AY ry/ W
acumuleazd in vacuoleca produsi de l.:ll
depozitare.
maimentiondm,'iii,,i;?i
i! Hl m , l, dffik
3i,i3lii;J?il!fi;,i3i,?,1'i?;3i5ldi:iJl';:/:
zEll:M /il\ llillllilill
Cete F4l (/,,&\ / ll \ llllllllllll{l
cristalizeaziin forme caracteristice. b
maidesintalnitesuntcristatete
de oxatatde - Vil t
li.ii [ \\ lilllillllilll
!?,i?x;,^jii1",.fHTf "'."J
de calciu,sau iau forma
1i,"#o!z'i"E:,
w .,,,.1. .[ \ tfliilltillll
unor mdnunchiur' e 'ir,t^ri:Tz'i,.t
de cristale lungi aciculare ce se numesc i':r'i..if".'
';
rafide (ca ln celulele frunzei de ghiocel - /,
Fi9.,1.18).ln.celu.lele.scoa4ei primare Fi rig.t.ta- criaare
deoxatat
decatciu:
maouvet oe tet 9t de atte speclt se tormeaza 1, 2 - cristale sotitare,.3 - crisrate
cristale care se grupeazi in formaliuni tngemenate;4- nisip;
s - ursini
{druze};
(mac-le)globuloase numite ursini. (Fig. i.18), 6 - rafide
. ln.jlulele unor plante se pot forma 9i cristaledin siruri anorganice
(gips - CaSO., carbonat de calciu - CaCQI iau din silice - SiO,.

1.2.12,
NUCLEUL
EsteorganituI definitoriual celulei
eucariote, de formd sfericd, lobatS,
fusiformS, oval5, lenticulari sau oe
bastonag.Ocupi pozitia centrali in
celuleletinere 9i citre marginein cele
var$nicecu sistemvacuolardezvoltat.
Esteincadratin citoplasmS,de obicei
m ai p r o e minent decat celelalte
componentecelulare,fiind mai refrin-
gent gi de dimensiunicomparativmai
m a r i. O bignuit, dimensiunile sunt
cuprinselntre 10 li 40 pm, ins5 se
int;lnescgi unii nucleifoartemici(1-3 pm
la majoritateaciupercilorgi unelealge)
sau foarte mari (p6n6 la un mm ra
Cycadeaei.La nucleul interfazics-au Fig. 1.19 - Nucleul intefiazic (schemd):
evidenfiat urmdtoarele componente In - lnvelit nuclear; me Si mi - membrand
externl ti membranE inteinl; pln - porii
structural-funclionale: inveligulnuclear, lnvelitului nuclear; spn - spatiu perinucleari
carioplasma, cromonemataSi nucleolii REG - reticul endoplasmic granular; ecr -
(Fis. 1.19). eucromatini; hcr - hetorocromdine; n - nucleol

27
 lnve.ligu.l
rluclearestedublu membranar,fiecaremembranefiind de tip
mozaic-fluid,Intre cele doud membraneale lnvelipuluise afl5 un spatiu
transfucidde 10-20nm grosime,denumit spaliu perinuclearMicrosioful
electronic.aevidenliatin inveligulnuclearexistenlaunui numdr mare de
pon crrcutariavand o.structuri complicati,diametrulde 0,3_1,0nm
deschidereadelimitat6de cele doud membraneunite. Membranaexternd 9i
este.tapisat5 cu ribozomigi se afli in continuitatecu reticululendoplasmic,
spallulpennuctear comunic6nd directcu reticuloplasma. inveligulnuclear
,este considerato porliune specializat6,local
diferenliatd,a reticulului
endoplasmic.
_. . . Cari?plafma (nucleoplasma,lreprezintdsubstanla fundamentate (ma_
trix) nuclearS,in care sunt cuprinse cromonemata9i nucleolii.Are o
structur; fibrilar-reticulari,alcdtuiti din pachete de fibrile elementare
proteiceinterconexate, form6ndun adevdratnucleoschelet Matriceafibrilari
este in stransi legdturSat6t cu membranainternda inveliguluinuclearsi
cu porii acestuia,cat gi cu componentafibrila16a nucleolului.
Cromonemata(cromatina)constituieforma interfazicda materialului
geneticnuclear(a cromozomilorl.Are o consistenligelicdsi estealcdtuiti
din ADN ti proteine histonice.Datoritdconlinutulu-iridic;t de ADN, se
coloreazi intens cu coloranli nucleari bazici (este bazofili). prezintd o
structur; fibrilardin relea sau aparesub forma unor granule(corpusculi).
Lromatrna rezultd prin despiralizareacromozomilor.Unele regiuni
cromozomialese destindcomplet,iar altelepot ramanemai mult sau mai
putin condensate,d iferenliind u-se astfel doui tipuri de cromatina:
eucromatina (cromatini dispersati) si heterocromaflna (cromatind
condensat;).Desigur,aceastidiferentieredisparetreptatln timpul mitozei
sau meiozei,pe misuri ce are loc respiralizarea cromozomilor.Dispunerea
cromatineinu este uniformdin nucleu,o buni partea acesteiaafldndu_se
spre periferie,atagatein unul sau mai multe iocuri la invelisul nuclear.
n In raport cu gradul de
reprezentarea eucromatinei
9i heterocromatineisu fost
descrisedoud tipuri princi-
pale de n uclei interfazici:
n ucIei reticuIayi,caracteristici
speciilorcu cromozomimari,
gi nuclei areticulali, caracte-
risticispeciilorcu cromozomi
mici (Fig.1.20).Cei dintdise
Fig. 1,20- nputi do nucleiinteffazici: caracterizeazSprin filamente
A - reticutar:
--
B - areticulat;
n - nucteoti;p - p."."r".-.i cromatanacedistribuite reticulat

si a.nasto mozate.previzutederegu rd :1#:,T:Jr"#*:::

"" "r"#"::#;
iar la cei din urmd cromatinaaparenumai sub forma unor corpusculisferici
sau ovoizinumili eucromocentri.
in cazulin carenumdruleucromocentrilor
corespundecu cel al cromozomilorspeciei,eucromocentriise numesc
procromozomi.
 Ata cum s-a aritat, pe parcursulmitozei $i meiozei cromatina se
structureaziin cromozomi.Acettiasuntformatiuniautonomegi permanente
in nucleu,respcnsabilede transmitereacaracterelor ereditare.Numirul lor
estecaracteristicti constantpentrufiecarespecie.plantelesuperioareau
ln celulelesomaliceun numlr de cromozomidiploid(Zn).Sporiiformaliprin
meiozi 9i gametofitulpe care-liniliazi au un numdrhaploid(n).in anumite
cazuri,in celulel€somaticenumirul cromozomilorpoatecrerte la 4n, gn,
16n ... etc., nucleul devenind astfel poliploid. M5rimea cromozomilor
variazi de la speciela specie,lungimeafiind cuprins6intre 0,2 50 pm,
9i
iar grosimeaintre 0,2 gi 3 Fm. Numirul lor in celulasomatici este 9i el
foarte divers (24 la brad, 1250la feriga Ophiogtossuml,
Cromozomiiprezinti o morfologiedinamici, deoareceaspectullor se
modifici pronunlatpe parcursulcicluluicelular.Cel mai propice studiului
morfologic este cromozomulmetafazic,la care spiralizareaesle maxama
(Fig.1.211.

Fig, 1.21 - Cromozom izobr.chial ln metafazd {schem4: 1 - cromatide; 2

- cromoneml
cu cromome.e; 3 - constrictie primarl (centromer); 4 - constrictie secuhdar!; 5 satelit
-

ln aceasli fazi se evidentiazi cu claritate

doui uniteli structuralegi'functionalenumite
cromatide,a cdror diferentiereincepe inci din
interfazi.Fiecarecromatideeste alcdtuitedintr-o \=4
singuri fibri cromatinici numill cromonemd,in
slructuracereiaintr5 o moleculi de ADN dublu
catena16.
Ca urmarea spiralizdrilor,carelncepin profaza
timpurie9i se continui gi in metafaze,pe traiectul
cromonemeiapar ingrogiri cu aspectde mirgele
nu m ite crofromere. Cele doui c ro ma t id e
omoloage(cromatidesurori)sunt uniteintr-ozoni
m ai co m primati a cromozomulu i n u mit i
centromersauconstriclieprimard,prin intermediul
s*
*

o
cireia cromozomii se prind de filamentelecon- Fig, 1.22- npu de crcmo-
tractife ale fusului de diviziune (fus acromaticl. in zomi in ruport cu poztie
raport cu pozilia centromerului,cromozomiipol centrometului: a - izo-
brachi al i ; b,c - hetero-
fi: izobrachiali(cu brale egale),heterobrachiali(cu brachiali;
d-cefalobrachiali

29
 -

brale inegaie) 9i cefalobrachiali (cu un singur bra!)

lFig. 1,221,astfel se
realizeazl o diversitate mare de forme, asem6n;toare lit-erelor
V, U, J sau
celei de bastonas.
Unii c;omozomi posedi-pe lang6 constrictia primari gi o constriclie
secundard, care derimiteazi un segment crornozomiar numit
sateiit
Constricliilesecundaresunt po4iuni heterocromatinicemai slab
spiralizate,
avind rol in biogenezanucleoiului.
Nucleolul este o entitate structurale individualizate in interfazd, sub
forma unui corpusculoval-sfericmai refringentdec6tcarioplasma.
Reprezintd
aproximativ 35% din masa nucleului gi ar; diametrul de i-Z pm. Numdrul
nucleolilorcorespundein generalcu numirul seturilor cromozomiale
din
nucleu (unul in celulele haploide, doi in cele diploide etc.).
Nucleolul este lipsit de membrani limitanti. Dup; unete date
mai
recente, nucleolul are o matrice proteice amortd, allali in continuitate
cu
nucleopfa-sma,o componentd fibrilard centrald o componentd granulard
Fi
spre periferie. La periferia nucleolului a fost pusd in evidenli J
zond de
cromatind (cromatindperinucleolardlde la care pornescnumeroase
fascicule
fibrilarece penetreaz5nucleolul.in intreagamasi a nucleoluluise
constatd
prezenla ARN-ului, cu pondere de 5-2!yo din substanta
sa uscat5.
participi la realizarea metabolismului celular, aldturi
. fucleul de
citoplasmi la formarea gi ingrogareapereteluicelular,apoi
la diviziunea
cerurara,ra cicatrizarearanilor gi la transmiterea caracterelor ereditare.
La
nivelul crcmozomilor se sintetizeaz5A RN mesagercare se deplaseazi
?n
citoplasma, duc6nd cu el informalia geneticd a A6N_utui. Acest
mesai este
transmis ribozomilor, unde are loc sinteza substanlelor proteice.
Tot in
nucleu,cu participareanucleolului,iau nagtereARN_r9iARN-t,
care in cele
din urmS ajung in citoplasmi, contribuind, ca gi 'ARN-m, ta
sinteza
substan!eiorproteice.

1.2.13.
PERETELE
CELULAR
Protoplastul celulelor vegetale este limitat la exterior de un invelis.
Peretele celulan Alituri de plastide 9i vacuole, reprezintd un importani
element stntcturaldistinctival celuleivegetale.Datorildprezenteiperelelui
tare, elastic Ai flexibil, celulele plantelor mai poart6
9i numele de
dermatoplaste (de la gr. ,,derma-=pielegi
,,p!astos;-format). Unele celule
llpsrte de perete celular, asemin;toare sub acest aspect celor animale,
se
inlalnesc gi la plante (zoospori,spermatii,mixomicete etc.), fiind numite
gtmnoplaste (de la gr. Bymnos,'=nudl.
A. Componentele peretelui celular
funcfie de specie ti versta celulei, compozilia chimic6 a peretelui
, .ln
celufar es: destul de diversS,realizatd din substanlecristaloide (celulozd.
--
glucan, c.hiti ni g.a.),care indeplinescrol scheletic,ingiobate
intr_unliant
din diferite substanle amorfe (hemiceluloze,pectini glicoprotetne)
ce
Tormeazamatrixul; in cazul perelilor cu modific5ri secundare, la acestea
se adaug-dgi.substanleincrustante(lignini, suberind,cutind, ceruri, tanin
u ri,
ratrnr, satun mlnerale ti organice etc.) care ?i impregneazi.

3o
 Celuloza, componentul scheletic cel mai rispdndit, are
moleculele
,-gi (1.500nm), subliri (0,7 nm), alcetuitedin moleculede glucozi
prinse
in cap. Moleculele de celuloz6 sunt unite (Fig. 1.23)
in microfibrile
-3
? -agrte,groasede 10-25nm, principaleleelementestructuraleale peretelui
ar In lumine polarizati, perelii apar luminogi datoritA prop?ietriiilor
-.
:-s-taline ale celutozei, rezultate ca urmare a dispunerii ordonate
a
-:leculelor de celulozd din microfibrile in elemente structurale numite
-. cele,

.-ig 123
- Ultftstructur. perctelui celulet (schemi):1- moleclld de celulozlj 2_micell;
3 - rnicrofibrili;4 - macrofibrildj5 - lamelE mijlocje;6 _ p"r"t. pri."r;
l-_ perere secundar
tristratificat; g _ punctualiune
Microfibrilele se asociazi prin rdsuciremai multe impreun6
structuri fibrilare, care la randul lor se pot inv6rti una 9i formeazi
in jurul alteia
laseminator firelor intr-un
cablu),a lcituind ata-numitele
macrof ibrile (de 0,5 pm
grosime 9i 4 pm lungime).
vizibilela microscopulfotonic.
O astfel de structu16 este
comparabili ci rezistenli cu
un corespondent de aceeasi
grosime din olel.
ln matrix, ce include
acesle elemente scheletice,
hemicelulozelesunt legatede
microfibrile prin punfi de
hid rogen, substantele pectice
se prind de hemicelulozeprin
rds ucire, iar g licoproteinele
sunt atagate probabil de
pectine (Fig. 1.24)
Un alt constituent, Fig. 1.21 - Schema interconectd i miarcfibrilelor cu
elementele matixului: 1- microfibrild; 2 _ substante
lignina, este foarte frecvent in pectice;3 glicoproteine;
- 4 - hemiceluloze;5 - puni je
perelii unor celule,mai alesin calciu;6 - molecule pectice neutre

al
 '-

cele cu funclii de sustinere (sclerenchim)9i de conducere (trahee si

traheide).Lignina,pe mesuri ce se depune,substituiehemicelulozele si
substanlelepectice,conferindrigiditatepereteluiimpregnat.in lemn poate
ajunge pind la 40-50%din substanlauscat6,devenindcomponentullui
principal.Lignificareaeste un procesin generalireversibil.
. Suberina,substant; grasi impermeabilApentru lichide 9i gaze,
impregneazimai ales stratulsecundaral pereteluicelular,procesint6lnit
in specialla genezalesutului de protecliesecundar(suberul).
Cutina 9i ceara,de asemeneasubstanlegrase, se depun in perefii
exterioriai celulelorepidermice,insi uneori cutinizarease extinde si la
peretiiradiali(anticlinali)ai acestora.Cutinalichide,secretatein exces,se
poate gi depozitala suprafataepidermei,unde, in contact cu aerul, se
oxideaz; gi se solidifici form6nd cuticula,o pituri continue pestetoate
celuleleepidermei(intrerupti numai.in dreptul ostiolelorl,Cearapoate
impregnastraturilecutinizateti cuticulasau se poate depozitadeasupra
acestora,reaiizindo peliculi subfirecu diferitegranulegi bastonage,care
dau aspectulbrumat al unor frunze si fructe.
Taninurile,subslanle polifenolice, se .depun in perelii celulelor,
conferindu-le rezistenlela infecfii.Lemnultaninizatdevine rezistentla
pulreztre.
Printresubstanlele incrustantesuntgi unii compuFianorganici(dioxidul
de sificiu,carbonatgi fosfat de calciug.a.)sau organiciloxalatulde calciu)
care mineralizeazeperetelecelular,sporindu-i rezistenlamecanicasi la
d6undtori.
B. Organizareaperetelui celular
Printehnicilemodernede investigalie(microscopia electronicd,difracfia
cu razeX, u ltrasonificarea,
autoradiografia I.a.)s-apusin evidenli existenla
unei mari 'leterogenititi structuralea pereteluicelular,determinatemai
ales de varsta Si funcliile celulei.Toate celulele insi au in alcituirea
peretelui for doud straturii lamela mijlocie (pereteprimordial) $i peretele
primar, la unele celule se poate forma ti un al treilea strat, peretele
secundar.
Lamelamijlocieapareintre peretiiprimariai celuleloradiacentegi este
denumiti gi substanlaintercelula16, Estecompusi din materialepectice
careau caracteramorf.Adesease deosebegte greu de pereteleprimar,mai
alescind se constituie;i peretelesecundar;procesulde lignificare,ce se
declangeazide regu16in aceastasituatie,incepecu lamelamijlocie 9i se
extinde spre pereteleprimar gi apoi il cuprinde 9i pe cel secundar.La
locurile de int6lnire a celulelor,lamela mijlocie cliveazi, formind spalii
intercefulare,numite 9i meatu .
Pereteleprimar se formeazi inaintea gi in timpul cregteriicelulelor.
Continecelulozi ca elementde schelet,iar matriceaeste reprezentata prin
hemicelulozS,pectine, glicoproteinegi enzime. Plasticitateaperetelui,
determinanti in cretterea prin intindere a celulelor,este conferiti de
componenta pectici a acestuia.Unele celule rim6n numai cu pereli
primari.cum sunt cele ale generatoare(meristeme), cele impli:
'esuturilor
tz

]L
 cate in procesemetabolicedirecteg.a,in pereteleprimar,care prezintao
foarteslabi anizotropie,microfibrilelecelulozicesunt dispusefoartepulin
ordonat.
Pereliiprimari nu sunt uniformi ca grosime;anumite arii mai subriri,
cu margini proeminente.sunt stribitute de numsroaseplasmodesme,
individualizind u-se astfel formaliuni numile cempuri de punctualiuni
pimare (Fig. 1.251.

F:9: de.punctu$iuni Nimerc (A), un cemp mdrit in secriune (B) ii vCzut

.,tn ,r:2j,:
nl6 (ct: F?lril,
I - tah.etamijtocie;2 - perete prima.;3 _ meat;,l_clmp de punctuariunip.imere;
5 - membtana plasmaticl; 6 _ desmotubul (original)

Peretelesecundar se constituie prin depunere de material Desle

pereteleprimar,de regull dupi ce celula
ti-a incheiatcreFterea ln volum.
Procesuleste realizatprin activitateaproioplastului,care dupi formarea
pereteluisecundarcel mai adeseamoare.
Peretelesecundardifere de cel primar prin compozitiegi structur;.
Astfel,in perelelesecundarcelulozaeste mai abundenti, 'iar 'substantele
pectice,glicoproteinele9i enzimelelipsesc,matrixulfiind constituitnumai
din hemiceluloze. Absenlapectinelorare ca urnare crerterearigidit;lii gi
reducereaaccentuatea extensibilitifii pereteluisecundar.
Frecvent,in peretele secundarpot fi distinse trei straturi: S, (extern),
S, (medianl9i S, /rnternl(Fig. 1.26).
extern(S,),adiacentpereteluiprimar,microfibrileleapar in
ln stratu_l
relea.Statul.median(Srl,cel mai dezvoltat,are microfibrileleparalele,cu
dispoziliaspiralati fale de axa celulei.Stratu/intern (5"1,cu microfibrile
de asemeneahelicale,este sublire ti uneori poate lipsi. O istfel de structud

3 - 8ol6nic. tore.li6rl
33
FiO, 1,26 - Structurcrca dife td sub raport
microfibrilar a oerctelui secundar 1- lamela
mijlocie;2 - perete primar; S Sr gi Sr - streturile
Pereteluisecundar

Fig, 1,27- Perechi de punctua!iuni simple

Fig. 1,28 - Perehe de punctualiuni areolate
intre vase lemnoase: t - loJus
in petelii celulelor ediacente (Al, pereche
mdritd de punctualiuni simple (B), pereche
de punctualiuni areolete (Cl: 1 - lamela
mijlocie;2 - perete Frima.;3 - pe.ete
secundar; 4 - meat; 5 - membrani de
punctuatiune;6li 6' - punctualiuni;7 9i
7' - cavitef. ale perechii de punctualiuni
a.eolate (original)

stratificatd,
asem5ndtoare celeia placajelor,
miregte considerabilrezistenla
pereteluisecundar.De altfel,aceastestructurelaminati a pereteluisecundar
estemult mai complex6,intrucatfiecaredintreceletrei straturiestealcituit

34
din mai multe lamelecu microfibrile orientatediferit' in sfArgit.la mSrirea
rezistenleicontribuiegi densitateamai mare a microfibrilelorfa15de peretele
primar, precum 9i lignfficareacare este caracteristicbperelilor secundariai
vaselorgi fibrclor din lemnul arborilor.La heterogenitatea considerabilSa
pereteluisecundarcontribuie9i altiincrustanlidec6t lignina:suberina,cutina,
cerurile,riginile 9i s5rurileorganice9i minerale'
La formareapereteluisecundar,depunerilede substanlenu au loc in
perimetrufcempuritorde punctuatiuniprimare.Caurmare,in zoneleexceptate
peretefe r6mlne sublire, formandu-se punctuatiuni. In unele situalii
punctuatiunile se pot constituigi in afaracampurilorde Punctualiuni primare.
Se intalnescdou; tipuri principale de Punctualiuni:simple gi areolate'
Punctualiunilesimple, vezuledin fati, au formi eliptici, ovald sau circularS,
iar in secliune,candper4ii au grosimemare,aparsubforma unorcanalicule,
ade-sea ramificate(Fig.2.18a,b).De regul6punctualiunile a dou6celulevecine
sunt situatefale in fafi (simetric)a k,etuindPerechide punctualiuni(Fig 127l,
Lamelamijlocie9i pereliiprimaridintreceledoui punctua!iuni corespondente
formeazimembranade punctualiune. Punctualiunilesimplese intalnescmai
alesin lesuturileparenchimatice.
in elementeleconducitoarelemnoase(traheide.trahee)se formeazd
punctualiuni areolate,La acestea,peretelesecundarse arcuiegtedeasuPra
cavitdliipunctualiunii(Fig.1.277i 1.281,iar membranade punctualiuneare
in dreptul deschiderilorperechiide punciualiunio zoni mai ingrogati 9i
suberificate nitmiti torus. VAzutA din fal6,
puctualiunea apare ca doue cerculele
concentrice,cel intern reprezentandmarginea
orificiului (aperturii),iar cel extern marginea 2
zonei de indepdrtarea peretelui secundar.
C. Cregterea peretelui celular
Perelii celulari cresc atat in suprafal6 cat
9i in grosime, procesul afl6ndu-se sub
controlul protoplastului,
Extinderea (cregterea in suprafali), '
proprie peretelui primar, este precedat6de
unele modificiri fiziologice gi de o slibire a
eleme ntelo r structurale sub actiunea
auxinelor. Acestei deformiri plastice ii
urmeazi ad6ugarea de microfibrile. La
celulele parenchimatice,care cresc uniform
in s.uprafal5,noile microfibrile se dispun 5
randomizat,formindu-se o relea neregulate.
La celulele ce cresc inegal, alungindu-se
(crettere pot 16), microfibrilele perelilor
laterali sunt depuse in unghi drept fali de
axul de elongalie; la alungife are loc o Fig. 1.29 Scheme creiterii in
permanentSreorientarea microfibrilelormai suprcfalC a- peretelui celular: '1, 2 .
externe,care devin paralelecu axul celulei situati€ initiali; 3, 4, 5 - situatii
(Fig. 1.29). ulterioare; p - peaete primar

35
 Daci la crestereaprin intindere are loc a€t intercalareade microfibrile
noi (intususcepgiunel printre cele existentec5t gi depunerede microfibrile,
peretelesecundarestegeneratnumai prin depozitareade noi materialepeste
cefe vechi, proces denumit apozifie. Ca urnrre a apozifiei se realizeazi
cregtereain grosimea pereteluicelular,careincepede reguli dupi incheierea
elongaliei.
Substanleiedin matrix sunt transferatein perete,ala cum s-amai aretat,
prin veziculeledictiozomilor. Conlinutulveziculelor golgieneestemai bogat
in pectinein faza de crettere prin intindere gi mai bogat ln celulozein faza
de cregterein grosimea peretelui.Mecanismulde formare a celulozei9i
organizarea ei in microfibrilela nivelulpereteluisunt inci pulin descifrate.
-
Prezenlapereteluicelularlimiteazi volumul protoplastului9i previne
distrugereaacestuiain celuleleturgescente.De asemenea,peretelecelular,
datoriti pai'ticularitililorsale de compoziiieFi structuri, indeplinegterol
in absorblia,transportulgi eliminareasubstanlelorin gi din planta. Mai
poate seryi 9i ca suport al activit5liilizozomalegi digestive.
Plasmodesmele
Protoplagtiicelulelorvecinesunt interconectaliprin numeroasefire de
reticulendbplasmicdin plasmodesme,care pot fi rispdndite pestetot ln
peretelecelularsau pot fi agregatenumaiin clmpudle de punctuafiuniprimare.
La inicroscopulelectronicse vid ca nigtecanaleinguste (cca30-60nm in
diametru),fiecareinconjuratde o membrahi plasmatic6gi traversatde cite
un desmotubul. Desi in mod obignuit formarea lor are loc in timpul
citochinezei,unele dintre plasmodesmese pot constitui Si ulterior, in
perelii celulari deja formali.

1.3.INMULTTREA
CELUT.-ELOR
Celulelevii ale plantelorse inmullescprin diviziune.Acestproceseste
universal,intAlnitatat la organismeleunicelularecit gi la celepluricelulare.
Planteleunicelularese inmulfesc prin diviziune;la plantelepluricelulare
diviziunea gi apoi alungirea celulelor duce la cregtereaorganismului
respectiv.
Se cunosc trei tipuri principale de diviziune: diviziunea directd
(amitoticd), diviziunea indirectd (mitoticA) si div!ziunea reductionald
(meioticd).
- A. Diviziuneadirecti. Se int6lnegtela uneleplanteinferioarecu nucleu
individualizatmorfologic,la unele celule pe cale de degeneraredin
parenchimurilemedulare,la celulelestratuluitapet din anterastaminelor,
la formareacelulelorendospermuluiti a lesutului conduc;tor lernnosal
unor plante, la unele celule bolnave (canceroase)ii in lesuturile ce
formeazagale.
Este cel mai simplu mod de diviziune,caracterizatin principal prin
absenla fusului de diviziune gi a condens6riicromozomiior.Diviziunea.
consti dintr-ofragmentarea nucleuluiprin constriclie,dupi care urmeaz6
o strangularea celuleiin doui celulefiice.Cercet5rile
mai noi au demonstrat

50
 cE in unele cazuri la diviziunea-nucleuluiare loc
nucle-.arrudimentat proces numit haplomitoze. ai formarea unui fus
Celuleleprocariotelorse inmullesc prin simpla formara
de diviziunecare irnparteconlinutul ceiutei mame a unui sept
i""J.ra pe4i egale
: bipartilie sau sciziparitatel.
B. Diviziuneaandarecti.Est€cel mai rispandit tip
la plantele inferioarecat 9i la cele superioare. de diviziune,atat
C;irLi" somatice se
formeazi prin diviziunemitotice,numite di"iri;;";;;;i;nata,
9i
cete doui celule fiice formate prezinti acelagi deoarece
numii J'"-ororno.orn,
celula mam.d.procesurincepe printr-oserie ie ",
duc la diviziunealui (mitozd,cariochinezfl,arp; in nucreucare
-oJin"an:
ui..azi imp6rtirea
citopl.a:meigi separareanucleilor fii in aLua'""tui"-inarp"nA"r,t"
""r"
I ci!ochinezdl.
se desfigoard.prin parcurgereaunei succesiuni
_ -_D-ivizjunea
e/enimente, care constituie ciclut cetular AcesI ciclu se poate de
perioadi mai lung! sau mai scurte,in funclie realiza intr-o
ae tiprf c"iuiJi gi de actiunea
factorifor externi. in cadrul cictului
*d-rJi irLii-irt"rt"r" Gt"p.
preg6litoare)9i diviziuneapropriu-zisd ""tut"i'""
(mitozal. Oi"iiiun*'p-priu-zisi
desfdgoare intr-operioadi scurte,marepart" di;;"i;;;;;andu-t se
De exemplu,ta Viciafaba cictutcetulai interfaza.
;;";;;;; i;3 ore, din care
d i vi zi un e a propriu-zisi reprezinte ";; nu ma i A o u ! - o i! t rig . t . g o t .
a. lnErtaza,A fost consideratimult timp.ca
f azi de r e p aus (interchinezi), deoa ie c e
cromozom-ii n_usunt vizibili,iar nucleulprezinti
rnembranS.Cercetdrilemoderne au
Dermis ll
;ncluderea interfazeiin cicluldiviziunii,iu;tific;i; I
ce faptulce in acestefazAse desfego"ri pro""""f"
pregStitoare mitozei. I
q
-ale-are loc sinteza
In interfazS principalelor ?
. ccmponetecromozomiale({DN 9i histone),
stntezacomponenteloraparatuluimitotic (fus
cromozomiF.a.),sintezaARN-uluigi \"
lroma:ic,
se reafizeazi rezerva de energie necesarb
diviziunii. Astfel, in prima parte a.interfazel
tC.,i, -ciub'-ieristematice
tgo _ c_tctut
care are foc imediat dupi incheiereaaiviziuriii r,s cetutatin
precedente,sPorette citoplasma gi organitele frbajM - mirozd; ta vicia
c,, s tl c, -
sale De asemenea,se sintetizeazi unele intetfazc
substanlestimulatoaresauinhibitoare,implicatein
continuareasau oprirea
cjcluluicelular.in cea de a dola partea interfazei,
in iaza sinteticn(S) se
realizeaziduplicareamaterialuluigenetic (a
lOi,f_rlrr:t li se formeazi
histone,astfelci din monocromatidicicromozomii
parcursulperioadeiG, (postsinteticd) aevin'Uicromatidici. pe
se formeazi diferitJ strucruriimpli
cate.direct mitozi, ietementeale fusului Je Jiririrn"i.".l.
_in
Diviziunea propriu-zisd (mitoz-a),Este un
.b.
pentru a.facilila studiul ei a f.ostimp;4itA froces'contin uu, insa
patru faze ale
diviziunii nucleufui (profaza,metafaza,' "onu"nlion"iin
Si't"ioi)i.
"n"far"

37
 -r-

Profaza (Fig. 1,31 A, B, C). incePutul profazei se recunoa9te printr-o

ugoari umflare a nucleului; are loc o spiralizarea cromozomilor (splralizare
mici), iarcdtre sfirgitul profazeio a doua spiralizare(spiralizaresomatici).
Astfel, cror;rozomii se scurteaze,se ingroaga 9i devin vizibili la microscopul
fotonic. De asemenea, se dezorganizeazi nucleolii, La sf6rgitul profazei
disparemembrananucleari, nucleoplasmaamestecandu-se cu citoplasma,
iar cromozomii se deplaseaziincet cdtre mijlocul celulei, spre firele fusului
acromatic care incepe sd se formeze.

Fig, 1,31 - Diviziunea mitoticd: A, B, C - profazl; D - metefezi; E - anefazt; F - telofa26;

1 - nucleoplesmd;2- invelig nuclear;3 - nucleol;4 _ cromozom;5 - cromatide;6 - centromeri
7 - tus acromatic;8 - cromozomi fii; 9 - fragmoplasu l0 - placl celulard

Metafaza (Fig. 1.31 D). incepe prin individualizareafusului acromatic,

in zona ocupat; inainte de nucleu. Fusul acromatic este format din fibre
continue - de la un pol la celSlalt al fusului gi fibre cromozomiale 'de la

il i un pol la ir entromerulcromozomilot ambele constituitedin mSnunchiuri

li 38
jL
de microtubuli. Cromozomiise dispunpe fusul acromatic cu centromerul
i" *gir""; ecuatorialia acestuia,formtnd placa ecuatoriald'La sfarFitul
metaiazei, cromatidelefiecirui cromozomse afli in pozilia gatade separare.
I'nafLza(Fig. 1.31 E)' Are loc la inceput despicareacentromerilor
(dublarealor), iar ca urmarecele doui cromatideale fiec6ruicromozom
se separi, formand cromozomi'fii.in continuare,cromatideleseparate
f"roiliomii+iil incep ascensiunea sprec6te un pol al fusului'centromerii
." Jupt""""te primii, iar bralelesunt traseln urmi, astfelci se realizeazd
dusprindet.aextremitililor bralelormai lungi' Separarea9i deplasarea
"i este determinatede scurtareafibrelorcromozomiale'S'a
"r"-.!.-if..ni
gi ip.rt"t" fibrelefusuluitrag sprepoli cromo-zomii'fii' datoriti unei
"-i" "i
continuegenezede microtubuliinspreun capit al fibrei 9i dezasamblarii
lor insprecapul oPus.
Tei,lofaza lFig.i.st f). inceputulacesteifazeeste marcatde alungerea
celordouSloturi de cromozomi-fiila polii fusuluigi dezorganizarea fibrelor
se despiralizeazS' alungindu-se'
9i a celorcontinue.Cromozomii
astfelci devin din nou fibre subliri in acela;itimp, se refacemembrana
".rnoio-i"t"
incheiemitoza
;;;t; 9i .t"pu|. nucleolii.cu formareacelordoi nucleise
lcariochinezat.
'--
c. Citochiineza. in telofazatimpurie,intre nucleiifii pe cale de formare
se constituieun sistemfibri|ar,ini}ia|in forma de butoi, iar apoi disciform,
iriit fr"g^oprast (Fig. 1.31 F)' La fel cu fusul ^acromatic'fibrele
ir"g;rJf"ltuf ui suntformatemai alesdin microtubuliin planulecuatorial
al iragmoplastului se dispunvezicule(generate de corpii Golgi)'despre
care !e conr"jderaci ar conline substanle pectice. Treptat,veziculele
fuzioneazdform6ndu-seplaca celulard,care la plantele superioarese
extindecentrifugal(inspreperetelecelulei mame), iar la plantele inferioare'
inili;l in foimi de inel, cre9tecentripetal (de la peretele celulei
una"
"p"t"
i"rn"'"pt" centru). Din conlinutul de substanle pectice va fi trePtat
generati lametamijlocie, iar din perelii veziculelordictiozomalese vor
Jonstitui membraneleplasmaticede o parte 9i de alta a acesteilamele
mijlocii.Printreveziculele in fuziuneriman prinsesegmentetubulareale
reticululuiendoplasmic,care stau la bazaformdrii plasmodesmelor jur
De fiecareparte a lamelei mijlocii,protoplaFtiii9i depun de
imFrejurcateun pereteprimar.Apoi fiecarecelulSfiiceiFi construie9te cate
un purete nou. peretece se afli in continuitate cu cel din drePtul Placii
parenta|ese
ce|ulare.Pe mesurece ce|u|e|efiice cresc,Perete|eceIu|ei
intinde 9i se destramd.
Diviziunc: mitotice are 9i abateride la tipul normal' printre care se
pot enumera:
prin aceea
-inmugurirea,frecventi la uneleciuperci'Se caracterizeazi
ci, dupi fo'rmareacelordoi nuclei,celulamami nu se divide' ci di nagtere
unul din nuclei'
- - argur" lateral,in care se deplaseazi
l"'un
secundar
_ ioriatia tiberda cetulelotintalnitela genezaendospermului
(detip nuclear)din semin!e.in acestcaz citochineza nu are loc decat dupe
un num5r mai mare de cariochineze'

51,
 -

- Endomitoza,la care etapelediviziunii se desf;goardin interiorul

nucleului, firi ca membrana acestuiasi dispari. Ciomozomii dublati
rdm6nin acelaginucleu,iar dac6procesulse repeti se oblin potiploizi.
poate provoca pe cale artificiali acest mod de diviziune. Se
C. DivF:iunearedu4ionali. Se caracterizeaziprin aceeaci celulele-fiice
p.rezintdn.umaijumitate din numiiut de cromozomifali de
l-::.,lT1il:
celula-mama. La majoritateaplanteloracesttip de diviziunese intilnegte
il formirii sporilor (sporogenezi).Meiozaconsti de fapt dintr-o
."loyJ
dubl6 diviziune a nucleului,in cadrul cireia cromozomii se replici
o
singuri dei5,
Astfel,meiozaeste o succesiunede doui diviziunicarese desfdgoari
c..u-
cont!nuitate,dinire.care..primaestereductionalenumite $ heterot:ipicd,
far a doua este ecvaliona16 numiti 9i homeotipicd(Fig. 1.32).

Plofaza tinlurie J Profaza Profaza

i
I

Profaza teazie I
Iqetafaza I
Anafaza f

Uetafaza II Anafaza If
trelofaza tArzie II
 , anlaza
l, livizi.un.ea letarotipicd se desfigoard in patru faze:profazal, metafaza
I gi telofaza l.
ProfazaI a acestei diviziuni dureaze mai
modificiri dec6t cea a mitozei.cromozomii mult ,i este mai bogati in
a"pii"iir"* din interfaza,
c,onstau din cele dou6cromatideidentice,
rmpresiauneistructuriunice.Crorno-zomii a, murt,incardau
"piopiJt. "iit
.;";;";if,l";entos gi,dispersali
?n masa nucleului,se vor asocia p"r""ni
*omozomii omologi (unulde o.rigine .in ffi;;;;;"-" are toc intre
rn"t".n; ;i ;lt;il; originepaterna),
incepdnddin unul sau mai multe puncte
inchiderea fer:noarului.in fetul acesta;; 9i "u"n"anJ'orpd modelul de
;";t*";;chi de cromozomi
omorosi numire bivatenti sau
semini. Di"tr:J ;;;;.;;;; diptoidi (2n) se
formeazi n perechiomoloug.,
Pe parcursul orofazei incep s6 se contracre progresiv gi
se ingroagd gi311gzomii
se.scurteazi. Spre mijlocui acesteifaze.
11,"?".:r:',"t5
cromatidele intr€
cromozomiloromologi to" un'"Jirn,uiliproc oe rragmente,
procesnumit crossing_over. "r" vor rezulta
Ca urmare
cu material genetic atAt matern cat "ro.!tia"t" -;;"i;i;,
desprindere * p"tr^ ii-"oitinr"r", lo" o
a cromozomilordingernini',prii""p"r"rJa-ienra "r"
a cromatiOetor
:'ili1,"'?J:i:'T::1I;',:'*'q""'";;;";;[p;i-"'a-*'"bseturi's;re
nucleotut9i membrana-nu"r;";
se contureazafusur de 0,";i:;::t""'u ii
In metafaza/ se formeazi de diviziunebipolai ier cromozomii
omologise dispuntreptarpe ritamenre,-ii'
-fusul .Jgii,i"!-"lu"ror,"re.
In anafazaNcromozom ii omologi ptei,-atunecand
sprecate un pot al fusului.de aiviziune.
"" "rp"r;-"om fiecar"
i" fir*iJp.1'"junge astfelun
numir n de cromozomibicromatidici, D"ir.ira
genetic(realizatprin crossing-over), de material
fiecare ""nirl"tui
J"r" un mozaicde
mate"rialmatern gi patern, "ro_"tlJJ
ln telofazafse reconstituiecei doi
_- nuclei fii, fiecareav6nd fafi de celula
.
mamE numai jumitate din numerul cromozomilor. -'-
uea de a doua diviziune meiotici,
diviziunea homeotipicd, are loc
imediatdupe formareacetor doi
ace;tiase-gifi .reconstituitlnveligul.lor..Cei
ly"t"i;di;;, r""a inainte ca
i.i "j"1""
ri"pr.izi, rezultaliin
urma primei diviziunimeiotice,se divid printr_un ",i"f
(Fig. 1.32),de asemeneacu p€tru ."""J!. de tip mitotic
taze,alunganju-s€in inaf U formarea
a patru nucleihaploizi.perereledesp64it6,
iitr" ."1" p"ir, rezullate
:""^S:l_.:"t, abia dupe cea de a doua diviziune.Sporii ""trt"formafi in
urma acestui"d"sea
procesreductionalpot r6m6negrup"li
o tetradd,sau se pot indivioualtza. i;pi"rni, alcituind

41
 C!p itolu l ll

VEGETALE
TESUTURT

Histologia este un capitol al anatomiei plantelor, care se ocup6 cu

studiul lesuturilor.
Prin lesut se inlelege o grupare de celule distinctAsub raport structural
gi func,tional.Prin urmare, intr-un lesut se realizeazi in general o unitate
anatomicd prin legAtura dintre celule, o unitate fiziologicd prin adaptarea
gi speciafizareacelulelor pentru o anumiti funclie 9i o interdependenld
intre celule prin subordonarealor la noul nivel de organizare,realizatprin
integrare.
Jesu+urile vegetale iau nagtere in urma procesului de diferenliere
histogeneticd,apArut la plantele pluricelulare.Procesul de diferentiere este
iniliat la embriogenezd,cu primele diviziuni ale zigotului, Fi se continue
pe parcurs ul formirii organismului,prin geneza lesuturilor 9i organelor
sale. Agadar, diferenlierea histogenetice este procesul prin care celule
identice r".tb raport genetic devin diferite una de alta 9i fati de cele din
care au rezultat. in plus, la completa lor diferenliere, adiAe la maturitate,
unele dintre celule se menlin vii, iar altele mor, formAndu-seastfel un
num5r mare de tipuri de celule (Fig.2.11.Modul in care celule cu aceeagi
origine devin diferite reprezinti una din preocupirile de prim ordin ale
biologiei moderne. Sub acest aspect s-a putut evidenliaaimplicarea unor
factori externi 9i a unora interni (mecanisme de contrbl hormonal al
expresiei genice) in procesul de diferenliere histogenetic6. ,
Diversitateatipurilor de celule se amplifici in decursul evoluliei
plantelor(gimnospermeleau 52 de tipuri, iar angiospermele,plantelecele
mai evoluate,ajung p5nd la 76-80-Zim m e rm a n n, 1930).
Dup5 forma celulelor alcetuitoaredeosebim doud categorii mari de
lesuturi: parenchimuri 9i prozenchimuri.
In raport cu gradul de diferenliere a celulelor, lesuturile se pot impd4i
in lesutu.; de orgine (formative, embrionare, meristematice) din celule
tinere, care-gi pastreazi capacitatea de diviziune permanenti, ?i lesuturi
definitive din celule diferenliate ti specializate.
De asemenea,se pot deosebi tesuturi simple, alc5tuite dintr-un singur
tip de celule (parenchim,colenchim, sclerenchiml gi lesuturi complexe, din
dou; sau mai multe tipuri de celule (xilem, floem, epidermS).
Se accepti ci la plante lesuturile sunt organizate in unitS|i mai mari,
sistemele de fesuturi. Ele sunt in num;r de trei: srstemul protector
(epiderma gi peridermull, sistemu I fundamental (parenchimul,colenchimul
9i sclerenchimul) 9i slstemu/ vascular (xilemul 9i floemul).

42
 s€di

Elernent de
Li.berian cu
ce1u16 anex6

celula
rlErist€rnati-ce
,1'
! ibra

Celule

U trxrenchimaLice

Fi s . 2. 1- Schemd ilustrand cateva tipuri de celule ce pot rczulte p n diferentierca

celulei meristematice (p@cembzlC sau cambiald)

2.1. TESUTURTMERTSTEMATTCE
Sunt lesuturi tinere,cu caracterembrionar,avand functia de a produce
noi celule ce se diferenliazd,prin urmare meristemeleau rol central in
cre9t^ere,
In primele faze ale genezeiembrionului toate celulelecomponente se
divid la fel de Intens.EvolufiauherioarEa embrionuluiduce la o restrangere
a diviziunilorcelulareti la o localizarea lor in anumite zone ale acestuia.
Mai taziu, la plantul6,celulele active sub raport mitotic se constituie in
tesuturi cantonate la extremitalileaxelor, devenind meristeme.
Aceste tesuturi sunt alcetuite din celule mici, st16ns unite intre ele,
bogateln citoplasmd,adeseacu o vacuolizareredusesi cu nucleuvoluminos
{Fig,2.21. Pere}ii celulelor meristematicesunt subliri, inlesnind afluxul
substanlelor nutritive, necesaremetabolismului lor extrem de activ. in
majoritatea cazurilor, celulele meristemalice sunt lipsite de substanle
ergastice,iar plastidele sunt in stadiul de proplastide.Cu microscopul
electronic s-au evi dentiat in citoplasmd mitocondrii, dictiozomi, reticul
endoplasmicin continuitatecu membrana nucleari gi numerogi ribozomi,

43
 mai ales in hialoplasmi.Existi totugi
atunsite (meristemete ,i meristemeale ciror celule sunt
taterate),.pre"";
rir;;t;;;;;;ffi il;aon,suu"tanle
cloroptaste.
Astfet,
singu.licii,;ri, ;;' :";:r"oasre cerurete
:::T:-:::
menstematice este capacitateator ae aiv;ziuie
Divizrunea celulelormeristematice ,ealizeazi ;;;";;,.
-In unetezone o,r"*e planuri.
meristemarice, "e
p_erpendiculari g 1rrn","#J"i
^elul"_1","r-airlf ori" Oi.q, despd4itori,
pe suprafala organului, diviziuni
acesruiain suprafala.la m"ristrmere determinand
:fl,,::_"i "iriiil"i",
;;;;j;, ptanurite de
qfvf zlune sunt mai ales paralelecu suprafala
reatizandu_se orga nutui,'Jii-iirni periclinale,
giruri radiatede cetute'ca.re,J"";;;;;;;;;;rea
In cazurtulpinii $i rddacinii,care in s rosime.
sunt cirindrice,diviziunla pericrinal6
totodata bnsitudinat_tanoientiatd. este
i", ;;i";;",J Jltl bnsitrain"r
radiald sau transversaldlf,g.' Z.el, ";;

lis ZZ - Meristem din veid dd| Fig' 2'.! - neprczent.tea schemeticd

rsect, transv.): - 0"."r" a
b *ciroptasm!; "- plan.uilorde diviziunein cetute
e_aromozomi .--,"o,;
" "r"'d;;-
""'rli1"1
;;:11111 meristematice:
1o,isin"r1 :r#J11""r.-?:,jJ[*_1"r,
Jl;$ffi
flongitud,nal
tangenriatd)
Meristemelefunctioneazi cu intermitenle;
sezonieractivitatealor se intrerupe. ln perioada de repaus
Capacitaiead" ;i;;;;"" a cetulelor
meristematicese poate ment.
I'lly::lir!,1i"";;;;;'#:. j: j:jfi,#:il!"j:xlgjililn",,,:1;
La Sequoiagigan.tea
l:, "_"11""-"li). gi pinusui"aa
lgtpot pastracapacitatea meristematice
dediviziunecateva mii-l" #. "Jul.it.
pr"",," nu sepoate
deci vorbi de o imbitr6nire
a celulelor meristematice.

41
 Jesuturilemeristematicesunt localizatein diferite pi4i ale plantei:
meristemeleapicale in vArful ridEcinii 9i tulpinii, meristemeleintercalare
intrelesuturiledefinitivein mod discontinuu(deasupranodurilorla tulpini,
fa baza{imbuf ui loliarl, meristemelelaterale,de asemenealntre lesuturile
definitive,dar sub forma unor mantoanecontinue(cambiul9i felogenul),
iar meristemeletraumaticeIn locurile de rinire, De precizatci rnerisiemele
intercalarelgi au originea in meristemeleapicale,dar datoriti cresterii
in lungime a axului s-au indepirtal, separAndu-sede aceitea.
Dupi _orig'rea9i gradul de dezvoltarea celulelorlor, meristemelepot
fi primordiale, primare gi secundare.
A. Meristemeleprimordiale (proms-
rist€mel. Sunt cele mai tinere lesuturi
d in extr em itelile organelor axiale
{rddicini gitulpini}, avind pozifieapicali
Fi originein lesuturileembrionului.Ele
sunt reprezentateprin celule iniliale
( c e lu le ce r eman mereu in stare
meristematici)gi derivatelelor cele mai
apropiate. Extremitilile ridicinii gi Fig, 2.1 - Con vegetetiv le
tulpinii,ca 9i cele ale ramificatiilorlor Sequoie sempeNircns..i - celule iniliete
undesunt localizateaceslemeristeme,prezintio formi conici, constituind
conul vegetativ (vAi vegetativ con de cregtere)(Fig, 2,4.1.
B. Melist€melo primare. Se co ul diferenliat,iar in
rg_anere
organele ptantet
plantei succed
succed-conuLvegelativ,
vegelativ,lu61d
lu6nd nagtere
nagtereprin aatitiiaidt
meristemelor
l"Ii:!9llglor griqoqdigle,doar tn cazu|meristemelorintircalare a-ll6nlJ0;
se -ctivit-iiia
oipromeristeme, intercalateinti" f""ui"iirr-oefinitive. Fiind
fesuturi pa4ia..diferenliateca formi gi dimensiuniale celulelor,ele mai
-iiparite
poartenumele gi de semirnensteme.H a b e rl a n d t (1gg4ldistinge
in cadruf acestora protoderma, procambiul gi meristemul fundamentil.
care vor generalesuturile definitiveprimare ale ridacinii 9i tulpinii.
. Protodermaeste reprezentat;printr-unstrat perifericde celulece se
divid numai anticlinal(planulde diviziuneesteperpendicularpe suprafala
organului), dupi care are loc diferenliereain rizodermd gi respectiv
epidermi.
Meristemulfundamentalcuprindecea mai mare partea zoneiapicale,
fiind constituitdin celulece se divid attt periclinal(planulde diviziuneeste.
paralelcu suprafalaorganului)cit gi anticlinal,formAndtesuturiledefini-
tive fundamentale(scoa4d,miduvi, raze medulare).
Procambiulse individualizeazisub forme de cordoane(guvile)de
celulealungite,inclusein masameristemuluifundamental.prin activitatea
p r ocam b iu lu i se formeazi lesuturile d e f in it iv e p ro z e n c h in ra t ic e
(conducdtoare gi mecanice)ale cilindrului central.
H a n ste in (1860)a evidentiatin zona aoicali a ridicinii unor
planteprezenlaa trei foite histogene(Fig.2.5)pe carele-a nvmit: dermato-
gen (carear g:nera rizoderma),periblem(din care s-ar forma scoarla)gi

45
 -

s-arnagtecitindrutcentratl.Unii autoriconsiderifoilete
fl:i:11llll_Tr-r
nrsrogene analoage meristemelor.primare, gi, in acest caz, dermatogenul
c:resp9n.d9 protodermei, periblemul pdrgii periferice
:r a meristemului
runoamentat,iar pleromul pirfii centrale a meristemului
fundamental 9i
procambiului.
Meristemele primordiale gi primare, fiind meristeme apicale,
. prin
activitata lor determine cregterea in lunjime or;";;6;-
C. M€listemels secundare- lau nagteie mai" ade-seadin
tive afe ceror celule redob6ndesc proprietatea Ae a lesuturi defini_
se aiviUe (capacitate
d nr .^-

Fig. 2.5 - Formeree foilelor histogene ta

Fig. 2.7 - Secliune tangentiatd pnn
rectdcind: d - dermatogenj pe _ periblem;
pr - prerom;pc - periciclu;en endodermj cambiul etejat la salcam u) si prin cahbiut
- neetajet Ia fbsin (2); if - iniliale fusiforme;
pjt_pilorizA
ir - initiale de razd

filDA
WdWWUI,]II
Fig. 2.6 - Celule carnbiale: | - in
secliuneradia16;ll, lll - formarea
fragmoplastului;i - initiale de
razd:2 - in i!iale f us if or m e;
@@Al!uLlU
Fig, 2.8 - Diviziunea bipleuricd a cetutei cembiale
(scheml):1, 3 - celulec€ vorforma xilemj2, 4 celule
3 - fragmoplast -
ce vor deveni floem

46

{lr: _
 de dediferenfierel. Aici apa(in cambiul (cambiul vascular) g felogenut
(cambiulde suber),meristemecare la gimnosperme9i dicotiledonate(mai
ales la cele lemnoase)determine crelterea in grosime la ridicind 9i tulpind,
La unele plante,cambiul tulpinii provine pa4ial sau in totalitatedirect din
Procambiu.
C,,.Cambiul, Formeazi obignuit un strat neintrerupt, sub forma unui
manFon in lungul organului, iar in secliunetransversali apare ca un inel;
se poate intdlni qi sub forma unor benzi (in secliune,arcuri)localizateintre
floemul gi xilemul tulpinii unor plante ierboase sau chiar in frunze.
Celulele cambiale sunt de doud feluri: alungite gi turtite in sensul
axufui organului (iniliale fuziforme) 9i mici, mai mult sau mai pulin
izodiametriceliniliale de raz (Fig.2.6).Dupi dispunereainilialelorfuziforme
se pot distinge: cambiu etajat (stratificaf,l,cu celule dispuse in serii
orizontafe, gi cambiu neetajat (nestratificat),cu celulele aflate la diferite
nivgluri (Fig. 2.7).
Celulelecambiale la unele plante prezinti un vacuom puternic dezvoltat,
iar perelii lor au punctuatiuni simple; perelii radiari sunt mai ingrogali
dec6t cei tangenliali.
Cambiul activeazdbipleuric, formdnd prin diviziunea tangenliale a
inilialelor fuziforme, spre interior elernente lemnoase secundare (vase
lemnoase,fibre libriforme 9i parenchim lemnos), iar spre exterior elemente
liberienesecuiidare(vase liberiene,fibre liberienegi parenchim liberian),
ambele d iferenliindu-seradiar.Ini!ialele de razdgenereazarazelemedulare.
ln urma fiecirei diviziuni,una din celule r;mene merislematici,iar cealalti
se alipelte alternativde straturileinternegi respectivde cele erterne (Fig.2.g).
Rareori se intdmplS si se produci prin diviziuneacambiului Fi prin
diferenfiere,in mod regulat,o celulSde lemn (xilem)si una de liber (floem)
(Fig.2.9).De obicei, la plantelelemnoasecambiul genereazimai mult lemn
decit liber, proporfia aproximativi fiind 3/1 la gimnosperme;i 1O/1la
anglosperme.

Fig, 29 - Diferc4ierea celulelor prcvenite din initiable cembiale (*c,L *an9v)l

c - ca mbiu ; f - eiem ent de t ub c iur uit ; Ca - c e l u l e a h e x i ; x - e l e m e n t t r a h e a l

Pe misura miririi diametruluica urmare a depunerii lemnului

(xilemului)secundar, cambiuligi lirgegtecircumferinla prindiviziuniradiare
(dilataliacambiald/,La dicotiledonateseriilede celule tinereformate16m6n
suprapuseregulatin directiarazei.La gimnospermeper4ii radiali ai

47
 .-

celulelor cambialepot aveao pozilieinclinati,ceeace determineo subtiere

gi alunecarelateralSa lor una pestealta. in acestcaz celulelevecine ale
cambiufuise suprapunneregulat,aga-numitacregtereprin alunecare.Aga
cum s-aaratat,cambiulesteunistrat;in secliunese evidenliaziinsi o zoni
cambiald,prin aceeaci inifialelecambiale9i produselelor de diviziune
recente(nediferenliate) sunt aseman6toare. Derivatele rezultatedin initialele
cambialese pot divizagi ele (in unelecazuride mai multe ori) inainte de
a se forma floemul gi xilemul.
Deti masa de celule parenchimaticeale tesutului de cicatrizare
(calusului)poate fi generati prin diviziuneacelulelorscoa4ei,razelor
9i
medulare9i a celorale parenchimului liberian,tesuturilecareau rolul cel
mai activin acestprocessunt cambiulvascular9i felogenul.prin activitatea
celui dintAi va rezultaun calus din care se gene.eal;
fesuturivasculare
secundareconectatela pe4ilenevit;mate,iarceluleleeldernese suberifici,
transformandu-seintr-un lesut de proteclie acoperindrana. Cend prin
ranrre.esledistrusaFi zona cambia16,celulelesale pot fi regeneratedin
celulelexilemicetinere, inci nediferentiate.
Capar,itateacambiului de a forma calus intervine ln fuzionarea
portaltoiuluicu altoiul. Dupi ce se realizeazio continuitatein zona de
racordare,prin diferenliereacalusului la portaltoi, cambiul genereazd
tesuturivasculareprintr-oactivitatenormali. in situatiade incompatibilitate
a altoiului cu portaltoiul,nu se va ajunge la o fuzionarea cambiilor lor.
.Cr,.Ferogenul.Se poateforma din celuleleepidermei,ale scoarfei,ale
pericicluluiori chiar din cele ale zonei liberiene.Celulelesale, de formi
prismaticS,prezintevacuole, uneori ti cloroplaste.in cursul vielii unei
plante lemnoasepot ap;reb succesivmai multe straturi de felogen cu
activitatelimitat; in timp. in acestcaz,felogenulnou format se localizeazi
spre interiorulorganului,dedesubtulcelui ce gi-a incheiatactivitatea.in
orga_nele mai .tinere,felogenulare aspectulunui mangon,iar in organele
varstnicese diferenfiaziadeseasub forma unor arcuri.
Diviziuneacelulelor felogenului are loc tangenlial, iar cre;terea
diferenliereacelulelorrezultate, 9i
in direclieradiari, Spie exterior.felogenul
di naFteresuberului.iar spre interior felodermului.

2.2. SISTEMULPROTECTOB
Esterormat din lesuturi definitive,localizatela exteriorutorganelor
.
plantelorgi indeplinindfunclia de apirare fafi de factorii nefavorabiliai
mediului (usciciune,excesde umezeal;,diunbtori animaligi vegetalietc.).
In.raport.cuorigineali naturacelulelor,lesuturilede proteilie pof fi
primare gi secundare.
A. Tesutu?ido prot€ctie primaro
Din_aceasticategorie fac parte epiderma 9i cutisul (exodermal.
a, Epidermaia nagteredin protodermi 9i se localizeazd!a exteriorul
organelorplantelor superioare:tulpin6 (pini la formarea structurii
secundare),frunzd 9i pirti florale. La ridicina primari
tesutul ?nvelitor,
48
rizoderma,este deosebitde cel al organeloraeriene,mai ales sub raport
structural9i funcfional.Totugi,existi tendinla de a extindetermenul de
epldermi 9i pentru rizoderme,tinand cont atat de numeroaseleforme de
trecereale stratului periTericde la organeleaerienespre cele subterane,
c6t g-ide similaritateagi continuitateaacestororgane ale plantei.
In cele mai multe cazuriepidermaeste alcEtuitedintr_unsingur strat
de celule strins unile intre ele, de forme tabulari sau poliedrici. peretii
exlerni sunt ingrotali. iar cei lateralimai subliri, celulozici,cu ondulaiii
sinuoase(Fig.2.10),prin care se articuleaziceluleleintre ele si dau
epidermeirezistenlesporiti.

Fig. 210 - Epi&n r. frunzcita Fegussyfuat*:a:vrz\trt din t4l (A) in s€4iune (B):
,j
- celule€pidermice;b - celul! stom.tic!; c . ostioll; d _ celuldanexi {ortginal)

ilg
 I

Perelii externi ai celulelor epidermicesunt de reguli cutinizali gi

acoperili o cuticuld.impermeabilipentru ape gi gaze;la unele plinte
9u
se pot m'reraliza sau cerifica(vezipag. 32). CetulelJ epidermicesunt vii, -
conlin prot"oplasmidispusi periferic, datorit; prezenlei unet vacuole
dezvoltate.ln generalsunt lipsitede cloroplaste,excepliefac plantelede
umbre. unele plante de apd etc.
. La unefe plante(Ficus.Nerium)epidermaesteformati dintr-unnumdr
mai marc de straturi de celule (epidermdmultistratd),provenateprin
<jiviziunipericlinale ale protodermeisau chiarprin diviziuniale celulelor
ePidermei.
. _Numeroase planteprezintein tulpind(uneleconiferechiarin frunze)
o hipodermddin catevastraturiparenchimatice, cu pereliiingroral,,situate
imediat sub epidermS,care lmpreunAcu aceastaconstituteun
aperareprimar p luristratificat lesut de
..Formaliunileepidermice{stomate,peri} sunt modificArilocaie ale
epidermeip€ntrureglareaschimbuluide gazedintreplanti gi mediu
pentru sporireagradului de apirare. sau
Stomatele intrerup din
loc ln loc continuitatea
e epidermei,permilandschimbul
,o de gaze cu mediul exterior gi
" eliminarea apei sub formi
de vapori. Sunt constituite
din doui cplule speciale,
-
n um ite celu/e atomatice
b t F ig . 2 . 1 1 1 , d e re g u t 6
reniforme,agezate unain fala
celeilalte,gi care lasd intre
e le o d e s c h id e re n u mit e
osfiold.Spre interiorfal; de
. stomatd se gisegte carnera
substomaticd,aflati in legd-
turd cu sistemul de spalii
intercelulare. Celulele stoma-
tice conlin c loroplaste, a
carorprezenleestelegati de
inchiderea qi deschiderea
ostiolelor. Perefii celulelor
Fig,2.1r - A - stomatd in apidem. unei rrun.e:
a - celule stomatrceseclionate: stomatice dinspre ostiol;
b - ostiold; c - celute
enexe;d-ct nerd sub"ti-"ti"i; i - p"i.iiii tiiii; ftdicd pereSii ventralil sunt
B - orieniirea microfibritetor p"r"yii mai ingrogali, iar cei dinspre
stometice:a - perete dorsal:b.ii - perete ventrct
"iiu-tii,
celulele epiderm ice (peretii
dorsali)sunt comparativmai subliri,fapt ce are implicaliiin mecanismul
inchiderii9i deschideriistomateror.ceicetirire erecironom icroscopiceau
widenlia. cd 9i prin asezarea
microfibrilelorin pereliilor,celulelestomatice
diferi de celuleleanexe.Astfel,in timp ce in celuleiestomaticedisounerea
',l5r0
{
 esteradiara(Fig.2.11B),de mare
eficienliin regiajulstomattcat diametrului
ostiotei, in celutete anexe microfibritete
tongitudinalS ,;;i-;;;;r;. paratet cu axa
a acestora.in ve,cindtateacelrLl;;"-d;.,icl
anexe,deosebiteca formd.Elecontribuie se gasesccelu/e
I" i""ifi"r"" rnig"drilorstomatice
si, candcetute'estomaticesunt adencjtein
La unetestomarese diferenliazd ir";l;;;;r;;li', ra prorecliator
cu aspectede ciocuri (Fig.2.12.^,). di" j"ririr!"li'
;;."ti';;.;ii-"n1", ,n secliune
anrcamerd(atriuexterior).Alteori, *r" l;::ror" ostroteio
in speciai; pr"iil *-r,ir:", ta constituirea
antrcamereiparticipi in mare
misurd ,i ,.r, ef.
celuleleciomaticeiau nagrere ""t;";;";;ii,n.
prin aiuiriun""
a unorcetutedin protodermi sau 9i'iiri.nf,"r"" utterioard
epiue.malan!.lj irri"j
poatefi acelaFicu cel al celulelor. o. oispunere
epiderm"i, "j,ilr.
iir"i"i,l". sau
acestora,prin modificareacetutetoi ""t j.iij."' '" deasupra
irig.
""rr"

Fig.
.212 - Dife te niveluri de dispuner
D.teAnemone; r r""-r"r"
"i".jilll,;:::itr,::ZX:at:,"#:H,,i;li.i#ffIff::;l;*:1?
Stcmatele se gdsesc in eptderma
- - tulurororganeloraeriene(mai ales
dar.se pot inratni pe
:?._111i::)j
f runzelor ei i Densitateastomatelor pe
:uprafala estediferite:
la tei gi mes, racan, ZO-fOOfa "ri1:T .
g:lg i:Irn !g stejar,100_150
dud, 1.200la cunu molid, r|8 la
rtcta
.!v,rdrer€r sunt atezate pe fata oaselor,
inf( a nzelor, pe c6nd Ia rSginoase
se pot gisi atet pe fala inferioara
cet ii pe cea superioari,dispuse
adeseain Firuri paralele. mai

51
 Perii sau trihomii se
d e o s e b e s c d u p i f o rmi,
structurd gi funclia ce o
indeplinesc.pot fi unicelulari
sau pluricelu lari. primii se
formeazi numaiprin prelun_
gireaunorc€luleepidermice,
ceilalti prin intinderea si
*c d iv iz iun e a u lt e rio a ri a
c e lu le lo r. A t it p e rii u n i-
celularicet gi cei pluricelulari
pot fi simpli sau ramificati
(Fig.2.13).in unele cazuri.
pereteleexterioral celulelor
epidermiceprezinti numai
rid ic it u ri ma i p u t in
proeminente, numite paDile
(Fig. 2.131,ce catifeleazi
petaleleunor flori.
Fig,2'r.3-Pe epidetmlic,:
1-papilepe peralede primuta: Unii peri igi p6streazi
z.--p€nuncelularila Rehuncutus;
g-peri pluriceruieri continutul celular viu o
ia
",.,,"n",fla.enus;
!,jj-2..-fd r.mitic€ti
6 _perisretati si ,espe"tivperioaai lndelu ngati, in
ta euercus
ta Etaeagnus timp ce la altii proioplastui
D_upi
moarte
suntprini ging,"
organutuipe care se aftd."r--?."r, ":;j"",'::n^X1',';""1j,,,lll,Xi
perii pot fi dispugim;i;";
incalcitierp.;tafrunzete mai des, alipili,
aeteti'""; il ";;
groase gi continui (tomen . "i;j;r-;;;olllnstituie o pasra
.._ ?ndeplinescfuncliivariate_ periimorti,atuncicand.formeaz6
un _Trihomii
toment, mdresc reflectant1
scazutein frunze,protejAnU ladiariei "of"r"'9i-il.i1in temperaturi
pt"rt"t" Jii fi"'ri"rii"
1"," -as"rtde
impotriva
:ilf:t ;l 9exce
^"itf"t sivd.exi p'u,i isur;_protecli
e
ffi SJ:l"l
:T.F:l?I, "u i:*:l;,,n::
insecre.
ei r",""|"
ro,;;;;"ff#'Jff1.,1?::;1,),j;,,
organeleaerieneale unor bromeliaceg-;ili"' -""rri"rr""ra l:
api din
ptecipitatiisau..dinvaporiatmosferici. p;n;i";;d;"i"i"
asemenea, periiradicetari in cuticuti.De
ai epidermoil:a;"i"ii irji.J"riei) indeptinesc
rol de absorbfie a apeisi a
.ctementetomin"r"i; (;;;i;;ri absorbanti).
Unii peri epidermiciindeolinesc rrn"lii i"g;;- j5""J"ru1,"anumiror
slfs!1nle {peri elandulari,'perisecreto'i;},
referiritargi ta.prezentarea'tesutu ;:;;;-;"";ra
----" se vor face
rilor
rormaltunite epidermice la a cdror genezd
";;;i;;;.participd unele
subepidermice poarti numete i; ; ;-",;;"Lr". 9i straturi
.1"__"_".tulr.
suntspinii la mica, 9i la mur, precum Asemen aa
1o_.T_".1i_rni
oe roua cerului (Drosera). 9i teitacutete frunzelor

^ _,J:,9ur,"!!
pnmare !"fgd6rrna)esteconsrituitdin strarulsausrraturite
a ridicinii scoa4ei
subiacenta rizodermei, pirii"t spec;alizate
"" ""frf"
52
 penlru..in^deplinirea(dupi dezorganizarearizodermei)funcliei de
protectie.In legdturicu ac6asta, celuleleexodermeisunt vii, poliedrice,
cu perefii u_9orsuberificali. perefii sunt complet suberificati ele
se mortifici la maturitate. ,Cind
ln acest caz rim6n in teaca exodermei 9i
celule.cu perefi subliri (celulede pasaj).protecliape care o asigurd
.cutisuleste impotriva pierderiide api din ridicini spre sol, precum
li impotriva ataculuiunor microorganisme.
B, fcuturi de protoctie secundare
Se lntalnescmai ales la plantelelemnoase,inlocuind de
apdrareprimare,care se exfoliazi pe misura ingrogirii lesuturile
secundarea
rid6cinii 9i tulpinii, Sunt reprezentateprin les-utu;ileperidermului
(suber,feloderm).
. . a. Su.beruleste un lesut protector care ia nartere prin activilalea
telogenului, constituit din straturi de celule tabulare, cu pereli
suberificali, firi meaturi, agezate radiar (Fig. 2.14). pe m6sur!
impregnirii perelilorcu suberin5,celulelemor, iar confinutullor este
Inlocurtcu aer, ragini(la mesteacdn, betulina)gi taninuri,care sporesc
calit;tile protectoareale acestui|esut.in totalit;teasa, suberuleste un
flsIibil, elastic,
le_1u-1. .utor, impermeabil pentru ap8 9i gaze 9i riu
conduc6torde electricitate.

sc,pr
rtg, 2.11- Subet9i lenticeq ta soc lsambucus):ep - epidermli
suber; fg - telogen;fd - felodermitu - lesut de umplefe;sc. pr scoa4l p.imar!
-
La plantele la care felogenul, prin activitateasa,
line pas cu
cre.sterealn grosime, suberul invelegteperfect organele respeciive.La
salba_moale (Euonymus europaea) suberul are-o agezareregulate,
formdndpatrumuchiisimetricelnlungullulpinii9i ramLiilor,Jujastrui
(Acer campestrelg-iulmul de cimp (Ulmus minor) formeazi pJ
lujeri
un suber ce crapi de timpuriu, cu aspect de brazde longiiudinale
neregulate.Ramuriletinerede mesteacinprezinti un suberde culoare
bru.n.rotcatd(celuleleconlin betulinei;cu varsta,acestadevinealbicios
{celuleleconlin aer) putdndu-sedesprindein f69ii transversale.

53
 _-

in raport cu topografia felogenului, primul suber poate lua nagterein

partea periferici a organelor primare, la salcAm, gledii6 gi dracile se
formeazi in straturile mai profunde ale scoa4ei, iar !a agrig (Ribes) poate
ap6rea in cilindrul cenrral.
Grosimea gi aspectulzonei suberoasesunt diferite, in funclie de specie
gi varsta pfantei. La stejarul de plu/re(Auercus suber, suberul, alcdtuit din
numeroasestraturisuprapuse,este elastic9i flexibil,form6nd a;a-numitul
suber moale, care are diferite utilizdri. Stejarul, salcia, pinul, laricele etc.
formeazi o zond suberoasi mai durd (suber tare), datorite numeroasetor
celule pietroase,
Suberul,fiind un tesut impermeabil,nu permite realizarea schimburilor
(gaze,api etc,) intre plante gi mediu; funcfia de schimb este preluati de
unefe discontinuitSli locale numile lenticele (Fig. 2.14). Ele iau nagtere in
suber printr-oactivitatemai accentuat;a felogenuluiin anumite zone, unde
produce spre extetior un lesut afanat numit tesut de umplere, care impinge
in afarS straturile de deasupra, rupendu-le.
La soc (Fig. 2.141,ca pi la frasin, tei pucios gi stejar, felogenul
lenticelelorproduce mai intii un lesut de umplere cu celule ce nu se
suberific6,av6nd 9i numeroasespal ii intercelulare,iar la sf5rgitulperioadei
de vegetatie cateva straturi de celule mai compacte, crt perelii suberificali.
La salcie,ca gi la plop, mir 9i pir, toate celulele din lesutul de umplere
se suberifici la scurt interval dupi formarea lor. La fag, mesteacin, salc6m
gi scorug, lesutul de umplere este format din straturi suberifioate in
alternanld cu altele nesuberificate,iar la conifere, acesta este format dintr-
un suber Dietros.
b. Felodermul este generat prin activitatea felogenului spre interior.
fiind constituit din puline straturi,iar uneori nu se diferen!iaz6,felogenul
activandmonopleuric,numai inspre exterior.Este mai adeseaun lesut viu
(parenchim,colenchim), iar cAnd se sclerific6celulele sale mor.
Peridermul inilial, generat periferic sau mai in profunzime, poate
deinui toati viata plantei saL!,mai frecvent,o perioadi de mai mulli ani,
dupd care este inlocuit periodic,prin activitateacate unui nou felogen, de
periderme noi, mereu mai profunde. Ansamblul de periderme succesive,
impreuni cu lesuturile inglobate (scoa{5 primarS,periciclu,liber primar
gi secundar etc.) formeaz; ritidamul,
In cazul in care felogenul rim6ne unic, formdnd un singur periderm,
planta e€te lipsiti de ritidom.

2.3. SISTEMUL FUNDAMENTAL

A. Parenchimul
Are o largi rispAndire in organele plantelor,indeplinind mai ales
-Fir Jnifr Tilil?-rg=;E l6'i=I-st r uct u re p ri mard (ceI aI
tg!slrl-dr-i!Ut!-;.
scoa4ei,mdduvei,razelormedulare,lesuturilorasimilatoare din frunze,
lesuturilorde depozitare din fructegi seminle;.a.)estegeneratde meristemul
fundamental,iar parenchimuldin ]esuturilevascularese diferenliazedin
procambiusau cambiu,

54
 Parenchimul este alcetuit din celule izodiametrice,obignuit vii la
maturitate, cu pereli primari, astfel ci igi mentin capacitateade diviziune,
putind juca un rol important in regenerare (formeazi ridicini adventive
la butagi) Fi in cicatrizareardnilor. Unele celule parenchimatice pot avea
ins6^9i pereli secundari.
In raport cu funcliile pe care le indeplinesc, se deosebesc urm5toarele
categorii de parenchim: asimilator, de depozitare, de absorbfie, acvifer si
aerifer.
a. Parenchimu! asimilator (clorofilian, clorenchim). indeplinegte fu nctia
de foiosintezi, caracterizand u-se printr-un conlinut bogat de cloroplaste.
Este situat totdeaunain regiunileperifericeale organeloraeriene,imediat
sub epidermS, deoarece activitatea lui este strans legate de prezenla
lumini i. Tesuturi asimilatoarese pot intelni ?n scoa(a tulpinii, in unele
r6d6cini aeriene, dar mai ales in frunze, unde au o mare dezvoltare gi
irri:iac6 diverse forme (vezi pag. 117 9i 119).
b. Parenchimul de depozltare (de rezervd). Este format din celule
parenchimaticelipsite de cloroplaste,cu perelii obignuit neingros-ali,cu
conlinut citoplasmatic Ai frecvent vacuole dezvoltate.La plantele lemnoase,
din acesti categoriefac parte scoa4a, parenchimulliberian gi cel lemnos,
mdduva, lesuturile din seminfe gi fructe. Depozitarea substanlelor de
rezerv6 (amidon, zaharuri, aleuron6, gr6simi etc.) are loc in citoplasrnS,in
sucui vacuolelor li uneori in perelii celulari.
c. Parenchimul de absorb.tie,Este localizatmai ales la nivelul riddcinii,
fiind reprezentatprin rizodermi cu perii absorbanligi parenchimulscoa4ei.
Celuleleacestuiparenchim prezint6un sistem vacuolarbine dezvoltat,cu
suc celular bogat in substanle osmotic active, al c5ror rol este legat de
trecereaapei din celuli in celulS pand la lesutul conduc;tor.
d. Parenchimul acvifer. Are celulele mari, cu citoplasma bogatd in
mucilagii cu mare capacitatede a reline apa. Astfel de Jesuturise formeazS
mai ales in frunzele lla Sedum, Sempervivuml 9i tulpinile (la cactugi)
plantelor care cresc in regiuni secetoase.
Ca formaliuni acvifere, menlion5m gi celulele buliforme localizate in
epiderma frunzelor de graminee, adevArate rezervoarede api, care prin
dezhidratare igi micaoreazi considerabil volumul, determinand rdsucirea
frunzelor (adaptare la usciciune).
e. Parenchimul aerifer (aerenchimulr.Este alcituit din celule {adesea
de form6 stelalS).intre ele cu spalii mari (lacune) p!ine cu aerul necesar
proceselormetaboliceori menlinerii in pozilieverticalSa organelor plantelor
de ap6. La speciile natante se realizeazi gi menlinerea la suprafala apei,
prin micsorarea greutS'ii plantei.
O categorie speciali de celule parenchimaticeo constituie celulele de
transfer, care prezintS invaginiri ale peretelui celular mirind astfel mult
suprafala membranei plasmatice. Se consideri ce delin un rol important
in transferul soluliilor pe distanlS scurte, astfel ci se gisesc frecvent ln
zonele cu fluxuri intensive de absorblie 9i secrefia prin plasmalemi.

af
 -I

Celuleleparenchimatice, de transfersunt bine reprezentate

corpul plantei:asociatecu xiremur froemurain ramrrLatiit, ln intreg
9i ceremai fine
ale nervurilor din cotiledoanegi irunze, atagatefioemitui
fascicutelordin zona noduritor(?nurmelei;tild, ;;;;;:e 9i xilem;lui
reproducdtoare in srrucrurite
din floare lplacente,endosperm,sac -emlrionar),in nec-
t""dete.ptanretor carnivo-re.Genezator poatefi indu;5 9i prin
:Li:."-:l
aclruneaii_s
unor paraziti,care probabili9i inlesnescin felul acestapreiuarea
unor substanlehranitoare.
B. Colenchimul
. La.fel cu parenchimul,cu care se aseamini prin unelecaracteristici,
colenchimul este.unlesutsimplu.Se constituie to.-"'uno|. benzisau
mai.adeseasub epiderma "rU rutpinii gi peliotutui
::.::,i9.1":|: "ilindrice,.
rrunzer;de asemenea esteintAlnitin jurul nervurilordin irunzele'plintelor
dicotiledonateetc. Muchiiletulpinii unor t"^i"""", un' iotanaceaesunl
formate din benzi de colenchrm.
Celulelecolenchimului sunt vii,-conlin adesea gi cloroplaste,
iar perelii
lor sunt primari,cu ingrogiri neuniformedin celuloz; srlUstanlepectice.
9i
Se int6lnescmai ales in organele
tinere, in cregtere,gi favorizeazd
mirirea acestorain suprafai; 9i
g ro s ime , p rin c a p a c it a t e a o e
elongaliea perelilor.
Numele acestui lesut derivi
de la grecescul.colla" (cleil, care
se referi la caracteristica perqilor
ingrotali, cu aspect t ranslucid
asem6n5torcleiului secretat de
Dlante.
Co le n c h imu l e s t e a p ro a p e
e x c lu s iv d e o rig in e p rima ri,
generatde meristemefundamen-
tale sau de procambiu. Este un
lesutflexibil, prezentandrezistenli
ridicatela lntindere,are plasticitate
mare,insdelasticitatea esteredus6.
Dupi modul de ingrogarea
perefilor se deosebesc urmitoarere
lrn
tipuri de colenchim (Fig. 2.15):
si angular,cu pereliiingrogalila collul
celulelor(de-alungulunghiurilo r),
tabular sau tangenlial, la care
Flc. 2 !5 - npu da cotenchim: A - angutar ta
CucurbiE; B - tabula. la Sambucue;C afanat
n u ma i p e re lii t a n g e n t ia li a i
(poros) la Pat€sites, lm - cef ufeforsunt lngroFli, Fi afenat
- lamela mijloqie;
pr - pe.eteradiar;pt - peretetangenlial;ct _cito- sau poros, cu spalii intercelulare
plasmaicl - cloroplaste;si - spatiuint€rcelular
dezvoltale,

co
 C. Sclersnchimul
.. ._Este.un fesutsimpludin celulecu perefiiingrogaliuniform,mai adesea
lignificali.Spredeosebirede colenchim,cjtut"l-e
au perepsecundari
"Jte fi scterenchimul
9i in mod obignuitsunt tipsitea" p.rt6pr""il" ;;i,r,;i&:
are ela.sticitate 9i frexibiritateriditate.'Denumi."" o"-"-"r"r"n"him este
proveniti de fa grecescul_skleros--tare,in
fel;iu;.i a-rrit"t"i p"rqii",
secundariai celulelorsale.. "u
se intern€Fte. in organerepranterorcare incheiat in totaritate
cregt€rea,atat sub formi de cordoaneizolate9i-au sau cilinJri, c6t gi in j;;;i
fasciculelorconducitoare (ca teci sau giin,tio"riut pi xitemut ain
structuraprimara 9i cea secundarE. ""fot"l
Tindnd.seamade origineasa, sclerenchimulpoatefi primar, generat
, _ procambiu,
de periciclusau meristemulfund"."ni"i oii
sicunclar,rezultat
din activitateacambiului.
In raportcu forma gi dimensiunile
celulelot sclerenchimulpoatefi fibros
ti sc/eros (sclereide).

ffi
a. Sclerenchimulfibros (Fig, 2,161
este constituit din celule prozenchi_
matice asculite la capete, cu perefii
impregnalicu lignini sau rdmasi ( fibre
xilematicel sau in afara acestuia( fibr6
extraxilematicel.
ar. Fibrele xilematice se caracte_
rizeazdprin perelitignificali,fiind ele
la randul lor de mai multe categorii:
9i
fi bre Iemnoasep ropri u-zise(ti b riforme),
fibre traheida!e, fibre septate si Fig.2.16- *lercochim tibros A _fibrtr
ffi o

izorat6;
pseudofibre. tt - m5nlrnchide fbre; C - fibrein sect.rransv
Fibrelelemnoase(tihriforme) au-pereliiprev5zuricu punctualiuni
in formi de butonieri ffig. 2.171.Numele de mici,
,fiirifoile- este datorar

t,:D

+#
{::ii,:1.,j

2,17 - Frcgment de fibrC libtiformC cu punctu4iuni

lA,
,i percche de punctualiuni obtice cu prciectie lor (B)

57
 asem;ndrii accentuare
],1":iene. Sunr bine reprezentatein
""..t,.t:"]_:_
ffi*3#ri*,t',,qt*#,P#,Hspuseizolatsauf, .uo"i"i",noo""racteristi
rpeni [,i,:'il.ni,j'T""#1";;;?"H j:' n dur ei rezi
stejar,.ca stent(com,
"
rtDrete traheidale (fibrotraheideL au puictualiuni
tipic areolate Si
ii
;ffi:'"":;"':l:'ff'#:i"jil""-Ytt"'o" iiu,"i"
;L}ii:.,"" subraport
"*iu"t"aint'."-
; ;ff ;:.[i'il,'i],Tli ?l?:Tll,,:
Uwagnol i a.les, Ham m amel ioatesl.
j;ll,flt
:j",;"",'j
. t-tbrele septafe se intatn

i:,,",
fi,,Ti;
T:n:*'
Vn:[T1itrii.":"{t ji3li,!i
liu!ii*:,i%?i:.i;]1
;e numesc pseudofibre,
parenchimul lemnos. 9i fac rrecerea spre
ar. Fibrele extraxilematil
r11y
r!ru, i ;;;'
-..
1,"ti i;scoa4a ;;:::, :i:11#J;1"Jff :i !l ii,j""Ji'lkilji
,:,"u:J7:;f,:::idin "?::f
primard
si rnnii i",i,""r;tlre ae bperiferia
L'i;:L::il.'ili:T,"[","# r:E a]-unsit5,
f_usiforme,cucapetere
asculite
""" jTiii:iiiilr"",Xl;,T1.,ilt
"p,o:1,"-",'.'";*r-"i".i"i'""J,ll jf :,J::1H1
. uete mai bine reprezentate
suntfibreieflo"."oI"'r,Tla-. calitale
este
::i,",.J;i?lX,:;#[i:i iT j:are ris
niricare. ri[,"i"'* n
""""ri
textili mai ridicati decdt
ur m ?re de
de trgnina. cele .on1irri,i
b, Sclereidelesunt celule-detip "u
^Ingrolali parenchimatic, av6ird perelii
prin depunerea puternic
mai
oe numeroasepunctuatiuni1!g1slra.tu.iirnp."g","t" st16bituli
cu aspectoe j.-z.iat.
"""ign,nd,
orachtsctereidele(cetutete
pietroai"r,,i-ai"rnri.il"]
"unuti"uju*fi] ni"i
(ra par) sau in endocarpul(s6mburele) i;;i;i. "p"4in
In mezocarpul
maduvatufpinii, macrosclereidulu, uno, tru"iJ, iil"o"4a, in lournrl
-9r fo..ut" Jin-"Jf
unor seminle. 9i osteosctereidet"ri! "1i."g,", tocalizate
;lrl:::r"",", pi"i*i" in seminle
ei

:i5,,2.18. - npui de sctercide: A _

D ' oracntscrereidedin mezocarpul b din endocerpul frucrulur de J./g/ars,
,.,:Tli::':*i:t
inr",io,r (in
hll;:,n",;;:;." ri itrat,l
*i"-*-"L1",;:1il'd",fffi
 Sclerenchimul impreuni cu colenchimul reprezint5 lesuturi adaptate
in special pentru funcfia de suslinere, analog scheletului la animale, de
aceea efe sunt numite lesuturi mecanice. La plantele lemnoase sunt bine
reprezentate, conferind rezistenle l a incovoieri, intindere, flambaj,
compresiune. La plantele ierboase gi plantulele arborilor, suslinerea este
determinate mai ales de turgescenta celularS. intrucat lesuturile speciale
cu rol mecanic sunt comparativ mai pulin dezvoltate.Totalitatea tesuturilor
mecanicealcetuiescstereomul, iar elementeleacestuiase numesc stereide.

2.4. SISTEMUL VASCULAE

Transportul apei gi al substanlelor m!nerale de la locul de absorblie
pana la nivelul organelor asimilatoare,precum gi circulatiasubstanlelor
organicesintetizate,prin intregcorpul plantei,se realizeaziprin intermediul
unor lesuturi speciale, tesuturi vasculare.
La planteleinferioarepluricelulare,circulafiase realizeaz5 prin osmozd
de la o celu16la alta. Diferenlierealesuturilorvasculare la plante s-a realizat
in decursul evoluliei, incepAnd cu plantele care au cucerit mediul terestru,
mult mai diversificat fali de uniformitatea din api. Complicarea structurii
o dati cu trecerea la viala de uscat a impus specializareaunor tesuturi in
direclia miririi vitezei de circulalie.
Sistemul vascular s-a constituit numai incepAnd cu pteridofitele
(denumite de aceea gi criptogame vasculare), specializareaprogresand la
gimnosperme ti continuandu-segi la angiosperme.
Circulaiiaapei gi a sdrurilormineraleare loc prin xilem (Jesutconducitor
femnosl, iar a substanlelor organice prin floem (,tesutconducebr liberian).
A. Xilemul (Tesutulconducitor lemnos|
Xilemulesteprincipalul tesutconducetor
al apei gi al substanlelordizolvatein ea, de la
radAcineprin tulpini pAni la frunze,proces
carese realizeaziprin celulespecializate. Este
d e ase m e nea implicat in depoz it a re a
substanlelorde rezerui,prin elementelesale
parenchimatice, lndeplinindgi rol mecanic,in
suslinere,datoriteprezenleifibrelor9i perelilor
ingrosali ai celulelor conducetoare.Prin
urmare,xilemul este un lesut complex.
Specializarea celulelorpentru funcli.i de
conduceres-arealizatprin alungirealor,urmatd
de cele mai m ulte ori de disparif ia perelilor
transversali{terminali}.Celuleleconduceloare
ale xifemului sunt numite elementetrahealegi
aparfinfa douStipuri: traheide9i elementede
vase (articulevasculare)(Fig.2.19).Ambele
Fig, 2,19 npuri de celule ale
suntcelulealungite(cilindrice sauprismatice)xilemului:-a, b elementede vase;
-
ce au perelisecundari,prin urmaresunt lipsite c - traheidgjd - fibrot.aheidt

59
 de conlinutcetular.in perelii,::jin_:?.9:},.U,
In ptus,elementelede vasesunt prev5zutetignificaliprezinrapunctuariuni.
(oblici, transversali), p"rfor"tiiii pereliiterminali
rareori 9i in "u
f"".ri.- e".1,lr"earain perete cu
perforatii se numette p/ac perforatd.-cei
d t pt"ir'i",i)J'tl silpta s"rorm.aza
o singurdperforayiemare de
r"..a
se constituiemai mutte perforalii, "ii",i"ra-J;;;;;,-#,," ceamuttipld
(Fig.2.20) oerimitate;;;;;1j;;"" in formS de
scard sau in ietea.

:!?.2.2! -.petalii ateotsehizdriietementetol

,:*::-"^:r:1"!r^!: t1 mic@scoputcu bateaj:
A_- prac_6 pertoratl simpll la frlrb; B _ placl
penoratl multipld la Alhus;
C - portiune de
tr€heela Ouefcus

c , too;;__

. Elementele de vase au lungimea

cuprinse intre l7S pm gi 19OO
rar srosimea pereliror variazi Fm,
inle 1,s ,i 3 ;;: ;;';"'";pi"o""
roartemare,consrituindu-se in numir
astfelruburifiigilJ" L Jiva cm pdni
1,5 m) gi neintrerupte, numite-f/ahee ta
sau vaselemnoase pertecte,prin
soluliile circuli relativ nestenlentte. care
 Traheidele(Fi}.2.211sunt elementeunicelulare(lungi de cca +5 mm
gi largide 1-10pm) ce nu-9ipierdindividualitatea, lntrucatele se articuleazi
unelecu altelein giruri,fir6 ca peretiiterminaliadiacenlisi sufereprocese
de resorblie,prin urmarefiri perforafii.in acegtipereli suprapugi,degi se
afl; concenlrate punctuafiuni in
n um e r m ar e , totugi circulatia
solufiilorestemai anevoioasidecdt
in vasele perfecte.
Traheidelesunt mai primitive
Si constituie unicul tio de celule
conducitoare la cele mai multe
ferigi 9i gimnosperme.Xilemul
angiosperm elorcontineatattrahee
cat ti traheide.
Xilemuldin structuraprimarA
a pla n tei este generat de
meristem ul apical procambiu$i
poartadenumireade xilem primar.
Din meristemullateralcambiu ia
na?lerc xilemul secundar.
Tr a h e e le gi traheidele din
xilemulprimargeneratde timpuriu
Fig. 2.21- Teminalie de truheidt! ta fe gd (Al
lprotoxilemu ll, pe parcursul ,i tipu de trcheide lA,/rs, b - la pin; o - la stejaf
cretterii in lungime a ridicinii,
tulpinii 9i frunzelor,prezint5pereli secundarilignificali sub forma unor
ingrogdriinelatesau spiralate.Astfelde ?ngrogiripermit acestorelemente
conducitoareca, pAn6la o anumit6limita,s6 seintind6,dupi carefrecvent
se d^ezorganizeazi.
fn xifemufprimarformatmai teziu lmetaxilemull9iin xilemulsecundar,
ingrotirile sunt mai extinse,cu aspectscalariformfla ferigi) de reteasau
mai frecvent pot acoperi in lntregime perelii primari (exceptind
punctuatiunile9i perforaliile),astfel ci traheele 9i traheidelecapiti o
anumiti rigiditat€gi nu se mai pot alungi.Dupi tipul de ingrogarese
deosebesc vase inelate, spiralate, scalariforme, rcticulate 9i, in cazul
ingrogirii uniforme, vasepunctate(Fig, 2,221,
Pe bazl de materialpaleobotanics-aputut apreciace primeleelemente
trahealediferenliate,careindeplineaugi rolul unor elementede sustinere
la cele dint6i ptoridofitelRhynia,Astercxylonl,au fost traheideleinelate
ii spiralate.In decursulevolulieipteridofitelor,apar insi toate tipurile de
traheide,predomin6ndla cele actualetraheidelede tip scalariform,La
gimnospermeii chiar la unele pteridofites-au individualizattraheidecu
punctuatiuniareolate.care in procesulevoluliei s-au perfeclionatprin
micgorarea lungimii 9i prin reducereanumirului de punctualiuni,ln
legituri cu sporirearezistenlei. Elementelede vaseau evoluatdin iraheide

61
 -

cu ingrogiri scalariforme,cele mai bine adaptate la circulalia apei cu vitezd

mare pe distanle lungi. La angiospermepredomind elemente de vase cu
punctuatiuni areolate.

;r (;;

'.::..,;

O
t.ai

A B
Fig. 2.22 - npuri de thhee: A - vas inelat; B - vas spiralat C - vas reticulat; D - vss punctat

AtAt traheidele cat gi traheele sunt insolite de celule de parenchim cu

perelii ingrogali gi cu punctualiunisimple care au rolul de a face legitura
dintre vas€ 9i, aga cum s-a ardtat, de a inmagazina diferite substante de
rezervd,In xilemul secundarcelulelede parenchimse dispun mai adesea
in benzi verticale gi in razele medulare. Asociate cu elementele traheale
mai sunt fibrele libriforme gi fibrotraheidele, ca gi sclereidele.
B. Floemul {Tesutul conducitor liberian}
Floemul estelesutul complex care are ca funcfie principali conducerea
substantelor organice elaborate in frunze, prin celule specializate.De
asemenea,indepline;te gi rol in depozitarea unor substante de rezerv6 Tn
celulele sale parenchimatice.in plus, acest lesut cuprinde gi elemente
mecanice (fibre 9i sclereide).
Floemul poate avea origine primari (din procambiu),ori secundard
(din cambiu). Analog xilemului, la floemul primar,protofloemul se constituie
in organele in cregtere9i se dezorganizeazipe parcursul alungirii acestora,
iar metafloemul se formeazi dupi oprirea cregterii in lungime.
Celulele conducetoare ale floemului se numesc elemeite ciuruite, in
cadruf lor deosebim doue tipuri distincte: celule ciuruite, mai primitive,
caracteristice ferigilor gi gimnospermelor, $i elemente de tub ciuruit,
proprii angiospermelor.9i unele gi altele sunt celule alungite cu pereli
primari in care se formeazi numerogi pori grupali in c6mpuri ciuruite, in
dreptul cempurilot protoplagtii elementelor ciuruite adiacente sunt
interconectali.

oz
 Celulele ciuruileau poriimaiingugti,iar campurile ciuruitesuntrelativ
. ---*.--------.-. ..
uniforme structuralpe tofi perefii,fiind insi mai putinein pere;iilaterali,
concentrate in pereliiterminali,unde acestecelulese suprapun.Sunt
c elule inou s te e c c u ti te l a c a o e te d a tori te
Deretilorterminaliouternicinclinati.
-tG;"nr"f" 4"1"0 * in perelii
"i*"it
terminalicimpuri ciuruitecu poriimai largi
decal in ceilalli pereli.Asemeneaporliuni
de peretecu c6mpuriciuruitespecializate,
cu porii mai largi,se numescpldci ciuruite,
Exisli plSci ciuruite simple, cu cate un
singur c6mp de pori, 9i pldci ciuruite
complexe(multiple/, dispusefoarteinclinat,
cu un ansamblude cSrnouriciuruite.
Elementele de tub ciuruitse suprapun
cap in cap, in;ir longitudinal,alcStuind
tubul ciuruit (vas liberian) (Fi9.2.23).Un
vas liberianpoaterealizalungimide pAnd
la 300 pm (rareori1 mm), diametrulfiind
de 20-30pm.
Pe m dsuri ce elementeleciuru it e
imbitr6nesc,porii din c6mpurile9i din
plScileciuruite sunt obturali cu calozS,
procesul putind avea loc ai la r6nire, ca
reacliede apdrare.
Sore deosebirede elementeletraheale
ale xilemului,,elelopdqleciuruitesuntl/jlb
lnaturitate.,Protoplagtiilor sunt lipEr'Ji-de
nuclei sau conlin numai resturiale acestora,
iar vacuola este lipsiti de tonoplast
(pseudovacuold),astfel ci nu se realizeazS
o separareneti a suculuicelulardeTnveligul
citoplasmaticcarecuprinde plasmalema,o
relea de reticul endoplasmic neted, plastide
9i mitocondrii (ribozomii, dictiozomii ;i
microtubulii lipsesc).Citoplasmelea doui
Fig, 2.23 - Tub ciutuit cu celule
elementeciuruitesuprapusecomunici prin
arexer g - celule anexe; p - invelis
intermediul plasmodesmelor mult protoplasmatic; s1 9i s, - pleci
dezvoltate, care strebat porii (Fig. 2.24). ciuruite simple in perelii terminali;
La dicotiledonate;i unele mono- s3 - cempurile ciuruite in peretii
lelerali;s. - placl ciuruitl multipll
cotiledonate elementele tubu rilor ciuruite in secliune(a) givAzutt din fatd (b)
conlin corpi mucilaginogi (,,slime"),
denumili mai nou P-proteine(P de la ,,phloem"l. Ei se formeazi in
elementeletinere gi se disperseazd,
pe mesura diferenfieriiacestora,in

qt
 I

pori,firi a-i obtura.Se binuiestece

P-proteineleimpreuni
servescla obturareaporilor "u "Lloz"
in caz
de vdtimare a vaselol prevenind
pierdereaconfinutuluicelular din
vaseleliberiene.
Elementelede tub ciuruit se
asociazi cu celule parenchimatice
speciafizate numite celule anexe,
cAte una sau catevapentru fiecare
element,Provin din aceeasiceluli
mami cu elementulde tub, cu care
a u n u me ro a s e c o n e x iu n i p rin
plasmodesme. Datoriti conlinutului
ridicatin ribozomigi numeroaselor
mitocondrii,ele se aseamdni cu
celule secretoaresi se consideri a
avearol ?ntransferuI substanlelorspre
tuburileciuruitegi mentinereaunui
n'"0!"l'lt,;':TJj'""1';J:":""i:i
!i;,f;l!.,':r,:"::::::-!.ii:e2,diieta?
ciuruitd: 1-
qtoprssm€tic;3
p se u d o va cu o ld ; 2 '
vrre^s
floemul ferigilor, gimnospermelor,
rrP oesu urrl

- tam"'a o ]ll?i,l al
calozlperifericdj al unor dicoliledonate primitive
mediande c€loz!;5 - -',,*'",
'6 - canaliculede reticutendoptasmic lAustrobaileyal, ca 9i din proto-
floemul angiospermelor. La ferigi 9i

insolite de.celure parenchimatice l"'ry:'fr: :r:t !;k'':;'r::,:i::.

provenitedin alte celulemamd decit "0"3,fi
celuleleciuruitein
gesesc.Ele indeplinescins6 acelagirol ca celulele dreptulcerorase
9i anexe,
ciuruitecat 9i vaseleliberieneau o durati de viale scurt;,
^,- 1,:] "1rl"l" j"..T"i
:1"_^T.:1.,1o"""" ?rtjl de un an de funclionare (spre sfArgitui
sezonulurde vegetalie).Existi insd plantela carefloemulrim6ne funclional
timp, la reginoase9i dicotiledonate cu frunzeseipervirente doui
T:j -llt
penoade de vegetalie,la tei 5-10 ani, iar la unii palmieri o perioadi
indelungatd.
.. Sub.raportfilogeneticse considerace elementeleciuruiteau provenit
din celule parenchimaticespecializate treptat,prin pi"iJ"i"" nucteutuisi
apor drterenliereac6mpurilor de pori gi a plicilor ciuruite. in
decursul
evorulret,etementelede tuburi ciuruite au suferit o evidenti
scurtare.
Fasciculeconducitoato
-C.
In structura primari a organelorplantelor,xilemul 9i floemul se afli
,
sub forma de cordoaneizolite (simplel toirrii unor fascicule
comPuse(mjxte),in raport cu modul de ""u'"uU dispunere9i de funcfionarea
procambiuluicare le-a generat.
 In structuraprimare a redecinii,fasciculele(lemnoase liberienel
rSman izolate,dispunindu-sealternativ,ca razeleunei stele9i
(dispozilie
radiard).
_ in tufpini gi in frunzd, fasciculele sunt mixte. libero-temnoase
(Fig. 2,25t,,care pot fi:

a"D
Fig 2.25-npu
@
de fescbule liberc-lemnoase:s-colateraldeschis;b_colateral inchis;
c - bicolaleral; d - leptocentric; e - hadrocentric;cb - procambiu; partee halurau
. reprezintl floemul
- fasciculecolaterale,cu floemulde o parte9i xilemulde cealalt;parte;
.. la fasciculele colateral deschis.e,caracteristice gimnospermelor
dicotiledonatelor,intre floem gi xilem se giselte un rest din procambiu 9i
care nu s-a transformatin intregime la formareafasciculului(va deveni
cambiu intrafascicular),la iascicutele colateral inchise, proprii
monocotiledonatelor, procambiulse diferenliazicompletin xilem gifloem,
astfelci in fascicul nu mai pot apareaelementestiucturalenoii
- fasciculabicolaterale,cu xilemul incadratde doui zone de floem,
externati intern6;se intSrnesc la uneledicotiledonateierboase(Asteraceai.
Gen tianaceae,Convolvulaceae S.a.l;
. -- fasciculeconcentrice,care pot fi hadrocentrice(cu xilemul ln interior
si floemuf perifericl,frecventein rizomii ferigilor, gi leptocentrice(cu
floemul .central, inconjurat de xilem), inta-lnite'la unele ferigi gi
monocotiledonate.
Fasciculelecolateraldeschisedin structuraprimari a iulpinii arborilor
(gimnospermegi dicotiledonate)nu sunt bine confuraie,i
distincte,fiind
foarte apropiate unele de altele, datorite razelor medulare inguste gi
procambiuluicare devinede timpuriumangoncilindric(Fig.3.28).

2.s. TESUTURTSPECTALE
A. Colulo ti tosuturi s€cr€toarg
. Slnl reprezentate prin celulesau grupuride celulecareau capacttatea
de a elaborain procesulmetabolicanumite substantecomplexe(uleiuri
eterice,rigini, taninuri, balsamuri,gume, mucilagii,alcaloizietc.).Unele
din acestesubstanlesunt eliminatedin circuitul-metabolical plantei ca
produsede.excrelie,altelesunt reutilizatepe mdsuraelabor;rii lor (prodG
de secrelie).fin6nd searnade locul unde se elimini produgiia" i""r"fll
sau excrelie,deosebim:
a, Tesuturi sau celule cu secrelie externd, care elimini la exterior
produgii efaborati.Din aceasti categoriefac par'aei
papilete secretoare,care
sunt celule epidermice ulor bombate (Fig. 2.131ale unor petale, ce

5 - Eot.nac! tor..ri6rl
65
elibereazeprin perelii externi,ln afard,uleiurivolatile;perii (solzii)glandulari,
care provin din celulele epidermiceale tulpinilor sau frunzelor,avand
structure foarte variate (Fig.2.26);perii glandulari pluricelulari ai plantelor
carnivore,carc producfermenliproteoliticicapabilisi hidrolizeze substanlele
proteice din insectele imobilizate pe frunze; necta nele sau glandele ,
nectarifere,localizatemai adeseain flori, care elaboreazdnectarulciutat'
de insecte.

c
Fig. 2'26 - nquri de Peti glandulai:
A - la Primulasinensis,B - la Humuluslupulus;C - la Ribesnigrum

La unele plante se pot intalni pe dinlii frunzelorun tip deosebitde

structuri, numite hruatodetraheidice,fiecareformat6 din stomatd acviferd,
prin careapa se elimini sub formd de picituri datoriteostio/eipermanent
deschise. camerd acviferd. situati dedesubtul stomatei' 9i un lesut
parenchimaticnumit epitem,in care ajunge apa din lesutul conducator
(Fig.2.271.Se int6lnescla unele plante9i hidatodeepidermice,alcAtuite
din una sau mai multeceluleepidermice (Fig.2.28)transformate in peri,
prin care se elimind apa sub formd de picdturi,in mod activ.

Fig. 2.27 - Hidatodd lraheidicr; 1 - stomatd

acviferd; 2 - epitem; 3 - meaturi; 4 - traheide;
5 - cameri acviferi;6 - lesutul asimilator Fig. 2.28 - Hidatodd epidomicd bctivd)

66
 b. fesuturi cu secrclie internd, care pot li cu secrelieintercelulard sau
cu secrelie int racelulard,
br Tesuturilecu secrelie intercelulardse pot prezentasub formi de
pungi secretoare9i canale secretoare,
Pungile secretoare(buzunaresecretoare)se lnt6lnesc obisnuit in
tesuturilemai profundedin diferiteorgane(frunze,tulpini, fructe)ale unor
planle (Rutaceae.Myftaceael, fiind formate prin indepirtarea anumator
celule sau prin distrugerealor. in acestebuzunareciptusite cu celule
secretoarese acumuleaziprodugii de excrelie.
Canalelesecretoare(canalelerezinifere)iau nagtereprin indepirtarea
celulelor (schizogen),constituindu-sespalii centrale (canalecolectoare)
(Fi9.2,29},mArginitefiecarede cate un strat de celulesecretoare,proteiat
in exteriorde un strat mecanic.in canalulcolectorse adun6produselede
secrelie(reginile,balsamurileetc.). La riginoase,canalelerezinifereoot
aveapozilie verticald,adici dispusein lungultulpinii, sauorizontald,cend
sunt situatein cuprinsulrazelormedulare.Diametrulcanalelorpoatefi de
100.150pm, iar lungimeade 50 cm pene la 1 m.

Fig. 2A - Canalrezinfferla Pinus:a-d - formareacanalului(secliunittansversale);

e - cenal rezinifer(secliuhelongitudinali)

br, lesutu rile cu secrelieintracelulard acumuleazesubstanlele

secretate
?nins69icelulelecarele-auelaborat:celuletaniferedin scoartaunor plante
lemnoase(stejar,molid, anin, s;lcii). celulemucilaginoasella leil, cetule
oxalifere etc.
B. Laticifere
in corpulunor planiesuperioarese pot intelniformaliuniaseman6toare
unor tuburi. care au capacitateade a secretasubstantefluide nunite
latexuri,de unde gi numelede taticifere,prin faptul ci la uneteptantecu
laticiferefloemul esteslab dezvoltatsauchiarlipsegte.acestestruclurisunt

67
 I

incluse9iin categoriatesuturilorconducetoare. Argumenlarea estesuslinuti

9i prin aceeaci ln latexurise gisesc Ai produgi de asimilafie(glucide,
lipide, proteide),alituri de rigini, gume etc..aflateln stare de emulsiegi
suspensiein vacuole.
fin6nd cont de structuragi originealor, laticiferele(Fig. 2,30)pot fi:
articulate aau nearticulate.

Fig. 2,30 - Laticiferc: | - la Hevea brasiliensis (iniliale ale laticif€relor anicutare din emb.ion);
ff- Laticitera neerticulato(zona punct€tt a desenului);lll -formarea cauciucului in laticife.ela Ficus;
c - nucleij p - panicule de cauciuc localizate in vecuoll

Laticfferele afticulate se prezinte sub forma unor giruri de celule

plurinucleateagezatecap la cap,careuneorise pot ramificaluind aspectul
unei relele.Pereriidesp;4itori ai celulelorcomponenteau dispirut partial
sau total,formindu-se astfeltuburi, Celulelesunt vii, prezinti citoplasmi,
nuclei,vacuoleti alte organite.Conlinutulprincipalal celuleiil formeazi
fatexul.Se lnt6lnesc la plante din familiile Compositae,Papaveraceae,
Campanulaceae,la unele Euphorbiaceaelemnoase(Hevea,Manihotl etc.
Laticiferele nearticulate provin dintr-o singuri celuli care crette in
acelagitimii cu planta 9i se ramifici formind canale lungi, cu conlinut
citoplasmatic,mai mulli nuclei gi latexuri. Se intalnesc la plante din
famifiile Euphorbiaceae,Moraceae, Urticaceae etc,
Latexul are rol in ap5rareaplantei prin alcaloiziitoxici, in nutrifie
datoriti conlinutului de glucide,lipide etc.9i in transformiri metabolice
prin enzimelece le contine.
 Cr plt olul lll

ORGANOGRAFI,A

3.1. CONSTDERATI
GENERALE
Pin organ se lnfelege o grupare de diferile lesuturi, constituitelntr_o
unitatediferenfial6a organismuluiunei plante,adaptatesi indeplinesci
una sau mai multe funcliuni specifice,
Cu. studiuf organelor plantei se ocupl organografia(mortobgia
organetor).Intr-o acceptiunemai larg5, morfologia organelor trebuie
priviti ca o disciplini ce studiaziatatlnfeligareaexterni c6t gi organizarea
structuralaa plantei.Aceasta,datoriti faptului cA forma,i structurase
intecondilioneaza, fiind in ultimi instanli expresiaadaptirii organului la
o anumiti functiunevitale.
Planteleinferioaresunt organismeformate
din unasau mai multecelulecu aceeagi ?nfiligare
(careIndeplinesctoate funcliunilecorpului),fie
din celoblaste,fie din structurimai complicate,
insi nediferenliatein organe propriu-zise.
Asemeneacorp poarti numele de tal.
Corpul pluricelular complex al plantelor
superioareeste expresia unor indelungate
specializiriin procesulevoluliei.careau dus la
aparitiadiferenfierilor morfololTice gi fiziologice
lntre diferite pt4i ale corpului plantei, lu6nd
nattere astfel diferite organe. Un astfel de corp
diferenliatin organe poarte numele de corm,
In raport cu funcfia ce o indeplinesc,
organefepfantelorsuntde douAcategorii:organe
vegetative gi organe de reproducere,
Organele vegelative asiguri existenla
individului, ir.leplinind principalelefunclii de
nutrilie gi relalieale organismului,Acesteasunt
rdddcina, tulpina gi frunza.
Organelede reproducere au rolulde a genera
noi urmagi,asigurandastfelperpetuarea speciei,
Orice pla::ti superioari igi are origineain
embrionuldin siminfi, in care sunt conturate, Fig. 3.1 - Plantuld de fag:
prin diferentiereazigotului,organelevegetative r - rtdtcind; cl -colel h - ax
ln miniaturS: rdddcinisa.tuI pinila (hipocotitut) ep- hipocotil; c - cotilodoane;
ax epicotil;m - mugur€t;
cotiledoanele $ muguragul lgemulal, prin f - f.unu€

69
 I

germinalie,rezultS,in procesulcomplexde genez5,o plantulecu organe

diferenliate(ridicini, tulpinS,ax hipocotil,ax epicotil,frunze - Fig. 3.1),
care va deveni planti mature, capabili si se reproducS,continu6ndu-9i
ciclul ontogenetic.

3.2. RADAC]NA
Rddicina este organul plantei care obignuit creste in sol, specializat
pentru a i ndeplini functiile de absorbfiea apei 9i a sErurilorminerale 9i
de fixare a olantei.
in acelagi timp, in rid6cini au loc sinteze de substanle organice, iar
la unele plante poate servi pentru inmullirea vegetativasi pentru depozitarea
substantelor de rezervS.
Rid6cina este lipsiti de frunze, are infiligare exterioa16Fi structur;
anatomici proprii gi geotropism pozitiv.
S-a individualizat, in decursul evoluliei cormofitelor, din organul axial
primordial, .prin diferenlierea unor insugiri m orfofiziologice proprii. La
ferigile fosife ( Psilophytatael se cunosc organe cu rol absorbant ca rizomoizii,
rizoforii, stigmariile, care fac trecerea spre riddcinile tipice.
Urmirind dezvoltarea ontogenetici a grupelor mari de plante, se
constata cd originea ridicinii este diferite: la gimnosperme gi la cele mai
multe dicotiledonate,embrionul prezintdun meristem localizatla unul din
pofi. care'ia germinare va da naFtere radiculei (origine exogendl; la
monocotiledonateti la un numir mic de dicotiledonateridicina embrionar6
are o origine endogend,ludnd nagteredin lesuturile interioareale tu lpinilei;
ramurile ridicinii de orice ordin, riddcinile adventive gi mugurii radicelari
au origine .endogen;, provenind din periciclu.

3.2.1.MORFOLoctA
RADACtry[
finind seama de origine, grad de dezvoltare 9i de funclii indeplinite,
reddcinife pol fi normale, adventive $i metamortozate,
A. Ridicini normale. Sunt acelea care se dezvolt; din radicinita
embrionului (radicu16)9i indeplinesc funcliile specifice.de fixare 9i de
absorblie a apei cu siruri minerale.
a, Organizarca v6rfului rdddcinii
In mod obi;nuit pirfile terminale ale ridicinilor prezintdc6tevazone
(Fig. 3.2) distincte.
Scufia (varful vegetativ)
lgjlgglg caliptra) acopere extremitatea r6ddcinii
ca un mangon tlE-form6 conici, lung de Z-3 mm, alcatuit din mai multe
straturi de celule parenchirnaticevii, bogate in amidon. Straturile externe
se exfoliaza, inlesnind inaintarea rddicinii in sol in timpul cregterii prin
diviziunea meristemelor apicale, piloriza pestrandu-gi mereu aceeagi
grosime. Straturile exfoliate formeazd un invelig gelatinos (mucigel) care
lubrifiazi ridicina pe parcursul pdtrunderii ei in sol. Mucigelul este un
polizaharid, probabil o substanl; pectice, secretati de celulele externe ale
scufiei,in mecanismulsecrelieiintervinveziculelesecretoare ale aparatului
Golgi,careigi elibereaziconlinutulgelatinosprin plasmalem5 pAni in perelii
celulari,eventual.sub forma unor picituri, chiar la exteriorulperelilor.
Ridicinile plantelorparazitenu prezint;scufie.iar la planteleacvatice
varfuf vegetativ este protejat de un mangon numit rizomitrd.
Zona netedd este situat;
deasupra pilorizei, avAnd o
f u n g im e d e 2-5 mm t
corespundezonei de cregtere
orin ?ntindere a ridacinii.
Zona piliferd sau a
periForilor absorbanliseintinde
p e o lu n g im e de 0,2-3 cm
deasupra zonei netede gi se
caraclerizeazeorin aceea cd
fiecare celul6 a rizodermei
(epidermei rddicinii)genereazd

celule ln cur6
ale exfoliere

Fig. 3.2 - Organizarce rdddcinii

priftrrdial le dife te niveluri

cete un perigorabsorbant,in cuprinsulzonei pilifere au loc procesede

diferenfierea elementelorde structuri primar;. Perigoriiabsorbanlisunt
unicelulari, numaifoarte rar la uneleplantepot fi pluricelulari.
Membrana
externi a perigoruluieste bogatain substanlepecticecare prin gelificare
realizeaziun contactintim cu particulele solului.in interiorulperigorului
absorbantse g5segteprotoplasmasub forma unui siculet, un nucleusituat
c6tre v6rf 9i o vacuolSmare, bogati in suc celular.Cre;tereaperigorilor
se face exclusivprin po4iuneade la v6rf,ceeeace le permiteo mai ugoari
pitrunderein sol. Numirul perigorilorabsorbantipe mm2estefoartemare
(la stejar 880, la frasin 730).in mod obignuil perii absorbantiau o viale

71
 scune(2-3,rar 1ozire);pe mesura
crerteriiridicinii aparpen noi in partea
:,1ffiJ:?lli"T,:fi
:'.1 ";ti
;;:-":',' ;;;;i;#uT'l' 1",p deeise
cu cea "ta
absorban;i
de mortiricareo"rl$:,'1"o:;flj!;.nu'ilo'i
"
zona asprd este situati, "'," """""ei
deasuprazonei pilifere ocupa
restul r'dicinii (p6ni ta tocut 9i de fapt tot
pnn suprafati asprd,datorited,ef";.";;1";;;;r;,r."i, caracrerizeaze
-rbanli
cicatricilor
aceastezon;, resturi le celulelo'izou".. p"ri9o-rifoi.-[' cizufi. in
pnmare se.suberifici,form6nd i 9i'lit"i"-""#tr ri a te scoa4ei
cutisut (exojerm;j:- -.'-
Locutde prinderea ridicinii
este.de fapt o zon6 de trecerea;,rtiiij p""ij ';;;;",
numetede <;otet,care
pantcutaritdli. inrre cu anumire
morfologice9i anaromlce.";.;;;
o. namtt,careardddcinii
(radicura)
dupi serminare
crertesi devine
,rrlijt^iiili,ill'f,o"::H
::::deyl ;,;oi"iiii ", ol;"1:iilf[i :TrfiXfii:,3i,
rm6ndin"ansam *f l,"..'.Jii,
bru i't.-i'ti ii i2z "n',1 :?
Liillili "rijii i,l " n.,
it i
._ La cele mai multe Dlante
-" "a""""
(Ffg.3.3 al: din riddcina se face.dup6 tipul monopodial
dinspievsrf onn",".,lTif1"1:a
,,";;;J;;".i"Hff:*"T"}"fl
flT1,::,3ff
r:;:j.Hx1
tf

Fig. 3,3 _ Ramifbarea

.,,,,,.,"^Tii7Ho.i!!.!!,::,:E:I::i.!:,adddcinii:
Un tip arhaic de ramificare,
intalnit la ferigi lemnoase fosile precum
gf fa ferigile Lycopodiatae
actuale (Lycopodium, Selaginella),
drcotomic (Fig.3.3 b): prin este cel
b
raa
;cer"_ ;#j ; i il; l:' [ffi?J1,fiffi?";i;., ", naFte
cai","ia- redou6
Forme de
g, rdddcini gi ststeme de
Intreraddcinaprincioaiisi.ram*it;;;i;inrddfucinare
climensional, luand nasterediverse. un anumrtraport
ta trei tipuri principale(Fig. forme a"";;;;;Jazi
aJJ"iil, se por raporta
3.4)si anume: "rr"
 Fig. 3,1 - Forme de dd4cini: € - pivotanti; b,c _ rllmuroase; d _ fascicul€tl

Rdddcinipivotanfesunt aceleala care rid5cina principali se dezvolt6

puternic,sub forma unui pivot,iar radicerere de diferiteordine rim6n murt
mai mici (la brad, gorun, stejar etc.).
Rdddcinirdmuroasesuntaceleala careramurilede ordinul| (secundare)
aiung la aceleagidimensiuni(grosimegi lungime)cu pivotul(la carpen,
tei, paltin etc.).
Rdddcini fasciculate (firoase), caracteristice pentru plantele
monocotiledonate,sunt acereara care ridicina embrionari se dezvorti
pulin saudispare,iar in loculei, la bazatulpinii,se formeazaun
minunchi
de r5d6ciniadventive,lungi 9i subtiri.
Dac5 pe lSngd mirimea gi orientarearamurilor fafd de rid6cina
principali se are in vederegi adancimeara care acesteapetrund
in sor.
se vorbegtede a9a-numitulsistemde inrdddcinare.La plantelelumnoa""
s-au diferenliaturmetoarelesistemede inrid5cinare:pivotant (profund)_
riddcina principalSse dezvolti puternic pitrunde ad6nc in sol,
Ai iar
radicelelede diferiteordine riman comparativmai mici; trasant(superfi-
cial)- ramurileprincipale au aproximativ aceleagi dimensiunigi se dispun
aproape.de suprafalasolului; pivotant-trasant(intermediar) rid;cinile
-
secundarese dezvolti in aceeagimisuri cu pivotul care rdmanedistinct.
in raport cu varstaplantei,cu condiliileLdafi"e
. - 9i "ti."ti"", sistemul
de inridicinare poate fi diferit (chiarin cadrul aceleiagi specii)ca formd

73
 ii mirime, dovedind prasticitate.intr-un sistem radicerar,raddcinire care
au rolactiv in absorbfiaapei elementelor m inerale, rdddcinile
Fi absorbante,
se. in_tilnescmai aproape de suprafala solului (la cei mai
mulli arbori ln
primii 15 cm), adici zona cea mai bogati in substanle
nutritive. Ridicinile
care se dezvolt; in zonele mai profunde au mai ales iol in
fixare, numindu-
se rdddcini fixatoare.
B. Ridicini adventivo, Se dezvolt6 pe tulpini, ramuri sau frunze,
avAnd
particularitili morfo-anatomice funclionall
9i similare celor normale. pot
lua napteredin tesuturi ale cilindrului central,av6nd astfelorigine
endogen6,
sau din mugurii dorminzi,fiind in acestcaz exogene.pe tulpind pot
numai fa noduri (rdddcini adventive regulatel sau pot
ocupa "par""
pozilii
nedeterminate lrdddcini adventive int6mpldtoarel, inmullirea
vegetativA a
unor plante se bazeaza pe capacitatea acestora de a
forma rdddcini
adventive.
C. Ridicini metamorfozate.rin afara funcliilor proprii, rid6cina
ln
unele cazuri poate indepiini gi alte roluri. CAnd funcliiie
secundare au
devenit dominante, rddicinile s-au metamodozat, schimb6ndu_gi
infeligarea
externd gi structura internd. Mai frecvente sunr: rdddcini
aeriene fixaioare,
intalnite pe tulpina lianelor sub formi de crampoane (la
Hedera helix) sau
de c5rcei (la Vanilla , philodendron) se-"s" la prinderea de suporU
rdddc.inicu,muguri adilionali de origine "a."
endogeni sau uneon exogene
(cand acegtia apar in regiunile cu calus prou"n-t
din felogen) generatori
de fdstari aerieni numili drajoni lla tei, carpen, zmeur etc.);
rdddcini cu
pneumatofori, caracteristiceunor plante exotice
de mlagtini, pneumatoforii
fiind ramuri scurte, bogate in aerenchimuri gi orientate
vertical, cu partea
superioari emersd a Taxodium distichum);;dddcini cu
nodozitdli, int6Inite
fa pfante din familiile Fabaceae,Elaeagnaceae,Betulaceae
etc., ale cdror
umJl;turi (nodozitili) au rezultat din proliferarea unor
lesuturi, provocate
debacterii simbiotice; rdddcini haustoriale (sugdtoare), caractertstice
Dentru
unele plante parazite gi semiparazite,care au rolul de a extrage
hrana din
tesuturife gazdei. Unere orhidee tropicare prezintd rdddcinr aeriene care
in m agazineazd apa,'n um eroase prante, indeosebi umberifere
au rdddci n i !e
tuberizate)adaptale pentru inmagazinarea substanlelor de
rezervd, altele
(arbori tropicali din zone inundabire)formeazi
din rdddcinileadventive
aeriene rdddcini proptitoare.

3,2,2.ANATOMIA
RADACINII
Ridicina este caracterizateprintr-o structuri interni tipici, format5
in
decu.rsu.lfilogenezei, in raport cu funcliile specifice indeplinite gi
cu
conditiile de mediu. Aga cum s-a ar;tat, in zoni perigorilor
absorbanli se
diferenliazd structura primard a rdddcinii, iai la plantele
lemnoase
(gimnosperme gi dicotiledonate), deasupra
zonei absorbante ia nastere
treptat strucfura secundard a rdddcinii. Ridicinile unor dicotiledonate
ierboase pot suferi o ingrosare secundari redusi si limitatd.
 A. Structura plimari a ridicinii
a, Histogeneza Fi diferenlierea Iesuturilor primare, Tesuturile ce
alcetuiescstructuraprimarda rdddciniii9i au origineain varful vegetativ
meristematical acesteia,care esteprotejatde pilorizi avAnddeci o pozilie
sublerminal;.Aga cum s-a mai aratatla descriereameristemelorapicaie,
v6rful vegetativ meristematical riddcinii prezint; una sau mai multe
iniliale,din carese formeazimeristemulprimordial, prin a cirui diviziune
iau nagteremeristemeleprimare (protoderma,procambiulgi meristemul
fundamental). Laferigiexistdo singuri celuldini!ial6,la gimnosperme pot
exastadoud grupe deceluleiniliale,iar laangiospermetrei grupedecelule
initiale,DupA G utt en b e rS (1961),nu sunt evidentela toate
angiospermeleielulele iniliale.Astfel,el sesizeazd existentaa dou6 tiouri
fundamentalede diferentierea histogenelor:tiput inchis,care cuorinde
toate cazurilein care se disting inilialecorespunzitoare meristemelor
cifindruluicentral,scoa4eigi caliptrei,9i tipul deschis,intalnitla un numir
mare de angiosperme, la care meristemele protodermei gi scoartei se nasc
din acelagicomplex de iniliale,
iar cel al cilindrului central are
iniliali proprie.in unele cazurr
toate meristemele isi au
originea intr- un complex de
inilialece constituiea9a-numita
columeld. Oricare ar fi modali-
tatea formeri i meristemelor
primare, acestea prin diferen-
|iere u lterioardvor generalesutrr-
rile definitive ale rddScinii:
rizoderma (epiderma), scoada
gi lesutu ri le ci Iindru I ui central. )d16n natlr
Zona apicali in care are xildn inEtur
loc diviziunea permanenlS a epi.delrl€
celu lelor 9i formarea meriste-
melor primare poarti numele flosn matur

de zona diviziunii celulare (zona floefi inatur

creVteriiembiinare,l. in aceastd pr:otodema
zon6, diviziunile celulare
prezintA intesitili d ife rite.
Partea centrale este mai pulin
activ; sub aspect mitotic, de
aceea este numile centru de
cviescenld. in schimb in zona
perifericda meristemelor primot- tnelistarn priibldial
diale,la mici distanf6de iniliale- acufie
le relativ linistite, activitatea
mitotici este comparativ foarte
Fig. 3.5A - Dinamica fomd i sttucturii
intense. S-a pus in evidenti pimete a dddcinii

75
 I

FlS 3.5,9.- FaEd d: iEeput (l) Fi fazd avansatd ll) de fom.te a structutii primere
ta dddcina
oe molo: rz - flzodermd; ex - exoderml; sc - scoa4l; end endoderm; pc _ periciclu; .
- xl xitem;
fl. pr. - floem p,€cqnior; lb - fascicul liberian; m - metaxilem imatur; c procambiu
- fioriginali

76
 faptul ci centrulde cviescenliregenereaze zonelemeristematicelimitrofe
vetemate,precum gi ce este capabili s6 genereze,in culturAde
lesuturi,
intreagar6ddcind(firi formare prealabili de calus).Cele mai multe din
celulelefiice pioduse din diviziunese lndepirteazi de verf bazipetalgi
incep si creasci prin ?ntinderemirindu-ti dimensiunile.Aceast5regiune
numiti zoni de cregtereprin intindere (elongaliel,corespundezonei
netedea riddcinii, unde intensitateamitotici esteredus6.Zona urmdtoare
este aceeaa diferenlieriigi specializirii,unde are loc formareastructurii
celulare caracteristicefiecirui losut. Aceastezoni corespunderegiunii
pilifere,a cdreisecfiunetransversale evidenliazielementeleunei structuri
primaredeplinconstituite(rizode'rma, scoa4ati cilindrulcentral- Fig.3.59i 3.2).
b. Organizareainternd a rdddcinii.Bizoderma(epiderma)este invelisul
exterioral ridicinii, format dintr-unsingur strat de celuleparenchimatice
strans unite lntre ele, lipsite
de cuticuli. La ridicinile la
care structura primar; se
menline o perioadi lndelun-
gate sau la unele ridicini
ae r i e n e, pe r e !i i celulelor
rizodermei se cutinizeaz;.
Caracteristicipentru rizoder-
md sunt perigoriiabsorbanli
care iau nagteredin celulele
acesteia,in regiuneapiliferi.
La planteledin genul Citruq
pe r i g o r ii ab so r b anfi se
formeazi gi din straturilede
celule situatesub rizodermi.
La pfantele epifite lOrchi-
daceae, Araceael, rizoderma
se transforme intr-un tesut
numit velamen, cu rol in
absorbfia9i inmagazinarea
apei din almosferi.
Scoarla (parenchimu I
cortical)cuprind€ un numir
mare de straturide celulevii
de tip parenchimatic (Fig.3.6),
cu pereliicelulozicigicu spalii
i n t e r c e l ula r e , im portante
pentruaeralialesuturilor.Fac
e x c e p l i e p r im e le 2-3 (5) Fig, 3.6 - Structura p merd a ddCcinii l. steiar
(secr.
straturi situate imediat sub en transv.): Ip-- rizodermd; ox - exoderm!; sc - scoartl;
periciclu;px - proto(ilem; mx - metaxilemj
-endoderm;
epiderme,for.,ate din celule lb - fascicul liberian; m - metaxilem imatur (original)

77
 I

stransuniteintre.ele,cu pereliicutinizali,carealci luiesccutisul(exoderma),

unetedin celulelecutisuluir;m6n nesuberificate, permil6ndschimbulcu
mediul.exterior.Peretiisuberificaliai exodermeidiminueazdpierderea
apei
din ridicini in solul uscatgi apiri planta de ataculm icroorganismelor.
J.uo exoderm6se gdsegtescoaga propriu-zlsa', alcituitd din mai multe
straturi de celule ai ciror protoplagtisunt interconectaliprin numeroase
plasmodesmecarefaciliteazicirculaliasubstanlelor.La
lejacinit. ce cresc
la lumini, in celulelescoa4eise g6segteclor*ild,. iar exoderma
lipsegte
pentru a nu stanjeni pitrunderea razerorsorare.in riddcinire pranteior
... lemnoase, scoa4a este format; mai ales din
celule parenchimatice,pe cAnd la plantele la
care structura primari a ridicinii se mentine o
perioadi indelungate, se pot ?ntalni
s; alte
categorii de lesuturi: sclerenchim lla Gramineae.
Cyperaceael, laticifere, canale secretoare,
aerenchim(la plantelede ap6),celulecu ingroFiri
reticulate sau in benzi (la Rosacetae,
a
Caprifoliaceael.
Stratul cel mai intern al scoarlei este
endodermul, alcetuit din celule str6ns unite intre
ele (endodermul bistratificat este foarte rar _ la
Smilaxl ce conlin amidon, de unde numele de
b teacd amiliferd care i se di.
La rid5cinile tinere se formeazi un endo-
derm primat alcdtuit din celule ai cdror pereti
radiari sunt previzuli cu benzi dintr-o substanle
asem;ndtoare sub erin ei, numite benzile
lsttialiunile) lui Caspary (Fig. 3.7). protoplastii
celulelor endodermice sunt strens lipifi de
strialiunile lui Caspary,in secliune transversali
ele au aspectul unoringrogiri eliplice (punctele
sau punctualiunile lui Caspary).
In porl iunile mai b;trane ale ridicinii, toti
perelii celulelor endodermicedevin uniform
si
centripet ingrogali (prin depunerea de straturi
alternative de suberini 9i ceari care formeazd
impreuni o lameld suberoasd),constituindu-se
Fig. 3,7- Organizarea per4ilor astfef un endoderm secundar. Unele celule (mai
la celulele endodermului:
ales din dreptul fasciculelorlemnoase),numite
a - striatiile lui Caspary la
endodermulprima.; b - lamell celule de pasaj, rdm n ins6 neingrosate, avAnd
su be rifica td d epoz it et A De rol ?n circulalia apei 9i a sirurilor minerale in
intreaga suprafattr a pereteiui r6ddcind, in timp ce restul celulelor au rol
intern la endodermul secundar;
c - strat celulozic (adesea
protector gi mecanic.
lignillcat)ce acoperl lamelade La monocotiledonatele xerofite
li epifite,
suberin{ la endodermulte4iar ingrogareaperefilor celulari se continu6 uniform

78
 sau neuniform (in formi de
potcoave- Fig. 3.8) pestelamela
de suberini, prin depunerea
unui strat gros de celulozd(care
adesea se lignificd), lu6nd
nagtere astfel un endoderm
tertiar.
Cilindrul cen fral (stelu
',
cilindrul vascular) cuprinde
intreaga zoni c entralS a
rSdicinii si este delimitat de un
strat (sau cateva straturi) de
celulevii, mici, stransunite intre
ele, dispuse in alternanli c- Fig. 3.8 - Endodetmul dddcinii: a- celulecu striatiile
celuleleendodermului,purt6nd (benile) lui Caspary;b - endoderm primar (sec! transv);
c - endoderm tertiar (sect transv)
numefe de periciclu. Celulele
sale au adesea caracter embrionar, gene16nd radicele, elemente
conducitoare sau un tesut-pluristrat cu rol protector numit poliderm lla
Rosaceae,Myrtaceae etc.). ln riddcinile bitrAne ale unor plante, periciclul
poate fi sclerificat. Dintre plantele cu periciclu multistrat fac oarte
gimnospermefe, cateva monocotiledonate (Smilax, Agave, Dracaena) si
unefe dicotifedon ateca Quercus (Fig.3.6), Morus, Salix,Castanea.La unele
plante, periciclul poate fi discontinuu (la Carexl sau poate lipsi,complet
(la Equisetuml.
Sistemul conducdtor este format din fascicule liberiene gi fascicule
/ernnoasedispuse alternativ Fi radiar (Fig. 3.6), alcituite din vase si uneori,
Darenchim.
Fasciculelelemnoase sunt formate at6t din vase lemnoase cu ingrosiri
inelate 9i spiralate gi cu lumen mic, situate in apropierea periciclului,
afciluind impreun6 protoxilemul, c6t 9i din vase de calibru mai mare, cu
ingrogSri reticulate sau cu punctua.tiuniareolate, constituind metaxilemul.
Ordinea dezvoltdrii vaselor lemnoase in fascicul este centripetd (exarhd):
mai intai -seformeazi protoxilemul cat timp r5dicina cregte in lungime,
iar apoi metaxilemul dup6 incetarea cregterii in zona respectivi.
La cele mai multe plante, metaxilemul, comparativ mai dezvoltat,
ocupd complet centrul rddicinii. astfel partea lemnoas6 se prezinte in
secliune sub forma unei coloane centralecu crese radiarede protoxilem.
Prin urmare cilindrul vascular al ridicinii este de tip actinostel.La unele
monocotiledonate in zona centrali a cilindrului vascular se g;segte
parenchim medular. interpretatadesea ca lesut vascular potenlial.
Fasciculeleliberiene sunt formate din vase de protofloem. cu calibru
mai redus, focalizatein apropierea periciclului, gi din vase de metafloem,
de calibru mai mare, care iau nagteremai tAtziu. Dezvoltareafloemului are
foc, la fel ca 9i a xilemului, in sens exarh. in floemul unor Dlante
(Leguminosaegi Malvaceaelse pot g5si gi fibre. La gimnosperme, primele
vase liberiene nu sunt pe deplin specializate,acesteaalcdtuiescaga-numitul
floem Drecursor
 I

Numirul fasciculelorliberieneeste egal cu cel al fasciculelorlemnoase,

fiind diferit fa grupele de plante: cAte doui la fengi (rdddcind diarhd't, cete
treii
(triarhdl la Pinus
Si Robinia, cate patru sau cinci ltetrarhd sau pentarhel b
Quercus lFig. 3.6), c6te opt (octaftdl la Fagus; la monocotiledonate
Fi la
Castaneardd cina estepoliarhe, iar la conifere numirul perechilor de fascicule
variazi de la 2 la 7. Numirul perechilorde fasciculepoate?nsi oscila nu numai
ln cadrul aceleiagi uni6li taxonomice, ci gi in lungul aceleiagi ridicini.
La monocotiledonate lesutul parenchimatic dintre fasciculele de lemn
ti fiber formeaze razere medurare, iar cer din centrur cirindrurui central
constituie mdduva. La ridicinile ce nu genereaz; structure secundare,
razele medulare gi mdduva se pot sclerifica,in alte cazuri inmagazineazi
substanle de rezervZ,iar alteori, a$a cum s-a mai aretat, in locul m6duvei
se constituie metaxilem,
La unele rSginoasese
.----Eod formeaziin cilindrulcentral
al ridicinii canalerezinifere,
adesea caracteristiceca
numersi dispozilie(uncanal
in partea centrala la z^bres,
cate unul in protoxilemla
Picea, mai multe In liberul
primar fa Araucaia etc.l.
c. HistagenezaFi dispo-

lic.T - hi"ros"n.." tadiceretor:A- rtrdtcind

primarr::!:r';!'";!:'::ri:"t'Il;
radicereror
radiceleleisi au origineain
li.:"T,,j,';l,l"J;,:;c";,:f:l'"f- j:',':'ee
prx- protoxirem; ;::::JI's-scoa4a: periciclu, iiind endogene
-
"
pericictutui,
situate indreptut fascicute,..,",,' i;?Iy;?;il".r[';l:
".5i3;
periclinale9i apoi a nticlinaleprimordiulradicelar
in carese individualizeazi
meristemeleprimarecunoscute(protoderma.procambiul,meristemul
fun-
damental).Pe misura cregteriidin primordiu,viitoarearadiceli stripunge
lesuturilescoa4ei gi iese in exterior.Aceastanu prezinti nicaun fel de
leg6turi cu lesuturilepe carele strdpungeprin acfiunemecanici.probabil
intervingi activitili enzimatice,prin care unelecelulecorticaresunt
(digerate).La inceput,cilindrii vasculariai radicelei lizate
gi rid6cinii parentale
nu.sunt inlerconectali.Joncliunealor va avea loc mai tarziu,cAnd
unele
celule-paianchimaticeparentalese diferenliaziln xilem gi floem.
_Mugurii adventivide pe ridici:ri 9i ridicinile adventivese formezi in
acelagimod. Lamajoritateapteridofitelor.radiceleleiau narteredin endoderm.
Radicelelesunt dispusepe ridicina principali in giruri longitudinale
, _
(ortostihuril,
al cdror num6restediferit(doui la riginoase legnminoase,
opt la.fag etc.),fiind legat de numirul fasciculeloilemnoase9i
din cilindrul
central.C6ndnumArulortostihuriloresteegalcu cel alfasciculelor lemnoase,
dispoziliaradiceleloreste izostihd.iar cjnd este dublu, iiptostina.

80
 B. Structura secundari a ridicinii
Rdddcinile oinurojpermelor gi ale Ci,cotiledonatelorlemnoase igi
, . .
easrreaza o penoada toane sdiria strucr u E-p-iiffiif;t'hiE?-diiTriffiFa n
al vielii lor incep si se ingroage
pri n aparifia structurii secundare.
Dicotiledonatele ierboase 9i
cele mai multe monocotiledonate
iaman cu structurd Drimari sau
forrneazd numai unele tesuturi
secuildare.In acest caz (exemplu
Ranunculusl iau nagtere arcuri
cambiale in exteriorul xilemu lui
s; spre interiorul floemului, care
c rin diviziuni repetategenerezd
elemente conducitoare secun-
dare, rdddcina ingro96ndu-se
astfel pa4ial, in timp ce in scoa4e
nu se formeazi elementesecundare. Fig, 3.10 - Stadiu inirial in formarea structutii
La gimnosper me si la secundare a dddcinii: c . cambiu; xs - xilem
d icotiledo natele lem n oa se, secundar;fl. s - floem secundar;end - endodermj
p - peraciclu;px - protoxilem; mx - metaxilem;
rEddcinase ingroag6 prin activi- m - metexilem imatur; pf - floem primar
tatea a doud zone generatoare,
rizcderrl|a
cambiul gi felogenul. scoattS prinara
Cambiulia nagterela inceput D€riciclu
_paotofl.oqn
sub forma unor arcuri:uneledin
resturile de p rocambiu dintre
fasciculele lemnoasesi liberiene
9i altele,in alternante cu primele, iizoden€
din segmentede pericicludin prinEre
dreptul protoxilemului.Ulterror,
arcurilese racordeaz;ludnd, in
sectiunetransversalS, aspectu
I
un u i i ne l con ti nu u dar sinuos 9ecunda.r
(Fig.3.10). Cambiulactiveazd mal
int6imonopleuric, numaisprein-
t er i o r Fi in d r e p tul floemului Ec-oarte prilns.ra
primar.produc6ndprin diferen-
fei.ogen
t i er e a c elul elor for mate lemn
secundar,care lmpinge in afard 6ecundar
atatcelulelezoneigeneratoare cet
9i celealef loemuluiprimar,iar,ca nEdular5 Drirl|lra
urmare, cambiul devine circular r€dula.r6 ;ecuadare
(Fig.3.11).in continuare, cambiul
va funcliona b ipleuric, deter-
min6nddiferenlierea unuimangonrig. Ltt -iinanica fomd i sttucturiisecundarc
. rddCcinii:A - aparilia arcurilor cambiale;
de liber secundarcetreexteriorsl B - cambiusinuos(stelat);C - cambiuinelat

6 - 8or.nic. torEtaerl
81
 I

a unuia de lemn secundarcAtre interior.Liberul primar cu timpul dispare,

flind- mereu impins citre exterior gi strivit, pe iand xilemul primar, care
ramane la interior, se poate observa o perioadd indelungati. Lemnul
secundar,suprapus an de an in straturi noi peste lemnul primar, ingroagi
rdd6cina9i preseaziasupracambiuluicare pentru a cuprindecircumierinia
in cregtere se divide din cind in cAnd si in sens radiar, pe misuri ce
rdd5cina se ingroag6,cambiul formeazi din loc in loc si raze medulare
alcetuite din cAteva rSnduri de celule.
. .Felogenul ia nagterefie in periciclu,fie in scoa4a primare, ap6rand
de la inceput sub forma unui inel continuu (in se6liune transversal;),
generator de suber inspre exterior si de feloderm spre interior, care
afcit^uiescimpreuni scoarta secundard sau peridermul, Dupd o perioadi
de c-alivaani, felogenul igi inceteazdactivitatea,in locul lui lu6nd nagtere
alt felogen, uneori mult mai profund, chiar in liberul secundar. prin
activitateaacestor arcuri succesivede felogen, |esuturile din exterior crape
gi se exfoliazd, form6ndu-se astlel ritidomul, alcituit din elemente foarte
heterogeneca structuras-iorigine (scoa46primard,suber,feloderm, liber
pnmar 9i secundar etc.). Astfel constituit6, structura red6cinii nu se
deosebegtede cea a tulpinii decat prin ceea ce r6mane din structura
primarA.

3.3. TULPINA
Tulpina este organul vegetativ cu simetrie radia16 Fi cu crestere
terminali, careindeplinegtedoud functii principale:conducereasevei brute
li elaborale,fScendlegdturaintre riddcinA 9i frunze,gi suslinereafrunzelor
gi a organelor de reproducere. in afard de acestea, poate servt ca organ
de asimilalieclorofiliani, de inmagazinare a unor substanle de rezerv6,
de inmullire vegetativ6,de apdrareetc.
Tulpina ca organ axial cu structurd anatomici determinat6 este
rezullatul unui indelungat proces de filogenezi. prim.ul organ aerian al
cormofitelor s-a individualizatnprfologic la pteridofitele primitive sub
forma unui ax fundamental, numit telom, de pe un rizom orizontal. S-a
diversificatgi diferenliat apoi anatomic, mai ales in raport cu funclia sa
de a purta frunze, la ferigi, gimnosperme si angiosperme.

3.3.1.MORFOLOGIATULPINII

a. Pir gile tulpinii. Tulpina se individualizeazdo datd cu formarea

embrionului Fi igi continud dezvoltareadupd germinare. Tulpinifa unei
plantufe prezinti un ax hipocotil, cuprins intre colet Fi cotiledoaneqi un
ax epicotil, delimitat de cotiledoane gi protofile {primele frunze adevbrate
- Fig. 3.12). Epicotilul ia nagtere din gemuld (mugurag).La multe plante
epicotilul se constituie abia dupd germinare,la altele este prezent,ca gi
hipocotilul, incd in embrion
O tulpind deplin formati este alcituite din noduri si internoduri care
se succedregulatin lungulaxului. /Vodurilesunt regiuni mult mai ingrogate
la nivelul cirora se fixeazdfrunzele.Segmentul cuprins intre doud noduri
reprezinti un internod.Spre v6rful tulpinii, internodurilesunt din ce in ce
mai scurte. In axila frunzelor gi la virful tulpinii se gisesc mugurr.

82
 b. Morfologia mugurilor.
-Mugurele
esteun ax (o podiune
de tulpinA) format din inter_
noduri foarte scurte pu rtdtoare
de primordii gi acoperitede
lr u n ztgo a r e protectoare. Un
mugure prezinli urmitoarea
organizare(Fig. 3.13): p a rtea
terminali esteocupatede yarful
vegetativ(conulde cregtere),unoe
sunt localizate m e ristemere
apicale. Lateral,pe conul oe
crettere, incepAnd de la bazi
spr e var f (acropetal), se
diferentiazi din straturile de
cefufe externepz'rnodiite foliare,
la subsuoaracErorase formeaza
primordiile m ugurilor axilari.
L a pla ntele lemn o ase
mugurii sunt protejali de solzi
(catafile)rareori sunt nuzi a
Frangulaalnus- Fig.3.14,Vibur-
num lantanal.
tur.us;,iiIirer;
,'ieus"' prinorigine,V):
fl';l:Jl;?,::!n:.:i!:::t^1::yt:_d.facr,r,xt.
u'rs,q tJI||| urrqrne,
a.h-ax hipocotit;r - rfdicinirj; Co _cotilJoane;
mod de dispunere pe ax, fJrma a.e - ax epicotil;Fp
ax.ojcorit: Fb - protofile;
nrAr^rir-.i
P' v!v"'c/ Mt _ - , -
gi organele pe care le genereazS.
rvr- muguras;
rtrusura9;C
^,,^,,---. -L _
- colei
colel

?jartere(numarur
3L?,i:,1',T'"1:::"-"-:,1?:l"I'_T:l,p-l::"- sorziror,
curoarea,
l:::r,,,,ti':^"*:lconstituiecriterii'"i"i";"ii;i;;;;;;i;;;i;1't:j#i,iT.::
speciilo r pe timp.de iarnd.

liC, 3:r3 - Otganizarcaunui mugurc

lsecl long):V -verf,,egetdiv;BA- primordii
foliare;Bl - frunzetinirtr; K - primordiuqe Fig,3 11- Muguri cu solzi la Acer rf,'euc,o_
mugureaxilar pletanus (A) ji nuzi le Frengula elnus
IBI

83
 __-

Mugurii formafi din primordiile conului de cregtere sunt mugui

normali, iar cei generali de periciclu,cambiu sau felogen sunt rnuguri
adventivial ciror rol biologic este legat de regenerare.
La v6rful ramurilorse glsesc mugurii terminali,iar la noduri,in axilele
frunzefor,mugurii axilari (lale'alil, Acegtiadin urmi sunt dispugi pe o
pernile,iar la bazalor se pestreaze dupi cidereafrunzelorurma l;sate de
peliol, numitd cicatrice,pe care se v6d adeseaurmele fasciculelor
conduc;toare.
in fungul axului mugurii poi fi agezatialtern, cate unul la un nod
urmendo linie in spirali, opuFi,caledoi fali in la,te,Fi verticilali,ce|r-|':,ei
sau mai .':ultila acelaginivel,de jur-imprejurul axului.Muguriiaxilaripot
fi solitarisauingrdm;dilimai mulli impreundin axilauneifrunze.in acest
de-aldoileacazpot fi suprapu1i sau seriali(la Loniceraxylosteum- Fig.3.I5)
gi aldturali sau colateralilla Prunus spinosal,lnsedia mugurilor poate fi
direct pe ramuri (muguri sesl/l) sau prinderea se realizeaziprintr-un
piciorug lmuguri pedicela;il.
Dupi forma lor. mugurii pot fi sferici (globulari),ovoizi, conici,
fusiformi etc.
Muguriinormalicarerdm6nin starede vialelatentetimp de mai mulli
ani se numescmuguri dorminzi(proventivi).Existenlalor asiguri o rezervd
importantide regenerare a multor plantelemnoase(stejar,carpen,prop
negru,silcii etc.).
DupAnaturaorganelorpe carele formeaz5,se intalnescmuguri foliari,
florali gi micgti.

{i
v{ I
Fig.3,15- Mugu seieli (supapugil
I,T
Fig. 3.16 - nputi de nmificarc la tulpind:
le Lonicerc 1 - dicotomic;2. monopodial;3 - simpodial

c. Ramificarea tulpinii. La uneleplantetulpina rimdne simpld,formati

numaidin axul principal(monocauldl, in timp ce la altele,prin cretterea
mugurilor axilari,iau naflere ramuri care,raportatela axul principal,pot
fi de ordinul l, ll. lll etc. Ca rezultatal ramificerii,se constituie sistemul
caulinar,cu particularitilispecifice,ereditare,9i influenlat,Tngenezasa,
de conditiilede mediu.
Ramiribarea plantelorurmeazitrei tipuri principale(Fig.3.16):
Ramificareamonopodiald,caracteristiceriginoaselor,int6lniti 9i la
foioase (fag, stejar,frasin etc.),se realizeazeprin crestereanedefinitea

84
 axului principalgi formarea unor ramuri din mugurii axilari, La r6ndul lor,
ramurile laterale cresc in acela;i mod, dar raman mai scurte dec6t tulpina
principali.
Ramificarea simpodiald, f recventi la foioase, se formeaze prin cregterea
definiti a tulpinilor gi ramurilot datoritd faptului ci mugurele terminal isi
inceteazeactivitatea, iar alungirea in continuare a axelor se realizeaz6de
fiecare dati din cate un mugure axilar subterminal. Astfel, tulpina
;i
ramurilesale sunt constituitedintr-osuprapunerede segmentede un ordin
din ce in ce mai mare.
Arbugtii au de obicei o ramificaresimpodi ali, dar ramurile ce pornesc
de la baza tulpinii, mai adesea au aceeagim6rime, exemplarele lu6nd
asoect de fufd.
La unele plante cu muguri opugi lsyringa, Viscuml se intelnes-teo
varianti a ramificdrii simpodiale, dicotomia falsd: mugurele terminal isi
inceteazicregterea,iarramurileapardin cei doi muguri axilarisubterminali,
mai departe procesul desfelurandu-se iterativ.
Ramificarea dicotomicd, intelniti la unele pteridofite ( Lycopodiatael,
se formeazd prin bifurcarea conului vegetativ, astfel ci iau nagtere doui
ramuri de aceeagi grosime si valoare morfologici, care la rendul lor se
rarnific! in acelagi mod.
d. Tipuri de ramuri. La mulle plante lemnoase,
diferitele ramuri cresc inegal, deosebindu-seastfel
doue tipuri principale (Fig. 3.17): ramuri lungi sau
macroblaste (dolichoblaste) cu cregteri anuale
normale, noduri rare gi internodii lungi, gi ramuri
scurte sau microblaste (brachiblastd cu cresteri
anuale reduse, noduri dese gi internodii foa rte
scurte. Ramurile scurte nu se ramificS,poart6 ins6
frunze (la Larix, Pinusl sau flori (la Malusl,
Ramuriletinere cu frunze sau cu frunze 9i flori
se numesc /estati.
intre termenii forestieri se intelneste si acela
de lujet care desemneazi partea de ramuri cu
frunze 9i flori, crescuti in ultimul an (se utilizeaz6
de asemenea lujer de doi ani si lujer de trei ani AE
pentru segmentele crescute in anii precedenli si
Fig. 3,r7 - Meercbleste (A)
care pot fi lipsite de frunze gi flori, iar /dstarii sunt
,i microbleste l8) la Fegus
consideratiramuri provenitedin muguri adventivi sylvetica
sau proventivi).
e. Habitusularborilor.Fentrufolosireaoptimi a factorilorde mediu,
la speciilelemnoases-austabilizat in decursulevolulieianumitetipuri de
ramificare,de orientaregi dispunerea ramurilor,care dau inf6ligarea
caracteristicS,
asemSnitoare pentrutoateexemplarele din speciarespectivi
crescutein condilii cenoticegi stalionalenormale.Totalitatearamurilorgi
frunzefor(aflorifor9i fructelor)alcituiesccoroanaarborelui.Caracteristicile
coroaneidetermini infSligareagenerali a arborilor sau habitusu!lportut)
 I

acestora.Se deosebescarbori cu coroandsferici, globulari, columnar6,

piramidali, pendent6,turtite erc.
La aceeafi specie, portul arborilor crescuti izolat diferi de cel al
exempfarelordin pidure. Astfel, arborii din p6dure prezinteo formd
forestierd,manifeslatdprin coroanastranse,din iamuri mai pultne,grupate
spre v6rf, trunchiul fiind coniparativ mai lung, Arborii 'cresculi izolat
imbrac5 o formd specificd,determinatdde o dezvoltaremai largi a
coroanei,careesteformati din ramurinumeroasegi dispusdpe un trrinchi
mai scurt gi ingrogat la baz5.
f. Tipurimorfologicode tulpini. La clasificarea numeroaselor forme de
tulpini constituite?n cursul evoluliei, in raport cu marea diversitatea
condiliilorin c-are vieluiescplantele,se au in vederediferitecriterii,Astfel,
dup6.mediul in care traiesc,se deosebesctulpini aeriene, subterane
si
acvatice.
tr Tulpiniaeriene.Prezinti mai multe tipuri, in raport cu modul de
organizare, forma secfiunii,orientarea in spaliu,consistenii,duratavielii etc.
- ln raport cu modul de. organizare.tulpinile pot fi articuhb gi
Din prima categoriefac partetulpinileatcituire din noduri gi
!_-l:"r!"r?
fnternodurievidentecum sunt: caulu!,tulpind ramificatd,micd verde,
9i
gr, int:r,n"gil.pline sa_ugoale,intalnitdla numeroaseplante ierboase;
cuh.ul (paiul),neramificat,cu noduri umflate,internodiiiungi goale in
9i
interfor, rar pline lla Gramineael;calamusul,far6 noduri umilaie,-plin cu
miduvi spongioasd,iar frunzelelocalizatela bazi (la Scirpus,Juncusl;
scaput
Pnmulal. .alciituitdintFun singur internod lipsit de frunze 1ia Galanthus,
Dintre tulpinile nearticulate,amintim caudexul,de consistenlS
cdrnoasS, cu o rozetede frunzela bazd(la Agave,Semperuivumlgi stipesul,
tulpina palmierilor,neramificati,iar in vdrf cu un buchet de frunze.
- |inand cont de orientarealor ?n spafiu,tulpinileaerienepot fi
cr-e9lereverticalll 9i ptagiotrope (cu pozitie oblic6 sau
"(otr2p?-.lp!.
orzontate) (Fig.3.18).

3€* La tulpinileortotro-
pe deosebimu rmitoa-

w b+k
r? #
reletipuri: drept (erectr,
intalnit la majoritatea
plantelor; nutant, cu
varful recurbat(la Sa/yia
nutansl; geniculat, cu
a n t e rn o d iiief o rmin d
u-r-3l-t-{J
,V?zEn{Wrrn?
genunchiuriobtuze(la
Alopecurus g enicuIatusl,
I urcdtpr (scandent).cu
pozilie vertical6 p rin
Fig. 3,18 - npu de tulpini dupd o entarce in spaliu: a erecr; p rin d e re d e s u p o rU
-
b - nutant c - geniculat; d _ votubit; e _ ag!!gto;; f _ .epenu acestea din urmi, la
9 _ ptocumbentj h - ascendent randuf for, potti agdld-

86
t
 toare,fixate de suport prin ridicini adventive (la Hedera helixl, prin c6rcei
(la Vitis)ori peliolii frunzelor(la Clematisl,sau volubile,risucite in jurul
suportului (la Humulus lupulusl.
La tipul plagiotrop apa4in tulpinile teretoara(repente),intinse la
suprafalasolului gi prev;zute cu rddicini adventive(adeseala Alnus
viridisl, prostrete,culcate la pdment impreunEcu ramurile lor a sa/lx
retusal dar firi ridicini adventive, procumbente, culcate la pdmant, cu
v6rfuf9i ramurifeindreptatein sus (la $isus procumbenslii ascendente,
cu bazaparalelila suprafalasolului,iar restularcuitin sus (a pinusmugol.
- Dupd consistenlalor, se
deosebesctulpini lerboase
(ierbaceel, cdrnoase 9i
lemnoase.Plantelecu tulpini
lemnoasd pol li arbori (cu
indllimi mai mari de 7 m).
arbugti(inSllimeanu.depigegte
7 ml qi subarbugfi(cuin6llimea
p 6 ni l a 1m , iar tulpina
l i g nifi cati nu mai la bazi ).
TuIpi ni aeri ene m etamorto-
zate (adaptatela indeplinirea
unor funclii nespecifice)(Fig.
3.19).La uneleplante,anumite
ramurisetransformiin organe
de apirare (spini la Crataegus,
Gleditsia etc.), in organe de nBc
fixare (circei la Yifis etc.)sar Fig.3,l9 -Tulpiniee ene metamortozate:A- cladodii
in organecu rol asimilatorcum - la Genistasagittalis;8 - fi locladii la Fsscus acqreatusj
ph - filoclrdii cu flori; b - frunze solzoase; c - sDini
sunt filocladiile, ramuri l;lite la Crutaegus
aseminitoare unor frunze (la
Suscus),9icladodiile,tulpinilelelite,lipsitede frunze(la Genistasagiftatisl.
La Sarothamnusfunclia de asimilalie o preiau tulpinile virgate,cu aspect
de nuieleprevizutecu crestelongitudinale (muchiate) caremArescsuprafata
asimilatoare,cu frunzele reduse. Alte tulpini aeriene se tuberizeazi,
inmagazinindsubstanlede rezervi,in ?ntregime(la sagotier- Metroxylonl
sau numai un singur internod (la Orchidaceael.
Unele plante produc muguri axilari tuberizali,care se desprind de
plantamami gi servescla ?nmullireavegetativi.Dacetuberizareaare loc
pe seamaaxufui m ugurelui, seformeazi tuberule lla Ficariavernal,iar cend
se tuberizeaz6frunzigoarelemugurelui, atunci iau naSterebutbite (la
Cardamine b.ylbfferal,
1",Tulpinisubterane(Fig.3,20)sunt adaptatepentrudepozitareaunor
substanlede rezerv6,pentrulnmullireavegeiativi sau servescca organe
de rezistenli.Se cunosc urmitoareletipuri de tulpini subterane:rizomii,
cu internodiiscurte,la noduri cu frunzerudimentaresi ridicini adventive

87
 -a

(la Polygonatuml, tuberculii, axe

Fig. 3,20 - Tulpini subtercne: a - rizom la
Polygonatum; b - tubercul la Corydelis;
. c bulb la Lilium
- {a Utricularial.
3.3.2 ANATOMIA TULPINII
hipocotilaresau vArfuride stoloni
subteranituberizali9i cirnogi, la
noduri cu frunze rudimentare9i
muguri (fa Corydalis\, bu lb ii,
microblaste de formaunordiscuri,
acooerite cu frunze cirnoase ce
conlin substanle de rezerv5 (la
Liliuml, bulbotubarii,microblaste
subterane protejate de cateva
frunzigoaresubliri (la Colchicuml.
t". Tulpiniacvatice.Se caracte-
rizeazEprin prezenlaaerenchi-
murilor9i polli natantela plantele
pfutitoare(la Salvinial9isubmerse
la olantelecaretriiesc scufundate

Tulpinaprezinti o structuri formati in decursulevolutiei,in raportcu

funcliileprincipaleindeplinite9i sub influenlacondifiilorde mediu. La
tulpini se poatedistingestructuraprimard care,la plantelelemnoase,va
trece lntr-o structurd secundard,
A. Structura primari a tulpinii
a. Histogenezagi diferenlierealesuturilor primare
fesuturiledefinitivedin structuraprimari a tulpinii iau nagtereprin
activitateameristemelorapicale9i cu participarea meristemelorinlercalare.
Varfulvegetativ,prin diviziunearepetat5a celulelor,cregtein lungime,
fiind mereuimpinsinainte,gi totodat6seingroagiin mod primar,Celulele
rezultate,'"re succedconul vegetativ,se specializeazitreptatconstituind
astfel lesuturiledefinitiveale structuriiprimare.
Organizarea meristemelor apicaleale tulpinii,fali de cea a rdddcinii,
estemult mai complexi, deoareceacestemeristeme,pe,l6ngiformareade
celule pentru structuraprimarS,sunt implicategi in genezaprimordiilor
foliaregi a"primordiilormuguriloraxilariproducitoride ramuri.La aceasta
se mai adaugdgi lipsala tulpini a unuiinveligprotectoral varfuluivegetativ.
La plantelelemnoaseapexultulpinii (de la axul principalsi ramuri)
esteconstituitdin doud regiuni,tunicd$i corpus(S c h m i d t, 1924),care
se disling dupd modul de orientarea planurilorde diviziune celulari,
Tunicaesteformati din stratul(straturile)perifericale cirui celulese divid
anticlinalgi contribuiemai ales la cregtereain suprafa|i.Corpusulconste
dintr-omas5 de celulecu pozilieinterioari,care se divid dupi planuri
diverse,realiz6ndastfel cregterealn volum. Fiecaredin straturiletunicii,
c6t gi corpusulau inilialedistincte.

88

t-_
 Corpusul este mai pulin omogen decat tunica. Zona situat; imediat
sub inilialeletunicii, constituiti din celule cu vacuole evidente.reDrezinti
zona celulelor mamd centrale, care dupi unii autori ar coincide in mare
misur; cu corpusul, iar dupi alfii numai cu inilialelesale. in acest spaliu
diviziunile celulare sunt mai pulin frecvente, de aceea a mai fost numit
gi meristem de agteptare (B u v a t, 19521.Zona celulelor mami centrale
este inconjurati de un meristem periferic care provine atat din corpus c6t
gi din tunic5 si care este foarte activ sub raport mitotic. La interior fal6
de celulefe mami centraie este localizat meristemu! medular, alcdtuit din
celufe dispuse in giruri (Fig. 3.21 $i 3.221.

Fig. 3,21 - Veid vegetativ la tEstarul de Ab,es {schemi ): I - zona inilialelor tunicii si
corpusului; 2 - rona celulelor mamll centrale; 3 - zona meristem!l!i periferic; 4
- zona
meristemului medular; pr - primordii foliare; ptanul a-b delimiteaz! meristemele aDicale
srtuate deasupracelui medular

in evoluliaverfuluivegetatival ldstarului, in cele din urma se vor

constitui regiunile meristematiceprimare: protoderma, procambiu! gi
m eristemuI f undamental.
Protodermaigi are origineain stratulexternal tunicii. procambiul9i
o parte a meristemuluifundamental(care formeazi scoarta si uneori
regiuneaextern; a mdduvei)sunt generatede meristemulperiferic,din
careiau nagteregi primordiilefoliare.Restulde meristemfundamental(din
care se formeazi miduva sau numai partea ei centrald) orovine din
meristemulmedular.
Degi constituireatesuturilorprimare (histogeneza) se realizeaziprin
parcurgereaaceloraFietape(diviziune,elongalie9i diferenfiere),in lungul
axuluitulpinii,spre deosebirede riddcini, nu se distingcele trei zone

89
 I

(la Polygonatuml, tuberculii, axe

Fig. 3,20 - Tulpini subtercne: a . rizom la
Polygonatim: b - tubercul la Corydalis;
: c bulb la Litium
- lla Utricularial.
3.3.2 ANATOMIA TULPINII
hipocotilare sau v6rfuri de stoloni
subterani tuberizali gi cirnogi, la
noduri cu frunze rudimentare gi
muguri (fa Corydalisl, bulbii,
microblastede forma u nor discuri,
acoperite cu frunze cirnoase ce
contin substanle de rezervS {la
LiIi uml, bul botuberii, microbtaste
subterane protejate de ceteva
frunzigoaresubliri (la Colchicuml.
f". Tulpini acvatice. Se caracte-
rizeazd prin prezenla aerenchi-
murifor 9i polli natante la plantele
plutitoare lla Salvinial gi submerse
la plantele care treiesc scufundate

Tulpinaprezint; o slructur; formati in decursulevoluliei,in raportcu

funcfiileprincipaleindeplinitegi sub influenlacondiliilorde mediu. La
tulpind se poatedistingestructuraprimardcare,la plantelelemnoase,va
trece lntr-o structurd secundard.
A. Structura primari a tulpinii
a. Histogenezagi diferenlierealesuturilor primare
Tesuturiledefinitivedin structuraprimarea tulpinii iau nagtereprin
activitateameristemelorapicale9i cu participarea meristemelorintur""Lr".
Varfulvegetativ,prin diviziunearepetatia celulelor,cregtein lungime,
fiind mereuimpinsinainte,Fi totodatdseingroagd in mod primar.Celutele
rezultate,"'re succedconurvegetativ,se speciarizeazi treptatconstituind
astfel tesuturiledefinitiveale structuriiprimare.
Organizarea meristemelor apicaleale tulpinii,fale de cea a rddicinii,
estemult mai complexi, deoareceacestemeristeme.pe,lang6formareade
celule penlru structuraprimari, sunt implicategi in genezaprimordiilor
foliare9i a primordiilormuguriloraxilariproducdtoride ramuri.La aceasta
se mai adaugdgi ripsaraturpinda unui inverigprotectorarvarfuruivegetativ.
La plantelelemnoaseapexultulpinii (de la axul principalsi ramuri)
esteconstituitdin doui regiuni,tunicegi corpus(S c h m i d I, 19241,care
se distingdup6 modul de orientarea planurilorde diviziune celulari,
Tunicaesteformati din stratul(straturile)perifericale c6ruicelulese divid
anticlinalgi contribuiemai ales la crestereain suprafa|i.Corpusulconsti
dintr-o masd de celule cu pozilie interioara,care se divid dupi planuri
diverse,realizdndastfercreFterea?n vorum. Fiecaredin stratuiiretunicii.
cat gi corpusulau initialedistincte.

88

l.^*
 ,-r

corespunzAtoare. Astfel,in ti mpul

creFterii active, m eristemele
apicale ale tulpinii genereazi
orimordiile foliare int r-o
succesiune aga de rapidi cd
primordiile apar strans apropiate
unele de altele,de aceeanodurile
gi internodurile nu se pot
distinge. Treptat,cregtereaincepe
s6 se localizeze intre nivelurile
de dispunere a frunzelot iar
po4iuniletulpinii la carefrunzele
sunt inserate devin noduri. in
acest fel, la tulpine cregtereain
lungi,.nese produce,in cea mai
mare mdsurS, p rin elongalia
internodu rilor pe toati lu ngimea
lor, urmata apoi de o activitate
localizatd mai ales la baza
acestora. Cresterea de la baza
internoduluise realizeaziprintr-
Fig, 3,22 - Vartul unei tulpini de angiospetmC un meristemintercalargise poate
cu ofganizerc de tip tunicd - cotpus. l - tunicl; prelungi 9i peste perioada
2 - corpus (zona celulelor mam! centrale); normald de formare a listarului.
3 - meristem periferic; 4 - merislem medular;
, 5 . er im or diu f oliar Cregterea intercalara nu este un
fenomen rar, ea reprezinti unul
dintre mecanismele obignuite ale cregterii primare, prin care se realizeazi
forma finali a sistemului caulinar.La nivelul meristemelorintercalarenu
esteintreruptScontinuitateatesuturilorvasculare,deoareceinzonaacestor
meristeme se diferenliazi elementede xilem primar 9i floem primar (mai
ales protoxilem 9i protofloem) prin care sunt racordate regiunile complet
diferentiate ale internodu rilor.
in acelagi timp cu cretterea in lungime a listarului, are loc gi o
ingrosareprimare limitate,prin diviziunilongitudinaleale celulelorscoarfei
gi meduvei gi mdrirea lor.
Jesuturiledefinitiveale tulpinii primare iau nagteretreptat in zona de
diferenliere(Fig. 3.23).
Foarte curend se va diferenlia epiderma cu formaliunile sale, apoi
incepe formarea parenchimurilor corticale 9i medulare, intre care se va
individualiza un inel procambia, alcituil din quvile (cordoane), ce sunt
foa rte apropiate la plantele lemnoase, astfel ci inelul se prezint6 aproape
continuu. Prccambiul va da nagtere,spre fala extern;, mai int6i liberului
(floemului) primar, iar mai tirziu, spre fala intern;, se vor diferentia
elementele lemnului (xilemului) primar, astfel ci rezulti fascicule libero-
lemnoase, la dicotiledonate 9i gimnosperme de tip colateral deschis (intre
liber ti lemn se mentine o peturS de celule procambiale), iar la
monocoliledonate de tip colateral lnchis (cordoanele procambiale s-au

on
diferenliat in intregime in elemente conducdtoare). La dicotiledonatele
capabile de ingrogiri secundare,pitura procambiali din fasciculel, primare
va deveni cambiu intrafascicular. generator de elemente secundare. La
lilia, Syringa etc., ca o consecinfi a faptului ci procambiul este de la
lnceput inelargi continuu, liberul gi lemnul primar au, de asemenea,formi
de inefe. Aceste inefe sunt stribetute la Coniferales,Acer, Salix etc.de raze
medulare foarte inguste. CAnd inelul de procambiu devine cambiu, va fi
generatfloem 9i xilem secundar,tot inelar,cu raze medulare foarte inguste,
a.stfelce limita dintre lesuturile primare gi cele secundare este mai greu
de orecizal.
Zorla eibttd!.d
0 - 0.02 rm
|r€rlstsn fuoibdcat.
Inceputirl foftqrit

prtnordii fol.,.a!€:
?uvlfe de prccar$iu
Ince{,utut foErgrii
flo€ll'lui

Inceptrbil folEgrii
xilqrutul

xilsn prirEr
,rl'duvi

ra"; n€d.!6

Fig, 3.23 - Vedd tulpinii unei dicotiledonate lemnoase:

A - Se4. long.; B - Secl. transv (a,b,c,d,f)

91
 ,_.t

b. Arganizareainternd a tulpinii
In structuraprimarda tulpinii se disting, agacum s-a mai ar6tat,trei
regiuni: epiderma, scoaqa gi cilindrul central (Fig. 3.24\.
Epidermaesteformati dintr-unsingur strat de celule stransunite, cu
pereliiexterioricutinizali, darputend
in mod obignuitlipsitede cloroplaste,
conlinein suculvacuolarsubstanlecolorantedizolvate,
Formaliunile epidermice (peri, stomate) sunt de regulS prezente,
excepliefdc6ndtu lpinilesubterane.

Fig. 3,21- Structura p mad e tulpinii

le o rcsacee /emnoasC.A- Scheme;
B - Detaliu;ep - epiderma;hp - hipo-
d ermd ; p .c - p a. enc him c of t ic al;
sc - scoafte;c.l - celuli cu cioroplaste;
c.a - celuld cu amidon; c.t - celule
tanafere;pf. protofloem; mf - meta-
f loem;c.an-celull anexejpc - procambiu;
mx - metaxlem; px - protoxilem; pxd -
protoxilem dezorg.nizat;md - miduvi;
rm - razd medulari; cl. c - cilindru
central
 Scoa4a este constituiti in mare misuri din parenchim m ultistratificat,
cu celule mari ai cdror pereli sunt celulozici 9i sub!iri, intre ele cu
numeroase spalii intercelulare.Adesea, primele straturi ale scoartei contin
cloroplaste, putand astfel participa la fotosintezi, in timp ce in'straturil;
scoa4ei interne se pot acumula diferite substante de rezerv6.
. La unele plante, straturile periferice sunt repiezentateprin colenchim
gi uneori sclerenchim,formand o hipodermd. in general,zona de colenchim
ia nattere spre. periferia scoa4ei, pe cand cea de sclerenchim, c6nd se
constituie, se dispune in profunzimea acesteia. Hipoderma poate ap6rea
sub forma unei teci continui subepidermice lla Ranunculusl siu sub iorma
u nor-cordoane (la LamiaceaeJ.
.ln scoa4a_unor plante se mai pot intalni sclereide izolate, celule
oxafifere, celule secretoare izolate (la Lauraceael, canale rezinifere sau
pu.ngi cr rigini (la conifere), pungi cu uleiuri eterice lla lJmbelliferael,
c.efufe gi_can_alemucilagigene (la Tiliaceaegi Malvaceael, La unele plante
din famif ia Moraceae. in scoa45 se localizeaz6laticifere ramificate, iar la
unele Fabaceaese int6lnesc faicicule libero-lemnoasecare trec din frunze
in cilindrul central al tulpinii.
Cef mai profund strat al scoa4ei, endodermul, nu prezinte de reguli
caractere.tipice,.cuexc€plia celui de la rizom gi tulpini acvatice.t-atutpinite
cu endoderm diferenliat,celulele acestuiaacumuleazi amidon devenind
teacd am ilifer6.
CilinQrul central (stelul) cuprinde toate tesuturile care ocupe centrul
tulp.inii. Cele mai multe dintre plantele superioare prezinti un cilindru
centraf numindu-se astfel monostelice, cazurilede polisfelle precum cele
9i
de astelie (fiecarefascicul are endoderm propriu) sunt rare (li unele f'erigi).
Stelul (monostelul)plantelor supetioare actuale este rezultatuluiui
inde.lu.ngatproces de evolutie. Formarea ridicinii gi a frunzelor, prin
modificareaorganului axialfundamental,a avut repercusiuniconsiderabile
asupra vascularizirii gi deci a formirii stelului. in evolulia sa indelungati,
stefuf a parcurs mai multe etape (Fig. 3.251, incepend cu Drotostelul

WMffi ffi
ffi
ffi W
o@@oI II III IV
\JV
FEt35-Tpttied.frt|nditl*l-pr(lelll-dincE|;lfl-dfonoget,V_d.t\r'o6tet;Wl-elsGl
/\
(.-)
v_)/
VI

o2
 ferigilor primitive lca Rhynial,format dintr-o coloan6 centrali continud de
xilem, infigurat de o teaci de floem, continu6nd cu actinostelul de la
Ast.eroxylon,al cirui xilem era previzul cu ganluri li creste (in secliune
stelat), apoi cu sifonostelul unor ferigi acluala (Filicaiae),cu o coloarii de
miduvd parenchimaticd in centrul coloanei de lemn, dictyostelu! ferigilor
mai.evoluate,caracterizatprin intreruperi radiare la niveiul mangoanilor
de liber gi lemn datorite iegirii vaselor ce trec in ramuri, 9i termih5nd cu
eusterulgimnospermelor gi dicotiledonateloDalcdtuit din fiscicule disouse
ordonat pe un cerc, despdnite prin raze medulare, 9i atactostelul
monocotiledonatelor, cu numeroase fascicule imprdgtiate in miduvi.
Sfe/u/ este format din fascicule conducitoare si mdduv6 cu raze
medulare.
Fasciculele conducitoare sunt, spre deosebire de ridicini, mixte
(libero-lemnoase),mai risp6ndite la gimnosperme dicotiledonatefiind
9i
cele de tip colateral-deschis(Fig. 3.26j, iar la m onocotiledonate cele de tio
a
a o
X.r ' r o.
O. lJ o. o -n--,,
TJ d .o

Fig. 3.26- Fascicullibero-lemnos coleterel descris (sec!. transu ti sect. long.): p.m - parenchim
medular;t.s - teaca de sclerenchim;px - p.otoxilem (rest de traheidd inelatl); p.l - parenchim
lemnos; tr - traheidA;t - trahee; mx - metaxilem;pc - procambiu; c.a _ celul! anexdjv.l _vas
liberian; mf - metafloem; p.f - protofloem striviu p.ct - perenchim contcal
 colateralinchis sau cele leptoc€ntrice;fasciculelebicolateralesunt mai
pulin frecvente (la Myrtaceae,Gentianaceaeelc.r.
In fascicululcoiateral,diferenliereafloemului are loc centripet,
protofloemulfiind spre exterior,lange stratul corticalcel mai intern, iar
metafloemul maisprecentru.Cu16nd dupi incheierea alungiriiinternodale,
o parte a protofloemului fiind dezorganizat,restul celulelor floemice
rimase se diferenliaziin fibre ce se constituieintr-un mangondispus la
periferia fasciculelor.Aceasti zoni de fibre floematice primare a fost
consideratSde autorii mai vechi ca fiind oericiclu.
Diferenliereaxilemului in fascicul are loc centrifug, protoxilemul
aflandu-selange mdduv;, iar metaxilemullarigi procambiu.La unele
specii,fasciculelesunt inconiuratede arcuri de sclerenchimprotectoare
fali de acliuni mecanice.
La gimnogperme9i dicotiledonate, al c;ror cilindrucentralestede tio
eustel,fasciculele libero-lemnoase suntdispuseordonatsubformi de inel,
separatede razemedulare.La multe speciilesuturilevasculareprimarese
dispun sub forma unui mangon(teacd)libero-lemnos, stribetutde raze
medulareinguste. La mo nocotiledonate, cilindrul central,care esle un
atactostel,prezinti fasciculelelibero-lemnoase imprAgtiate,asa cum s-a
aretat.
in centrul tulpinii se gdse1lemdduva,formatd din celule cu perelii
subfiri, celulozicisau lignificali (sclerenchimla Ruscus).La unele soecii
tulpiniledevinfistuloase, prin formareain zonamedularda unei lacune.
Prelungirile miduvei printrefasciculele libero-lemnoase poartanumelede
razemedulare.
c. Tipuri de structurd p mard
- Structura primard a tulpinii la pin (pinus sylvestris - Fig. 3.27).
Epiderma este unistrati, cu perelii externi ai celulelor cutinizali.
ScoartaestealcetuitSdintr-unparenchimmultistrat,cu celulepoliedrice
9i cu canalereziniferede diferitemArimi,parenchimulcorticalestestr;b5tut
de fasciculelibero-lemnoase provenitedin frunze,reprezentend urme
foliare. La scoa4; nu se individualizeazd un endoderm.Se poate astfel
considera ci cilindrulcentralincepecu stratulexternal lesutuluiliberian.
fesuturileconducdtoare sunt dispusesub formaunui mansonlibero_
lemnos,stribitut de razemedulareinguste.intreliberulprimar9i lemnul
primarestesituatprocambiul, sub forma unui inel continuu,alcituit din
celulecu pereliifoartesubliri, ugortu rtiiein senstangential.Spreexteriorul
procambiuluise giseste,asacum s-a mai aritat. floemul primar constituit
din giruri radiarede celuleciuruiteinsotitede celule albuminice.Spre
interiorulprocambiuluise gasegtexilemul, in imediatalui vecin6tate
metaxilemul,apoi urmeazi protoxilemulmai spre centru. Xilemul si
floemul sunt strdbetutede giruri inguste de razemedulare,
Parteacentralea tu lpiniiesteocupatdde parenchimul medular,continuat
spre exteriorde razelemedulare.

95
 -!

f.\
vA'

4ffi,\r'

Fi9.3.27-StructurcprimadetutpihiilapiD(sec!.trensvl:A.Schem6;B-Detaliuj€-epidermd;
sc - scoa46; c.r - canal rezinifer;lb -floem; pc-procambiu;xl - xil€m; m - mlduvl; u.m _ urmd
foliar!; Lf - lacunl foliard (original)
 B',;;,#::H1::3;i":riil:i::ii ta.steiar
(Quercus
robur-Fis.3.28
A ei

Fig,3.28- Sttuctur.primad e
tutpiniil..stej (se4. transv):A
e.-epidermt;sc_scoa4!;h hipodermt;p_ - Scheml;B _ Detaliu;
px- p.otoxiremimx_metaxiiem; nl* ir*r-"tii" pif"l",?u _ri
-
r.m: ;;;;eilil;j,lfT,ir;;;*93r1
T.-_-lldy"r,
f _ fetogen _, _.
ln fo.maretorigliali-__._.
Epiderma este alcatuite dintr-ur.
reprezentati,iar stomateleapar strat de celule cu cuticula bine
destul J" .. ii mici.
Scoa4aeste m ultistratd. """i-t*ne
ceIuIemai i ;r;;;;H;yf:1il""i:. iT"::[J[i:i"iff].:',:r*ff,:i:
'' "i; ;:i'."""i dinscoa4i,
:l:':':J."$:1 ^T"'
""i!"iii;,51$il;;;'J;;dl
Cilindrulcentral
prezintl-la€xteriorun mangon
de
Din tocin toc,acestae;te intreruptde fibre floematice.
cetut"p";;ii;;;"", ,"p.urinti
:,.::1,1":"^ a..razelormedutare- rb...-";;.;;t"; ""r"
sasegereacatibero-temnoasd. ! 'ii';;'";;6 1,:;;; rtoem atice se
inre
alcStuitdin cetuteturtire taleenljal.rioei 'prirn".-eie procambiut.
e*eriorut procambiutui, lil"rirf dispus spre
iar sfre 'int"rioiril"I"i;;;,
,ru imediata tui
t - a...nic. torsrier,
97
vecinAtate se afl6 metaxilemul, destul de clar diferenliat de protoxilemul
cu o pozilie mai central;. Miduva, parenchimatic6,este bine reprezentata
Fi se prelungegtespre exterior cu raze medulare care stribat manlonul
libero-lemnos,evidenliindu-seastfelfasciculelelibero-lemnoasemai mult
sau mai pulin individualizate.
- Structura primard la ghimpe lRuscus aculeatus - Fi9.3.29), specie
subarbustivi monocotiledonat6.

fi;;n
:3'i33:
lc R b c l

Fig.3.29- StructuratulpiniiIa Ruscusdculeatus(sec!.transv.):A - schemi; B - Detaliuj

a-epiderm l;b-scoarle;"-T:i:::T,aj-miduvimsclerificati;f-floem;s-xilem;

Sub epiderma unistrati se gaselte scoana formate din mai multe

straturi de celule parenchimatice.Endodermul nu este distinct. Cilindrul
central (atactostel)este format dintr-un lesut medular sclerificat, in care
sunt dispuse neregulat un numdr mare de fascicule libero-lemnoase
colateralinchise,cu floemul orientatintotdeaunaspre exterior.Fasciculele
dinspre periferia cilindrului central sunt mai mici.
c. Mersul fasciculelor libero'lemnoase in tulpind
Fasciculeleconduc;toare ale lulpinii gi frunzei, organe cu aceeagi
origine, comunice intre ele in mod direct, fdrd modificdri structurale
 esenliale.Primele vase
apirute in primordiile
frunzelor se contin ua
in jos cu fa sc icu le
ca u lina re. care se
diferenfiazdmai tAziu.
Sistemul vascular al
tulpinii rezultS, deci,
din confluareafascicu-
lel or foliare. Portiunea
de fascicul cup rinsi
intre cilind ru I central
Fi baza frunzei este
urma foliard, iar locul
pe u nde intri E.DE
in
3,30 - Urme Fi lecune folia.e (secl. transv. A, B
cilindrul central urma 15. tong. C,
D. E): I . urm! foliarl; 2 - lacunl fotiar!; 3 _ rnsauul, 9i _-"iL;;
foliari poartd a,'!
numele 6 - floem; 7 - scoa4e; g - cicatricefoliare
de lxudfoliad(Fg.A3f,l.
O urmd fofiar6 poate avea un singur fascicul
fla Thuja, Abiesl, doui, trei
lla Clematisl sau mai multe, care pleacd din una sau mai
multe lacune.
In mersul urmelor foliare se pot intalni mai
multe ffig. S.Sft.
- La gimnosperme ;i dicotiledonatele "iir"1ii
cu frunze alterne, urmele foliare pdtrund
oblic in tulpin;, stribatin jos un internod
sau mai multe ti se racordeaze,in dreptul
unui nod, la fasciculeletulDinii.
- La plantelecu frunze opuse (C/ematrb),
urmelefoliarepitrund in tulpin6
orizontal 9i se racordeazdla fasciculele"p.o"p"
caulinare,chiar la nivelul nodului la care
se inseri frurrza.
- La monocotiledonate, urmete
foliare pitrund ad6nc in tulpin;, stribat
doui sau mai multe internodii, apoi se
curbeazd spre periferie gi se unesc cu
fasciculele caulinare.
Prezentaurmelorfoliare,numirul si Fig. 3,31 - Mersul urmelor foliarc ihio
mdrimea lor, precum 9i direclia pe care tulpind cu. ftunze eltehe (A), opuse (B)
tn tutptne uner monocotiledonate (C)
o au determini o modificare a structurii 9r
nodului fali de aceeaa internodului.in zona nod
u rilor fasciculelevasculare
se ramific6 in diferite moduri, iar ramificaliile rezultate
se pot incruciga sau
suda intre ele. La acest nivel
lesuturile conducitoare lemnoase sunt
alcdtuitenumai di n traheide,iar li6erul esteformat
din ceiule scurte,tipsite
de pl6ci ciuruite, bogate ?n citoplasm;9i cu nucleu persistent.

99
 din
d, .Trecerea fasciculelor conducdtoare
rddicind
'*--Jiiuttut" in tulPine.
ptimari a rddicinii diferSde aceea
tufoinii mai ales prin dispozifiafasc-iculelor
"conducdtoare. Trecer€ade la o structurala alra
ca
i""" i" regiuneade tranziliecare variazd
""
i*Li." i" aii"tite specii de plante Cercetirile
c a la
ont]ooenet ic e re c e n t e a u s t a b ilit
zonade tranzitie
@h 'i.i"rit"ra' ei dicotiledonate
;;;;;;"";
La unele plante'
E"i" in hipocotil'
6
;;;;-;;;, este extinsi Pe toate lunsimea
iioocotilului,la altelenumaiin parteasuperloara
hiPogee'
icestuia.La plantelecu cotiledoane
"t*l-a" traniilie poate cuprinde .9i. "at1:1
de tranzllle
iiternoaii aleepicotilului'in regiunea
,wP;- "iu'r""
for p d . c t ' " u v e a u d )
f o rma re a
x ile mu lu i in le rme d ia r t i
""1"""iua' " acestuiade o parte Fi de alta a
."iui irt"tn, care intre timp suferi un fenomen
"Jri"*i"t""
ill"*i6ri". se a.iunseastfelde la o dispozilie
o
Iitu*e ri""i"rleior din rddicin6.la qis.P9:ilie
ttyj,i':,;;;;;;t
Fis.3.32-tecere..deb " caracteristic5 tulpinii, cu
(Fi 3'32)
-'i:::K,ii!- [ i ip'"t.'i Iemur] endarh s'
" """"tor",
?Kf:r"'#' !,i^i:^:11"
B. Stluctura aecundari a tulPinii nate'seingroaglan de
Tulpinilegimno"p"'*"to' ili" unordicotiledo
care'9i au originea in cele doud
an prin formare de lesutun ":;;;l;; grosime a tulpinii unor
meristeme,cambiul 9i t"rog"nui' Cregterea--in agacum se va vedea'
;;iliii:d;;i; Ju ii,n"niiuni se realizeaii'
'nari
intr-un mod Particular.
1. Structura secuddard a tulpinii la
o im nos1erm e 9i dicoti Iedo n ate
""" cambiului
Fi activitatea
t 4{//z('aWl i" ui"i" pr"nt"dicotiledonate
^.-'ror^"i"a lct11t1ti.s'
4,Wt, Arislibchia,
TWAI* n-agtere _ Hetianthust
prin racordarea- cambiilor intra'
^'T]jJ?Iti;i,:1
'iiJixrt"i" din
(Provenite'ata cum s-a arStat'
libero-
oj,rr" oro"o-biali a fasciculelor
i"ino"." pri." relcu cambiiteinterfasciculare
Fis.3.g- Meristemelescr,.undai.
iljf"r"nti"i" Ain parenchimul razelor medulare
t tuprrd(stadiu e-epid€rmd;'fio.S,jSt. parteadecambiu intrafascicularva
in;$al):
sc . scoa4li cc - cilindru centtal; '
secundar'iar
m - mlduvtr;zgr ' c.mb'iu forira xilem secundar9i floem
-i"terfescicutar;
i".x"""iJJ-r", t, lari va da naltere razelor
'fescicul
rg2-felogenif liberelemno6 "-"""ini"*"t"i"u
med u lare.
din procam'biu'curand dupi
La plantelelemnoase,""tliuri" nugt"re procambiul,aici de formd
fri-ur",
i constituirealesuturilor
"onou"lioar"

lri 100
Li
circulara,devine camgiu, care genereazAliber secundarsi inele de lemn
secundar str abatule de raze medulare secundareinguste (Fig. 3.231.in
acest caz este greu de stabrlitunde se terminA struclura prima169i unde
incepe cea secundare.
Celulelecambiului rdm6n vii in tot cursul vielii plantelor,iar activitatea
lor in zonatemperatbse desfbFoa16 incep5ndde primdvarasi p6n6 toamna.
b. Structura tesuturilor secundare produse de cambiu
Cambiul,prin aclivitateasa bipleurice,formeazi xilem (lemn)secundar,
floem (liber) secundar gi raze medulare secundare..
b.. Lemnul secundareste produs de cambiu prin aclivitateasa spre
rnteriorul tulpinii, firnd format din elemente traheale,fibre xilematice si
parenchim lemnos
Elementeletrahealedin lemnul angiospermelorse constiluie mai ales
in trahee, iar ferigilor gi coniferelorle sunt caracteristicetraheidele.
Lungimea traheeloreste variabil6 (la alun 11 cm, la zmeur 15 cm, la
stejar pana la 57 cm etc.), forma cilindrica sau prismatic;, iar perelii
prezinle punctualiuni areolate.Secliunealor transversal5poartd numele
de por. M5rimea,forma, modul de grupare gi modul de asc:iere a porilor
cu alle elemente sunt criterii importante pentru identificareaspeciilor de
la care provrhe lemn ul.
La gimnospermetraheideleformeaz5cea mai mare parte din masa lor
lemnoasi secundar6{90-95%).RSginoasele, in afara traheidelor dispuse
vertical, au in parenchimul razelor medulare lraheide dispuse
orizontal,numitedin acestmoliv traheidede razdlFig.3.34).in lemnul unor

Fig. 3.34 - Poniune de razd medulad din lemnul secundar la pin: I - traheide de tazl cu
punctualrunrareolate,2 - parenchimde razA;3- celull perenchimaticlcu punctuatiuniin peretii
tediteti)4 - celule cu conlinut citoplasmatic,5 - nucleuj 6 - punctualiuni intre traheidtr 9i
parenchimul de rald

101
 angiosperme primitive lDrymis - dintre Magnoliaceaelelementele traheale
sunt reprezentatenumai prin traheide, iar in cel al unor gimnosperme
evofuate (Gnetalesl se formeaz5 gi trahee. La cele mai multe dintre plantele
dicotiledonate, pe 16ngi trahee, se mai intalnesc in lemnul secundar gi
traheide, localizatemai ales la noduri (la frasin gi paltin se formeazi numai
trahee).
- Fibrele xilematice sunt reprezentatemai ales prin fibrele libriforme. I
I
Acestea sunt lungi, subfiri Fi asculite la capete (Fig. 3.35), prezint6
punctualiuni simple, in formi de butonieri, dispuse oblic. Se intalnesc

I
I

f rf v p r
Fiq.3.35- Lemnul sgunddr le ter-:A - sec!. long.-tang.si B-sect. long. rad.if-tibre
libriformej t - traheide; r - raze medulare;v - trahee; p - parenchim lemnos

numai la angiosperme, mai ales la foioase, constituind elemenle de

rezistenli ale lemnului; la rdginoaserolul lor este indeplinit de traheide
( F i s . 3 . 3 7 ).
La unele specii lemnoase exotice fibreld pot fi separate prin pereti
transversali nelignificali (fibre septate). in masa lemnului, fibrele pot fi
dispuseuniform sau pot fi grupatefoarte diferit (benzi,insule etc.l,la unele
plante sunt concentrate in lemnul t6rziu. Uneori fibrele p6streazi perefii
subliri gi servesc la depozitarea substanlelor de rezervi (pseudofibre). La
unefegimnosperme evoluate(Gnetataelri dicotiledonatemai putin evoluate
(Magnoliales, Hammamelidales) in xilem se intalnesc fibre traheidale
(fibrotraheide).

102
 - Parenchimul /emnos este un lesut viu, in care se depoziteazi
substanle de rezervS.Este bine-.reprezentatla foioase gi lipsegte aproape
total fa riginoase, la care se afli mai adesea asociat 6anilet6r rezinifere
(Fig. 3.36). In masa lemnului, parenchimul poate fi rispindit
sub forma
u nor celule izolate(parenchimdffuz)sau dispus in formd de benzi lparenchim
metatraheal). Dacd se prezinti sub formi de linii sau benzi la limita
1t9f 9116.ainelului anual, poarti numele de parenchim terminal (la Salix,
Robinia'1,iar daci inconjoard total sau partial vasele conducitoare se
numefte parenchim paratraheal,
u

-3
6-

Fig. 3.36 - Canale rczinifere in lemnul de pin
insolite de parenchim lemnos (sec!. tensu):
1 - canal reziniferj 2 - parenchim lemnosj
3 - razE medularl
Fig. 3.37 - Xilenul seundar la pin: 1 - temn
taniui 2 - lemn timpuriuj 3 - ra25 medulari;
4- cenalre?iniferde razE;5-canalrezinifervertical

La rdginoase,in xilemul secundar se formeazi canale rezinifere

longitudinale(Fig.3.39) al cdror mangon de celule secretoareeste insotit
de celule de parenchim lemnos.
lnelul anual, Jesutul lemnos format prin activitatea cambiului in
decursul unei perioade de vegetalie poarti numelede inelanual. Denumirea
de inel anuaf sau de inel anual lemnos vine de la faptul cd straturile de
lemn crescuteanual apar in secliuneatransversalasub forma unor inele
concentrice(Fig.3.38,3.39,3.40);in secliuneradiaraau forma unor benzi
longitudinaleparalele,iar in cea tangenlial; apar ca suprafetecu contur
curb, parabolic sau ondulat (Fig.3.38).
In perioada de primivard, legat de activitateafiziologici intense, iau
nasterevase cu lumen mai larg, iar proportia fibrelor rimane relativ redusd
(lemn timpuriu, lemn de primdvardl. Spre sfarFitul perioadei de vegetalie
sunt generatevase de calibru mai mic, iar fibrele gi parenchimul lemnos
sunt sporite cantitativ llemn tArziu, lemn de toamndl. Inelele anuale ale
coniferelor, lipsite de fibre, se individ ualizeazdmai ales prin diferenta de

103
 calibru a traheidelorgi de lngrogarea pereliloracestora(Fig.3.37,3.39).
In mod obisnuit,in fiecarean se formeazScdte un inel lemnos,astfel c6
numdrulineleloranualecorespunde cu v6rstaarboreluisau a p64ii din
ax sau ramurAanalizat6. in unelecazuri(dupi defolieri,ingheluritarzii)
se pot forma intr-unsezonde vegetatiedoui ineleanuale.Ldtimeainelelor
diferi in raport cu specia,varsta gi factorii mediului.

Fig, 3.38.- Tulpihdde stelar (sect.transv.9i long.): j - suprafafacambiului; 2 - raz, medulard

tn xilemj 3 - razi medLtlarSin tloem; 4 - ritidom; 5 - floem secundar;6 - coai5

La un numir mare de plantelemnoaseporii din lemnultimpuriu sunt

asezali inefar,distribulia lor fiind numit5 inelo-poroasd(steiar etc.). Existi
specii cu porii aproapela fel de largi in toatd grosimeainelului anual,
distributfanumindu-sein acestcaz difuzo-poroasdlla mesteacln,fag, tei etc.).
AIburn gi duramen.O dati cu inaintareain verstd,la multe speciide
arboriaparin xilemulsecundar o seriede modific6ri,diferen{iind
u-sedoud
zonedistincte:una perifericS, activ5fiziologic,formatddin ineleanualemai
tinere de culoarealb5,care poart6 numelede alburn sau albut temnului,
gi o zoni central;, fiziologic inactive,de culoare inchisS,ce formeazi
duramenulsu lemnul matur lFig. 3.38).Duramenulse constituieprin
ingrotareaperelilorcelularisi impregnarealor cu diferitesubstanle{gome,
rdgini,tanin etc.),procescarese numesteduraminificare. Vaselelemnoase
din duramenindeplinesc numaiun rol mecanic.Lumenullor esteobturat
de file,provenitedin proeminarea cdtreinteriorulvaselor,prin punctualiuni,
a unor celuledin parenchimullemnos(Fig.3,411care blocheaziastfel

10 4
[,
Li-
Fig.3,39 - Structura secuhdard a
tulpinii de pin lsecl.tra nsv.): s - suber:
f- felogen;cl - colenchimhipodermic;
c.f - canal aezihifecpc - parenchim
cortical; fr - floem ptimar; f. - floem
secundar;c - zona csmbialS;x.. f - inele
anuale;rm - razSmedulari; x.p-- flgrn
primar; m - miduvi
circulalia sevei brute. La plantele
l e m n o a se car e nu prezintS tile
{ m estea cd n , p altin), obtu rarea
vaselor se realizeazdcu substante
mineralesi organice.La rdginoase
nu se formeazi tile decat rareoriin
canalelerezinifere.Duraminificarea
incepela varstediferite(la pin intre
20 gi 30 ani, la salcempe la 5 ani,
la stejarpe la 20 ani, la frasinla 40 ani).
La plopi9i sSlcii,duraminificarea nu
are loc, lemnul lor fiind moalesi de
longevitatemicd.Fagulformeazi un
duramenfals numit inimd rosie.
Fig. 3.40 * Structura secundard a tulpinii de tei
(secl.transv.):ep - epiderme;s - suber; t _ felogen;
fd - feloderm; sc,p - scoa4d primari; pc - fibre
floematice primare; p.d - parenchim de dilatare
a razei medulare; ls - floem secundar;fl _ fibre
floematice din liberul secuodar; c - cambiuj
It - lemn terziu;lp - lemn timpuri!; ia - inel anual;
rm - raz5 medulare; l- xilem orimar:
m - miduv,
I
Fiq,3.41 - Stadii de fomare
a tilelor in vasele lemnoaae
de salclm: I in sec}. long.;
llin sec'. transv.;Hpa - celule
de parenchim lemnos
105
 -I

br, Liberulsecundareste produs de cambiu prin activitateasa spre

exteriorultulpinii,fiind formatdin tuburiciuruitecuceluleanexe,parenchim
liberiangi fibre liberienela angiosperme,iar la gimnosperme9i ferigi din
celuleciuruitecu celulealbuminice, parenchimliberian9i fibre liberiene
(Fis.3.39,3.40,3.421.
Tuburile ciuru ite
(vasele liberiene) sunt
alc6tuite din celule
prozenchimatice, cu
perelii transversali
perforali form6nd pl6ci
ciuruite simple (la fag,
salc6m) sau multiple
(la alun, corn, nuc),
Celu lele ciuruite ale
gimnospermelor sunt
de asemenea alungite,
asem6ndtoare inilialelor
Fig.3,42* Liberutsecundar (liber fuziforme ale caqtbiului
la tei:a - libref loematice
tare);b-vaseliberienecuceluleanexeFiparenchimliberian din cafe au provenit.
(libermoalel;c - razemedulafe
Dispozitia lor este mai
adeseain serii radiare,separatede razeinguste, uniserialedin parenchim
liberian;i celule albuminice. Parenchimulliberian este reprezentatprin
celule vii cu perelii neingrogali,care indeplinescfunctia de depozitarea
substantelorde rezervd.Vasele llberiene,celulele anexe 9i parenchimul
fiberian alcdtuiesc impreun6 liberul moale.
Fibrele liberiene secundare sunt fuziforme si cu perelii ingrogali,
indeplinind functiuni de susfinere.A cestea se pot dispune izolat sau in
fascicule.La unele plante lemnoase (tei, salc6rn)se formeazd anual 2-3
benzi de fibre liberiene,la altele (stejar,castancomestibil)numai cate una,
iar la artar una la doi ani. Alituri de fibre se pot gdsi 9i sclereide(la stejar,
frasin) dispuse izolat sau in grupuri (la fag gi molid numai sclereide).La
pin, liberul este lipsit de lesuturi mecanice.Elementelemecanice (fibre,
scfereide)alcdtuiesc liberul tare.
Liberul secundar ia, ca gi lemnul secundar,aspectul unor mansoane
continue, care insd rdmAn funclionale o perioadd mai scurtd (unul pSnd
la c6liva ani), dupi care sunt strivite prin dezvoltarealemnului secundar,
iar in locul lor se formeazdaltele,de aceeala liberul secundarnu se disting
inele anuale.
Liberul secundarimpreund cu scoartasecundari (produsdde felogen)
sunt adesea numite coaTd(Fig. 3.38).
b". Razele medulare secundare iau nagtere din inilialele de razi ale
cambiului, dispun6ndu-se radial sub forma unor siruri de celule
parenchimaticevii, care mentin prin punctualiuni legdtura cu lesuturile
conduc5toare.La gimnospermerazelemedularesunt fuziformein sectiune
tangenlial5, constituite in partea mediani din celule vii, bogate in substante

106
 proteice, incadrate de celule moarte numite traheide de razd (Fig.
3.34 9i
3.37), avend rol in conducerea apei.
Razele medulare pot fi uniseriate 0a riginoase, plop etc.), bi_ sau
multiseriate (la steiat paltin, tei etc.). La plantele din ordinul pinates,
in
razele medufare mai dezvoltate se formeazd cate un canal reziniter (canal
rezinifer de razdl.
Unele raze medulare se extind din dreptul miduvei p6nd la nivelul
scoa4ei. Acestea sunt de reguli mai late (bi- sau multiseriate) au partea
9i
intraliberiani mult ldlit6, pentru a mentine legatura dintre pachetele de
liber secundar,form6nd agb-numitul parenchim de dilatare (Fig. 3.40) care
asigurd 9i mdrirea circumferinteiin zona floemului secundar,pe mdsurd
ce tulpina se ingroasS.Arte raze medurarese formeaz6in intervarurunuia
saOal cAtorvainele anuale (Fig.3.39),fiind obignuit mai inguste (de obicei
tuniseriate),cu partea intraliberiandde reguld f6rd parenchim de dilatare
dezvoltat.
Caracteristicile de structuri si de pozilie ale razelor medulare sunt
criterii importante pentru identificarea lemnului sub raportul apartenentei
specifice.
c. Formarea gi activitatea felogenului
Felogenul, ata cum s-a mai aritat, formeazd mai ates
tesuturi de
apararesecundarecare inlocuiescepiderma.Ca meristemsecundar,felogenul
se poate diferenlia din epidermd fla salcie, scorus), din primul strat
al
scoarlei (la tei, ste.iar- Fig. 3.2a, fag, ulm. carpen etc.), din straturite
mai
profunde ale scoartei, din endoderm sau chiar din cilindrul central (coacdz,
vitS de vie etc.). Similar
ca m biu lui, rdmAne in
fu ncliune toat5 viala plantei,
ori mai adesea activeazd o
perioadi mai scurtS, dupd
care este inlocuit de un alt
felogen localizat totdeauna
mai adanc.Aceste noi straturi
de me riste m, ce apar
succesiv, au mai a d esea
forma unor arcuri care se
sprijin6 prin pa rtea lor
terminalS (Fig. 3.43).
pd
d. Structura lesuturilor
secundare produse de
'l
felogen
Tesuturile secundare ce
se formeazi prin activitatea
bipleuricda felogenului sunt:
suberul ti felodermul.
Fig. 3.43 - Formarea itdomrrlui (scheme): A - felogen sub
dr Suberul se dispune formi de arcuri; B - felogen srjb formd dJ inele:
spre exteriorul felogenului, fl- fi - felogenesuccesive;pd- pefiderm;ph -floem secundar

107
 I

sub forma unor pachete de celule moarte, suberificate, asezate in serii

regulate,radiare.DacA straturile de celule rdman celulozice,atunci
lesutul
generat poartd numele de feloid. iar
cAnd acestea alterneazd cu straturile
sL!berificate lormeazd felemul.
.,1
d,. Felcdermul provine prin
activrtateafelogenului spre interiorul
tulpinii, fiind neprezentat in mod
obignuit prin celule vii, cu perelii
celulozici, u neori cu ctorofild si
substanle de rezervd. alteori poaie
ingloba in el colenchim sau
sclerenchim.La uneleplante,felogenul
functioneazdmonopleuric,p roduc6nd
numai suber. Suberul gi felodermul
alcdtuiescimpre une scoar,tasecundard
*u peridermul.
d". Ritidomul. La unii arbori
{carpen,fag, alun etc.)scoartar6m6ne
netedd toatS viala, datoritd activitdlii
unicului felogen in acelagi ritm cu
cambiul.La numeroasespeciilemnoase
apar pe parcurs mai multe zone de
felogen, prin a cdror activitate, in
decursulanilor,sunt generatetesuturi
care sunt ?mpinse spre exterior, se
mortificSdin lipsd de ap6 si hrani si
crapd in diferitefeluri sau se exfoliazd
datoritdpresiuniicreateprin ingrosarea
tulpinii. Se formeazdastfel (Fig.3.38)
r- ritidomul lin gr. ,,rhytis", ,,rhytidis" -
zb6rciturS,crel) care poate sd cuprindi
resturi de epidermd,scoartd primard,
straturi de suber, feloderm, uneori si
liber secundar. Ritidomul este
caracteristic pentru diferite specii
lemnoase,putandfi luat in considerare
la identificarea lor.
Dacd stratu rile succesive de
felogen se constituiesub forma unor
arcuri (Fig. 3.43 Al, atunci ritidomul
prezintdcrdpSturi adanci,caracteristice
Fig. 3.44 - Tulpina la Dracaena draco speciilor (la Auercus, nlia, Abies etc.l,
(sect.transv.):ep - epiderm;; cl - colenchim
hipodermic; sc - scoa4d primar5; p -
iar dacd zonele de felogen iau forma
parenchimseciJndar; c - zoni generatoare; unor inele concentrice(Fig.3.43B) de
f - fascicul libero-lemnos ju r-imp rejuru I tulpinii, pdrlile de

108

L.
 ritidom ce se desprind au form6 de f69ii longitudinale lla Ctematis, Vitisl
sau transversale(la Cerasusl.in cazulin care peridermulconstituitpe arii
limitate ale suprafeleitrunchiuluiintalnegtela exterior un felogen mai
vechi, se formeazd0n ritidom cu aspectulunor solzi care se detaseaz6
izolat (fa Platanus,Picea, Pinus etc.l.
Z Structura secundard a tulpinii la monocotile<lonate
Unele pfante monocotiledonatelemnoaselJucca,Dracaena- Fig. 3.44,
A106,Cordylinellormeazi lesuturi secundarecapabilesd produci o ingrogare
a tulpinii:din celulelescoarleisituatein apropierea
cilindruluicentralsauchiar
din cilindrulcentralia nagtereo zond generatoare; aceastaproducespre
exteriorun parenchimsecundar,iar spre interior un parenchimmeristematic
Tn care se vor diferenliacordoane(guvile)de procambiucare vor genera
fasciculefibero-lemnoase (la Dracaenaleptocentrice,
deosebitede celeprimare
caresunt colaterale).La unelemonocotiledonate zonageneratoarepoateavea
o activitatemonopleuricS,ddnd nasterenumai spre interior unui tesut
fundamental,ln masa cdruiase diferentiazd fasciculelibero-lemnoase.
In scoa4a primard se poate individualiza9i felogenul.

in structura unor tulpini pot apereaformaliuni secundarespeciale,

determinatede genezamai multor zonecambiale,de agezareaspecialda
acestorasau de unele anomalii de functionare.

3.4 FRUNZA
Frunzaeste un organ cu structurddorsi-ventrald, simetriebilaterald,
cregterelimitategi o durati de viali scurte.cu funclii principalefotosinteza
gi transpiralia.Avand plasticitatemare.s-a adaptatgi pentrualte functiuni
{inmagazinare de substan!e,absorbtie,apdrareetc.).
Frunza a luat nattere ln decursul filogenezeidintr-un organ axial
(teloml, c6gtigandindependenlemorfologicA,organizarestructurali
caracteristicd9i pozil'relateralS.Asllel, macrofilele(frunzelemari ale fer.igilor
gi angiospermelorls-au individualizatprin l5tireatelomilor,iar microfilele
(frunzelelicopodinelor9i rSginoaselor) s-au format din expansiuniale
acestora.
Ontogenetic,frunzelei9i au origineain primordiilelaterale,localizate
spre bazaconuluide cregtereal mugurilor,fiind astfelde origineexogend
( Fi s . 3.13 ) .
3.4.1.MORFOLOGIA
FRUNZEI
Frunzaeste constituite din limb (lamind),peliol Fi teacd (vagind).Fiind
un organ cu o mare plasticitate,fiecare din pirtile componentepoate
imbrica o mare diversitate de forrne.
La numeroasespeciilemnoasefrunzelesunt simple, cu lamina mai
mult sau mai pulin lobattr.in cazulc6nddin lobii lamineise individualizeazd
foliole cu pelioli proprii. frunza se numegte compusd.

109
 I

La frunzelesimple se intelnescnumeroaseforme de limb (Fig. 3.45):

rotundd (arbiculard) ta Populus tremula, subrotundd, romboidald ua Betuta
pendulal, reniforntd lh Asarum europaeuml, conlatd lh lllia cordatal,
triunghiulard lla Populus robustal, etiptic; {Ia Fagus sylvatica.I, ovatd $a
Syringa vulgarisl, obovatd - invers ovatd, cu litimea cea mai mare in treimea
superioar5 \la Viburnum lantanal, deltoida ila populus nigral, lanceclatd
lla Salix fragilis\, oblanceotatd- tot ca un v6rf de lance, dar cu ldtimea cea
rnai mare in treimea superioard lla Satix cinereal, aciculard lla pinusl,
subulatd (la Juniperus communisl, liniard lla gromus sp.) etc.

aQ000?00
jk
l00Q@
Fig.3.45- Fotme de limbfoliar: a- rotundi a pcputus tremutd; b - subrotundA;c - eliptica
lla Fagus sylvaticd; d - ovatd fla Syringa vulgarisl; e - obovati lla Viburnun, Iantan ;
f - spatulata lla Bellis percnnis,: g - lanceolatd lla Satix fragiltg: h _ ovat-lanceolatb;
| - oblanceolatd;j - liniare; k - acicL|lar;lla pinus);l _subulat5(la Juniperud; m_romboidald
lb Betula pendula); n - cordatS la n\a cordatd; o - obcordati lla Oxatis acetoselld:
p - reniformd |ta Asarum europaeum)

poate ti intreagd (cu sau fdrd perigori),cu inciziuni

mtct marL
La limbul cu inciziuni nici
N
D\
t\ (Fig. 3.46) se deosebesc,in functie

V\
V\
de forma dintilor 9i'a inciziilor,patru
tipuri de margini:serate,cu inciziile
gi dinlii asculili, indreptati spre

r/ VI
vdrful fimbului (la Tilia cordatal,
l/ J crenate,cu inciziile asculite si Cinlii
rotunji!1,dintate,cuinciziilerotunjtte
1 (
rf
gi dinlii asculili lla Vibumum iantanar,
sinuate,cu inciziile 9i dinlii rotunjili
lh Populus tremular.
Fig.?46- Margine intrcage At ri cu inciziuni Lirnbul cu inciziuni mari se
micr'rB - dinlatl; C, seratd; D - crenatd; E _sinuatd numeste /obat iar segntentele se

. 110
I
numesc /obi. C6nd lobii se dispun perpendicular,de o parte si de alta a
nervurii principale, frunza este penat-lobatd, iar cand lobii sunt dispusi
radiar, frunza este palmat-lobafd. Se int6lnesc patru tipuri de frunze penat
lobate (Fig. 3.47): cu lobii scu(i 9i inciziilepulin adAnci - penatJobate
propriu-zise {la Quercus petraeal, cu inciziile pani la jumitatea distantei
dintre margine gi nervura principa16- penat-fidate (la Sorbus torminalis'),
cu inciziiledepdgindaceast6distan16- penat-paftite(la Crataegusmonogynai,
;i cu inciziile p6nd la nervura mediani - penat-sectate.Frunzele palmat-

Fig. 3.47 - Margini de limb cu incizitni mati fi frunzo compuse: A - tipul penat; a - penat-
iobat S ;b-p en at-fid atd ;c - penat - par t it S; d, penat - s ec t at S ; e - f r u n z d i m p a r i p e n a t - c c m p u s i ;
f- frunzd paripenat-compusd;8- tipul palmat: a - palmat-lobatS;b - palmat-fidatd;c, palmat
partitS;d - palmat-sectatS;e - frunzS palmat,compusS;f, fronz6 trifotiolati

V6rful limbului foliar poate fi (Fig.3.48) acut \la Salix albal, acuminat
\la Tilia cordatal, cuspidat, obtuz lla Viscum albuml, rotunjit \la Cotinus
coggygrial, ptTbit sau emarginat lla Abies albal, mucronat - terminat intr-
un varf scurt \la Caragana arborescensl etc.

Fiq.3.48-Varful
rEltI) ta
AAAmm
limbului foliar: a -t.unchiat; b rotunjiu c - obtuz; d, acut;e
f - spinos; g - mucronat; h - emarginat
acuminat;

Bazalimbului foliar poate fi (Fig.3.491rontunjitdlla Pyruspyrasterl,

cordatd(la nlia cordata't,
auriculatd- cu doui urechiugella Auercusroburl,
asimetricd \la Ulmusl, reniformd, sagitatd, hastatd etc.
 I

TYYVa+'1/W
Fig.3.49-Bazalimbuluifoliar:a'trnnchiatl;b-.roruniit6;c-lngustatl;d-cunsata;e-sagitate;
f - hast6ti; g - asimetricd;h _ auriculati; i - cord-a6; LniformA
i -
in limbul frunzei,fasciculelelibero-lemnoase, inconjuratede lesuturi
mecanice, apardeseoriproeminente, reprezentand nervurireacarortiltaritate
constituie n.ervaliuneafrunzei.La diferite specii aceastapoate fi (Fig.
3.50):
uninervd. dicotomicd, paraleld, cutbinervd, penatd, paimatd.
La caracterizaleafrunzei mai pot fi luate in considerarecutoarea,
Lll^.^r11"9:l- q"rticutaritd,titesuprafeleitimbului erc. Frunzetecu aceeagi
cufoarea felelor limbuluisunt numite concolore,iar celecu culori
diferite,
discolore. Frunzefecu 2-3 culori pe cele doui fele sunt ,"ri"g"tu.In iij
obignuit.cufoarealimbuluiesteverdede diferite nuanle
lviridis, virescensl,
pr9j" fi rogie (rubrum, purpurascens,sanguineumlsau galbenl
:ll:_.-ri
laureum, flavum, luteuml. Dupi pdrozitate,frunzele pot fi g/abre ipsite
de peri), pubescente (cu pefi.scu4i), tomentoase(cu peri iungi
sabre (cu peri rigizi gi lungi) etc. 9i degi).

WqVW
I4WWW
+Yt(
Fig. 3.50 - Nervatiunea hunzei: Fig.3,5, - Ftunzl p4iofatC lal si frunzo sesito:
a - uninew6;b - dicotomicE;c -cubinerve: b - sesile propriu-zisd;c, d - amDlexicaulr;
d- penatitie-palmate; t- retgadenervuri s - perfoliate;f-conate;g - condrescute
deasupra
tetminale unei teci comunefla garoaf5l;h - decurent6

Peliolul trunzei poate avea formi cilindricd,poate fi comprimat lateral

sau dorsi-ventral, in formi de jgheab,umflat,aripatetc.Frunzelef;re peliol
se.numesc sesi/e (Fig. 3.51).Acestea pot ti amptexicaule lbaza limbului
lmbfdtigeaziaxull,partofiate(pirfile bazaleale limbuluiinconjoaritulpina
fiind concrescutel,decurente(baia limbului se prelungegtepe tutpin6l
conate (frunzeleopuse sunt unite prin bazelelor). 9i

112
 r.drl,.,:_gy
*.," frunza.se
re prinde detu|pini.
Pr rrrug ue La
multeI':";"1'j'f*:::::il:i
plante lemnoase baza - ' rulplna' La
insotita de diferite forhaliuni
anexe:
anexe:
sriDercpynroc^d^la
stipete, r^,,]:1n:1,11:
excrescente
fotiare,mai oi.;H#:iil,iH
peliotutui;. "d".""
ochrea, "iJ""i,
mangon de naiu-iJ
memoranoasa
:.0^:,T:,i,.3.,"^"1,:^"^b^azei
,;:::I:"!::?,.:1.",1":a"jip"reror,carer;;;r"iJuJ.J'i.,t"ilJJ,i,#
,,:k::
f,:::l^ Iiguia,m,embi
teacd 9i fimb lla poaceael.
an6.,;
; ;,;i;;i;;.ffi;n'l:l;:ilfi JJ:
La frunzelecompuse,
oupSmodulde dispunere
a foliolelor (Fig. 3.52)se
deosebesclrunze penat-
compuse, cu fo lio le le
agez€te simetricde o parte
s r d e a tta a petiolului
comun{rahisului), 9ifrunze
pahat-compuse, cu
foliolele agezateradiar la
v d r fu I r ah isului a
Aesculus hipp ocastanu ml,
In cazul frunzelor penat_
c om pu se , c6nd rahisul
prezinti o foliold termi_
n al d, fr u n zele sunt
imparipenattompuse ua
Robinia pseudacacial.iar
c 6nd fo lio la termi nali
?S:3.52:.Frun?.compuseta dif,tite spec,,ia _imparipenat-
lipsegtesau estetransfor- compusi salcam);
b - paripenat_compuse 0a p,rp;zei;i;
mate ln cArcel,frunzele c - patmat-compusi
^(la 0a castanporcesc);d - trifoliolatd 0;
sunt paripenat-compuse salcam galben);e - dubl! penat-compusefla gl6ditt)
(la Lathyrus vernusl,
Unele plante prezintd Darticula.ritatea
de a purts frunze de formi si
marimediferitepe aceeasi r'amuri9i t"
gg anizofirie|a Setasin.e.ttit^,"""r"gi "iJJ'""rilij" cunoscutd sub
:.:::P
orTerfre,abaterenu"mi.td ii""i"J" r"",'n"tir,t,peramuri
in"-r,
heterofitie. "tt"i"
fine, existi ptaitJ ti,u.ii{ii"i,.Z.i
ra carese pot intelnipe aceeagi_ramurd frunze
(mar^ ates-sub raportullobirrD, ?*ri" i:,t"rii"-..li"llg?
.tenomen numit polimoffismtoliar
iiltrii ilii,liipu,i
:il:;llffi'ff;""i?i::Y:Tii1lr"*'i deorsane
rori,,e."'"uroi.,l,.,"i;ilii"",J
'.""l! -"
l'tLl,Lt'llli;?",iii,X,f
mugurifor gi ai tulpinilor subterane), niiiiU"---'f-runzele i;,#[:l:,.3;:;
hipsofilete- organele foliare ap6rdtoar" normale,
(bractee,involucru,cupi). itoiito. si* inflorescenlelor
"t"
Agezareafrunzelorpe tulpine
t'l.r"nlet9:ca 9i mugurii normali, sunt agezate
-_
anum'ta pe tulpine urmiiqd o
tesitatedeterminatdde..forma
vegetativgi de dezvoltareator ulterioari.""6 -;"r.r^J;
-9i ";L;;;;; Fiirnli.oiiro, in varful
extern.cu studiutaqeziriifrunzetor-pe ;;;ioritor mediutui
tutpim (de ta gr.
,,p h YIIon "=frunzd, .ta xi s -=r Anduial1jt. "'.i'Ji'""ia'iiiitaxia

a - Bor.nle rorosd*r
113
 I

Se disting trei moduri de agezarea frunzelor pe tulpini si ramuri: altern

(c6te o frunzi la un nod), opus (cete dou6 frunie
la un nod) Fi vefticilat
(cate^trei sau mai multe frunze la aceiagi nod).
In cazul dispunerii alterne, punctele de insertie a frunzelor,pornind
de fa bazd spre v6rf, urmeazd o linie spiralatd lspirald generatoaret care
inconjoari de mai multe ori axul. FrunzelesuprapusepotJi unite prin dou6
sau mai multe linii verticale 9i paralele numite ortosthuri
{Fig. 3.53}.
Porliunea de spiralS (una sau mai multe invartituri)cuprinsd intre
dou;
frunze consecutive de pe acelasi ortostih se numegte
ciclu.
Foarteadeseacaracteristicsi constant,privitor la dispunereafrunzelor
pe tulpine, este unghiul diedru format din planurilecare trec prin punctele
de inserlie a doud frunze consecutivede pe spirala generatoare
lunghi de
divergenldl. Acest unghi poate fi exprimat in grade sau mai sugestiv in
porliuni de circumferintd (sub form6 de fraclii ordinare), numite
diiergenfe,
de forma d =& unde: d = divergenla,c = numdrul spiralelor unui ciclu,
|ar o=numdrul ortostihurilor.
Valorile pe care le iau
divergenlelela plante pot fl:
la agezareadistihd lla Iag,
T
tei pe rarnuri plagiotrope),f
fa cea tristihd (la anin,
mesteacan), p"nru-
!b "u"
sthd (stejat prun etc.),
la cea octostihd (dafin), -f ,
rt
etc. Se observ6cb o diver-
i
genta oarecare rezulti prin
adunarea n umdrdtorilorsi a
Fig.3.53 - A$ezarcadisihe AL tristiha lB) si pentasthe
(cla frunzelor
a' axultutpinii;
i - Lrnghirir
o" iiu"rg";fir n umitorilor celor doud care o
| - un ciclu; liniile verticale sunt ortostihuri
Oreced.
faptul ce divergenta se schimbd in ontogenezaplantei, iar pe
.Prin
unele ramuri nu se disting ortostihuri,unii autori au elaborat alte teorii
privitoarela exprimareamodului de asezarea frunzelor
{plantefol,1946 _
teoria elicelor foliare multiple).
La unele plante (puieli de artar,castansdlbaticetc. crescutiin.umb16),
-- - a se m odifica unghiul de
f5r5 divergenl6,se realizeaz;,printr-o crestere
inegalSa peliolilor de la noduri diferite,o dispunerea {runzeiorin acelasi
plan, pentru a nu se umbri unele pe altele,asezarenumiti mozaic
foliar.
Frunze metamorfozate
intre funcliile nespecificepe care acest organ te poate indeplini,
menliondm pe aceea de proteclie realizatdpr;n transformarea in spini a
Berberis, la Robinia pseudacacia - stipele transformate in spinil, agdtare

114
 de suport ptin 1ransformare in carcei(la Clematisvitalba- peliolitransformati
in c6rcei), prindere Fi digerare a insectelor lla Drosera, Lftricularia etc.i.
3.4.2.ANATOMIA
FRUNZEI
Frunza prezinti o structur5 caracteristic5,adaptatd pentru indeplinirea
funcliilor sale specifice.
a. Morfogeneza gi histogeneza frunzei
Jesuturilefrunzelorse formeazddin primordiilefoliare,prin diviziunea
celulelor acestora, urmatd de cregtereaprin intindere 9i diferentierea lor,
Primordiile se individualizeazdin lungul apexului tulpinii, mereu inspre
varf (acropetal),9i cresc pe misurd ce se indepdrteazi de acesta. Initieiea
primordiuluiare loc prin diviziunipericlinaleale unor celule din tunic6 sau
din tunicd gi corpus. Ulterior, printr-o combinare de diviziuni 9i cresteri
celulare, rezulti primordiul, mai adesea in form6 de mamelon, alcituit
dintr-un strat protodermic, o masS intern6 de meristem fundamental si un
cordon de procambiu. in continuare, primordiul se mereste, ia o formd de
con (Fig.3.54a) gi se diferenliaz5morfologicin petiol,limb si anbxefoliare.

A*'-o
/ L:-O
(r)

(d)

Fig. 3.54 - Stadii (a, b, c ,i d) in diferenlierca frunzei ta dicotiledonate (sect. long,

Fi trcnsv.):
m.m - meristem marginal; m.ad - meristem adaxial; nv.m - nervuri median;; nv.l nervure
-
lateralS;lm - limb foliar; ar.p - aripile peliolului; mg.a - mugure axrar

La dicotiledonate, din partea inferioari a primordiului (care este mai

umflatd)se diferenliazebaza frunzeisi anexelesale, iar din cea superioard
ia nastere petiolul, nervura median5 gi o parte ingusti a limbului.
Crestereain lungime a limbului la marea majoritatea angiospermelor
se realizeazi mai ales prin activitatea unei zone intercalarea primordiului,
cresterea apicalS fiind de foarte scurtd duratd.
Cresterea in grosime a limbului, obignuit asociati cu cregterea in
iungime, este datoratd unui meristem ventral (adaxiall
9i limitaii numai
la nervura mediand (Fig.3.54). in felul acesta,in fazele de inceput se
realizeazemai ales alungirea si ingrosarea axei frunzei in formare. Urmeazd
apoi cregtereain ldlime a limbului, care se realizeazdprin doue fagli

115
marginalede meristem,constituitefiecaredin.protodermS,provenit6din
initialemarginalegi din meristemfundamental,generatmai alesde iniliale
submarginale,Pornindu-sede la inifialelemarginale,se vor forma cele
doui epiderme,iar de la cele submarginale, parenchimulasimilator
(!esutulpalisadicsi lacunar)gi lesutul vascular(nervurile),aga cum
evidentiazischema urmStoa re:

,, protodermaadaxia16-----r epidermasuperioari
-- adaxia!------+0"*1":j:j;fi|j:,".,,
iniliale ./,nuo,.
\submarginale\ , strat median
\st.at \ parenchim lacunar median
\ abaxirl(
\ \ strar abaxial""+ parenchim lacunar abaxial
protodermaabaxialS epiderma inferioar;

Dintii, lobii si foliolele frunzelor compuse rezulti prin activitatea

inegali a diferitelorzonedin meristemele marginale.
La monocotiledonate, din porliuneainferioari a primordiuluise
formeaziteaca,iar din cea superioardlimbulfrunzei,la inceputp.intr-o
cregtereterminal6,care este in curandinlocuiti cu o alta din apropierea
bazei limbului.
Frunzelepalmieriloriau nagteredintr-un primordiu unic care pe
mdsuri ce cregtese pliseazS,iar in cele din urmi lesuturiledin ganlurile
pliurilor se resorb,astfeicd limbul se fragmenteaziin segmente(pinule).
h Structurafrunzei lo gimnosperme
Fr u n za, in general aciculare,dif e rd la g e n u rile 9 i s p e c iile d e
gimnospermespontanein cuprinsullerii noastre,prin formi (evidenliate
mai alesin conturulsecliunii
transversale - Fig. 3.55),prin
numdrulcanalelor rezinifere.
@@@ precum 9i prin alte particu-
laritali de structurA,legate
indeosebi de adapterilelor

@@
Fiq.3.55- Sec,tiuni
la uscdciune.
in f ru n z i s e d is t ing
e p id erma , me z o filu l 9 i
nervuracu fasciculelelibero-
tansvercaleprin frunzade molid
temnoase.
Epiderma este formatd
(A), brcd (B), pin stob (C),pin negru (U, ienupdr (€):
d in t r-u n s t ra t d e c elu le ,
1- epiderml;2- mezofil;3-nervuri;4 - canalreziniter
obignuitcu pereli:ingrogali
9i lignificali, la exterior cu cuticulSbine dezvoltata9i acoperiti de
cea r d . Su b epidermi se afld unul s a u ma i mu lt e s t ra t u ri d e c e lu le
cu perelii de asemeneaingrogali,carealcatuieschipoderma,continua

11 6
 lia Pinus - Fig. 3.56)sau cu lntreruperi (la Abies- Fig. 3.57),de reguldmai
bine reprezentatS la collurilefrunzei.Stomatele,adlsea de tip x-romorf,
sunt adancitede obiceiin hipodernrisau in mezofil,avSndceluleleanexe
mari, intre ele cu o anticamerd(camerdsuprastomaticd)mai mult sau mai
pulin inalt6; pot fi dispusenumai pe fala inferioaresau pe ambele
fele
aie frunzei(pin, brad).

ng, 3.56- Strr@turaftunzeila pin tn

- e sqtnnsa/, (A)i qganizareastomatei
(Bl e - epiderme;st _ stomatij
_rr h - hipoderme; m - mezotil din
" celule septate; ct - canal rezinifea;
-
end- endoderm;x- xilem; ph - lloem;
pp -lesut detransfuzie;scl- scleren_
chim; a - anticamerS;c.s - camerd
substomatici; c.a - celuld anexi
(A - original)

Mezofilulacelor de riginoase poate fi de tipul

lesutului asimilator
septat (format din celule izodiametiicecu perelii'invagin"li tu.en,
merind suprafalade dispunerea cloroplastelor, "pr"
ca la pini _ Fig.3.b6 9i la
alte catevaconifere)sau diferenliatin lesut palisadic(format din celule
prismaticealungite)si lacunarlla Abies- Fig. 3.57. Sequoia,Iaxus
si alte

Fi9,3,57 - Structurc frunzei la brad ls€fjJ.tranw.): e _ epidermd; st _ stomata;

h hipoderml;
p-le su tpa lisa dic;l-les ut lac unar ; c r - c analt ez inif er ; e n d - e n d o d e r m ; x - x i l e m ; p h- _ f l o e m ;
pp - tesut de transfuzie {original)

't17
 gimnosperme- Cycas, Gink-
go). in mezofil se formeazd
canalesecretoare,diferite ca
numdr (1-2 la Picea abies -
Fig. 3.58, 1 la Juniperus
communis, 2 la Abies, 3 la
Pinus mugo 9i Pinus strobus,
5-12 ia Pinus sylyestrls etc.).
TesutuI cond ucetor este
localizatla coniferein unica
nervure ce strdbate frunza
prin regiunea sa mediand
(la Ginkgo, Gnetum 9.a. in
numeroasenervuri),delimitat6
de mezofil prin endodermul
unistrat. in acele de pin,
brad (Fi9.3.57) etc. se
gescscdouAfasciculecondu-
citoare libero-lemnoase, cu
xilemul orientat spre fala
superioarda fru nzei {adaxial}
gi cu floemul spre cea infe-
rioari {abaxial).Fasciculele
sunt la unele specii suslinute
de arcuri de sclerenchim,
mai dezvoltatein apropierea
Fiq.3.58 - Structura frunzei la molid (sect. transv.):
floemului. in jurul fascicu-
e - epiderme;c.s - celuld stoinatici; c.a - celul6 anexd; lelor se formeaz; un fesut
cm.sst-camer6 substomaticd;h - hipoderm6;m - mezofil; de transfuzie din celule vii,
c.r - canal rezinifer;end - endoderm; p,pt - tesut de
parenchimatice 9i din tra hei-
transfuzie; x - xilem; ph - tloeryr;scl - sclerenchim
{ or iginall de cu p unctuafiuni areolate.
Celuleleparenchimaticepot
corrtine diferite substanle ce se acumuleazS in tirnpul anului (r59ini,
taninuri, amidon), iar traheidele pot fi localizatein apropiereaxilemului
{cele mai iungi) sau mai indepSftate(cele scurte).Tesutul de transfuzie
incon.iuri xilemul (la Araucarial sau este localizat de ambele pdrli ale
fasciculufui lla Juniperus, Thuja, Sequoial ori numai a floemului (Larx).
Se considerd cd acest lesut inlesnegteschimbul de substanle intre tesutul
conducStorsi mezofilul fru nzei.
c Structura frunzei la angiosperme
ct Structura limbului foliar. Sub raport structural,'!imbul prezinti
urmdtoarele p6rJi: epiderma, mezofilul ti lesutul conduc5tor localizatin
nervuri (Flg. 3.59).

118

L,-
 Epiderma,unistratb(rareoribi- sau multistratd),cu cuticulaevidenta,
este prev5zutScu stomate si adeseacu peri. inconjuri periferic limbul,
deosebindu-seastfel o epidermi superioari (ventrale,adaxiali) si una
inferioari (dorsal5,abaxialS).La majoritateaarborilor, stomatele sunt
l oca liza te e xclusiv in epiderma infe rio a ri, f ru n z e le n u min d u -s e
hipostomatice,pe candla planteleacvaticenatantenumaipe fatasuperioar5
lfrunze epistomaticer,iat la cele ale cdror frunze au pozitie verticala
(st6njenef, grau)pe ambelefele lfrunze bistomatice), in timp ce la plantele
submersefrunzelesunt lipsite de stomate (frunze astomaticel.

Fig. 3,59 - Struclura ftunzei

la angiosperme (sect. transv.
ti long.): 1 - teacSfasciculard;
2 - capStde nervurl din traheide
(2 B -detaliul;3 - lesut palisadlc;
4 - epidermdsuperioarS;5 - Iesut
lacunar;6- lacuni;7- epiderma
inferioarS; 8 - fascicul tibero-
2B lemnos;9 - stomatd
Mezofiluleste cuprins intre cele doui epiderme, reprezentatprin
tesuturife asimifatoare (lesutul palisadic I tesutu/ tacunai. La frunzele
bifaciale lcaracteristice
pentru cele mai multe plante lemnoase)tesutul
palisadic,format din unul sau catevastraturi de celule alungite,6ogate

119
f.t "

Tn cloroplaste,este asezatsub epiderma superioard,celulele avand o

pozilieperpendicular6 pe ea (Fig.3.599i 3.601,iar tesutul lacunar,format
din celuie parenchimaticede diferite forme, cu spalii intercelularemari
(lacune),mai sirac in cloroplastedecat lesutul palisadic.este dispus
obignuitintre lesutulpalisadicsi epidermainferioard.Frunzelecu structurd
ecvifaciald(la eucalipt,garoafSlau lesut palisadicagezatspre ambelefe1e,
iar cefe cu structurdomogend (ferigi, mdcris iepuresc)prezintdmezofil
format dintr-un singur fel de celule izodiametrice$i relativ sirace in
cloroplaste.

Fiq.3.60 - Structura frunzei la fag lsecl. transv.): e - epidernri; p - lesut palisadic;

| - tesut lacunar; x - xilem; ph - floem; scl - sclerenchim;col - colenchim; ct - cristale;
st - stomatd (original)

Degilesutulpalisadicaparein secliunimai compactdec6tparenchimul

lacunar,cea mai mare parte a perelilorcelulelorsale sunt mdrginitede
spalii intercelulare,
astfelcd adeseasuprafalazonei palisadicepoatefi de
2-4 ori mai mare decet suprafalainsumat5a zonei lacunare.
Spaliifeintercelularemari ale lesutuluilacunar.de origineschizogend
iformate prin indepdrtareatreptate a celulelor), lbigend (formate prin
dizofvareaperelilorcelulari)sau rexigend(formateprin rupereaperelilor),
inlesnescschimtrulde gazeintre celule 9i mediu.
In mezofilulunor plante se pot intelni diferitecristalesau substanle
organicedepozitatein celule(uleiurieterice,taninurietc.)precum9i pungi
sau canafe secretoare,laticifere,celule buliforme lla Gramineael etc.

120
 . Tesutulconducdtor,cuprinsin nervuri, este format din fascicureribero-
lemnoase,cu xilemul adaxial9i floemul abaxial.Mai adeseanervura
are
numai un fascicullibero-lemnos,doar nervuraprincipaldpoate
cuprinde,
la unelespecli,mai multeiascicule(Juglans,Eucalyptusl. Nervuramediani,
uneori si ramurile sale mai dezvoltate,suferi o ingrogaresecundard
in
u;'.naactivitatiiunui arc cambial (la stejar).
Frecventnervurilemai dezvoltateproemineazdinspre fala
inferioari
a limbului,.iar inspre fata superioarein dreptul lor se afl6 o depresiune.
Sub cele doud epiderme,parenchimuldin jurul nervuriloreste
aproape
intotdeaunacolenchimatizat si adeseachiai sclerificat.
Structuraanatomic5a nervurilorse simplifici din ce in ce mai
pe misuri ce apa4in unui ordin superiorde ramificare. mult
se reducmai intai
tesuturilemecanicesi apoi uneledintreerementele conducatoare. Nervurire
subliri, fine (de ordin superior) servesc la colectareaasimilatelor
din
mezofil.Pe misuri ce dimensiunilelor cresc,apropiindu_se oe nervura
principalS,ele devin mai pulin asociatemezofiruiui,indeprinind
mai ares
funclii de translocatiea substanlelorasimilate?n frunz5.
Tesuturiievasculareale nervurilornu ajung decatin mod exceplional
in.contactdirectcu spaliileintercelulare gi lacunare,intrucetnervurilemal
principalesunt inconjuratede celuleparenchimatice colenchimatizate sau
sclerificate,iar cele subliri 9i fine prezintdin jurul lor unut sau
ceteva
straturi de parenchim mai compacte,arcituind o teacd fascicurard
(Fig..3.5-9).Acesteteci insolescnervurilepan5 la capetelelor, unde
conducitormai continedoarcdtevaelementetraheale(mai adesea lesutul
trahelde
- Fig.3.59-2(Bl),rareorisi erementefroemice.prin faptuicdtoatesubstantere
careintrd9i iesdin mezofiltrecsi printeacafasciculard, aceastainO"pfinefte
un rol asemenitor endodermuluigi este adeseapreze*atAca
endoderm.
structura limbului pot apirea varialii deierminatede factorii
.ln de
mediu.Astfel,frunzelede umbrd,fald de ceie de lumind,au epiderma
din
cel.ulecu peretii subliri,numir redus de stomate. paiencnim palisadic
unistrat,cu celule mai scurte 9i spalii mari. Limbul lor este
mai subtire
si mai flexibil.Uneoriceluleleepidermice ale frunzelorde umbrecontin
cloroplaste.
Teacafasciculardla unele plante (porumb,trestiede zahdr.
mei etc.)
estefoate dezvoltatiin jurul nervurilo, prezentendgi cloroplaste
un rol in mdrirea eficienteifotosintezei. 9i av6nd
c2.Structurapeliolului. Esteasemenitoarecu cea a tulpinii, de
care
se deosebegtetotugi prin monosimetriegi prin polisteliasa
frecventi.
Frezinti o epidermS,un parenchim corticai
9r iascicureconducatoare
libero-lemnoase, mai adeseade tip coraterarin;his, variabiteca numdr si
asezare(Fig. 3,61):un singur fascicul,mai multe fasciculedistribuite
i
arcurisaudispusesub formi de inel continuuetc.Adeseorise pot
constitui
si
.fasciculesuplimentare,agezatein exteriorul sau interiorul arcurilor
prin cipale.

121
 I

de.rezistent6
sunt reprezentateprin colenchimsi sclerenchim,
,^__Tesuturile
tocatrzatemai ales spre periferia peliolului (sub formd
de mansoane
arcuri)si prinresuturite
mecanice
insolitoare
arerascic-Liero
::Hl:i::lj"

Fig. 3.61 - Structuta p?,tiotutuita difetue ptante

{secl. transv.): A - la Euonymus; B - la Satix;
C - la Auercus; O - la ptatanus; E,la Corytus;
F - la Alnus
Fig. 3.62 - Formarca lamei de merisie m
in peiolul ftunzei lse(,.,.long.):tv - Iesut
conduc;tor; sp - suber peridermic;sc
suber de cicatrizare;m - meristem

ci Durata frunzelor gi cdderea lor

Frunzele au in generalo duratdde vialdmai redusedeceta celorlalte
organevegetative.La multe planteierboase lemnoase
9i ntiu, iiir, ar",,
Larixl din zona climatuluitemperat,frunzetesunt monociclice
av6nd o
duratd limitatd la un singur sezonde vegetatie.Catevaplante
Hepaticarau frunzerehorocicrice, lAsarun,
ere rdm-6nnerlesprinsecreptanu. tiino
inlocuitenumairainceputurprimdveriiurmitoare.ioniferere,in
marearo,
majoritate.au frunze pteiocictice,care dureazi mai mulji ani (2-5),
fiind
inlocuitepe rdnd,prantarimanend astfercu coroanapermanentimbrdcat5.
Cddereafrunzelorare loc prin tormareala bazapetiolului,perpenOicu_
tar pe ax, a unei lame de meristemsecundar,carestrdbate
toate
exceptdndfascicurereconducdtoare.Dup6 resorbliastraturui lesuturile,
mijrociu'al
lamei de meristem.frunzase menlin doa; prin fascicule,carevor
actiuneacurentirorde aer.Zona meristematrc.r6mas5va forma "eau "ut,
un suber
de cicatrizare.
carese racordeazd la suberulperidermical ramurii(Fig.3.62).

I
 Ca Ditolu llV

irvwrulflRel eLANTELoB

inmullirea este funclia biologicd a organismelorvii prin care acestea

asig-uri continuitateavielii, d6nd nasterela urmagi asemindtori cu genitorii
lor. In procesulde inmulfire, dintr-unindivid sau dintr-o perechede indivizi
se formeaz5 descendenti,care sunt in mdsurb si urmeze acelagi ciclu de
via15ca 9i pdrinlii lor. Formele de inmultire in lumea plantelot desi extrem
de variate, se pot grupa in trei categorii principale gi anume: inmul;irea
vegetativd, inmullirea asexuatd si inmultirea sexuatd.

4.1. INMULTIREA VEGETATIVA

Este capacitateaplantelor de a reface un nou organism, pornind de la
un organ vegetativ,fragment de organ, anumite lesuturi sau chiar de la o
singuri celufi, de aceeainmultirea vegetativd mai poa 116numele de regenerare.
Organismelerezultatein urma inmultiriivegetativeau individulalitatefiziologici,
dar pistreazd constitulia geneticd a plantei-mamd.
fn mod natural, inmullirea vegetative se realizeazi prin diviziune
celulard (caracteristicd plantelor unicelulare: bacterii, alge etc.,, prin
inmugurire, ca o abatere de la diviziunea celulard norma15(la ciuperci din
grupa droidiilor - Saccharomycesl,prin fragmentareatalului,proprie algelor
pfuricefulare, ciupercilor 9i lichenilor, prin organe vegetative, intalnit5 la
plantelesuperioareadici stoloni, ldstari,drajoni, m ug uri tuberizali (tuberule,
bufbife), tulprni subterane (bulbi, tuberculi, rizomi).
Inmultirea vegetativ; dirijatd de om linmullirea vegetativd artificialdl
se referd la un ansamblu de practici bazate pe capacitateade regenerare
a plantelor: butilsire (inmullire prin folosirea unor fragmente de organe
vegetative - butaFi\; marcotaj artificial linmulTire prin ramuri ce se aduc
in contact cu solul si nu se desprind de planta mamS dec6t dupi ce s-au
format rddicini adventive) gi aftoire (grefarea unui butag sau mugure,
numtt altoi, pe o planti care are rddScini, numitl portaltoil.

4.2. INMULTIREAASEXUATAIMoNoGoNIAI
Sefacepringermenispecializali, produgide acelagi organism,
denumili
sporr.Acestiase formeazdintr-o anumit; etapi a dezvoltdriiindividuale
a organismului. Din germinareasporilor,in condiliide mediufavorabile,
rezultbnoi plante.Dintrenumeroasele tipuri de spori mentiondm(Fig.4.1):
endosporii (se formeazi in interiorul unor celule sau al unor organe

123
 sporogene:ascosporii, sporii
de ia mucegaiul alb);
exosporii {iau nastere la
exterioruluncr celuie sau al
u nor organe:bazidiosp<,,rii si
conidiife);spariimobili = zao-
sporli (au organite de migcare);
sporii imobili = aplanosporii;
sporii obligatarii la c6rcr
prezenti esle a bso li: t
necesarSpentru desf6gurarea
ciclului biologic al plantei:
sporii de la muschi si ferigi);
c
sporii facultativi {sporii de
Fig.4.1 * Di.fe te tip,Jride spori: a_encrosparj _in rezistentdai
i1 bacteriiiors.a.);
il"li:qil9:o Tu:"s1ialb;2- in asca);
t f . . c o n r d l l l a Pe n icilliu m ; 2
b, exosporispurii haploizi (cu nucleu ce
b a zid io sp o r iJt c _ spori prezintS n crornozomi);
mo!'ili (1 r n i\o m ice te j 2 la a lg a p tu ta co ccus:3
,la ld
atga uedcgoniutn; 4 - la Vauche a) sporii diploizi {cu nucleu ce
prezintd 2r.7cromozom i);
izosporii (egali ca forml si mdrime fa.aceeagi
plantb); heterosporii (tnegali
ca mSrime: microsporii gi macrosporii
la Selaginellal.

4.3. INMUL-TTREA
SEXUATA(ANdFIGONIA}
4.3.1.PARTICULARITATILE
iNT/tULTIRII
SEXUATE
La inmullirea sexuati are loc unirea (fecundalaa)
a doui celule de sex
contrar {gamet mascul gi gamet femel),
cu formarea unui ou (zigoi). care
reprezintiiincheie-rea cicruruide dezvortareparentarsi incepdturcerui
In timpul dezvolt6riisale din celula filiar.
or, no,il-orgunlrm rcpet. (i.eproduce)
toate fazele de dezvoltare prin care
au trecut gi pirinlii s6i, de aceea
inmultirea sexuati se mai numegte
,i ,"p,roar"uru.
, Gan?efiisunt celulesexualehaploidecu
nucleu,citoplasmi gi, la unele
uniteli taxonomice. cu organite de
migcare.lau nastere l" ,;;;i;;;i";;
p,otfi izogameli (identici morfologlc)
;i'aniogameyi (heteragameti, inegali
din punct de vedere morfologic).in cazul
ceior din urrnd, $arnetul fenrel,
macrogametul *u oosfera, este mai voluminos
gi de obicei imobil, iai
gametur mascur. microgametur
sau anterozoidur, este mai *i", ,r,.lii
organite de migcare) sau imobil c6nd poarti r"l,
numete de sperrsatie.
Fuzionareag€meliror sau fecundagia
. cuprinde dou6 fenomene'intime:
ptasmogamia - fuzionarea plasmelor -'-
celor doi gameli gi
fuzionarea nucleilor lor. Ceiiatli constituenfi
crtoplasmatici"uriogu,_,iu
se amestec6
intre ei f;rE sd fr_rzioneze.
Zigotul rezultat ain ?uziuneucelor doi gamefi
diptoid. este
Dupi forma gi dimensiunile gamefilor,
fecundatia poate fi: izogamie,
care const6 din unirea a doi gameli
identici morfologi" 1tu unet""-uig;

t
f{J :
 verzi - Fig. 4.2, unele ciuperci etc.); anizogamie (heterogamid,
. cend
copulareaare loc intre doi hetero.gameli(la unele alge brune Fig.4.3);
-
oogamie, care este o heterogamie evoluatd, caracteiizati prin piezenla
oogonu.lui(la unele alge verzi)sau a arhegonului (la mugchi, ierigij cu
unll
femetigi a anteridiutui
cu samelimascuticitiali.
La
:?: T_i Ty[! ,sameli
grmnospermete mai evoluate.9i la angiosperme,gametii bdrb6tegti
(spermatii)..
ajung la oosferi prin intermediuliubutui p-olinic,acesttip de
oogamiefiind denumit,din aceastdcauz6, sifonogamie.

Fig. 4,2 - lzogamie la a,lothtix:1 - fftgment

de tal cu gamentangii; 2 - gamet liber; Fig, 4,3 - Ahizogamia la Cutteria:
3,4,5 - diferite faze ale fecundatiei a - gamefifemeligib - gameli masculi

. Dupenaturacopufantilor,fecundaliapoatefi gam etogamielsercalizeazd

prin unireagamelilor),gametangiogamie (are loc prin unlreagametangiilor_
la mucegaiuri) gi somatogamie (se realizeazlprin copulareaa doud
.unefe
celule vegetative- la ciupercilebasidiomicete).
4.3.2.ALTERNAREA
D€ GENERATII
In ciclulde viald al unei plante cu sexualitateintervin doud momente
-import-ante,fecundalia
9i diviziunea reduclionald. Ele impart cictul vital in
o.oua taze-sau doud generafii: una diploidi (2n), asexuat6, producitoare
oe sporr (fn urma meaozei),motiv pentru care se mai nume;te gi
sporofit,
gi alta haploidd (nl, sexuat6, produc6toare de gameti, numitd gi'gamefofi;.
Acestedoui generaliise
Z-'\f
succed cu regularitate, \ c."",.*/ \ ,n.tr..
procesce poart6numeteoe $"y'o'noaz^
-'dr*ra $( t$i.:#!b"*
alternarede generalii,schimb E, ,f ,'vn
de generalii sau de faze. ""'.-r-""
Duratacelordoud gene- +q9!a?-&
ralii,forma si organizarealor '\
,. l' -
suntvariabile
la-diferite
srupe ffiH lV 'iffi,*"n
--
de plante. in general, \ ./
organismele vegetale pot fi bpro;5ttr c
clasificate in trei categorii:
diprobioni
lact.ob.p1t7.. sr ,^:{::
[3;#,;iTj3i:3?":;,';:,;i:i:"1i.:i:i,;
haplodiplobionte (Fig. 4.4). diorobionre

tza
 Plantele haplobionte au aparatul vegetativ
in intregime haploid; din
?ntregciclul de viaf5 numai.zigotul
este ct;ploid.t-a geiminaru u"""t"
divide.redu4ional, form6nd patru
spori din care Iau nagtere lndivizi "J
hapfoizi, gametoliti lla Spirogyra. IJlothrix
etc.l.
I'tantele diplobionte se caracterizeazdprintr_un
intregime diploid. Diviziuneareducfionald aparat vegetativ in
aie loc la iJr-"r"u gamelilo,
haptoidedin intresorsuni.mrl-fla- oi)io*u"" si,
:l::1::1" ,:"t:t".
cruperct,ta droidii)_
dintre
P.lantelehaplodiplobionte,_fatbde precedentele,
.- au un tip intermediar
seneratiiror. Generatiire ;;";;;' iil c*, p,uoominul.ou
::::::T.l:,
vq"rE:LL, :
rurur (mu;cnt), tre cu cea a sporofitului
"" (ferigi, gimnosperme gi
angtosperme).-
4.3.3.REPRODUCEREA
LA GIMNOSPERME
Gimnospermelesunt Dlantesuperioare
cu flori, a c6ror sdm6ntd este
dezvelite(numele de la oi. <
;i',."li,i,?i,i,LX'Ji,";?ii;inTff;1,i,
l"l''^":il:;fi
In general sempervirescente.
S].u":u.a florii la gimnosperme. Florile gimnospermelor
..-,^1.
unlsexuate,dispuse monoic (pe acera-gi sunt
individ ca u Finis,-picea,Larix etc.l
sau dioic. (pe indivizi diferifi ca ta iycas, 'a".1.
riii,-iiiii.
in cete ce urmeazi, se va anatiza str""tr* pinus sytvestris,
i;;i;;j;
cu referiri gi la alte gimnosperme.
bdrbdtegti la pin (Fig. 4.5) sunt asezatela
^-,^ !,: !,1-ol!1"
pnnctpate vdrful unor ramuri
si grupatein inflorescentesimple (amenli).
Fiecarefloare prezintd
un ax pe care se dispun in
spira15 solzi (stamine), pe
fata lor inferioard cu c6te
doi saci polinicilla Iaxus se
formeaz6 5 saci polinici, la
Juniperus 4-6, la Cupressus
2-4). La baza florilor se afld
bractee protectoare. in
interiorulsacilor polinici se
diferenliazd un arhesporiu
(celulele mamd ale g16un-
ciorilorde polen).Din fiecare
celuli mam5, prin doud
diviziuni, dintre care prima
este reducfionald, se formea-
zA pal;u microspori haploizi
';1,:ii1,;"::i{'::"::8";,,i,":i:#::::,^:,i,:;,::!: (grSunciori de polen)grupali
ld.(sec!._ton
g.); D slami A cu saci potinicideschjsi In tetrade.
Tajc G16unciorii de
)r E - s.amtna {sect. lransv.); F _ grdunci^r rje polen;
a - axa inflorescentei;br - bracteejs _ ic pnlinic; poten maturi s unt prevEzuti
. nv .celula
vegetativ6; cg - celule generativ6;cp _ cetuteproialiene: cu dol pereti (exindsi intindl,
sa - saci cu aer care,in p6rtilelaterale,sunt
 indepirtali unul fale de celalalt,delimitendu-seastfel doi saci cu aer.
Interiorulgrdunciorului consti dintr-ocelulemare cu nucleuvoluminos
lcelula vegetativa'l9i o celuld generativd(anteridiatdllipit6 de douA celu/e
protaliene.Din celula generativdse vor forma gamefii: la pin c6te doui
spermatii, iar la Cycadales $ Ginkgoales anterozoizi ciliati.
a, Florile femeiegti (Fig. 4.6) sunt grupate in conuri dispuse ia
extremitateaunor ramuri. pe axul conului sunt inseratespiralat;arpetele
(solziifertili),dublatela exteriorde bracteilsolzisterili).pe fata
lor interni
carpelefepoartdcate doud ovule,fiecarecu un invelis extemlintegurueDtl

-eg
\@rf

Fig. 4.6 - Flori femeiefti la pin (Pinus s.ylyestris).,A- inflorescentl femele (con); _
B inflorescen!6
lsec!. long.); C - solz carpelar cu ovule; D - floare (secl.transv.); E _ ovul; sc solz carpelar;
-
br-bractee {solzste r il) ; ov - ov ul; m - m ic r opil; c p- c am e 1 6 p o l i n i c d ; a r h - a r h e g o n ; n u c - n u c e l i i ;
_
end.prim. endosperm primar

intreruptfa parteasuperioardde o deschidere(micropi\, sub care se afld

o ad6ncitur6numfte cqDgldp9ljn,ba'.Interiorulovulului constd dintr-un
Iesut trofic numit nucffiliia re se formeazdprin meiozd,pornind de la
o celulSsubepidermic6 a nucelei,patru macrospori.Dintre cei patru
macrospori, trei sevor resorbi,iar unulvagenerapriridiviziuneendospirmul
primar lFig,4.7).in acestaiau nasteredou6 arhegoanecu cate o oosferi.

Fiq..4.7 Formarcaendospemuruiprimar ra pin (pinussyrvestris).'

1-7 - fazein dezvortarea
-
endospermuluiprimar;nuc- nucela;i - celulamami a endospermului primar;t _ integument;
end - endospermprimar;c _ arhegoane; m - microDil
FT"T. .I
I

Carpelaimpreuni cu solzul steril (bracteea)reprezintecdte o floare

dispusi spiralatpe axul comun, iar ansamblullor constituiedeci o
inflorescenld. Altegimnospermesedeosebesc de pin sub raportuI organizirii
floriforfernele:la GinkgofloareafemelSare doud carpelecu cdte un ovul
ortotrop,la Taxusfloareaeste solitard9i are trei verticilede carpelecare
invelescun singurovul terminal,la Gnelalesfloareaconstadintr-unsinour
ovul fdri arhegoane.
t b. Polenizarea gi fecundatia-Griunciorii de polen, la maturitate,sunt
I
I pugi ln libertateprin cripareasacilorpoliniciFi, purtalide vant, pot aiunge
prin nricropllulovululuiin camerapolinica.Aici, gisind condilii favorabile
$ de nutrilie,germineaz5 form6ndun tub poliniccareinainteazd prin nuceli
pene la gatul arhegonului.La formareatubului polinic celula vegetativi
se consumd, iar celula generativi se divide, constituindu-seo celutd
spermatogendtiunadislocatoare carese resoarbe. Dincelulaspermatogend,
in urma unei diviziuni,iau nasteredoud celule spermaticesau gameli. La
contactulcu gdtularhegonuluivarful
tubuluipolinicse gelifici,dupi care
unul dintre gametiaiungela oosferd
cu care se unegteformand zigotul,
ia r c e le la lt g a me t s e re s o a rb e ,
fecundali a fii nd simpl d. De mentionat
c5 la pin, degi polenulgermineazd
repede, fecundalia se realizeazd
numai dupi maturareaoosferei(in-
terval ce poate fi de 1-5 luni de la
pofenizare),La Araucaria gi la Iaxus
cele douE spermatiisunt inegale,
oosferafiind fecundatede cea mar
voluminoasedintre ele. La Abies
balsamea $ Ephedra campylopoda,
unadin spermatiifecundeazioosfera,
iar cealaltdse uneFtecu celula
ventrald carc formeazd ulterior un
lesut nutritiv un fel de endosperm
secundar.
c. Transformdripostfecundative.
Din zigot ia nagtere embrionul, ial
din ovul sdmenb. intr-o primd faz5,
din diviziunile zigotuluise formeazd
patru etaje a cate patru celule
suprapuse,dintrecareetaiul inferior,
d primordiilor embrionare, va fi
impinsin endospermul primar (Fig.
Fig. 4.8 - Fo narca embrionului la Dn: 4 . 8 1 . p a t ru p rimo rd ii
A-E. faze ln dezvoltareaembrionului;
Din c e le
I - rozetd;s - suspensor; s'- @lulesecundare e m b rio n a re v o r re z u lt a p a t ru
alesuspensorulu p
i; e - embrion; - placi bazald embrioni (pol i em bri on i e veg etativdl,

128
 dintre care va rAmaneunul singur (Ia Abie+ picoa, Larix, pseudotsugase
formeazdde la inceput numai un singur embrion).
In timpul formirii embrionului,ovulul se transformi in sIm6n1i.
Aceasta este alcituiti (Fig. a.9) dintr-un tegument $i lesut nutritiv
(endospermulprimar), in care este inglobat embrionul, Embrionul
este
format dintr-o ridicini!5, o tulpinili 9i mai multe cotiledoane,cu un
mu9urag agezat intre acestea a
Cycadales embrionul are 1-z
cotiledoane,la Gnetalesgi Taxus2, iar
b Pinus sylvestris p6nl la 12).
La pin, la sfergitulceluide-aldoilea
an, solzii carpelarise lignificl 9i se
indepirteaz6unii fali de allii, iar
semnilelese despind de pe solzi, cu
c a t e o m i cA a ripioard, Fi sunt
i.npragtiatede vent. Conurilepinului
igi ale altor coniferecu solzilignificati:
molid, brad, larice etc. ori cdrnosi: Fig.1.9- Sdmtnlata pin (pinus sytvestis):
A - solz,carpelar
cu seminle;B - semaqd (secl.
Juniperus etc.l sunt apreciate drept long); C - embrionln $menF (s€cf long.,;
organe fructiforme- La Taxus baccata a - 6ripe;s,c- sohcarpelar;s.m- s6manl!; t,e
toimatiuneacdrnoasd(aril),ro$ie,care si t.i - pd4i sle tegumenrului; m - microDil;
i n v e s ele stesem anIa, provine din e - endospermpdmar; a.h - ax hipocotil;
proliferiri ale celulelor inferioareale c - cotiledoane;, - ridecinill; v.v- verf vegetativ
tegumentuluiseminal.
d Alternareade generafii la. gimnosperme. pinii, ca si celelalte
gimnosperme,sunthaplodiplobionte. gametofitulmasculfiind ieprezentat
prin griunciorii de polen (cu celulaanteridiald,celulavegetativ6 celulele
protaliene),iar cel femel prin macrosporigi protal (endospermul 9i
primar)
in carese gdsescarhegoanele.Generaliaasexuate,sporofitulestereprezentat
prin planta lnsSgi,care domin6 aproapeintreg ciclul vital,
; 4.3.4.REPRODUCEREA
LA ANGIOSPERME
4
Angiospermelesunt plantelecele mai evoluate,caracterizate
F
I
ln principal
prin includereaovulelorintr-uninvelisovariangi in consecinlda seminleior
ri intr-unfruct care derivd din ovar (de la gr. ,aggeion"=cavitateinchisi
9i
. sperma"=sinenfS). P64ile reproducatoaresunt plasate intr_o floare cu
slructureparticularS.
Sporofituleste foarte dezvoltat,domini singur aproapeintreg ciclul
vital, reprezentatprin planta propriu-zisi,iar gametofitul,asa cum se va
vedea,este 9i mai redus ca la glmnosperme.
A Organizarea9i originea florii la angiosperme
O floarecompleti (Fig.4.10)prezinteun peduncurpea cdruiext.emitate
(mai umflatd),numitl axd floraldsaureceptacul,seformeazd,prin activitatea
unor.meristeme, p64ilereproducAloare (staminelegicarpetelelgilnveligurile
florale lsepaleleqi petalelel.Termenulde peduncul este foloiit in general

9 - gotlnLr tor93tleri
129
 -

pentru florile solitare, iar pentru cele din inflorescenfecorespondentul

pedunculului poarte denumireade pedicel floral,
Dis p o z i! ia p 6 rlilo r f lo ra le e s t e
caractersticSpentru anumite grupe de
plante. Din acest punct de vedere se
cunosctrei tipuri de llori:.spirociclice(toate
pdrlile floralesunt dispusepe receptacul
dupdo finiespiral6,ca la uneleMagnoliaceae
Si Ranunculaceael,hemiciclice(prezintdo
dispozilie in verticil pentru inveligurile
flora le g i in s p ira ld p e n t ru p e rlile
reproducdtoare, ca la genul Ranunculusl
$ ciclice(pirlile florale sunt agezatepe
mai multe cercuriconcentrice).Numdrul
ciclurilorintr-o floare este divers, florile
putand fi monociclice(la Salix, Fraxinusr.
diciclice, triciclice (la Acei, tetraciclice lla
Euonymus, Ligustrum eac,l, pentaciclice
Fig,4.10 - Organizarca florii la (la Geraniumletc. Numerul elementelor
€ngiosperme (schemi): r - receptacul; dintr-unciclu este de asemeneavariabil,
sep - sepale; pet - petale; a - antefe; de la doui la numeroase, florile numindu-se
f- filament; ov - ovar; o - ovul; st - stil;
sg - stigmat; p - polen;t,p - tub polinic
dimere, trimere. tetramere, pentamere .,,
polimere.
Sub raport ontogenetic,p54ile florale se diferenliazddin primordiile
unui mugurefloral, aparilialor fiind de obiceiacropeiali.Mugurelefloral
isi are originea intr-un vdrf meristematicvegetativ, care a suferit o
reorganizare a diviziunilorcelularein directiaformirii elementelorflorale.
Un rol important?nacestemodificiri revinemeristemuluide agteptare(vezi
pag.89), care in etapa florigenS.devine activ sub raport mitotic dAnd
nagtereunui meristem spotogen din care se vor diferentia elementele
fforale 9i respectiv unui meristem receptaculardin care se va constitui
receptaculul (axul floral).
{!
DupAteoria foliard clasic6(G o e t h e, l79O),floareaeste o ramure
i scurtbcu frunzemetamorfozate, adaptatein vedereainmultirii.DupEdatele
I mai noi, carpelele,staminelegi chiar petalelear proveniprin modificarea
unor organe axiale (telomi),doar sepaleleigi au origineain frunze.
Esteincontestabilfaptul ci floareangiospermelor a evoluatdin aceea
a gimnospermelor.Dintre ipotezelecare incearcd sd explice originea
filogeneticda florii la angiospeme,doui sunt mai importante: feona
pseudanticdsaua florii falselW ettste in, 1903)potrivit cireia floarea
angiospermelor provinedintr-oinflorescenle a unor gimnospermeevoluate
(Gnetaleslprin simplificare;florile cele mai primitivear fi acelealipsitede
inveliguri fforale 9i unisexuateintAlnite la Fagaceae,Juglandaceaeetc., ial
floarea bisexuata,considerati mai evoluate,s-a nAscutprin contopireaunor
ffori unisexuate; teoria euanticd saua florii adevdrate (B e s s e y, 1g93,
H a | | i e r, 1896)potrivitcdreiafloareaangiospermelor a luat nasteredin

130
 strobilul (conul) bisexuat (vezi Fig.7.63) al unor gimnosperme primitive
I Bennettitalesl,florife cele mai primitive fiind cele de la Magnoliaceae 9i
Ranunculaceae,bisexuate, asemdnitoare celor de la benettitalele fosile.
B. Inflorescente
Dupi modul lor de asezarepe tulpini, florile pot fi so/ifare sau grupate
|nai mufte impreunS, alcdtuind inflorescenle,foarte diverse dupi tipul de
ramificare, prezenta sau absenta pedicelilor florali, lungimea acestora etc.
inflorescentefemonopodiale sau racemoaseau axul principal (pedunculul)
cu crestere continue, teoretic nedefinitd, lateral apdrand axe mai putin
dezvoltate (pedicelil cu flori, iar cele simpodiale sau cimoase au axul
principalcu cregteredefinitS,terminat cu o floare, la fel cu axele laterale.
a. lnflorescenle monopodiale sau racemoase (Fig. 4.11 A). inflorirea
are loc succesiv de la baza axului spre varf, o dati cu cresterea lui, gi
centripet. Din aceaste categorie fac parte: spicul lcu ax principal lung, pe
care sunt dispuseflori sesile;spicul cu axul flexibil 9i cu florile unisexuate
se numeste ament - h Salix, Populus, Juglans etc.l; racemul (oe axul
principalse dispun flori cu pedicelicam de aceeasilungime - la salc6m);
corimbul (aseminitor racemului, dar cu pedicelii florali inegali, astfel ci
florile ajung aproape la acelasi nivel - la Spiraea, prunus mahaleb etc.l,
spadicele (cu ax lung gi gros, pe care sunt asezate numeroase flori

VVt+EVqry
h
-l

F;9.1.11- lnflorescenleiA- monopodiale(.1- racem;2 - corimb;3 - spic;4 - spadice;5_umbel;;

6 - capitul;7 - calaridiu); B - simpodiale (a - dicaziu; b1 $i br- monocaziu; c pleiocaziu);
-
C - compuse {cr - umbelScompusi; cr, panicul;c" - corimb cu cimi; c. - racem cu cime ltirsi)}

131
 unisexuatesesile,inflorescentafiind invelitd de una sau mai multe frunze -
la Arum, zaa etc.l, umbela lun fel de racem condensat,astfel ci aparent
pedicelii,ale ciror bracteeformeazdun verticil-involucru-, pleaci de la
acelaginivel - la Allium ursinum etc.r, capitulul (cu ax principal scurt ti
gros, pe care se dispun numeroaseflori sesilesau scurt pedicelate- la
Trifolium),calatidiul (cu ax principal scurt gi l;tit ca un disc, pe care sunt
aSezatenumeroaseflori sesile - la Taraxaeumetc.l.
b. lnflorescenlesimpodiale sau cimoase (Fig. 4.11 B). Aparilia florilor
are loc succesiv,de la v6rf spre bazi, gi centrifug.Din aceastdcategorie
fac parte: monocazlul sau cima unipard (cu ax principal terminat cu o
floare;lateral,de la primul nod, pornegteo ramurdincheiatdde asemenea
cu o floafe, ramificareacontinu6ndu-sela fell; dicaziul sau cima bipard lcu
ax principalterminatcu o floare sub care,de la primul nod, pornescdoua
ramuriopuse,incheiatede asemenea cu catec floare,ramificarea continu6nd
in acefagimod - la Cerastium.Stellaria etc.l, pleiuaziul (cu ax principal
ce prezintesub floareaterminalSmai multe axe floriferedispusein verticil,
care se pot ramifica in acelagifel - la Euphorbial.
Grup6rilede flori descrisereprezintdinflorescongesimple. Acesteapot
fi asociatefa uneleplante,constituind
u-sF-inflorceenle@mpusP- (Fig.4.11 C)care
pot f, homotactice,alcetuite din inflorescenle simple de acelagi fel, sau
heterotactice, alcituite din dou6 tipuri de inflorescenle simple. Dintre
infforescenlefehomotactice fac parte umbela compusd (a Apiaceael,
rdcemul compus (la Vitaceael,corimbul compus (la scorugl, paniculul (cu
axe secundareramificate,multiflore.care se depun descresc6nd in lungul
axei principale- la oletarl,iar dintrecele heterotactice asocierileamentcu
dicaziu lla Betulal,racem cu umbeld.(la Hedera helixl, panicul cu splculef
lla Poal,corimb cu cimd lla Sambucusl,racem cu cimd llirsS - la Aesculus),
C Reprezentareagrafici a florii
Pentrua ugurastudiulcomparatival orgdnizdriiflorii la diferitegrupe
sistematice, se recurgela reprezentarea ei graficeprin diagramegi formule,
a. Diagramaflorald lFig.4.12leste o schem5ce reprezinti proieqia fale
de un plan perpendicularpe axul florii, a p6(ilor sale componente.
Elementeleflorii sunt reprezentate in diagramdprin figuri asemen6toare

Fig.4.12-Diagrameflorela:d-laRanuncutaceae;b-16Fumariaceae;c-laLiliacaae
 formei lor ln seqiune transversald.La figurareaunei diagrameflorale
se
are ?nvederesimetriaflorii, precum,i dispozilia numdrulpi4ilor
9i
'multe florale
etc. Fforife pot fi actinomorte (prezinti mai planuri' de simetrie).
zigomorte (monosimetrice) (cu un singur plan de simetrie) asimetrice
{f5r6 simetrie}. 9i
. . Daci p64ile floralesunt dispuseciclic,se figureaziatateacercuricate
cicluriare froarea,iar dacadispoziliaestespiroctricdse traseazao spirari.
Pecercurileconcentrice sau pe linii spiraldie schileazlioate pe4ileflo.ale,
incep6nddin exterior,cu sepalele,gi continuandcu celelaite'p54i
spre
T:lr-,-.: l11^o-19,"1t"i figureaz6printr-un cercutel'deisupra
^lTrl.
orag.ramet, "" sub diagrami. pe4ileflorale
(hipsofila)
tar bracteea ruclimentare
se figureazSprin puncte,iar.cele dispirute prin semnul x, concresterea
se reprezintaprin rinii de regiturarntreerementere aceruiagicicrusau intre
elementelea doui cicluri apropiate.
b, Formulafloraldred6organizareauneiflori prin cifre.litere semne
convenlionale. Prinliterese noteazdpe4ileprincipaleale florii (K =9icaliciul,
C_=corola,P = perigon,A = androceul,C = gineceull,iar prin cifre
numdrui
elementelor dintr-un ciclu. CAnd numirul pi4ilJr dintr-un ciclu
este
folosegte.semnut.-,,. Dou6cicturiAe acetagifet se leagi
1".9_",_:tAF::"
Inrreeteprin semnul,,+",iar lipsaunui cicluse noteazdcu
,,0.. Elemente]e
concresc-ute se lnscriuin parantezSrotundd( l. iar ciclurileconcrescutein
paranteze-mare I l. Poziliainferioarl sau superioarda ovarului noteazi
cu o ||ntu!4,deasuprasaudedesubtulcifreice reprezint6n umirul Se
carpelelor.
Printr-unsemnde forma ,,*. se exprimdsimetriaactinomorfd,iar
de forma
,, .1."simetriazigomorfi. Dispoziliaspirociclicia pd(ilor floratese noteaze
prin semnul,,6 ".Ftorile bisexuatese pot indic;
Ori";;;";;;;;
iar celeunisexuateprin semnele,,Cf. = mascule,.g', = furnut". prJnU
S"
ln continuarec6teva formule florale: la tei lTiliai ,KrCuA*
G,u,;la nuc
lJuglansl dPr.,Arro; QPr.rcr; la lemn c6inesc(Ligustrum,,*11...t6...n-1C.^.
fa salcSm (Robinia) .l.KlsrCs.A€,*lG,, la familia Litiacaae ,'
"ernnirC*'"ic.
D, Organizareamorfologici 9i structurali a pi4ilor flo.ii
1, Peduncululfloral este alcdtuitdintr-unsingtfrintemodcare se inser6pe
tulpine la subsuoaraunei bractei.Frorireripsitedl peduncurse numesc
s€",i/e,
2 Receptaculul (axul florii) este partea terminald mai dezvoltat6
peduncululuipe care se dispuntoate elementeleflorale. poate a
El fi conrc
l.la Ranunculusl,plat lla Spiraeal,clisciformQa Fragaria,t,in forml de cupd
(la Sosa) - in care caz se numeste hipanliu etc.
3 Periantul (inveligurileflorale) este format din frunzisoarecu
protector (de fa gr. .peri"=in iuL ,anthos.=floare). El poate rol
fl reprezentat
prin elemente.d€acelagifel ltepatel se numesteperrgon(periant
Fi simplu)
sau poa-tefi diferenliat ln caliciu $ corold (periant JuHul,
Perigonulcu tepalele asem6netoaresepaleloreste numit perrgon
sepaloid lh Luzulal, iar cel asemin6tor petalelor se numeste perrgon
petaloid l& la Convallaria,Gatanthus etc.). Tepalele pot
fi libere lau

133
 -I

concrescute,La uneleplanteperigonulpoateaveaforma unor frunzigoare

inguste 9i piroase sau a unor peri lungi gi subfiri (la Eriophoruml,iar la
fforile nude lipsegtecomplet (Salix.Fraxinusetc.l.
a. Caliciul(Fig. 4.13A) este verticilul periferic,format din sepale,al
periantului.La unele plantesepalelese reduc la nitte peritori, dinfi sau
lepi, fa altelepol fi viu colorate(caliciupetaloid),Sepalelepot fi libereintre
ele, afcituind un caliciu dialisepal, sau concrescute,formAnd un caliciu
gamosepal,Acestadin urmi poatefi tubulos (la Dianthusl,infundibuliform
{asemendtorunei p6lnii - la.Primulal, campanulat(ca un clopolel - la
Gentianal,in formi de la ulcior (urceolat).Caliciulpersistentcareinsolelte
fructuf pand la maturitate,invelindu-lcomplet,se numeste acrescentua
Physalisl.

@
^qw" d

llVr{TrX7vffilB
910

Fig. 1r3 - inveli?.uri flotale: A- tiputi de caliciu (a - dialisepal; b - gamosepal; c caticiu din
-
perilori; d - caficiu acrescent); B - Ttpu decorold gamopeteld 11,2
-tubuloasd;3 - urceolat!;
4,5 - campanulati; 6,7 - infundibuliforml;8 - rotatd;9 . hipocrateriforml; 10 tigutat!)
-

b. Corolaesteal doileaverticilal periantului,situatspreinterior,format

din frunzigoarede obicei viu colorate numile petale,Parteaingustat; a
bazei unei petalepoarta numelede ungviculd.Corolacu petalelibere se
numettedialipetal1, iar ceacu petaleconcrescute, gamopetald(Fig.4.13B).
Corofa gamopetali poate ti tubuloasd lla Primula etc.l, campanulatd (la
Campanulal,.urceolatdlla Vacciniummyftiltusl, tabiatd lla Lamium sp,l,
rotatd (la Sambucusl,ligulatd lla Taraxacuml,hipocrateriformd(tubuloase
cu fimbul plan - la Syringal.Adeseaunireapetalelorin corolagamopetali
nu estecompleti, porliunileterminalerdmaseneconcrescute fiind numite
lobi sau lacinii. Florile lipsite de corold se numesc apetale.
c, Preflorafia,Sepalelegi petalelese dispun in mugurelefloral intr-un
anumit mod cars poart6 denumireade prefloralie,caracteristicipentru
unele unititi sistematice.

134
 Dintretipurile de prefloraliemai frecventesunt (Fig. 4.141:ialvatd _
petalelein mugure hu se acoperi unele pe altele, afi6ndu-se
doar ?n
atingere (la Malval; alternd - doud
petalee)derneacoperddoud petale f \
interne (la Papaverl; cochleard i ) /' \\
de sce n d e ntd, petala mediane \ \vt / t I
surerioari acopere doua petale
\-/ -2
laterale,
carefa rindul lor le acoperi I
_'^.
E*ZIZ,,.:::0,,::;":::;".JE
ft\.rtt\ /^\
:::x:,,["fl:":"i:"%"j!'.:T"::ll
\_-,
laterale, care la rdndul lor sunt
\J
? .
ar:operitede petalele inferioare (la 5
CesaIp i n i aceael; contorti (risucitd),
fiecare din cefe cinci petale acooeri r!0 +.1a- npu de prcfloralie:1 - valvatd;
partial
peiara
ar6turai;
ta Gentiana-' oi*""jiiil'iin'"*"1Xjl,"ili
::::",:L"J",
ceael eic.
4. Pirlile reproducitoare ate florji. pirfile reproducitoare ale florii
angiospermelorsunt stamrnele(microsporofilele)a c;rortotalitate
formeaz6
androceul (de la gr. ,,andros,'-berbatl gi carpelete (macrosporofilele)
ce
afcetuiesc gineceul (de Ia gr. ,,gyne,,-femeie).
a. Repartilia sexdlor in floare, Tipuri de plante dupd sexuatitate.
Florile
care au atat androceu c6t gi gineceu se numesc bisexuate sau hermafrodite
(Ulmus, filia etc.), iar cele care contin numai organele
unut singur sex
(stamine sau carpele) sunt unisexuate
lAuercus etc.l.
Pfantelecu flori unisexuate pol fi monoice, cu flori mascute gi femele
pe acefagi exemplar (la Fagus, Auercus etc,r, dioice, cu florile
mascule si
femele.pe exemplare diferite, existand indivizi masculi indivizi
9i femeli (ia
Populus,Salix elc.l, trioice,cu unii indivizi masculi,allii femeli allii
9i cu flori
bisexuate (la Silene, Saponaria etc.l, poligame,la care se int6lnesc pe
acelagi
individ ffori mascule, flori femele,i bisexuate lla Fraxinus,
Acer etc.l.
b. Androceul, Este alcituit din totalitatea staminelor, fiecare av6nd
filament, conectiv gi anterd.
Filamenteleau formi cilindrici sau liliti, sunt simple sau bifurcate
(la- C.orylus
.avellanal. obignuit de aceeagi lungime, mai rar de lungimi
diferite cAnd androceul se numegte didinam lla Lamiaceae doui
- stamine
sunt mai lungi) sau tetradinam (la Cruciferae patru din cele
- sase stamine
sunt mai lu ngi).
Conectivul este partea superioari a filamentului prin care acesta
se
prinde de anterd.
Antera alc;tuiegte partea fertili a staminei, formati mai adesea
din
doud foji (anten biloculard),mai rar din una singu16(antera monoloculardl
sau din patru loji (antera tetraloculard,ca la Viscum albuml.
 _-r

Staminelepot fi libsre,androceulnumindu-sodialistemon(Fig.4.151
sau unite,androceulfiind gamostemon.Acestadin urmi poatefi monadelf
Aalr- (stamineleformeaziun
fEf_ll t singur riinunchi - la
\Kt94#$'

VKW@@Hu::;t"d;l#
Sarothamnusscopariusl,
v-L - dradelf (staminele sunt

{din trei m6nunchiuri)

Fig. L1g- npuri de andrcceui 1 cu stamineriu"r"; etc..St?Ti.nele
. fare antere
2 - cu stsmine
concr.scute;
3.,t- mohadetf;
s - diadetf se numesc
:i#il.rL; "
La ffoareacu un singurciclu de stamineandroceuleste haplostemon
(subcfasaAsteridael,la cele cu doui cicluri de stamine androceuleste
diplostemon,ciclul elcternfiind episepal,iar cel intern epipetal. Cend
pozilia staminelordin cele doui cicluri se inverseazifali de lnvelisurile
fforale, androceuldevine obdiplostemon,

w'
It

fl

Fig. UO - Oryanizarea,i de.voltareastaminei:A,B - stamin! deplinformati vizutl din fatl

9i din spate (f - filameu c - conectiv;a - anterl); C - 1,2,3,45- stadii in dezvoltareaanterei
{a - ini}iall sporogenl, b - inigall parietall,t - strat tapet pm - celulemaml alq griunciorilor
depolen;f-strstm€canic;c-strsttranzito,iu;e-epiderm!);O-detaliud€structur!eperete
anteiei matute;E - antertrcu patru saci polinici {secl. transv,,

136
 br, .Dezvoltarea,i structura staminei. Filamentul staminei
aseminAtorstructuralcu peliolulfrunzelo,; este
nu;;i un fascicullibero-
lemnos cu partea liborianE'slabdezvoltaii "uana
. Diferenlierea filamentului gi antereiare loc in timpul dezvoltirii unui
primordiu din conul de cretter€ al axului floral. La'?nceputantera
prezint5ca o mici umflituri a.lc;tuit;din se
lesut o-og;n,'apoi se schileaza
prin apariliagantutuim€dian a cetoi r"tli"ilr}ig. rt.16).
I9t-,"..:i 9i Spre
I.!9li!f " anterei apar cele patru initiale ate sacitorpite,iici. Fiecareceluli
inilialSprintr-odiviziunepiricrinari'di i" iJui
parietalddin care ulterioi se formeazi ""9t*" una externa
"er-ute:
.rri, ;r;tr;i;, cetute (sfratul
mecanic, sfratu, sau straturile tranzitorii-"i ai"iag
gefificare stratultapet cu rol in hrinirea ""r" "" curand prin
.9i greunlilor
de pofen) 9i o celuli interne sporogen;,""tut"io. ain care'va "r"
-1." rezulta
sporogen ( arhesporiul. lesutul
O anter5ten5r; prezinti la exterioro epidermi unistrati.Sub
se gdsett€ un tesut parenchimatic(conectivul),in epiderma
fascicullibero-lemnos.De o plte gi de altaa conectivuiui inglobat un
"aa ""t"
se ala celedou6
doi
sacipotinici,
l1ii :-"tmecantc,
:1" ai ciior p"r"1tpr"rintJ,iar:'iurrestraturide
tranzitoriugj tapet)circumpuse.fesutului prin
contractareainegalAa celulelorstratuluimecanic.sacii sporogen.
::ru_le
maturesedeschid,punandin libertategriunlii de polen.Ait-ori folinici i-i anterei
se face.lav6rful anterelorprin orificii (la U.Lciniiml, capaJere deschiderea
Eerberis, Laurus elc.l. ori valve (la
.. - b", -Microsporogeneza.Aga,cum s-a aritat, celula sporogene, prin
diviziuni repetate,di nagterera un lesur sporogen alcatuir
diploidenumite celuremamd ate srauhyitor din celure
i-pilZi iriiiio"p"riror). prin
diviziunereducfionali,fiecare_celu'ii a f".r,i""i;-rlr"l"tru
pofen,care se individualizeazisau riman gr6un;ide
-"'n grupalii;ate ;; ru in tetrade_
Ericacele- sau intreagamasi de pot"n poti;iI se agtutineaze
la
intr-o polinie - la Orchidaceae).Un griuncior """"iriri
O" prfli iiiS. 4.17)prezinte

,A.
ffi@ r A,

u%"@@ A

f_iC. f9r1e ae gdunciori de polen(A): a te ptop; b ta teij

,!tl;-
c -.fa -
anln; d - fa_carpen;._ la stejar; Sttuctura -
gdunciolului de
polen (Bl: ex - dxinl; int intinl; nv _ celull vegeiativ!
- cu nucteu;cg _ cetutagenerativl
cu nucfeu;Dezvolt.reagametofituluita Litium mitago,
fcl, g _-iul!,;"generalv; v - nucteu
vegetativin grluncior vlzut ih doug planuri diferite ini"l"f p"rii,",
J sp _ spe.matae
 r

doi pereli: intina. de naturi celulozici, bogatbin substanle pectice, Si exina,

ingrogati gi cutinizati, prevezute cu formaliuni sculpturale caracteristice
pentru diferite specii. La interior se disting doui celule inegalecu nuclei
proprii, una mai mare, celula vegetativd. omoloag5 cu protalul mascul 9i
afta mai mici, celula generativd.omoloag5 cu anteridiul. Astfel, gametofitul
mascul. care incepe prin formarea microsporilor, este reprezentat prin
grduntele de polen, cu celulele sale (celulavegetativi 9i celula generative).
c. Gineceul (pistilul). Reprezinti partea femeiasci a florii, formatd din
una sau mai multe carpele lmacrosporofilel, putdnd li deci unicarpelar,
bica rpel an t ricarpel ar,...p I u ricarpel ar.
La unefe specii gineceul esle apocarp (avdnd carpelele libere - Magnolia,
Ranunculus etc.), la altele (Fagaceae etc,l sincarp boenocarp) (Fig. 4.18).

<>_ 3
il 2
il--

ffi
Fig. 4.18 - Organizatea gineceului: A,B,C - Structura unui gineceu unicarpelar;
D,E,F- concrestereaprogresiv! a carpelelorla diferitespecii (D - gineceu apocarprflcerpetar;
E - gineceu pentacerpelersincarp eu stile libere; F - giheceu bicarpelarsihcarp); 1 - ovar;
2 - stil; 3 - stigmet; k - caliciu

in decursulevolutiei,pistilula luatna;tereprin risucirea9i concregterea

marginii carpelei (sau a carpelel-or), formdnd o cavitate care asigur6
protectiaovulelor.
cr. Pdgile principalesi structuragineceului.Pistilulcuprindetrei p54i
distincte:ovarul,stilul 9i stigmatul(Fig.4.1S9i 4.19),
Stigmatulestepadeaterminalda pistilului,diferenliatepentrucaptarea
grdunciorilor de polen;poatefi m6ciucat, penicelat(ca un penel),plumos
(ca o panS),filiform, lobat etc. 9i are suprafalapapiloasi.
Sti/u/este o prelungirede formi cilindrici a ovarului,de lungime
diferite,in interiorcu un lesut parenchimatic (,,!esutconducetor")prin care
inainteazitubul polinic spre ovul. La unele planteflorile sunt homostile,
toate avand stilele de aceeagilungime, la altele sunt hetefostlle,cu stile
de lungimidiferite(longistile sau brevislile).Stilulpoatefi inseratla baza
ovarului, numindu-sein acest caz ginobazic.
OvarulreprezintiparteabazalSa gineceului,formati din una sau mai
mufte carpele,prevezutecu o cavitateinterioardlcavitateovariandl,uni-
sau plurilocularS. Astfel,in rapod cu numirul lojilor formate,ovarulpoate
fi unilocula6 bilocular, trilocular, tetralocular etc. Ovarul plurilocular Fi

I Jal
pluricarpelar numit eusincarp (Fig. 4.19)s-a format
dintr_unutapocarp prin
concregtereacarpelelor.Din acestaau evolual ovarul paracarp (pluricarpelar
cu carpelefe concrescute numai prin marginile lor, fiind
unitocularl gi
ovarul lisicarp (pluricarpelargi unilocular, prezentind in
centru o coloan6).

o%qffi/
Fig, 4,19- lipuri de ovare sincErpe
{sec!. transv.): A - eusincaroj
B - paracarp;C - lisicarD
Fig. 420- Pozilia overuluiin floarc:1 I ovar super
lftoare
hipogin6);2 - ovar semiinfer {floare periginj);3 _ ovar
infer (floare epigind)

Un caractersistematicimportantil prezinti pozilia ovarului fali

celelaltepirli. florale (Fig. 4.20):c6nd ovarul u"i" .itu"i pe de
receptacul
de inserriea perianrutui(ovar supert, fliiiea esteniposina,
1:::y^::
cano eslel:"_llyi
Ingtobat in receptacul, dedesubtul loculuide insertiea periantului

@
Nsr'
@
/a\
@ fiS
4
?2
Sttuctu@ ovututui ts ahgiospemE:
run - lunrcutj h - hil; int. e si int. i - integu-
meht extean- integumemintern; nuc - nuceli;
cl - calotll;m - micropil;f.ll- f€scicul lDero_
temnosjch - chalaztr;s.e - sac embrionar]sin
.Fig. 4.21 - npwi de ptacentatie: - sinergide;ent - antipode;o - oosferd:
a - parietal!; b - axilari; c - cehtrali n: - nucleul celulei cehtrale
 l^?."!l,ll"l,tj-rea.este epigind. Un.rip
aparteit reprezintdovarut
cu pozilieintermediard, floareanumindu-seprrigi;;. i;' ;;r"mbtu, semiinfer,
constitutive ale ovarului au o,s-tructurd carpetele
cetedoueepiderme (externd """rn;nito"r" ,iei frunze: prezinti
Fiinr".*y ,nlrlui'oli"iJr,irnlr," ctoroptasr
tr nervuri din fasciculelibero_temnoase' ';;;;are,
(.J;;;, "uptacentare).
interna
_.._!"giun."" a peretetui
ouarrtui.
p" Jii" i,rnl.l9"ru,"ovutete
numegtsplacentd, iar modul lo.rde dispuner. se
ovarul eusincarp,placentariaeste i"""^"f,. rFig.4,211.La
axilardfouul"i" fri]O in jurul axului
ovarufui),fa cefparacarp,parietatd(ovutteteil ""
rar fa cet lisicarp,centrald(ovulele ;;;5;" ,erelii ovarutui),
a ovaruluiu nilocular). s_p"i" p"-i.i"""I iin o"nr" centrald
(l.iS.4.221.in lojileovarului,
,^-_O_r:tul ta nivelullesuturilorptacentarese
rormeaza, din primordii, ovulele (macro.o.i"ls'iii-';r,"
pnmordiuluis€ constituie dezvottarea
m
caruia
seairers-n;ffi;, ;UH":?"H:*T[,;Jlill,lil!!ri"I jli,l
superioariun mic orificiu.micropitut.
piciorug(funicutl,al cirui loc-d-e Mai €zi;,;;;;; tl oazanucetei un
racordareta corput ovutului se numeFte
tt Prin funicuf patrundepani
in zona
temnos. In lesutul trofic intern (nucela)i"i;ri "ELral'ri
rascicutribero-
cuprinde oosferacu dou6 sinergide, "" ro.rn"urel" lj ,mbrionrr, care
s
secundar"). "nrioJ)-i'i";i.- 1,ntlcteu
"entrald
In timpul dezvoltiiii lor_ovulele
se orienteaziintr-un anumit fel fali
de ptacenti. Dupd forma roi
(Fig.4.23):ortotrope(cu ei orientarear;i;;;;l;";l;, ovuretepot fi
micropitut, jifuitiri"ii" ,,^,"
la Platanu, Jugtans etc.l,anatrope(rasturnatL
"f,"f"." _ dreaptdca
.ntreele,iar chatazaoousdhitului) iilui piii"ropilrf
qi_""iiiit-i.'ti;;;;:; "propi"t"
_ mrcropitut
sdsegte t6nsd hit 9i ciratazi, ca tu cruciieri., se
{"L;;;';;';".t.

Fic. 123 - Tipuride ovute: ortotrop; _

t - chatazt;
m - micropit; B campilotrop; C _ anarrop;
-A"- -
nuc- nuce[;
"," """ ".uaoiJii.iilii"i*, tibero_temnos
cI Macrosporogeneza. in_lesutul.
sacutembrionar nutritiv intern (nucela) ia nagtere
dintr_oceluldinilialdt"rr,""prii,"i,,l"id'in
mrcropif utui(Fis.4.24,t.
printr-odiviziune;;;ri,r!"iiliiill.Jformeazd
cerufe, una superioard,din careprin "propi"r""
doui
c.atota,ii una inferioari,celula.mamd-.a diuiri;;;;;;"ive
-ii.asra ia nartere
-c6teva
oe dou. ori succesiv,prima diviziune ^""ro"pili6r. se divide
fii"J ;;;i;;;; flrm"aza patru
1&
 ,r0p; lmc
.Ht."'t
b [NfJ | .ocmsm.i
.VI

[.1
TJ \q/
/6\
ft
tl
tt P)&ffi:,
€vq v@
7 d 9 10 ll
Fig. L21- Fomaret sacului emb ohar I ovul t6nir; i ceiull iniliatl;2 _
- - cetqta initial! mlriu;
3.Drima diviziunea initialei;4. formarea calotei din celula a gi a mactosporitor
din celula
r; un mecrorspor crelte devenind sac embrionar; 6
_c - - ovul cu maeroGporul sdu feftil;
7-11 - dezvoltarea sacului embdonar (a gametofitutui femel); s _ slnergtOe; o - oosferl;
np - nuctei polari; ns - nucleul celulei centrele; a antipode; mr macrospoi
- - fertil; int, e gi int.
i - integument.; cel - cElotl; mc - macrospori sterili; m micropit
-

macrospoi haploizi agezalisuprapus.Unul din macrospori,cel inlern,

cre;te mai mult Fi devine sac embrionar,ceilalli trei degenereazi,Din
nucleul haploid al saculuiembrionartaner (Fig. 4.25),prin trei diviziuni
succesive. rezul€ opt nucleigrupaficatepatru
la cei doi poli. Din fiecaregrup,cate un nucleu
migreazispre centru9i, mai adeseanumai cu
pulin timp inaintea fecundatiei,fuzioneazi,
Nucleii astfel constituili se inconjoa16cu
c i t opla sm d 9i devin gapte energide d e
dimensiunidiferite(oosfera,douEsinergide,3
antipode9i o celu16centrali - Fig. 4.25).prin
urmare,gametofitulfemel al angiospermelor,
carelncepeo dati cu formareamacrosporilor,
este reprezentatprin sacul embrionar cu
energidelesale.
E. inflorirea 9i polenizarea
a, lnflorirea
Prin crettere inegali, inveligurileflorale
se indeperteaz;unele de altele, mugurii se
I Fig. 1.25 - StructuE gameto-
deschid,avind loc astfel lnflorirea.Cele mai fitului femel: p.ch - pol chalazalj
multe plante infloresc primivara, inaintea a - €ntipodo; n.p - nuclei polari;
infrunzirii(Salix,Carnus,U/mus etc.l,simultan c.c -celull centrall; ap. f- aparat
filiform; p,mc - pol micfopila[
cu aceasta(Quercus,Fagus, Rohiniaetc.) sau o. oosfer!; s - ginergide

141
 I

dupi ?ncheiereaei a filia, Sambucus etc.), Un numir mare

cle plante
infforesc primivars foarte timpuriu (Hepatica transsilvanica, Scitta
bifotia,
Daphne mezereum etc.), iar altele loamna (Colchicum autumnale,
Crocus
banaticus elc.l,
La unele plante florile se deschid ziua, la altele noaptea. Unele
flori
se desc hid o singurd dat6, altele se inchid pe timp de ploaie;i
in timpul
noptii Fi se redeschid cAnd condiliile devin favorabile.
b. Polenizarea
Celulele sexuale (gamelii) nu se pot intalni pentru a realiza actul
-
fecundafiei, decet dace in prealabil polenul ajunge in cu stigmatul.
Transportulpolenului din anterd pe stigmat poJrti numele "ont""t de polenizare.
Se deosebesc douA tipuri de polenizare: directd
si incrucisatd.
b.,, Polenizarea directd (autopolenizarea,lare loc la plantele
.. cu flori
br€exuatece au pirlile reproducetoareajunse la maturitate in
acelagitimp
(flori homogame,l. Acest tip de polenizare
se poate realiza in cadrul
aceleiagiffori. cu propriul ei polen (autogamiel, sau cu polenul
altei flori
de pe acefagi individ (geitenogamie),
Pentru realizareaautopoleniz6rii,florile bisexuateau anumite adaptdri:
.
anterele se aflS in vecin6tatea stigmatelor; polenul este greu
stigmat; staminele (la Berberislau la baz6 un 9i cade pe
lesut senzitiv care la atingere
(de trompa unei insecte) determinecurbarea
filamentelor,tar antera atinge
stigmatuf; fforile lla Vialal nu se deschid in timpul infloririi (floi
cteistogamel&c.
br, Polenizarea incrucigatd (indirect;d, ailogamd) are loc cu poten
. strein
lxenogamie - de la gr. ,,xenos"-slrein, ,gamos-_uniel, provunit de pe un
alt individ. La plantele cu flori bisexuate existi adaptlii specaate
care fac
posibile polenizareaincrucitata:nesincronism intre
maturitatea stamineror
gl a pislilului ldichogamie
- de la gr. .dicha',
,,gamos".-unire, cSsdtorie), existenla unor dispozilive -sqparat in doui,
care impiedici
contactuf intre stamine gi stigmat (p/ante hercogame
, - la Orchidaceae,
Ascteptadaceaeetc.). heterostilia unor plante
lprimula, pulmonarial qi
autosterifitateasau auto-incompatibilitateagenetic6lla Malus, pyrus,
Secati).
Transportul polenului poate fi f6cut de divergi agenli, printre
. care se
pot enumera: ventuL insectele, pdsdrile, apa, olmul.
La planlele anemofile
Id" 1." SI. ,,anemos"=vent, ,,philos-=amic, iubitl floriie sunt mici, fdrd
inveliguri colorate, produc mari cantitili de poien mal adesea sunt
grupate Tn amenli (la Fagaceae.Betulaceaelsau in 9i
spice lla Gramineael,
staminele au anterele oscilante,iegite in afara florii, iar sttgmatele
sunt
plumoase sau penicelate,cu suprerfalalipicioasd,dscare
se orinde usor
polenul.
antefe afecdror flori se polenizeaziprin insectesunt nu maleentomofile
_ . .Pf
{de Ia gr. ,,entomos"=insect6,,phitos"-prieten ). Florile lor sunt mari.
viu
colorate,cu formaliuni secretoare(nectarine,peri, papile) de substanle
care
atrag_insectele,iar polenul este.aderentde corpul insectelor gi
de st'igmat.
. ExistSplante, mai ales tropicale, la care poienizarease face prin jisdri
lpla.nte ornitofile), iar la speciile care triiesc in mediul acvatic. aceasta se
realizeazd adesea cu ajutorul apei lptante hidrofilel etc,

142
 Polenizarea efectuatide catreom esteo polenizare artificial6,practicate
pentru a spori produclia sau pentru a crea hibrizi cu caliteti deosebite.
F Fscundalia
Polenul ajunge pe stigmat in urma polenizirii, unde este relinut pe
suprafala prev6zutA cu papile,.peri gi diferite secretii mucilaginoase
cleioase. La scurt timp polenul germineazi. Mai iniai are loc crdparea 9i
exinei, ca urmare a presiunii osmotice crescute,
9i proeminarea prin
crdpituri a conlinutului gidunciorului, proteiat de intina. Se formezi in
acest fef tubul polinic care cre;te activ, avSnd spre vArf nucleul vegetativ,
iar.in urma.acestuiacelula generativi care se va divide d6nd nagteieceloi
doi gameli masculi (spermafid. Tubul polinic pitrunde printie celulele
s tigmatului9i strdbateapoi ,,tesutulconducdtor,,al stilului, ale cirui celule
sunt bogate in materii nutritive 9i formeazi mucilagii ce_i inlesnesc
inaintarea,ajung6nd in cele din urmd, prin tesuturile
Ilacentei, p6nd la
ovul, datorite unei afinitdli chimiotactice.Mai departe,tubul polinic poate
p6trunde in ovuf prin micropil (Fig. 4.26)- fenomen numil porogamrc, prin
chalazd lla Betula, Carpi-
.st
nus, Corylus, Juglansl
fenomen numil chalazo-
gamie sau, ca la Ulmus
laevis, prin integum ente
lmezogamiel. Ajuns la
sacul embrionat tubul
polinic pAtrunde mai
intdi in aparatul filiform
- mici expansiunedigiti-
formS proveniti din
peretele(Fig. 4.251unei
sinergide, apoi se
opreSte din cregtere 9i
igi mdregte p resiun ea
internS, ceea ce deter-
mini descSrcarea conlinu-
tului sdu printr-un por
subterminal. Spermatii- ,,s..,- 1.26 _ Fecundelia la angiosperme: A _ porogamre
ta un
le sunl p Urtale spfe ov ulanat r op; B_c halaz ogam i e ; C - d u b l a f e c u n d a $ e ; s t _ s t i g m a t ;
regtunea unde sinergi- t - tub polinic; ps - rest de tub polinic; sp! sr sp"- nuctet
dele, oosfera gi celula spermaticiie - nucleLrloosferei;s - nucleulsinergidei; nuclei
; -
polari ai celulei centraie;a - antipode
centrali Vin in contact.
Intre membrana plasmatici a unei spermatii cea a oosferei,respectivintre
9i
a celeilalte spermatii gi a celulei centrale, prin unire, se formeazd cate un
,,pod". Prin aceste poduri citoplasmatice,nucleii spermatjci ajung: unul la
oosferd cu af cirei nucleu fuzioneazd form6nd zigotut principZl iiploid, iar
celelalt la nucleul (doi nuclei polari, daci n-au fuzionat anterior) celulei
centrale, cu care se contopegte dand naglere zigotului accesoriu triploid.
Este
vorba deci despre o fecundalie dubld, caracteisticd tuturor angtosperrnetor.

'143
 G. Transformiri postfecundative
ia nagtere
t_aun anumit intiwal dupSfecundafie,din zigotulprincipal (endospermul
orin diviziuni embrionul,iar din cel accesoriu albumenul
:;;;;;;r:-i; ti-p, in urma unor modificiri profunde' ovulul se
"""Lti
transformd in sdm^ntd, iar ovarul In ftuct'
a. Formareaembrionului

0ft
o ; l (,
Un tip destulde rAsPandit
deformarea embrionuluieste
cel onagrad (cruciferadl.In
aceat caz, zigotul PrinciPal,
Dn \(,
dupa o scurti Perioad6de
repaus, intelval in care se

ffHr
H formeaziendosPermul secun-
dar.se dividein doui celule
& D
suprapuse.
micropif
DinceluladinsPre
(celula aPicaldl ia
nagtereprin multiPlicareradi-
Fi.,, 1.27 - lJn caz de formsre 2 embrionului: cula embrionului9i susPen-
]"u "p "n "o. ; h - hipof iz ! ; hb - z ona hip o c o t i l u l u i ; sorul care imPinge celula
"cb -zona cotiledoaneloc g - cotiledon; p - merislemul apical inlerndlbazaldlin albumenul
el t lpinii; A.€ - fde in dezvoltarea embrio'tului (A - zigot) ce se formeaz5.Celulabazali
prin mai
se divide dupi mai multo Planuri9i in cele din urmi' trecand
'lcvadrant,
octant, diferenlierea uno.r meristemel' ia na$tere
mufte etape
principale (radicula' tulpini!a'
embrionui la car! se disting pirlile sale
cotifedoanele9i muguragul)lFig. 4.271'
La cele mai multe plante,embrionul ia nagteredin zigotul Provenit
(de la gr. ,amphi"-ambii
din unireagamefilorde sexeiiferite (amfimixiel
dar existi 9i cazuri de degradare. a sexualitelii'cand
;i'";ii"':" apomixielde la gr.
"stec),
i.trionrt se formeazSferefecu;dalie, fenomen numit
se deosebesc:
,apo'-f6rit,
'pirt .myxis"-ameatec). in cadrul acesteia
apogamia
nog"nt i (embrionul provine din oosfera nefecundatdl'
{embrionul
iembrio-nutia nagteredin sinergidesau antipode)9.iaposporia
ale nucelei sau-ale integumentu lui)' Uneoriintr-o siminli
i"ruita oin
se pot forma mai mulli embrioni lembrioni supranumerari'suplimentaril'
"ututu
'din game lie din
iie cefufa proembiionuluiprin diviziune(embrioni.de '
de metarmofo2dl'
sinergide,antlpode sau celule ale nucelei lembrioni
b. Formarea endospermului secundar
repetat'
Zigotul accesoriu,foarte curind dupi formareasa' se divide
in cele din
dind n-agtere unui numir mare de celule{Fig' 4'28),careocripi
pot
urmi iniregul spafiu al saculuiembrionar'Perefiidesp64itoricelulari
f *9t"J"."aiai dup6diviziuneafiecirui nucleu(a'bumdnde tip celularl
incepend
sau numai dupi ce se incheie procesulde diviziune.nuclearS'
""
interiorul siu (albuman de tip
A" t" p"riteti" sacului embrionar spre
un tip intermediar'
nuclearl. La unefe plante (Bosaceae),se formeazi
priil,i", a" prin imp64ireade la inceputa saculuiembrionar
""Ao"p"r-,
144
 in doua pe4i inegale. in panea
superioariia nagtereembrionul9i
endospermul secundar, iarin partea
de jos se constituieun haustoriu,
prin caresunt preluatesubstanlele
nutritivedin nucela.
En d o sp e r m ul secundar se
iezvolti foarte mult pe seama
nuceleipe care de reguli o va

c. Sdminta
Sdmanla, proveniti din ovul,
este constituite din tegument,
e,nbrion gi rezerve nutritive (en-
ci: sperm secundar). S u p rafala
tegumentului poate fi netedi sau
previzuti cu asperitili. La unele
plante tegumentul este ldfit sub
f!.rma unor aripioare, la altele
prezintd peri etc. Pe tegument
r6mAnedistinct hilul gi un por mic
ce-Si are originea in micropil. pe
invelisulseminalal unor specii(cele
cu ovul anatrop),intre hilgi chalazi,
se poate forma o proeminenli
numfte rafeu. La unele seminte sunt
generateanexe cdrnoase{Fig. 4.29):
arilul care se dezvolti din regiunea Fig, 1.28 - Fomarca endospermului 9i e
emb onului: 1-5 faze succesive
hilului, arilodul careigi are originea endospe,mului a embrionului; n inrest formarea
# - de tub
in celulele din jurul micropilului polinic; o - oosfer!; sin - sinergide;an - antipode:
in ve lin d intreaga s;manle fla e - embrion; es - endosperm; s - suspehsoa;
Euonymus), carunculul. cu aceeasi co - cotiledoane;se - sac embrionar

origine cu arilodul,dar care rdmdne numai in regiuneamicropilului

obtur6ndu-f(la Euphorbiaceael,strofiolacarcesteo expansiunea rafeului
ila seminleleunor leguminoase).

Fig, 1.29- Anexeletegumentuluisemin€t.A - aril lal la 'Cattha;B _ arilod {ad} la Euonymus

isecliuneprin fruct evidenliinddoul semintecu €rilod);C _ ce.uncul(Ca)9i rafeu(R) ta.icin

'10 - 8or.nio. lorelliGrl

 Sub raport anatomic, teo
de.ceruIe. F."n"i.*"",i'#ff
distincte:resra,formatddin cetuteili,;::ilf 1,:':
$Iff#,Jf,:,T::
ins.og"ru | ;;"1;;;'il"".osctere,ce;
Fr, spre interior, tesmenut.alcdtuit-din
peretiicelulozici, ."i ;;i;;'";;Jir oe .erut" cu
neingrosati.

^____.3 i,".inl"tu de tei (Fig. 4.30),tegatde

aoaptante pentru germinalie,se formeazd
oeasupra testei 4-6 straturi
de celule cu
perefii subliri, celulozici,
cer ai slratulu
exrerncutinizali.Sunt celule
moarte,adesea
cu crrstaledin oxalat de calciu,
in care au
in evidentd hife de ciuperci
l::,_^|]::"
saprotrte,cu rol in dezorganizarea
$ratulul
Acesla din urma, numrr sr strat
I:::,11:
corespunde resrei gi este
i:]119h1."",
arcalutt dtn celulealungiteradiar,cu perelii
puternic ingrogali, in
cadrul cdrora se
o.1tur:azd linia lum inoasa- (devenite
evroentaprin orientareatransversald
ns 43^0- structura in zona
tesumentutui respectivda microfib rilelor). Mai la interioi

i3[;ii ii :?:; _:; ];.,""::;T ffj,i J::iliJ

;i j,:*l:$:,i:i",:$
Li,iil'.liril':',1;i;ll"j:,"ir;"1,i spafiiintercerurare,
u,."i" o" atte c6teva
(orjginal straturi de celule turtite care
ajung in con_
secundar
^,^^-t11:"p"''ur ,:-rltl{Jrj}llElll"L. ;; ; ;
,,o"naturdamirac
""T; Xlil,*i:: "t:: "t"'
: :":iff X1?" a
;i nrl"Ie'1,
noase(ste
jar,
rez_e
rviifiindo"0.,,i"i
ta..attete(Eup h o rbiac "'.ffi li1i:ru-"#ffi?i,:i
"eael"reze-rvete,rdm
an in ;;;-;;;;;;
iliIl",l;,
?i
ui (semi n te
aroumtnarct(Fis. 4.31).La tinete-.ptante ", pe tens.
etc.),
seminleleconljn ;i perisperm(resruii
,tNy;;;;;;:;;;
ijLiT,"il
lvanna tndica!existi nuntetperisperm(Fig. ate i"""r"ir, iar ta attete
4.31).

tis
73t - npuri de seminte.
a - albuminatgjB - exalbumin.te;
u - cu perspermje _ embrion; c-cu albrrmensr pensperm..
c - cotiredoane; _ _ perisperm
"", "ii,.io".il ilr
146
 d. Fructul
Fructul igi are originea in ovar, dar la unele plante la formarea lui mai
pot participa $i alte p54i ale florii: receptaculul,inveligurile florale 9i stilul.
lnveligul care constituie fructul, pericarpur, prezint; un epicarp enerior,
aseminStor unei pielile sau sclerificat(la alun), neted sau cu lepi a castan
porcesc) elc., un mezocarp carnos sau uscat si bogat in lesuturi mecanice
Fi un endocarp sublire sau ingrogat gi sclerificat lPrunusl.
La tei pucios (Fig. 4.321epicarpul este format din celule poliedrice cu
pereteleexterior utor bombat gi cutinizat, dintre care unele au generat peri

Fig. 1.32 - Structurc pericaryului ld tei pucios:

1 - epicarp;2 - mezocarpextern colenchimati2at;
3 - mezocarpintern cu nervuri;4 - brachisclereide;
5 - nervuri (original)

Fig. 1,33 - Structu@ g hi ndei: 't - epica'r:

Fig. 1.31 - Fructe cdmoase: a - drupA (la 2 - mezocerpsclerificat;3 - mezocarp cr,
Prunus padus; ar - f.ucte; br - sembure mlrit); nervuri;4. zond internt a mezocarpului;
b - bace (fa Ligustruml; c - drupd dehiscenti 5 - endocaD; 6 - neruurtr;7 - sclereide
(la Juglans); d - capsull dehiscentl (la Aesculus,, (original)

14't
i {t -I

stelali.in intregime lignificali,intr4esuli intr-o paslAprotectoare.Mezocarpul

esteconstituitla exteriordin 7-8 straturide celuleusor colenchimatizate, cu
cloroplastela fructul tan5c iar la interior dintr-unlesut cu celule turtite
tangenlial,9i cu perefiisubliri, strib5lut de nervuri.in acestfesut intem $au
diferenliatcelulesclerificate (brachisclereide). Endocarpulse dezorganizeazd
de timpuriu,ca de altfelgi septeleovaruluieusincarp careau delimitatlojele.
La stejar(Fig.a.33),mezocarpulghindei are o hipodermi sclerificati.
iar straturileinterne se menlin la maturitateafructului.
Fructeleformatedintr-unovar monocarpelarsau pluricarpelarsincarp
sunt frucfe simple, care,dupi consistenld,pot fi cdrnoasesau uscate.
Dintrecelecirnoase (Fig.4.34),mai frecventesunt drupa(endocarpul
sclerificat,numits6mbure,protejeaze simanla- la Prunus)9i baca(pericarpul
in intregimecirnos, cu una sau mai multe seminle- la Ligustrum,Ribesl.
La castanulpoicescfructul,de asemeneacdrnos,este o capsulddrupacee
care la maturitatese deschideIn mai multe valve.
Fructeleuscatepolfi indehiscente gi dehiscente(Fig.4.35).Dintrecele
indehiscente, maifrecventesunt achenalpericarpu I membranossautemnos
nu este concrescutcu s6manla- ghinda la Q,uercus, jirul la Fagusetc.),
cariopsa(pericarpuleste sublire,concrescutcu tegumentulsemintei- la
Gramineaelgi samara (pericarpuleste l6lit formAnd o aripi pentru
diseminare- la Fraxinus,Ulmus etc.I.La genuI Acer fructul esleo disamard,
Fructeleuscatedehiscenteau ca tipuri principalefolicula (fruct provenit
dintr-ocarpel5,cu dehiscenfape linia de suturi a acesteia),pdstaialfruct
unicarpefardehiscentdupi linia de suturi si nervuramediani - la Robinia,
Colutear,silicva(fruct bicarpelarcu perelefals provenitdin proliferdriale
marginii carpelelor- la Cruciferael,capsulaltruct bi- sau pluricarpelar, cu
dehiscenli valvicidi sau poricidi - la Euonymus,Syringal.

@ffi4
E
Fig. 1.35- FrucE t,sceterachenl la-|a Auercus,b-la Fagus,c-1. Cseinus);samafd(d - le
Fnxinus,e-le Urrrusr,f- disem.rl (le Acef,l,.9 -foliqul! (la Detphinium); pktde (h -t. Robinis,
i - le Coluterr,'l-silicvt (la A/ab,b,tm - silicull (la t.,nrisr,.capsu|d(n - la Euonwus, o- ta S4inga)

148
 FructeJaprovenitedintr-o floare cu ovar pluricarpelarapocarpsunt
fructe multiple: poljfolicula (la Spiraeal,poliachenalla Clematisl,polidrupa
(la Bubusletc. (Fig. 4.36).
Fructelela formareaceroraparticip; 9i alte p;4i florale(receptaculul,
inveligulfloral.stilul)suntfrucfefrlse (Fig.436).|l acestea
apa4inpam4 car*ae
ristici rozaceelorpomoidee,
mdceA7a(fa Bosa).pseudodrupa
(la Viburnuml, pseudodrupa
dehiscentd (la Juglansl etc,
Fructelecareprovin dintr-o
intreagi inflorescen|5sunt 4.
fructe compuse lla Platanus,
Morus.Macluraetc.)(Fig.4.36).
Fructeleindeplinescun rol
biologic important in proteja-
rea, diseminarea si crearea
condiliilor favorabilede germi-
nare a semintelor.
in funclie de agenlii care
parti cipi la rdspendirea
fructelor mature, deosebim
planle anemochore (disemi-
nare prin vdntl, zoochore Fig, 1,36 - Ffucte multiple fel.e Fi compuse:
(diseminare prin animalel gi polifoliculf (a - la Spiraea,b - la Helleborus); c - r,oli-
Echenf (fa Clerrrtis,r, d - poamt lla Melus): e - frag|
hidrochore (diseminare cu
lla Frcge a); f - mlceagd lla Rose);g - fruct compus
ajutorulapei),Plantelecu fructe lla Platenus) $i h - fruct qompus {la Molust
adaptate pentru a ru ncarea
seminJefor la distanldsenumescautochore. Omula contribuitla rispAndirea
unor fnrcteli seminle.Astfel,au fost introdusein Europaun numir mare
de plantede culturi (porumbul.cartoful,alunelede pamant,tutunul etc.),
precumgi o seriede buruieniplgubiloare lErigeroncanadensis,Amaranthus
albus, Galinsoga parviflora. Cuscuta€p. etc.).
H, Morfologia gelminaliei semintelor
Seminleleajunsela maturitatetrec printr-operioadi de viald latenti,
dupi depegireacireia pot germina daci gisesc conditii favorabile de
umiditate,lemperatureFi oxigen.
Sub raport morfologic,germinaliaseminleicuprindeo succesiunede
transformdricare se desfigoari cu continuitate.Astfel, in contact cu apa,
sAmanlaseimbibAti tegumentulcrapi. Embrionulincepesecreasci,folosind
substanlede rezerv5.La inceputiese radiculagi se ?nfigein sol, apoi tulpinila
cu muguragulcare se desfacegi se formeazi primele frunze asimilatoare.
Plantulaastfel constituiti trece de la nutrilia heterotrofi (din substantelede
rezerve) la nutriliaautotrofa.Launeleplante(tei,fagetc.)in timpulgerminaliei
are loc o cretterea axului hipocotil,iar ca urmarecotiledoaneleies deasupra
sofului,inverzescgi seruesclafotosintezao scurti perioadi de timp (9erminatie
epigeel, b monocotiledonategi la unele dicotiledonate(stejar,nuc, castin
s6fbatic etc,l cotiledoanelerimin in sol lgerminalie hipogeel.

1itg
 -I

Partea a ll-a

SISTEMATICA
PLANTELOR

C.pi t olul V

NOTIUNI INTRODUCTIVE
.

Botanicasistematicdsau taxonomia are ca preocuparedelimitarea9i

descriereaspeciilor de plante, pe baza aseminirilor 9i inrudirii dintre ele,
precum 9i r:16nduirea lorintr-un sistemnatural,filogenetic.Ordineanaturald
oglindeste t!'ecereaprogresivSde la formele simple la cele complexe 9i
descendenlalor unele din altele.
Degi una din cele mai vechi ramuri ale biologiei, sistematicaeste
mereu actua16prin problematicd9i orientare9i prin reinnoireapermanente
a metodologiei de cercetare.In prezent se dezvolti alSturi de fiziologie,
biochimie, ecologie etc., avdnd un aport deosebit in modernizarea 9i
innoirea concepliilor biologice.
Sistematicaevidenliazdordineaexistenti in lr,rmea plantelor,determini
9i delimiteazd precis speciile cu care se lucreazi in alte domenii (fiziologie,
genetici, ecologie etc.).Sistematicieniimai descoperi incd specii noi, pe
care le descriugi le incadreaziin sistemul natural de clasificare.in aceiagi
tirnp, si stenraticaare merilul de a fi ccntribuit la impunerea in biologie
a modului de gindire populalionist.

UNITiTITAXONOMICE,
NOMENCLATURi
Unitateabiologicdgi taxonomicAfundamentaldeste specia,cu existenlA
reald in natu16,fiind rezultatul unui indelungat proces de evolulie.
Specia este constituiti dintr-o grupare de indivizi interfecunzi,
asemdndtoriprin caracterelemodologice gi insugirilefiziologice,cu aceeagi
ereditatggi mod de via!6 9i cu arie geografici determinate.
Continuiul no]iunii de speciea variat in decursultimpului, concepliile
despreaceastdunitatefundamentalSevolu6ndparalelcu dezvoltareabiologiei.

150
\..{-
 ast;zi
in trei sensuri diferne:bxon,
]::I"Ji,,9:,
clleoorie.g nivelT-":,-:_":l_"-j:t:jit
de orsanizare. {B o t n a r i' ;;, ' ;;;;;"Sil;'i;
esteo unitate sistematice concr.era, ocupand '-' r" vl'verq vo i"Jl?
rc^un
o anumit; pozilieln clasificarea
: o-" p'i
j^ r_ -
-T":i: "u naJiofil;i ; i" !J";i:';"i:iJ:1?'T;
,araihi^;
i J:l : if :i-'^n',
^-+^^^
astfel o abstractizarea speciilor c"
)r.cor.lcr9te. i,,i',1^:;;,'::_1-'
Sub v' uqrrr'-Psurr'r,
rapoftul organizirii
rrrnq
.' l rr rrrdrertel
vii
v ii, s-h^^i^ ""."r"
pec ia r ep re z i n t6 u n a n u t,,t n tv e l de materiei
organi zare a vi eti i , o formi de
,migcare
y r ie^. , a hi^r ^^ i ^ ,
biologici,
Orincipale alespecie.i
s.untobiectivifatea (detimitarea precisi)
^, -_t:l::tyr',"cea dintai rezu.ltAnd
9t constanla, din faptul c6 fiecare individ
'"iiniru"tprr"" poate fi
atribuit unei specii,iar cea de a.doua oil
i"pirr to"
numai in cadrulspeciei,caracterele trarsmilandu-seta urmagiin decursul "."
mai multorgeneralii. prin urmarespeciile, unelefali J"llt"tu, suntizolate
reproductiv,.fiin d astfel asiguratdneta lor delimitare.
renrru denumireaspeci_ei.se-.folosegte nomenclatura
introdusi de L i n n 6 'fi753): fiecarespeciepo;;;';;;r." binari, gtiinlifici,
doi termeni,primutindicandd"nu;i;;'s*;t;;-;;;J formar din
epitetufspecific..,Astfel, te_at doitea fiind
fagulse numegteFagussyrvatica. Aceasta nomencrature
este generaladoptati, atat in tucrd;ileU6tanice;
apticativ.Fiecirei specii i se adaugd ;;;, Ftiinlificcat ,i
autorufui care a descris-olFagus sylvatic.a;; i"i;j sau prescurtatat
";;;1"
L., Fagui;rienfalrs Lipsky).
In mod practic,in sistematicise deosebesc gi
apa4in uneia sau alteia dintre specii.Ou, inAiuizil indivizicare
"Ji""r.ino""
uili specii
perfectidenticiintre ei, ci prezinGunele nu sunt
u"ri"yiirnol.-"truct, rute,c""" c,
a permis delimitarea unor unitili intru"p""ifil",
geograficdcareincrudetoate popuialiire Ji"r""," sau rasa
aintoo "
speciei,prezentando seriede caracteredistincte"nu,niii'-panea arearurui
subspeciaeste singura unitate.intraspe"ifi"j laupi rnii sistematicieni,
varietateacare se deosebeste.despecia taxonomice),
"u-l"fo"re
;r;;p;".;;;pici prin unele
insugiri morfologice ca pirozitate, forma "rifrunzeior etc.
culturS poart; numele de rvarietateade
fo.,,,
-cultiuatr,,D ,niiaiea suooroonati
varietilii deosebindu-seprin unele caracterede ""i"mai mici importanli.
Unitilile taxonomicesuoerioarespecieisedelimiteazd
oazagradului
1^._1i"_": i.,'" itate. dintre grupete de taxoni (unir;!i iede ctasificare)
componente.6enul cuprindespeciiinrudite (euercui,iobur,
Q, cerrisg.a.l,Genurilecu mai_multe a. petraea,
spe"fi p1ce l|enul euercus),
iar celeformatedintr-osinou ", "'t-p"lr,'t
speciaor,iJ!).;;;;,"';:,;'j#;":i;:11"ff
l"',io;fi jffi:
Jfl:?;],.""fr
Fagaceae
cu genurileeuercus-,
Fagus,Castaiiai.frl"rn"il'Lrniriei
celortatte unitelise exprimain riiua bi;; ca gi al
;i;" ;;;;;za aoausandra
I?3j:,::-l""rTirii senutuiterminalia_ F"gi;aeJiamitiite cu un
slngur gen suntmonotipice lt.am.. ""."i
Ginkgoaceau,l.
asemin6toare 6raiiui'grupeazefamilii
intreete(ord. Fagales-*tl"r"ir.J'oi" ii# Fagaceae
Betulaceael. Numete gi f am.
ordinutui poartisufixul_aW tf"i)Lil. ct"sacuprinde
m€i mutteordine_ apropiate..
Denumirea
T_"],:i, -atae,
'opstda, (la "f"J"fpr"iinF terminalia
-phyceae
alge) Si -mycetes (ta ciup!rci).
maimuttectaseinr"liit,rii.g"""ti"] oliiiriJl" lncrengdtura
(filum)reune{.e
in"rungaturii
poartdterminalia phyta (de
- exemptu Citorophyta_-aile vezil.

151
 =I

CLASIRCAREAPLANTELOR
Unadintrebarcinileprincipalealetaxonomieiesteclasificarea (gruparea)
speciilorin taxoni superioride diversegrade,intr-un sistem cuprinz;tor,
pe b-azainrudirii reale dintre plante gi a legaturilorlor filogenetice.
ln decursultimpului, s-au elaboratnumeroasesistemede ctasificare
a regnuluivegetal.La inceputau fost luatein considerareun numir redus
de caracteremorfologice,realizAndu-sesistemeartificialede clasificare.Cel
mai importantsistemartificialde clasificarea fost intocmit de L i n n 6
(1735, 1753),avdnd la bazi alcAtuireaandroceuluigi raportul seu cu
gineceul.Potrivit acestuisistem,spre exempluin clasaDiandriaau fosl
incluseplantecu doui staminein floare,care insi sunt mult indepertate
s|'fb raport fifogenetic lSyringa vulgaris - liliacul, Veronica -
,oparlila,
Anthoxantum- vilelarul),Cu toate deficienlelesale, sistemul llnnean a
u9ural mult studiul plantelor,prin simplitateasa gi prin folosirea
nomenclaturiibinare,de aceeagi-a cattigat, chiar de la inceput, o mare
popularitate.
in anul 1759,BernardJussieu realizeazd in mod practic,in gridina
palatuluiTrianondin Paris,un sistemnatural,incepind cu planteleinferioare
(talofite)ti terminandcu cele superioare(angiosperme), format din 65 de
ordine, grupateintr-o succesiunefireascS,in mod evolutiv.Acest sistem
a fo$ ficut cunoscutprin publicaremai tAniu (A. L. J u s s i e u, 17g9).
Sistemulnatural de clasificarea plantelor s-a perfeclionatin decursul
timpului prin aportulunui insemnatnumdr de sistemaiicient.
Dintre biologii rom6ni, contribulii taxonomice valoroase au adus
D. Gr ecescu, D. B rdndz6 , A l. B o rz a , l, p ro d dn,
Ny6r6dy, A l. B eldie, l. Mo ra riu etc.
La stabilirealegiturilor dintre diferili taxoni, pe l6ng6 metoda
m orfologici-comparative, s-au aplicat gi alte metode (anatomice,
embriologici,geografic;,hibridologici,serologici,biochimici,fiziologici,
ecologicSti genetic;),
Regnulvegetal,corespunzetor celor doui tipuri structuralede celule,
cuprinde doui mari grupe de plante: procariote Fi eucariote.
Degiintreacestedoui tipuri de orgahizare existi o marediscontinuitate
evolutivS,se evidenliaziti unelecaracteristici comune,ceeace a condus
la ideea ci ele s-au separatintr-un anumit moment al evoluliei prin
mecanismelnci neelucidate pe deplin,Agacum s-aa ritat, la perfeclionarea
celulei eucariotese pare ce au avut un rol important unele evenimente
endosimbiotice;
 C!p itotu lVt

PROCARIOTA

6.1. iNCRENGATURABACTERIoPHYTA(BACTERII}
Bacteriile sunt organisme unicelulare sau grupate in colonii,
firi
nucleu rralizat,in maioritate heterotrofesaprofite sau parazite.
.individ Au
dimensiuni nrici, cuprinse obignuit intre 0,5 $t 10 um.
Forma bacteriiloreste controlatd genetic, de aceea potimorfismul
la
aceeagispecie este relativ limitat. Sub aspect morfologic pot fi (Fig.
6.1):
sferice (cocil, solitare (coci simpli) sau grupate doui pan; la
mai multe
impreuni (diplococi,triplococi,tetraccci,

n^%"o
"::::!,':;
i""j["',":"1111'ii?l;11""11]' (d O
q& e e"
(dipfobacili,streptobacili
etc.l; spiralate O ff^& &

iii,?!!1'!;hi'{,11
1il:.;fi#?il;
sau elicoidale,asemdnitoareul

s3H,oa m', #-
nlamentoase,r"",il"'liXilJi "qettd"qr6oq,-
tspirochefit;
lanl de celule,inconjuratede o teaci. La

ii
i1T!'J: :ltf,T"i1l?Tjff r00"
i:!11:"i;J -s>4
a:-"'N
;:ffi;iiH?i';TiJ$::JxilT:,1'ff:
o'"'1T::;i':'X?ezinta _u^r
/V)
o srrucrura ir' d
complexi, celula lor fiind format5 din
perete celular gi proloplast lFig.6.2l.
Peretelecelular conste mai adesea dintr-o
singuri macr'omoleculd u riasi, reticulati,
in formd de sac (,,sacculus,'\, din c\
peptidoglucanu.lnumit mureinA(polimer
al acidului N-acetilmuraminic si al N- g
acetilglucozamineila care se leagdlanturi
scurte de tetra- gi pentapeptide). Fig. 6.1 - Tjpuri de bectetii: a coci:
-
Polimerul mureinic asigurA reztstenta b- diplococi;c -tetracoci;d -streptococt;
e - stafilococij f - sarcina; 9 - bacili;
mecanici a peretelui celular si se h - diplobacili;i-bacterii fitemehtoasej
intAlnegte exclusiv la procariote. I-vibrioni;m-spirili
La bacteriilegram-pozitive(celecare relin in peretecolorantulanilini),
peretelecu grosimi de 15-80nm este arcdtuit numai dintr-o
macromorecure
de peptidoglucan. La bacteriile gram_negative (care nu retin
in perete
colorantul anilini) peretele peptidoglucanic, gros de cca
lO nm, mai

tc5
 I

cu prinde 9i un strat
adilional din lipopo li-
zaharide. P ro p rietelile
adezive ale u nor bacterii
sunt datorateprezenleiunui
invelip de fibre incAlcite
din polizaharide, numit
glicocalix,
La exteriorul perete-
lui celularal u nor bacterii,
Fig. A2 - structu@ unei celule bacteriene: c - capsuli; protoplastulgenereazdun
p.c - peretecelular;m.p - membrentrplasm.ticl; f - flagel; inveliggelatinosdin poli-
m - mezozomj p - corpusculi polifosfatici; p.g - piclturi
zaharide Fi polipeptide
de grtsime; r - ribozomi; n - nucleoid
numit ,,capsuld".
Protoplasmaeste constituiti din citoplasmdii aparatulnuclear(nu-
cleoid).Citoplasma estedelimitatdde peretelecelularprintr-omembrana
plasmatici(plasmalemd) 9i cuprinderibozomi(constanta de sedimentare
70 Sl, mezozomi(sistemde membrane)etc.,incadrand9i diverseincluziuni
gi vacuole.Mezozomiiseconstituieprin invaginirialemembraneiplasmatice
9i servescca suprafelede dispunerea enzimelor,separanddiferitefunclii
enzimatice alecelulei.La bacteriile autotrofe, unelepodiuniale sistemului
de membrane,tubuloasesau veziculare, sunt analoagetilacoidelorde la
eucariote,intrucatsunt purtitoarede pigmenfiasimilatori(bacterio-clorofili
gi carotinoizi),constituindu-sein a$a-numitulaparatplastidial,
Aparatulnuclear(nucleoidul)estereprezentat printr-omolecul;circulara
de ADN dublucatenar,localizatein nucleoplasma,gi este lipsit de ?nvelig
nuclear.La unele bacteriipot existamai mulli nucleoizi(2-4).In afari de
acegtiase.gdsescln celula bacterianeti alte macromoleculecircularede
ADN, cu replicalieindependent6,care reprezinti plasmidele.
Ca structuriextraparietale unelegenuride bacteriiprezintdflageli(cilil,
caresunt flexibili.fragili,de mirimi diferite(fiecarede catevaori mai lung
dec6tcelula),indeplinindrol in locomofie,ii pilr,similariflagelilor,dar mai
scurli, rigizi,subliri 9i dispugiuniform,care ajutSla fixareabacteriilorpe
substrat9i la schimbulde materialgeneticprin conjugare.
Numirul cililorca s-idispozilialor sunt de asemenea diferite(Fig.6.3);
bacteriilemonotricheau un singurcil la unul din poli, cele amfitricheca|e
unuf la fiecarepol, cele lofotrichecate un smoc de cili la una sau ambele
entremitifi afe ceiulei,iar cele peritricheau cili pe toat; suprafalacelulei,
Bacteriifefdrd cili latriche)sunt imobile, ele se deplaseazepasiv, purtate
de agenliiexternidin mediu.
Modul principalde inmullire la bacteriieste bipartilia(sciziparitatea)
realizati prin fisiunea (despicarea) celulei in doui celule fiice. Procesul
urmeazScregteriicelulei 9i se realizeazd prin proeminareaspre interior a
plasmalemei9i a peretuluicelular.Pe parcursulbipartiliei,aparatulnuclear
(moleculade ADN -dublucatenar), atagatprintr-unmezozomde membrana
 t
plasmatice, se reduplice in dou6 molecule identice de ADN, printre
care
Tnainteazdseptul format din plasmalemd
9i peretele cetutar. in tnai
datorite septului ce se formeazd rezulti dou6 celule fiice, fiecare cu
material
genetic identic (Fig. 6.4). Bacteriile la care peretele nou
format nu este
complet despicat rim6n ?mpreun6 realiz6ndfilamente sau mase de
celule.
Astfel de forme de agregare mai pot rezulta gi prin menrinerea
celulelor
intr-o capsulS gelatinoas5 comund lzoogleel. Multiplicarea la bacterii
are
loc cu viteza impresionanti. dar inmullirea lor excesivi este limitatd
de
factorii mediului. La unele bacterii se int6tnesc fenomene de schimb
de
material genetic intre celule (parasexualitate), care se realizeazi
orin
conjugare, prin transduclie mijlociti de bactereofagi prin trun"toi.!.r.
""u

m. p

ilv##
ob
Fig, 6.3 - npu de bEcterii ftagetete: Fig. 6.1- Bipaftilia l. bacteii: p,c -petete
a - monolriche; b- amfitriche; c - lofotrichej cetutar; m.p - membranA plasmatic!;
d - pe.itriche n - hucleoid
ln cond!|ii neprielnice, unii bacili sporuleazdform6nd endospori, pdn
diminuardaapei liberedin protoplast,i individualizarea la periferiaacestuia l:l
a unui ?nvelig rezistent; intre peretele celular gi pereiele sporului i:
se
acumuleaz; un lichid hialin.in condilii prielnice.sporii tr"" pnn germinare
la vial5 activi sub formi celulari. Capacitateade supravielutre
a sporilor
se poate menline o perioadi foarte indelungatd, unii spori germineazi
dup6 decenii sau secole de existenld in conOilii nefavoiabile.
fin6nd cont de activitateametabolic69i particularitdfilelor biochimice,
se disting doui mari grupe de bacterii: Archaebacteria gi Eubacteria.

ARCHAEBACTERIA
Se intSlnesc mai ales in locuri care amintesc habitatele din
fazele
ale evoluliei scoa4ei terestre. Suni foarte diverse sub raport
!-tyrii.
metabolic ai chiar morforogic,avand insi unere caracteristici
biochimice
ti genetice asem6nitoare: pereli cerurarif6ri mureini, o anumitd secvente
a ARN, mem brane plasmatice cu compozitia lipidici specific5,
l,p;;
recombinirii genetice $.a.
Dintre arhebacterii unele sunt metanogenice, rispandite in addncurile
oceanelor,in mlagtini, ln traiectul digestiv al rumeg6toarelorunde
inlesnesc
digestia celulozei. Existi bacterii metanogenicecare produc metan
din CO.
 I

gi Hr. Tot din acest grup fac parle bacteriile halofile, care se dezvolti ln
statiunicu excesde s6ruri(cum esteHalobacteriumhalobiuml;i prezinti
pigmentulrodopsina, prin intermediulcSruiacapteaziluminarealizand o
fototrofie caracteristici, precum 9i bacteriile termofile, cele mai multe
sulfuroase,care se inldlnesc?n apele izvoarelormineralecu temperaturi
de 70-105'C.
EUBACTERIA
Sunt cele mai numeroase gi foarte diverse, distingdndu-se mai multe
linii evolutive. Prezint; de asemenea nutrilie diferite. Cele mai multe sunt
lipsite de pigmenli asimilatori, heterotrofe saprofite sau parazite.
Saorofitismul la eubacterii imbrac5 forme variate. Unele elaboreazi
enzime cu a.lutorul cirora descompun materia organici prin fermentalie
lbacterii de fermentalie - Acetobacter aceti, Bacillus amylobacter elc.l,
aftele transforme substanlele proteice in COr, amoniac A,a, (bacterii de
putrefacfie - Bacillus putrificus), o alt6 categorie secreta ti elimine anumite
substanle colorate sau pigmenli (bacterii cromogene - Micrococcus
prodigiosus - coloreazi laptele ti p6inea in rogul, bacteriile fotogene
produc prin activitatea lor lumini lMicrococcus phosphoreusl.
Bacteriile parazite se dezvolti in organisme vii {plante 9i animale},
provoc6nd boli. La plantele lernnoasese int6lnesc numeroase boli cauzate
de bacterii (bacterioze), care se manifeste sub forma unor cancere
lPseudomonas savastanoil, putregaiuri, decolordri, necroze etc.
Bacteriile a utotrofe pot fi chi m i ot rofe, producindu-gi energia necesara
sintezefor prin reaclii chimice de oxidare (bacterii nitrificante, sulfuroase,
feruginoase elc,l, sau fototrofe, care datorite pigmenlilor asim ilatori folosesc
energia solari pentru sinteza substantelor organice din dioxid de carbon
pi HrS (Ihiocystri Cromatium etc.l.
Sunt gi bacterii simbiotice care formeazi nodozitbli pe r6dicinile
leguminoaselor ti au capacitalea de a fixa azotul liber atmosferic (8hizo-
bium leguminosaruml.
Unele bacteriiigi procuri oxigenul necesarmetabolism ului din
ce le produc,
atmosfere, acesteasunt aerobe, altele din descompunerile
fiind anaerobe.
MICOPLASME
Suntcelemai mici organismeunicelulare (diametrullor poatefi mai mic
decat0,1 Fm),constituitedintr-omembrani plasnfaticiperiferici9i conlinut
protoplasmatic carecuprindeproteinesolubile,ARN,ADN,ribozomi,glucide
gi lipide. Prezintdun polimorfismaccentual,fiind descriseforme sferice,
ovoidegi filamentoase. Micoplasmeleau fost identificatemai intAica agenli
patogenila animale,ulteriorsemnalAndu-se9i in celulele ca parazite
plantelor.
sau saprofite.in cazulplantelorvascularese localizeazimai ales in floem,
la nivelulvaselorliberiene,putandmigra prin porii pl6cilorciuruite.Astfel,
la speciilede ulm a fost descrisi boala onecrozafloemului" cauzatede
micoplasmegi transmisi plantelorsAnAtoase prin insecte gi altoire.

1E6
 !

VIRUSURI

Reprezintdforme de viali acelulare,incapabile de multiplicare prin

diviziune,lipsite de echipamentenzimatic,deci fird rhetabolismpropriu,
obligate la un parazitism absolut. Sunt considerateentitili infeclioase
patogene (nu forme de viald in sens uzual),capabile de reproduceresgb
controlul propriului lor genom, dar prelu6nd aparatulde sintezdal celulei
infectate.
Cercetirile electrono-microscopice au elucidat structura virusurilor.
Acesteapot pre?entaforme variate: icosaedric6(forma cea mai rdsp6ndit6).
sferici, prismatic6,filamentoasS,cilindricS,cubicd, ac cu gdm6lie etc., iar
dimensiunile sunt cuprinse intre I Fi 250 nm. In structura lor se distinge
o zond centrald,genomul viral, tormate dintr-o moleculd de acid nucleic
(ADN sau ARN), mono- sau bicatsnard,linia16sau circulari, acoperitdde
o capsidd alc;tuit6 dintr-un singur strat de molecule proteice identice,
a;ezatein mod ordonat, sau din mai mulie straturi concentrice.Unitifile
proteice de structura poarte numele de capsomere.Capsida gi genomul
viraf constituie nucleocapsida.Unele virusuri mai complexe prezintdspre
exterior inci un lnvelig de naturAproteic; sau lipoproteicd,numit pepio6.,
format din pepl omere (Fig. 6.5). inveligurile proteice sau lipoproteice
determin6 suprafeJelela care un anumit virus va adera 9i protejeazi
genomul pe parcursultrecerii virusului de la o gazdd la alta.

Fig. 6.5 - Structu@ virusulilo. (scheme)i A - virus icosaedric nudj B - virus icosaedric cu peplos;
C - virus helical nud; D . virus helical vtrzutr'n spaliu

Virusurile se multiplici numai in interiorul celulelor vii-gazd5, prin

biosintezamai intai a genomului viral 9i apoi a inveligurilorexierioare.
Acidul nucleic viral, prin informalia ce o conline, dirijeazi biosinteza
(formareaproteinelordin structuraproprie, a unor proteine care regleazi
activit;lile metabolice ale celulei infectateetc.), asigurandu-sireplicarea.
Virusurileau o large rispindire in nature,producand boli numite viroze.
In privinla clasific6riiaceslor forme de viali nu existe ?nci o conceptie
unitarS.S-a incercat (H o lm e s, 1939)introducereanomenclaturii binare
(exempfu Acrogenus nbrb - virusul agrigului, Amphorophora rubi - virusul
 zmeurului etc.), de asemenease mai numesc virusurile dupA planta gazdd
parazitatS,insoli€ de un numir de ordine (Ribes virus _ 1, Rubus
viruls_ ll,
Mai mult acreditatd este clasificarea realizati pe baza unor criterii
morfologice, biochimice 9i fiziologice ale gazdei parazitate.
Virusurile se incadreazd in ordinul Virales cu trei subordine:
.. Subordinul Phytophagineae lvirusurile plantelor). Sunt mai ales
ribovirusuri (genom viral ARN), care produc fitoviroze.
Subordinul Zoophagineae lvirusurile animaletor). Cuorinde
adenovarusuri(genom viral A DN), care paraziteaz6animalele
(poli omielila,turbarea, g ripa erc.1. 9i omul
Su bord i nu I Phagin eae (virusuri bacteriofage).Grupeazi adenovirusuri
adaptate la parazitismin celulele bacteriene,pe care le distrug prin lizi.
Viroizii,cei mai mici agenli infecliogi cunosculi, sunt constituili numai
.. .
dintr-o moleculdde ARN monocatenar,lipsindu-leinveligurileproteicesau
lipoproteice.Ei nu prezinti cod genetic pentru sinlezade proteine,ci doar
pentru ARN 9i au fost izolali numai din celule ale plantelor.Se presupune
ca ace9tragenti actioneazdin celula gazde prin interferentalor cu genele
reglatoare ale acesteia.
Qrigine. Unii biologi susJin descendenla directi a virusurilor dintr_un
protovirus,alfii considerdcd virusurile actualeprovin din microorganisme
celularecare au suferit o evolutie regresivi, ca urmare a parazitismului
lor
accentuat. Existd gi p6reri potrivit c5rora aceste forme de viali au
la
originea ior un genom celular,poate chiar un cromozom care ajungand
in citoplasmd a dobandit capacitateade a se reproduce.

6.?, INCRENGATURA CYANoPHYTA (ALGE ALBASTRE-VERZI,

ctANoBACTERIt)
Formeazd o grupd destul de omogend, care se aseamini cu
bacteriile,indeosebi cu cele gram-negative,nu numai prin organizarea
celulari de tip procariot, ci
9i prin structura peretelui celular. De
asem enea, existd forme de trecere intre cianofite si bacteriile gram-
negative, unele genuri fiind disputate sub raportul apartenentei lor.
Totugi, algele albastre-verzise individualizeazi iestul de clar de bacterii,
constituind o unitate bine conturat; prin: ARN ribozomal caracteristic
(1.6s), ppg2gnlsclorofilei aca pigment asimilator (gi
nu bacterioclorofila),
eliberareade oxigen in fotosintezi 9i mirimea celulelor {de 5_10 ori mai
mari decit cele bacteriene).
Algele albastre-verzisunl organisme unicelulare (sferice, alungite
etc.) autotrofe, in cazuri rare heterotrofe,solitare sau grupate in colonii
(cenobii) de diferite forme (filamentoase, lamelare,-globulou""
.t".1,
dispuse adeseaintr-o teaci sau mas6 gelatinoasi. Au riare amplitudine
ecologice, fiind risp6ndite in sol, pe stanci. pe scoa4a arborilor, in ape
reci gi termale (pini la 8O"C),in ape dulci gi sirate etc. Lipsesc in apele
acide, unde abundS mai adesea alge eucariote. in apele marine gi
dulcicole participi la formarea planctonului. Cend conditiile de mediu

158
 devrn extreme sub raport termic gi al oxigenerii, se ridicd
la suprafala
apei, ag lom erand u-seJn mase abundente ce determini
(Marea Rogie iti datoreazi curoarea cianobacteriei ,,inflorirea,, apei
ie curoare ro,sie
numitd Trichodesmium ).
La unele forme cenobiale, pe 16ngi celulele normale, se
int6lnesc
cefu.fe mai mari, cu perete.le.celulozic ingrogat, numite
heterociste,
implicate in fixarea azotului liber molecular (i\_i.
Ca gi la bacterii, celula..algelor albaslre-ve'rziprezinti
un perele
celular ti un protoplast fdri nucleu diferenfiat morfologic. peretele
consti din mureini, la exterior gisindu_se o teac6 gelatinoas6
cu
structurS fibrilarA alc6tuit6 din aminoacizi, acizi gragi
9i polizaharide.
De altfel, aga cum s-a mai aritat, ultrastructura
iereteiui celular este
similari celei de la bacteriile gram-negative.
Protopfastul prezint6 doui
cen,t.roplasma,- .zone: cromatoplasma ta exterior gi
fi rd la interior. Cromatoplasma cuprinde mai
.pigmenli,
multe straturi de lamele endomembranice (tilacoide)
dispugi pigmen!i clorofilieni (clorofila a
in care sunt l
9i carotinoizii) Si ribozomii
dispersali. Pigmenlii ficobilini nina ,i ficoeritrina) sunt tocalizali
.(ficocia
ca la afgele rogii in corpuscuri numili f ico'birizom
-s-i i, ca re sunt orstribuifi
unifor m in masa cromatoplasmei.printre tilacoide se int6lnesc
particul!
de g.lucanasemindtor glicogenului gi inrudit cu amidonut
floridian al
algelor rogii, ca 9i cianoficini
9i volutini. Centroplasma cuprinde
elemente granulare, filamentoase ori reticulate formate
clin ADN,
constituind aparatuI . cromatinian, echivalentul nucleului (Fig.
6,6).
Cianobacteriilesunt lipsite de cili, fiind astfel imobile,
... unete forme
filamentoasepot prezentamigciri in jurulaxului longitudinal
al coloniei.

(@
/@) B

Fig. 6.6 - Celule de atge Fig, 67 - Ttpuri de alge elbestre-veni: A - Nost@ commune _
albestre-verzi cu aparct fifament cu patru heter@iste- g - Riwl.de - colonii filamentoase;
cromatidian in rclee (A) ji C - Cylindbspermum - colohie cu akinet gi heterocist la baz;
.elule in diviziunea lB) fifamentufui; D - Oscillatoda _ capet de filament

159
datorateextruzieide mucilagiuprin porii perelilorcelulari,asociatecu
unde contractileintr-unul din straturilepereteldi.
inmullireaalgeloralbaslrese realizeaz6 prin sciziparitateFormele
fifamentoasese pot inmulti gi prin hormogoane, porliuni de filament
ce se desprind la nivelul unui heterocist, dupi care refac o noui
colonie.Pentru supraviefuirea pe parcursul perioadelor nefavorabile,
unelecianobacterii formeazdspori numili
rezistenli, akineli(Fig'6.7 C),
celule mari ce prezinti un invelig mai gros 9i rezistent
Unele alge albastrepot fi simbionti autotrofi, parteneriai altor
organisme:spongieri,oomicete (cu care formeazi licheni), diferite
grupe de plante etc.
O algd afbastri mai frecvente este Nosfoc commune (cleiul
pementului- Fig.6.7A), lnt6lniti in locuricu vegetalies;rac;, pe soluri
golage.Se prezinti sub forma unor giraguride celulesferice,inglobate
intr-o masi gelatinoasi comune, la usciciune cu aspect de crusta'
Oscillatoriasp. {FiS.6,7 D) vegeteaziin ape dulci, in sere,pe pim6nt
umed, speciileei formSndcolonii filamentoase,ce realizeazimigciri
circularein jurul axului longitudinal.
Origine,Filogenie.Sunt organismeprimitive,descinz3nd,ca 9i
cu careau multeasemdniri,din forme de vial6 acelulare.
bacteriile, Au
vechime mare, datand din Precambian. Astfel, straturilecalcaroase
numitestromatolite, careau o continuitategeologicede cca2,7miliarde
ani,s-auformatprin fixareacoloniilorde algealbastre'verzi in sedimente
calcaroase.in prezent, asemenea stromatolite iau na9tere numai in
puline locuri cu climat cald gi secetos,cum este vestul Australiei.
Abundenlalor in formaliunilefosileevidenliazici astfelde condilii de
mediu predominauin trecut, cand cianobacteriileau indeplinit rol
importantin cre$tereapropo4ieide oxigen liber in atmosferaplanetei
din acea perioad6.
Faptulci sub raPortbiochimiccianobacteriile sunt asemAnitoare
mai ales cloroplastelor algelor rogii a condus la ipoteza ce rodofitele
au luat nasterein urma unor evenimentesimbiotice,algele albastre-
verzi indeplinindfunclia parteneruluiautotrof.

160
 CA P I T O L U L V II

EUCARIOTA

7.1, iNCRENGATURA
EUGLENoPHYIA(FLAGEISTE
VERZII
Cuprindeplanteunicelulareprev;zutecu flagelipentrutocomolie.Din
cele t[0 de genuri cunoscute,doar o treime sunt autotrofe,restul fiind
heterotrofe.Celula lor este de tip eucariot.
Num9f9increngdturiiprovine de la Eugtena,un gen comun, intalnit
-in.apedulci, mai alesprin billi gi prin locuri-bogate -substanle
in organice,
utilizat adesea la cercetiri de
biologiecelularS in laboraloare.
Una
dintrespeciilemai frecventintilnite
esle Euglenaviridjs (Fig.7.1).Are
formi a lungiti, prezentino ra
elcterioro membrandplasmatice,
avando seriede striatiuniproteice
flexibile dispuse helical..Acesre
formaliuni proteiceimpreun6cu
membranaplasmatic6alcituiesc
pelicula- foataeflexibili,permit6nd
modelareaformei in legituri cu .i
locomolia.La polul anterior:intr-o -
adancituri numile citostom(rezer-
vor, ampuld) se afl6 doi flageli,
printi pe c6teun corpusculbazal
(blefaroplast),Unul dintre flageli
este lung, prevdzutcu perigorifini
fl servegtela locomolie, pe cand
celSlalt este foarte scurt Fi ne-
emergent.
Fig,7.1 -Euglen. vindis: A -organizare generall;
Protoplastul cuprinde un B det€liu; a pelicultrj b - nucleu; c - cloroplaste;
nucleu de formi sferic6,cloro- p -- pirenoizi;- d - mitocondrii; e - citoslomj
plaste (cromatofori)cu clorofile lr - ffagef; 12. tlagel neemergeht;g - stigma;
a 9i b gi carotinoizi,granule cte h - organitfotoreceptot i-vacuote; i- pafamilum;
k - corpuscul bazal
paramilum (produs de rezervd
intafnit numai la acestgrup de plante)stigmdgi fotoreceptor(organitede
orientare a migcdriifafi de lumini), vacuole pulsatile gi digestive. La
intunericse poatenulri heterotrof(saprofitic), inglob6ndhran6prin osmozi
din mediu.

161
 I

. inmullirea se face prin diviziune (mitoze) in sens longitudinal. in

condilii de via!5 neprielnice,eugleneletrec intr-o stare latenti prin inchistare.
Origine. Filogenie.Flagelateleverzi i9i au originea in protofite, evolu6nd
paralel cu procariotele. Au leg;turi de inrudire cu alte gruPe de flagelate
9i cu algele veai. Astfel, asemdnareacontinuiului in pigmenli asimilatori
(clorofila a gi b, carotinoizi) la euglenofite Fi alge verzi a sugerat ipoteza
ci strimogii flagelatelor vezi au devenit autotrofi form6ndu-9i cloroplaste
din al ge verzi cu care inilial se aflau in relalie de simbioze.

7.2. iNCRENGATURAPYRROPHYTA(FLAGELATECAFENIII
Reunegte organisme unicelulare, biflagelate, uniflagelate sau fdri
flageli, solitare sau grupate in colonii, cenobii. Sunt autotrofe, avand
cromatofori galbeni-brunicu clorofili a gi c, xantofil6,carotine,ficopirind etc.
Se inmullesc prin diviziunepe
direclia axului longitudinal,
p rin spori (zoospori sau
aplanospori)9i izogamie sau
chiar anizogamie.
Sunt r5spandite in apa
mirilor, unele specii partici-
odnd in m5suri insemnati la
formarea planctonului, altele
sunt specii de api dulce. In
billi 9i ape murdare abundi
pe alocuri Cryptomonas(Fi9.7.2\;
genuile Peidinium gi Ceratium,
al cdror corp este prevazut cu
pldci calcaroase,au reprezen-
tanli in miri gi ape dulci,
limpezi. ExistS reprezentanli
caretr5iescin lentaculeleu nor
corali cu carerealizeazisimbioze.
Existi unele date care atesta
ci, asem6n6torflagelatelor verzi,
cromatoforiiflagelatelorcafenii
au rezultatin urma unor eveni-
mente simbiotice.

7,3.|NCRENGATURACHRY.
SOPHYTA(FLAGELATEAURII}
in aceast6 increngitu ri
sunt incluse flagelateleauto-
Fig. 7.2 - Flagelate cafenii: A- Cryptomonas: B - Pe di-
nium; C - CeEtium; k - nucleu;c - cloroplaste;s - fari nge;
trofe cu cromatofori de culoare
v _ vacuoltr aurie (gr. chrysos - auriu),

162
 '-t

datoriti prezentei xantofilei,

carotinei gi fucoxantinei care
mascheaz; prin abundenli
clorofilele a gi c. Cuprinde
numeroase organisme, foarte
heterogene sub raport
morfologic. U nii reprezen-
tanli sunt un icelulari solitari
(numeroasegenu ri de dialo-
mee), allii triiesc grupali in
cenobii lDinobryon - Fig. 7.3,
dtn cl. Chrysophyceae, unele
diatomee etc.) ori colonii
palmeloide(indiviziimobili in-
globa.ti intr-o masd gelati-
noasA - Hydrurus - Fig. 7.3, Fig. 7.3 - 1 - Flagelste au i: Dynobrioh) 2 - Hydrurus
din cl. Chrysophyceae).Existd (24 - coloniepalmeloid5;28- po4iuhemdrit6;2C- zoospor)
forme cu structurApolienergidici (celuli voluminoasd cu numerogi nuclei _
Vaucheria- Fig. 7.4, din cl. Xanthophyceae).
lnmullirea se face vegetativ lla Diatomeael, asexuat prin zoospori (la
._
Hydrurus, Vaucheria)9i sexuat prin izogamie (la Diatomeae) sau oogamie
lla Vaucheriagi unele diatomee centrice).

I
I
#
n.f

,
I
r

11
IJ
ffifl
ffi
Fig. 7,1 - Vaucheria sp.: A - plantA cu rizojzi
{o - oogon; s - anteridie;z - sinzoosporin formare);
Fig. 7.5 - Pinnula a viridis: A - privitA
din fa!d;I - privitl lateral;n - hodulcentralj
ts - po4iune de filament cu oogon si anteridie;C - n.l - nodui lateral;r- rafd;o-ornamen-
srn2oospordeasuprazoosporahgelui;D _ anterozoid talre; ep - epitecS; h - hipoteci

toJ
 I

Foarterispindite in apelenoastrede munte,Participandla formarea

pietre. diatomeeledin ordinul
'Pennales, sau fixate pe alge vezi 9i(Fig' sunt
planctonului
lor celuloziceste
cu organizare caracteristici 7.5).Peretele
impregnat cu SiOr,constituit din doud valve (teci),una superioari, epivalva'
gi altainferioare,hipovalva, care se imbuci intre ele la fel cu capacele unei
cutii, ambele ornamentatepe pirfile'lateralecu striuri' De reguli, valva
superioariarenoduligi o crepeturilongitudinali(rafi),prin carecitoplasma
realizeazicomunicareacu exteriorul,determinAnd9i deplasareaactiv6a
celulei.in organizareaprotoplastuluise distinge un nucleu diploid,
cloroplaste(crimatofori),in formi de pl6cisaugranule'de culoaregalbend-
brunie datoriti carotinei,diatomoxantinei9i fucoxantineicare mascheaze
clorofilele.
Prin f;ptul ci la inmulfireaprin diviziunea celulei,dupi separarea
valvelor,fiecarecelulSfiici igi regenereazihipovalva,apar indivizidin ce
in ce mai mici. La acegtiaarc loc eliberareaprotoplastuluidin teci, luand
nagterecate un spor de cre?tere(auxospor),care-cregtela dimensiuni
normale, apoi igi refacecele doui valve. Alteori formarea sporului de
cregtere(numitin acestcaz auxozigotlesteprecedatide-un processexual'
'Frecvent
se intalnesc: Navicula viridis. Diatoma hiemale, Meridion
circulare elc,
in aoelemirilor abundi diatomeedin ordinul Centrales, caracterizate
prin simetrie radiarl lBiddulphia,Cyclotellal,la care inmullirea sexuat'
este mai frecvent o oogamie'
Unii dintre reprezentanliiclaseiChrysophycea€ sunt strans legati de
protozoarelerizopode, deosebindu-sede acestea doar prin prezenla
cloroplastelor. biochimiceale cloroplastelor,
Prin patticularitelile crisofitele
prezint6similitudinicu pirofiteledinoflagelate,iar Pe de pe alt' parte cu
algelebrune.Aseminareacu algelebrune se extinde9i asupra substanlei
dJ rezervi, reprezentatdla ambelegrupe de polizaharidullaminarinalla
crisofiteo formi mai polimerizatl,chrisolaminarina).

7.4, INCRENGATURARHODOPHYTA(ALGERO$III
Algelerogii sunt planterispSnditeaproapeexclusiv.inmiri 9i oceane'
avandialul fiiamentos,lamelarsau diferenliatin cauloid,filoid 9i rizoid'
Prezinti cromatofori(cloroplaste)lamelari,discoidalisau stelali,lipsili de
pirenoizi,de culoarerogiedatorit5ficoeritrineice se afl6alituri de clorofila
a, luteini, carotini 9i ficocianini. Pigmenliificobilini sunt adaptalipentru
atsorblia tuminiivezi 9i albastre-ven i, ce petrundela addncimimari, unde
algele iogii sunt do regule bine rePrezentate. Produsulde asimilalieeste
de floridee(rodamilon)9i anumitesubstanfegrase (piceturide
ulei).in unele celulese acumuleaziiod 9i brom. La unelespecii matrixul
"iidonui
pereteluicelularestebogatin polimerulsulfatatal galactozei, cunoscutsub
numefede agar-agar, utilizatca mediu de Gulturd pentru microorganisme'
Celemai multe alge rogii au un ciclu de dezvoltarecomplicat,cu trei
generalii,caracterizat9i prin lipsaflageliloratat la formele vegetativecat
si la cele de inmullire (spori, gameli).

164
 Ad€seaabundentiln piraielenoasfrede munteesle Batrachospermum
moniliforme(Fig.7.6),cu talul filamentos,articulat,la noduri
cu verticile
de ramuri. Pentru ?nmultire,la vArful unor ramuri'i.r'
n"g,"r" organele
sexuale birbltegti, numite spermatogon ii (spermatociste),unicelulare,
ffecareconlinando singuri spematie nud6. ee a,lterai;ri,
in partealor
terminali. formeaz6carpogoanele,organelesexualefemele
_se asemendtoare
unor butelii, cu un get rung numit triihogin. in urma fecund6rii
oosferei
din carpogonde cetre spermatieia nagter!zigotul.Din
zigot,ca.e r;manu
pe pfante, se formeazi filamente (gonimobtaste)
diploide care apa4in
sporofitufui. ln cefulefe terminalealefi'iamentelor,
c,"r" dZii
iau nagterecarposporiidiploizi(c6teun ul ln fiecaresporanfe). ""rpo"por"ngi,
Acegtiasunt
eliberafiln ape unde prin germinareformeazefilariente
diploide,
apa4inetoarede asemeneasporofitului,care se fixeazi pe
substrat.La
capeteleunoradintrefilamenteare loc diviziuneameiotici,
iar din celulele
haploid-e.rezultatese vor forma gametofitii.
ln f\r!areaNeagrdse intdlnegtealga rogie Ceramium.

ktr ftl
IJ
fiffi

Fig.7.6- Batachospetmummoniliforme:A _ habitus; _ po4iune

B detal mdritE;C _ sporofit
cu doi gametofifi;D - .amurt cu spermatocisre
t - trachoginiG - carpogon ln fecundalie;H 9i i;i; -;;;", cu carpogoane;
J"p"rn'"titj
. for;;; iit"111"n]jo.
ca rp o s po. i; s - s per m a ti e ;o -n u c l e i i g a rn e l,ii l o i i n " o puf" r" ;9-" Iffi pl rofigeneratoare de
rh_fi l amente
invelitoarehaptoidejk _ carposporengi;r,, f, _'"irp""pir"ij goliti

tpo
 I

Origine.Fitogenie.Prezenlaficocianinei,precum Fi descoperirearecenta
a unorgenuri intermediare,confirmi legdturarodofitelor cu algele albastre'
Sunt considerate un grup inchis, degi inmullirea evoluatd ar putea sugera
legitura lor cu unele cormofite. Au o vechime mare, gisindu-se in depozite
cafcaroasejurasice (calcare de Leitha cu Lithothamnionl.

7.5. INCRENGATURAPHAEOPHYTA(ALGE BRUNEI

Sunt talofite pluricelularefilamentoase9i lamelare,adeseacu diferenlieri
morfologice 9i anatomice avansate;pot atinge dimensiuni mari (Macrocystis
- misoard 400 m) gi sunt respandite mai ales in mdrile 9i oceanele reci'
Cromatoforii sunt discoidali sao bilobali, avind ca pigmenli asimilatori
fucoxantina de cu lo are
brund, clorofila a 9i c ai
xantofila, iar ca prod u9i
de asimilafie laminarina,
manita, fucosanul 9i
pic;turi de ulei.
Conliniod, brom,seruri
de potasiu gi substanle
pectice.Unele dintre algele
brune se folosesc ca furaj
ori hrani pentru om, fiind
exoloatate intens.
in raport cu particula'
ritilile inm ullirii,se gruPea-
zd in trei clase: Isogeneratae,
la care cele douS generalii
(gametofit, sporofit) su nt
izomorfe lla DictYota),
Heterogeneratae, cu ga-
metofitul mult redus fale
de soorofit lla Laminaria),
Fig 7,7 - Fuct,s vesbulostB: 1 - tal cu receptacule; 2e, 3a ' 9i Cyclosporeae, cu sPoro-
conceptacufecu anieridii9i oogoane;2b,2c,2d ' lotmarca fitul foarte dezvoltat, iar
anteroz<izilot 3b, & - formarea oosferelor; 4 - zigou ffi - gametofitu I rePrezentat
germinafeazigotului
exclusiv prin gameli (la
Fucus -Fi9.7.7 9i *stoseira).
Origine.Fitogene. Naturapigmenfiloralgelorbrune,precumFi modul
de organizare a gamelilorgi zoosporilorconfirmSlegitura lor cu unele
dintrechrizofite,cu carepot aveao originecomuni. Evolulialor spreforme
cu sporofituldezvoltat(la Laminaria,Fucusetc.)dezvSluie legituri probabile
cu primefe plante cormofite din grupa (Rhynia,
pteridofitelor Asteroxylon
etc-).Sunt plante cu vechime mare, dat6nd din Silurian,fapt atestatde
calcarelegi marnelecu fucoide din aceastd perioade,

166
 rl

7.6, INGRENGATURA CHLoRoPHYTA (ALGE VERZ!}

Algele veni sunt talofite unicelulare(de formi sferic6,ovali, poliedrici,
stelatdl sau pluricelulare(filamentoase,lamelare,simple sau ramificate),
solitare sau grupate in colonii, mobile sau imobile.

Fig. 7.8 - Chlemidomonas: Fig. 7,9 - Volvox sp,. A - colonie maturi cu 6 colonii
n - nucleu; c - centrosom; fiice; B - individ componentjC - grup de indivi2ilegali
b - biefaroplast; m - mitocoo- prin plasmodesme
driej f - flagel; p. cromatofor;
Py - pirenoid; am - amidon;
st - stagma; d - dictiozom;
v, v.p - vacuote
Celula unei alge vezi prezint; un peretecelulozicimpregnatcu
hemiceluloze,substantepectice9i amiloide ce se pot transforma intr-o
masi mucilaginoasi.in citoplasm5se gisesc unul sau mai mulli nuclei,
vacuolegi cloroplastede forme diferite (disc,panglici, stea etc.),avind
culoare verde datorite prezenleiclorofilei a gi b (alituri de carotini,
xantofili 9i uneori hematocrom). produsulde asimilatieeste amidonul.
care-seaduni in jurul pirenoizilor din cloroplaste.
Inmullirea sefaceprindiviziunesaufragmentarea talului,prinzoospori
sau aplanospori gi sexuatprin izogamiesau heterogamie. Sunt r;spendite
in ape dulci, salmastre,pe sol umed, pe ziduri, pe scoarlaarborilor etc.
fncrengitura Chlorophyta se imparte in trei clase: Euchlorophyceae,
-. nj ugatop hyceae gi
Co Charophyceae,

CLASAEUCHLOROPHYCEAE
(ISOCONTAE}
Cuprindeun numir mare de alge vezi unicelulare (solitaresau in
colonii)Fi p luricelula
re.
Unele specii sunt mobile, prezentandpentru miFcareflageli egali.
Zoosporiigi gamelii prezintddoi, patru sau mai mulli flageli,iniotdeauna
de aceeasimirime.

167
 Ord, Volvocales.Din acest ordin fac parte alge unicelularemobile
solitare (Chlamydomonas - Fig. 7.8) sau cenobiale (Volvox- Fig. 7.9),
rispindite in ape dulci, unde participi la formareaplanctonului.Coloniile
la Volvox aureussunt sferice,formate dintr-un numir mare de indivizi
inglobali intr-o masi gelatinoasigi legali intre ei prin plasmodesme,cei
. de la polul anteriorfiind specializalipentru mitcare Fi nutrilie'
in m ullirea volvocalelor poa t e f i a s e x u a t i P rin z o o s P o ri (la
Chlamydomonas) sau prin gonidii din careaparnoi colonii fiice (la Volvox)
gi sexuati prin izogamiesau oogamie.
Ord. Chlorococcales (Protococcalesl. Cuprindealge unicelulareizolate
sau in colonii, lipsite de flageli,inmullirea asexuatepoate avea loc prin
diviziunesau zoospori,iar cea sexuatdprin izogamelicu doi cili. Tr6iesc
pe sof umed, pe scoa4aarborilor,pe ziduri umede (Pleurococcusvulgaris-
verzealazidurilor) ori in ape dulci (Chlorella,cu specii - exemplu C'
pyrenoidosa- cultivatepentru oblinereasubstanlelorproteice).
Ord. IJlotrichales.Sunt alge cu tal filamentos,simplu sau ramificat.
format din celuleuninucleatesuprapuse,ori cu talul lamelar.Se inmullesc
prin zoosporigi prin izogamiesau heterogamie.Triiesc in miri, oceane
gi in ape dulci.
lJlothrixzonata(Fig.7.10)esteintAlnitifrecventin apedulci curgdtoare,
fixati pe pietreprin intermediuluneicelulebazale.Prezintiun tal filamentos,
alcdtuitdin mai multe celule,fiecareavind un cloroplastlamelarde forma
unui mangonincomplet,pirenoizi;i nucleu.
lnmullirea asexuati se face prin macrozoosporitetraflagelafi(+) 9i
respectivprin microzoosporitetraflagelafi (-) ce iau naiterein unelecelule

Fig, 7,10 - Ulothrix zonata: z - zoo- Fig, 7.11.- Coleochaetepulvinata: 1,2 - po4iune
sporange cu zgospori; z' - zoospor de tal cu anteridie(a) li oogon (o);3 - anterozoi2i;
tetraflagelat g - gamet nge; g' . gamet 4 - oogon dupA fecundalie;5 - oospot elibertnd
c li c'- copulareagametilot o - zigot celule mame ale zoosporilor;6 - zoospor

168
 \

ale talurilor gametofite + gi respectiv -, celule care devin zoosporangi.

Macrozoosporii vor da nagtere numai unor gametofili femeli (+),
Lr
macrozoosporiinumai gametofililor masculi (_).
In conditii nefavorabile, pe gametofilii +
9i respectiv pe cei _ se
formeazi izogameli biflagelali + gi respectiv -. prin fuzionarea gamelilor
de.sexediferile va rezulta zigotul care dupd o perioadi de repaus se
divide
reduclional form6nd patru celule haploide (doui cu +
9i doui cu _)
generatoare de gametofiti femeiesti si birbdtesti.
Coleochaete pulvinata lFig.7.11 - ord. Chaetophorales) se inmulteste l
sexuat prin oogamie, oogonul fiind invelit dup6 fecundalie de filamente
ale tafufui, pentru protectia zigotului. Acesl fenomen de corticatie este
un
caracter intalnit la plantele evoluate,^deaceea prezenla sa la alge indicd
legSturalor cu cormofitele inferioare.in Marea Neagrdiraiegte tJlva lactuca
(salata de mare) cu tal lametar, fixat de substrat.
Ord. Cladophorales. Cuprinde alge filamentoase r;spandite mai ales
in ape dulci. Talul lor poate fi ramificat sau neramificat, ?n celule
avAnd
unul.saumai mulli nuclei gicromatofori in formi de retea.Genul Cladophora
cupnnde numeroase specii, numite popular
. ,,15na broagtei,,, pentru
filamentele lor aspre la pip6it.
Ord. Siphonales, Algele acestui ordin au talul unicelular, dar celulele
gi cu mai mulli nuclei (celobaste),uneori diferenliat morfologic
:uni Ta.ri
in rizoid, cauloid 9i filoid, ca la Caulerpa prolifera (Fig.7.121 intalnit6
Tn
miri calde.

A!t
Fig. 7.13- Spitogyra sp: A - celul!
mdritd; g - conjugare;ch. cromato-
Fig. 7,12 - Tel de Caulerpa prolifere for; p - pirenoid; k - nucleu; z - zigot

CLASA CONJUGATOPHYCEAE(ZYGN EMATOPHYCEAE,AKONTAE)

La aceasti clasA apa4in alge lipsite de flageli in toate stadiile, solitare
sau coloniale filamentoase, dar de obicei neramificate gi nefixate pe
substrat.

I olt
 _l

Spirogyra (mitasea broagtei) (rig. 7.13) are un numir mare de specii

cu cromatofori in formi de panglicd, dispugi spiralat. Filamentele se
grupeazi mai multe impreuni. Triiesc in ape dulci st;tdtoare. Se inmullesc
prin fragmentarea talului, prin diviziunea celulelor gi prin conjugare.
Celulelea doud filamente apropiatede polaritatediferiti trimit prelungiri
ce se intalnesc, iar la punctul de contact perelele se resoarbe,formAnd un
canal de leg6turi prin care conlinutul uneia din celule (devenitagamet
mascul)trece in cealaltA(devenita
gamet femel) fuzionand. Zigotul
se invelegtecu un pereteingrogat
gi rezistent, apoi cade la fundul
apei unde ierneazS.La germinarea
zigotului are loc reducerea
cromaticd, planta fiind, astfel,
haploidi.
In ape dulci curgetoare se
intalnesc conjugatoficee unice-
lulare acoperite cu doud valve
Fig. 7.14- Closteiurn sp.; A- organizaregenirall; (Closterium - Fig. 7.14, Cos-
B, C-faze ale conjuglrii; k - nucleu;p - pirenoid;
v - vacuold cu cristale de gips marium elc.).

. CLASACHAROPHYCEAE
Cuprinde alge verzi intAlnitein ape dulci calcaroase,s t;titoare. Talul
fixat pe substrat
prin formaliuni rizoidale,
Charafragilis (Fig. 7.15)tr;iegte ln ape st6t;toare, in b;|}i,
av6nd talul de dimensiuni mari (p6ni la 0,5 m lungime). Se

Fig, 7.15- Charafrcgi-

/is. A - po4iune de tal;
B - axd secundarS
mirite; C - enterozoid
biciliat; a - anteridie;
oogon; c - coronuld
 fixeazi de fundul billilor prin rizoizi, alituri de care apar foimatiuni
asemenitoare unor bulbili, cu- rol in ?nmullirea vegetativi. Talul este
articulat,alcdtuitdin noduri cu celule scurte gi internoduricu celule lungi.
La noduri se formeazi verticile de ramuri cu aceeagiorganizare ca si axa
principafi, pfantaavandaspectulferigii coadacalului (Equisetuml.Celulele
talului igi cAgtigi o anumita rigiditate prin impregnarea perelilor cu
car bonat de calciu.
inmullirea sexuate este o oogamie. Oogonul este pluricelular (din cinci
celule risucite in jurul oosferei, iar alte cinci sunt terminale si formeazd
o coronulS),suger6nd arhegonul mugchilor gi ferigilor (fdri insi a avea
legituri de filialie cu acegtia),iar anteridia, alcituiti din opt celule,
genereazdanterozoizi biciliali. Hendophgto
Origine. Filogenie. O schemi Eryoplyta I
originali gi bine argumentati privind .L-^^^.!^,^- ,chotoplgta
evolulia gi fifogenia clorofitelor a fost -
\-i
- 't'*ilrort""",*
i- / laPt'onolc'
prezentati de l. Morariu 119721- oe&sottold \l | / /
(Fis.7.16).
Chiar daci originea in Eugleno- c-l,l"/o'ir\
//z*^
>, \ll //l"a^*
ll
i7/ -u/'o/es
phyta nu este in acord cu unele date \ -\l;7../
--:tt7-,-
mai noi, intrucat cloroplastele \,.ua'iyt',"tn
ulolrifha
euglenelor,aga c um s-a aratat,par a ",,
i T
(llo'oar"olus'1..
fi fa origine alge vezi simbiotice (spre i
exemplu peretele acestor cloroplaste \l
este tristratificat, stratul exterio; fiind volvocoles
interpretat drept membrana plasma- |
ticd a cefulelor ancestrale de algi €uglehophgte
verdel. analizele comparate ale
structurif or cef ulare in viziune Fig,7.16-Schemefilagenet'tcC a algetotverzi
electrono-microscopici de la alge verzi gi plantele superioare au confirmat
in mare misurd consideratiile care au stat la baza acestei scheme.
Astfef, pornind de la algele veni primitive (Micromonadophyceae) s_a
ajuns la afge ver zi unicelulare cu flageli de tipul Volvoca,les, de la care
s-au separat ca linii filogenetice Chlorococcales,in direclia adaptirii la
mediul aerian, fdri flageli in stadiile adulte, gi lJlotrichales, fo.rn"
pluricelulare fixate de substrat. "prL
Ulotrichales este socotit nodul din care s-au separat toate celelalte
ordine de alge vezi, cu exceplia ordinului Conjugales care si-a pierdut
flagefii gi deci ar putea avea unele legdturi de inrudire cu Chlorococcales.
Originea mugchilor (Bryophyta) 9i a ferigilor (pteridophyta) se afli in
algele vezi, cu care se aseamini prin pigmentii asimilatori,produsul de
sintezi, organizarea peretelui celular, formaliuni microtubulare s.a. Cele
mai apropiate sunt algele de tipul Coteochaete,din care s-a fecut trecerea
la formele terestre, descatugate de mediul acvatic. prin dezvoltarea
spor ofitului au ap6rut probabil in Cambrian si Silurian primele cormofite
lf erigile Psilop hytatae).

171
 7.7. iNCRENGATURAMYXoPHYTA IMTXoMICETE,
CIUPERGIcU
PLASMODIUI
Mixo_micetele
sunt plante heterotrofesaprofite,talul Jor fiind un
pas.10)cotoratdiferir(atb,,o9u,g"LU"n,iirnetc.),timitat
?:":.T:-l:" y-i
3fj:':":.l" T-"Tpo3i denaturd pr""'."ii"!lir"#;i;iil ;;";;;
-o,
o formd fixi, ci se mi;ci amoeboid.
Sun-trdspanditeprin lciuurileumede gi mai intunecoase
din pdduri,
::l::"Ju:::: ::l,-,jl in cursdeii,ii",ri,', ii"?i'l; J;; ;
-l "l:"1."
ingtoba gi diseraparticutedin materieanimategi vesetatd
i""T:-.:l1l::9
in descompunere.
La maturitale plasmodiilese deplaseazispre
^ lumini st se transforma
. form.e,.in careprinrn"i"!ai", sporihaptoizi
ll,:olriig,
t t t s . t . I t t. 1?
Al u1'-lg.l ""9li.e
n St In c o n d a ti i _pri el ni ce de umi di tate, spori i germi neazd
formAndun fef de zoospori (mixomonade)mai aUesei'biilagetali,
resorbtia ffagelilor pot deveni mixamoebe,At6t careprin
mixomonadelecat gi
mixamoebele se pot inmurliindependentprin diviziune.prin unrreaa doud
mrxamoebesau mixomonadede sex diferit (+, _) ia
nagtereun zigot care
intr-un nou ptasmodiu.in
::_y: 9::r:1,"
plasmodiul poate trece cu usurinte intr-un
"onOtlii 'inchistat(usJdciune)
n"pri"tni"u
stadiu (scterotiu).

DTFr6'f'fzA

( 2 n)

CARIOGAMIE

Fig: 7,17 _ Ciclut de dezvolte@ la mixomicete

. Pe tulpini femnoaseputrede se intAlnesc FLtligo septica,al cArei

plasmodiueste de culoaregalbend,gi Stemonitis
fusca decutoarebrun6.
.origine. Firogenie. Fozi!ia sistematici a mixomiceteror
controversate, este
datoritdaseminarii lor atat cu plantelecat cu animalele
(prinmixamoebe;imixomonade). 9i
Acests.rp hi origineain
"i"-p-tloit
172
 flagelateleincolore(heterotrofe)
gi prezintiuneleasemindricu ciupercile
primitive.

7.8. INCRENGATURA
MYCoPHYTA(cIUPERct,FUNGT}
Cuprindetalofite heterotrofe,saprofitegi parazite,adaptatemediului
lerestru (puline mediului acvatic).Numirul lor este foade mare, ridicAndu-se
la cca 100000 specii. Talul prezinti mare diversitate,deterntinatd de gradul
de evolulie (Fig. 7.18). Cele rrrai primitive au talul unicelular (gimnoplast
sau dermatoplast). La
unele mai evo luate
corpul vegetativ este
u n sifonoplast, consti-
tu it din f ilamente
simple sau ramificate,
neseptate, cu cito-
plasmi gi n um erogi
nuclei.Ciupercilesupe.
rioare au talul pluri-
celu/ar, constituit din
celule aFezatecap la
cap, alcdtuind fila-
mente simp le sau
ramificatenumite hlfe.
Din impletireahifelor9i
a ramurilor lor rezult6 Fig, 7.18 - Organizerea talului le ciuperci: 1 - gimnoplast;
m iceIi ul, care rcprezinte 2 - plasmodiu;3 - sifonoplasu 4 - miceliu primar; 5- miceliu
secundar;n - nucleu
corpul lor vegetativ.
Hifele micelienepot forma prin ingrimidirea lor lesuturi false numite
plectenchimurl. C6nd hifele se impletesc mai lax, constituie
prosoplectenchim, iar c6nd sunt mai str6nse, paraplectenchim sau
pseudoparenchim. Uneori tesuturile false se specializeazdpentru diferite
funcliuni (de proteclie,conducere,mecaniceetc.).
Sub raport structural,celula ciuperci lorprezinti un peretealcdtuitdin
chitine,celu1026, glucani9,a.ContinuluI cel ularestealcdtuitdin protoplasmi,
in care se afli unul sau mai mulli nuclei, precum gi alli constituenli
(mitocondrii. substante ergasticeetc.). Nucleii sunt mici, cu nucleol
si
aparat cromozomial alcdtuit din 2-4'cromozomi. Celulele cu un singur
nucleu sunt caracteristicemiceliului primar, iar cele cu doi nuclei miceliului
secundar (Fig. 7.18).
Ciupercife mai au Fi organe speciale de rezistenti: strome, scleroli,
.
rizomorfe.
Nutrilia ciupercilor este heterotrof;, unele fiind parazite, iar altele
saprofite (produgi de rezervd - rnai ales glicogen gi lipide). Ciupercile
parazitese pot dezvolta in interiorul gazdei (endoparazite)sau la suorafata
acesteia (ectoparazite),procurandu-si hrana cu ajutorul unor formatiuni
numite haustorr'.

173
 __-___r-

inmuflirea ciupercilor se poate face pe cale vegeta ve, asexuatd Fi

sexuatd.
inmutlirea vegetativd are loc prin fragmente de miceliu ce se separS
formind noi indivizi, prin inmugurire (blastospori)sau Po4iuni de miceliu
invelite cu un perete rezistent (artrospori).
i nm u ttirea a sexuatd se face pri n en dospo ri gi exospori' Sporii exogeni
(conidiile) se formeazd la extremitateaunei hife simple sau ramificate, care
servesc ca suport, numite conidiofori, Unele ciuperci produc zoospori.
inmulfirea sexuatd poate fi gametogamie, oogamie. gametangiogamie
?i somatogamie (vezi pag. 125).
La ciupercile inferioare fecundatia se petrece intr-o perioadi relativ
scurte, plasmogamia fiind urmate de cariogamie, in timp ce la cele
evoluate,intre plasmogamie gi cariogamiese interpune dicariofazasau faza
binucleatd,in care cei doi nuclei stau aliturali, uneori se 9i divid simultan
cariocinetic,dar nu se contopesc,form6ndu'sefilamentecu celulebinucle'
ale (miceliu secundar). Cariogamia incheie procesul de fecundalie 9i face
trecerea la faza diploidi.
Cele mai multe dintre ciupercile inferioare sunl homotalice (Pe acelagi
tal se formeazi organele sexuale bdrbitegti gi cele femeiegti). Ciupercile
superioare sunt, in schimb, heterotalice,organele sexuale form6ndu-se pe
taluri diferite.
lin6nd seama de partibularitdlile structurilor celulare (perete,
cromozomi), de diviziuneacelulari gi de tipul de inmullire, ciupercilese
impart in doud grupe mari: Oomycota $ Eumycota.
DIVIZIUNEA
OOMYCOTA
Reprezinti o unitate sistematici relativ rest16ns6,din aproape 600
specii, caracterizat6prin tal de tip sifonoplast polienergidic(coenocitic),
ramific at,puline specii au talul unicelular.Peretelecelular este constituit
din celulozi ori polimeri asemdnitori acesteia,lipsind chitina prezentela
eumicote.Cromozomiidiferi de asemeneade cei de la eumicote,fiind mai
pulin condensali,dupi cum diferi gi diviziunilecelulare(mitoza9i meioza),
in desfasurarea carora este prezent fusul extranuclear de diviziune 9i
centriolii.
'
inmullirea asexuati se face prin zoospori, iar cea sexuat6 printr-o
gametangiogamie caracteristice. Unele dintre oomicote sunt adaPtate
mediului acvatic(Saprolegnia,,, iar altelemediului terestru,de9i maiformeazd
zoospori mobili, fiind legate de un mediu mai umed (PhYtophthora).
Saprolegnia (fam, Saprolegniaceae,lcup rinde specii saprofite pe resturi
de plante sau cadavre de animale mici (insecte, pes.ti)acvatice, form6nd
la suprafala acestora un piienienig de hife, cu aspect de mucegai.
Zoosporii biflagelaliiau nagterein zoosporangialungili. DuPdeliberarea
lor in ap5, zoosporii pot trece prin faze de inchistare, iar in final formeazi
prin germinare noi micelii (Fig. 7.19).
' Oogoanele gi anteridiile sunt generate pe ramurile aceluiagiindivid
(oomicoti homotalic6), meioza avdnd loc in aceste formaliuni (Fig. 7.19).

'171
 -

Oosfereledin oogon sunt fecundate de nucleii anteridiei,care ajung la

acesteaprin tuburi de germinatie.Din oosporii formali iau nagtere prin
germinare hife diploide. Unele specii ale genului Saprolegnia
se pot
d€zvolla9i pe pegtivii debilitali,ca gi pe icreledepuse,produc6ndmicoze.
Un alt gen care provoaci boli pegtilor esle Achlya, cu mai multe specii
heterotalice.
lcigcA

(* zoospor
-q€----'-','-'
\Jr
;i.g"ri iffiffi_\f

"*sFsstc
rffifriiE- / I
AsnxuArA{2n) | |
J
mr.i
zoosporanse,rEiSE[ffi

e
*@)@
@
Fig. 7.19 - Ciclul de dezvoltare ia Seprotegnia

Phytophthora fagi (fam. peronosporaceae,lprovoaci boala numitd

mana plantulelorde riginoase.;i foioase. Miceliul se dezvoltdintercelular
in tesuturile plantei gazdd, nutrindu-seprin intermediul unor haustori ce
pdtrund in celulelevii. Prin stomate ies la exterior sporangiofori
solitari
ramificafi ,purtitori de sporangiin form6 de ldm6ie.Sporangiise desprind
de pe ax gi, in condilii de umiditate,pot germina direct,infectandplantele,
sau mai intai dau nagterela un num6r mare de zoosporibiflagelali,capabili
de asemeneade infeclie.O alt6 speciep infestans(Fig.7.20)produce mana
cartofului, al cirei ciclu de dezvoltarese aseamdndcu cel al speciei p fagi.

t rc
 -

sporange Origi n e. Filogen ie. Oomico-

teles-audesprins, probabil,din
flagelateleauriifilamentoaseca
Vaucheria lcls, Xanthophyceae),
cu carese aseamini prin talul
sifonoplast, peretele celular
celulozic, gametangi, flageli
heteroconli(inegali)9.a.Evolutia
lor s-a desfisurat in directia
heterotrofiei,a pierderiiflageli-
lor la gameligi a realiziriiunui
ciclu de viald diplpid (plante
diplobionle).
DIVIZIUNEAEUMYCOTA
Cuprindeciupercicare au
perasittreptat mediul de viaf6
acvatic, astfel cd zoosporii 9i
gamelii au dispirut progresiv
spre grupeleevoluate.Talul lor
(corpul vegetativ)prezintetoate
tipuriie descriseIa carac+.erizarea
generalS a increngiturii(unicelu-
lar,sifonoplast,-fi lamentospluri-
celular etc.). In corpurile de
Fig, 7.20- Phytophthorcinlestans fructificalie ale eumicotelor
evoluatese realizeazio diferen-
Iiere avansate a talului,cu o specializareprin formareaunor falselesuturi.
In mitozi gi meiozi inveligul nuclearmai adeseanu se destrami. Fusul
de diviziune se formeaz6in interiorul nucleului, iar centriolii lipsesc.
Peretelecelularcuprindeaproapeintotdeauna
chitina(adesea impreuni cu glucani),celulozain
, general lipsind. Modul de via!5 parazitarEa
determinatla unii reprezentanli reducerea completa
a pereteluicelular,astfelce protoplagtiiau devenit
in mod secundarnuzi (gimnoplagti).

CLASACHYTRIDIOMYCETES
Secaracterizeazi prin tal unicelularuninucleat
sau tal sifonoplast. Gamelii gi zoosporii sunt
uniflagelali.Sub raport biochimic stau foarte
aproapede restuleumicolelor,de la care se abat
doar prin tipul de mitozi 9i meioz6,asemin;tor
Fig. 7.21 - Rhizophydium
porliris.' :oosporangi cu celui de la oomicote.
zoosporiti miceliurizoidalpe Cele mai multe speciitriiesc in api sau parazile
un grluncior de polende pin in corpul plantelorgazd5.

176
 . Rhizophydiumpoltinis(Fig.7.21) esteo specieparazitepe griunciorii
de polencizufi in apdai pinului9i bradului,procur6ndu-9i
hranadin interiorul
lor cu ajutorulunui miceliurizoidalunicelular.parteaexterioaraa taluluise
transformi intr-un zoosporange care se formeai zoospori
_Tn uniflagelali,
capabili s; generezonoi indivizi. Sexuat se inmullegte prin izoglmil.

CLASAZYGOMYCETES
Grupeaz.S mai ales ciupercicu tal sifonoplastpolienergidic,care se
.
inmultescprinsporiimobili(aplanospori)sexuatpiin gametangiogam
9i ie.
Mucor mucedo (fam. Mucoraceae,l,mucegaiul al5, este o
ciupercd
:aprofltl cu un miceliu bogat,rdspanditpe substratsub iorma unei pesle.
De pe hifelemicelienese ridici verticalsporangioforicu sporangigtobulogi
in care se fbrmeazi spori plurinucleagilspoi de diseminaret.

sporange
m.iceliu -

sporangiofor

sporadge
MEIOZA IA
e:qrrNAfu!_

FECUNDATIE

Fig. 7.22 - Ciclut de dezvoltare le RhEoous

In condifii nefavorabilede nutrilie, are loc inmullirea sexuata prin

, n y,,- ci rei
a.rez
u rt5, n . i o"poi" n
::::r dipfoizi
nuclei :i"^r::: (zigosporil,
::: : :l i "
prevdzut
s 'Sr"" s" ;;'; ; J;;;
un p".j" ii;;;';
germinareazigosporangelui ia.nagtere"u
,n haploizi(spori
de germinare),diferenliatifiziologic (S0%"poi"ng"
sunt cu"r-"pori
* ji SOX sunt cu _).
Rhizopusnigricans(mucegaiulnegru)are sporangiide culoare
(Fig. 7.22l.. neagri

12 - Eota.ic! forc3tiera
177
 -

CLASAASCOMYCETES (CIUPERCI CU BURDUF)

Sunt ciuperci evoluate,cu talul filamentos, simplu sau ramificat,
format din celule agezatecap la cap, separatede perelii transversali,mai
rartalulesteunicelular (la dro.idii).
Pereliitransversali (septele) ai celulelor
din filamente prezinti insi cite un por in regiunea mediani a septului,
astfelci citoplasma9i nucteiiPot migra dintr-o celul6in alta' Celulele ce
alcdtuieschifelemiceliului primar sunl haploide uninucleate, reprezentand
faza de lungS durati, iar cele ale miceliuluisecundarsunt haploide
binucleate(faza dicariotici). Se inmullesc asexuat prin spori exogeni
(conidii,oidii) formali la capitul unor conidioforisau prin picnosporice
iau nasterein interiorulunor cavititi formatedin hife afundatein substrat
lpicniclii),in condilii nefavorabilepot forma spori de rezistenlecu perelii
groti (chlamidospori), strome, (ingrim;diri de hife bogate in rezerve
nutritive)9i scleroli (formali din hife stransimpletite intre ele).
inmullireasexuateesteo heterogametangiogam numiie
ie caracteristicS,
ascogamie (Fig.7.23).Oogonul (ascogonul) are formi globu-loasi 9i este
prev;zut cu o prelungiretubuloasi numil' trichogin, ln interiorul
ascogonului se gdsescde reguli un numir marede nucleicareindeplinesc
roful unor oosfere.Organulmascul,anteridia,de asemeneaplurinucleat,

tricfDgin

ant€ritli€ t ichosin
f.rA
-^1/
N PLA5|.G,{,|IE\

ascGpqri

fr
t
TIo}rlvARFA
ASCGPOR aR

ff.--
HI A D ao A
' , I Dr(frzruNa

'n_
l./ DrvrzruNE
| I
fir, I|oIICA
/,1 \ 6n:!E
F/ \i./^-esca (2n)
CARIG.IM]E
dicsrio-
ffEgsene

Fig, 7.23 - Ciclul de dezvoltare la o ciupercd escomicetd

178
 se formeazdin apropiereaascogonului
dar de alt sex).Fecundatia miceliul primar ca st acesta,
comportddouiiur"
-(pe ai"tii"t5, a"iimitate
prin rrichosin-trece in timp.
frj1,-i:i i"t3i in ascosonin1i"g ;it]nr,rt anteridiei,
se amestececitoplasmele(faza.l_ plasm
oglrni"f , i"r"" ,lii se atdturecate
doi form6nd perechi (dicarioni).bin ;";;;;;i ""f
;;;r;;";"r" nasrerede
,"^of^"]^llt::"::sene (Fis.,7.23)
In rrecarecetule, .prr.i"Jul"i", "i- "ii"".[l*"n"
Acestehife se.dezvoltdprin aivizluii denuctei
se astfetfitamentecare reprezintaf"." cetiiare,generanOu-
ii;";oti;;; i"'#,ir o" dezvotrare
a l ascom i cetelor. Celula
lerminalda hifelorascogene,
p nn cur b a r e a varfului ei.
formelzi un cartig(Fig.7.zal.
Lel dot nuclei se divid
sim ultan ecvational,rezultand
patru nuclei h ap loizi; doi
reman in partea superioare a
celulei, unulin cea inferioard.
iar altul in c6rlig.Sub cei doi
nuclei superiori, apar doi
q".f"lj desperlitori care Fis. 7.2r- Formareaasce,-. A-E fazeih formareaascei
delimiteazd o celuld apicali cu opt ascopsori; - h - c.artig;
" c".tru "piJ"t!; s _ cetutE
(unde are loc cariogamia, bazald; - asce cu ascospori
faza
f ec und a l i e i , i n c h e i n d u _ s e p ro c e sut
:-i !: : sexual ) 9i o cetutd baza16
unrnucteati,
careva devenibinucfeatiaup; i."""iuJin
dinv6rfutc6rtisu 1"u""," nucteului
tui,prininrermediut
cu un nucleu
unui'cun"liiig]z.iii'cut,
diploid se alungegtedevenind ascd,-iar
t"" t"r_in"t;
nu'cleutei diploid se
rezuttand parrunuctei
haptcizi.
ruai'rr"cv"ii
1i::9,:.T",*i:
drvrzrune mitoticl, urmeaz6
o
noui
form6ndu_se in final opt nuclei"iaproizi
individualizeazein opt asco care se
sedisp
unin,""; ;; ."J;;;'fi ;:,:lT,ff['"1
(epiplasmd) ":T"ii"Tl"lli;ft?lll
care are rol in evacuareaascosporilor.
devineturgescent;si in finalcrap6exploziv La maturitateasca
p,.p, f"jiAl""osporii tacetiva
centrmetridepdrtare(2_30cm) iniliinO
9; u"tfel Oi"um;nl-r""ror.
Ascele,la cele msi multe.ciuperci din aceastd
stratfertil ce constituiehimen.iur; clasd,se grupeaz6 intr_un
printre asce iil"-i.,"n," steriredin
ale mjceliutuiprimar numite parafize.
"" "?ra
llf,e.lipl:ide
protejat Himeniutcu asceeste
de un ?nvetigdin hife sterite,d"
fructificaliesau ascofruct.s"""";;;;;;;ptoi"U", ro.rnu".a
ilIn raport u".*u""" ""..
lI'iitl"r,,u
-"_._rpd"
cu forma 9i structuralor, urm6toarele """o.i""ru,
,ifrri l"'""".r.ucte (Fig,
,_.,2:)._-"!.ar*::it(formaliuniinchise,
etiberar";;;;i;.";"'r"atizeazi prin
rupereaperelilor corputui de fructificalie),
p"rir*ii iti f-Jrmdde butelie,
elibgl.rr. ascelor se face printr_un.
orificiu terminatiSgi lturg
0"""1:"^"^L^1...T"de c.updsau de disc, "pot."ii
cu picior sau sesite).
Ascomtcetete cuprind peste 18 OOOde specii,dinire
paraziteazi-. p lantele9i animalele. care multe
provocand
sunt saprofite avand i mportanld i ndustriatd; rnlor" pJgrUitoare;unele
"ii"iJ-Juii""o.""r,oi r",

174
Fiq.7 .25- As c of r r ef e: A- c leis t ot ec iu; B- p e r i t e c i u ; C - a p o t e c i u ; a s - a s c e ; p a - p a r a f i z e

Ord. Protoascales.Cuprindeciupercicu tal unicelulardermatoplast

saucu miceliulrudimentar;nu formeaziorganede reproducere
diferenliate
ti nici corpuri de fructificalie
Saccha romyces cerevisiae
(droidia de bere) (fam.
Sacch a rom ycetacea e) des-
compune hexozele printr-u n
proces de fermentalie alcooli-
ce. PrezintSun tal unicelular,
care prin inmugurire poate
forma colonii (Fig. 7.26). in
condilii nefavorabile celulele
drojdiei se pot t ransfo rm a
partenogenetic in c6te o asci
cu 4 ascospori(uneoriformarea
ascei este precedati de
copulareaa doui celule).
Acestui ordin ii mai apa{in
Sae harom yceseIIipsoi deus lcare
produce fermentalia vinului),
Endomyces, Torula, Torulopsis
(saprofitein scurgerilede sevi
ale arborilor) etc.
Fig. 7.26 - Saccheromyces cerevisiae: 1, 2 - lal
Ord. P lecta*a les(Eurotia ied.
unicelulat 3 - colonie rezultatl prir inmugurire; Sunt ciuperci saprofite sau
4 - asci; 5 - S. ellipsoideus parazite,cu miceliu din hife
pluricelulare ramificate, ce
formeazi mucegaiuri.Se ?nmullescasexuatprin conidii dispusein giraguri
pe cefufefe conidiogeneale unorconidioforisimpli (la Aspergillus- Fig.7.27!,
sau ramificaliin formd de penel (la Penicillium- Fig.7.271.Corpii de
fructificaliesunt cleistoteciicu asce dispuse neregulat.

180
 Fig. 7,27 _ Asperyi,us (A)
,i penicittium /8.,..cd _ conidiofori; c - conidii
Ord. Erysiphates. Se caraclerizeazd
prin reprezentanti cu miceiiu
filamentos de culoare albi_ form6nd
pu supraf"lu oig"n"ti.
fini, fiinoasd. Se inm ultesc o pa"la
"r"""t"
conidiorori ;;;;;;';;"#,":,#:,j"1i:1!.,*::TJ:,il:,::,H;
previzuli cu";,;i
apendici (fulcre) simpli r.".ifi""ti-
in- diferite moduri.
Producboti numirefdindri; "",
Micro.spiaenitpnlirjjr" irin. 7.25A) _f6inarea
stejarului, lJncinulaaceris _ acerineelor'Phyltactiniasuffulta
fiinarea frasinurui9i -
" "rto. "tflnarea
de ?:d..Nectriales.Reunegte.
, obicei familii de ciupercisaprofite parazite
9r care
produc,prin im pletjrea.stransa
iit"l"iii-." viu coloratein
cuprinsulodrorase dispunperiteciic6rnoase " cu asp""i'i"
asexuatese face prin conidiisau picnospori. il""fir. inmullirea
Nectria galligena provoaci pe ramurile
diferitelo.rspecii lemnoase
icarpen,tei, afun, fag) rdni canceroase.N.
cinnabarinase instaleaz6pe
ramuritedebitirateate unor arbori
ffag,gtadit! eic.;;;;a"o stromecu
aspect de pustuie, de culoare.rosie. polysiigma
curoareporrocatiep6n6 ta rogie.(pe iubrum are strome de
frr";"d;;;; ii'a" prunu").
Ord. Xylariates.Cuprinde ctuperci saprofite ";;
sau parazite,ale c6ror
au forrna unorbutetiicu saraiunetil-"]r,ltl'p."u;.rt
:il1"1::". un
"u
Pe ramuri de fag (si alte foioase)
in curs de uscare se ?ntelnegte
(tam Diatrvpaceae),care
?:.:y.::::':^" se recunoa;le dupa srroma brund
negncloasa,crustoasA.

181
 ,I

Hypoxylon variolosum(Fig. 7.28) lf am, Xylariaceaer,cu strome negre,

aseminetoareunor broboane,se instaleazipe ramuriin curs de uscareetc.

Fig. 7.28 - Hypox on veriolosum:

a - strome; b - stromt cu peritecii, c - ascd cu agcospol

Ord. Discomycetales.in acest ordin sunt incadrate ciuperci cu corp de

fructificalie apoteciu (Fig. 7.25 C) foarte diferit ca formi (disc, cupd),
consistenle(cirnoasS,membranoasi) Fi dimensiuni,ordin din care diferili
autori , luand in consideraregi caractereleascelor,au individualizatmai
multe ordine de sine st5tdtoare.
Foartecomuni pe frunzeleacerineelor(paltin,jugastru,a4ar etc.)este
Rhytisma acerinum (tam. Phacidiaceae) ale clrei strome, negre 9i tari la

Fig. 7.29 - Dasyscypha willkommii: '1, 2 - ramur! cu cahcer

(1 - vlzuti din faj;, 2 - in secliuie, f - apotecii); 3 - apotecii mlrite

142
 mat uritate, poartd picnidii cu
ptcnospori,iar dup5 ciderea
frunzelor apotecii cu asce
Si
ascospori.Cel mai periculospa
razitaf fariceluieste Dasqcypha
w tIIkom m i i (f am. HeIoti aceae
)
care produce cancere oe
ramuri gi tulpini (Fig. 7.29).
Una dintre cele mai decora_
tive ciuperci saprofite din
pddurile noastre este pezDa
coccinea (tam. pezizaceae),ale
carei apotecii mari, cu aspecl
de urechiugi(Fig. 7.30 A) de
:uloare rogie_coral, apar
primevaratimpuriu pe vreascuri
umede. Morchella esculenta_
zb6rciog (tam. Helvellaceae)
areascofructcomestibil(Fig.7.30
o,,oe torma unei c6ciulistiDi-
rare,cu zona fertile (himenia-
ld)din alveolead6nci.Cu zona
Fig. 7.30 - Caryi de fructificatie.
fertilS sub forma unor zb6rci_ A - le pezize; B - ta
Motchella; C - ta Tuben cu
turi intortocheate esle Gyro-
mttra esculenta.
I ;:":,:T:T:"
;'1""""';:H#iF: """1
::l[li
o secti,

Ord. Tuberales.Sunt ciuperci

saprofitesau simbiotice (micoritice),
r.spendiremai atesin sotutped-uritor
de ;;;r;i;;""o"".pi gtobulogi
iFis. 7.30Cl 1,,trufe',t,asemindtori
,n.. "t"j";
r;;;.";;;';oll'e aprucialip"nt.u
catitalifefor alimentare(Tuber
cibarium, i.- i'rr^,Li"Zi.l.
Grupeazi
ciupur"ip"rurttJiiplii"ll u""orrrct;
se ,^o_r!:!:!?r,nales.
-^ rormeazela suprafalaorganului parazitat, ascete
*t i"ii"j;. prezintdmicelii
binucleate, deosebindu_se
:^,^^:119
ascomrcete. ;ri; ;;J;;;"lter de cetetatte
Inmullireaasexya.td
se face prin j"r.
*" sexuatdprin
o. o'o orsanuIu; ; ""iiU;i, ;.J ; ;; si apropiindu-se
I Lfiitl 3T iii,'Ji if
"""'
Taphrinapruni (hurluDi)paraziteazd
ovareteflorilorde prun, provoc6nd
o deformarea fructetor.niiure
ctupurcii';"-;;;;;;;;"ra in cetutecare
|i i""H::,:;:,T". ::j; ;J,""j,lT idospor binucrea"t,
:r j*:hij::;i;nllt'"".'il,"":i::iJ"lxl'""
j::l;i
I u
" o. i " o cariosamie,

zisot.icariotic (; ;" -; j*:,1l,Lll

;,j:,"rj"?nil: ;':,f :: :n
-d
rezurtdmicetiuldicariotic.Unetespecii;;;;;,;;
ramurilorgi ,.mituri de vrdjiroare;, pllJuc oerormdriare
(T.,pipi\E' : t5'""i",1.

183
 .,-

CLASABASIDIOMYCETES
La aceastdclasi apa4incelemai evoluatedintreciuperc,,reprezentate
printr-unnumSrmare de speciisaprofitegi parazitepe plante ierboasegi

t
/ FME--
, AAZIDIOSPORIIIR
bazidiofluct
-+.9-j;) !an6!
I A DCrrA
I DIVIZIUNE

1 DrvrzruNe
\ eErotrrcA
\- boridi.
(2nl
-1,{.-)raaere
/-^--:.=-=1;
\ cAfirocAr,lrE (n+n)

\4

ric€Iiu niceliu
s€cunda! pri.rb!

Fig. 7.31 - Ciclul de dezvoltsre la o ciupercd bezidiomicetd

lemnoase. r)rezinti un organ sporifer, bazidia, care formeazi bazidiospori.

Ciclul lor de dezvoltare este destul de complicat. Prin germinarea
bazidiosporifor (+ 9i -) iau nagtere micelii primare, de asemenea de sexe
diferite (-rli -), alcdtuitedin hife celulareuninucleate(Fig.7.31).inmullirea
sexuati este somatogamie intre celule ale miceliilor primare, avend ca
rezultato celuli dicariotici (se realizeazS numai plasmogamia).Din celula
binucleati se vor forma hife dicariotice perene,care spre deosebire de cele
ale ascomicetelor,sunt deci de lungd duratS, alcituind miceliul secundar
lFig,7.32'r,Aceste micelii sunt reprezentateprin hife intotdeauna septate,
fiecare sept av6nd o perforafiecentrale,cu marginile umflate (Fi9.7.33)
numiti dolrpor. De fiecare parte a doliporului, citoplasma este delimitate
prin calote membranoase, care incadreazdca niFte parantezeperforalia, de
unde le vine gi numele de parentosomi. La geneza acestui miceliu, in
timpulfiecirei diviziuni(incepAndcu prima celuli), ia nagterec6te un cirlig
lateraf(Fig. 7.321.Cei doi nuclei din celuld se divid simultan, rezultandpatru

184
 .[:il,:T"",""',"ff
ilTil€:*iff:n::fl"":i;iX;ililli,i1,"1;
seseparide ceasuperioar;, ooi
91p"*t"'
";;;;,-;r,ni;;';:;:il:H;:i:"J
urt"f,o,.,'i""rl,liar"
''.,"
3f:'i"."#'1;f ''ii'# "il carrig
ajunse
acestuiasi prin dizolvarea
:-spa4itori ii l.I"i"r"ilij'"t"a Ferelilor
: .,neesc,iar ceidoi ?,"ril1!l',J",'#[Jil j;
[,:,,lT:,:,.::::,:j,
""",",
: -ocesulsexuat.Cetutaatunsiri* nu"rl, tiir";;;#
:_pd ce nucteutse dividede doud.ri rp.ii] iiJii;;'r;" probazidie,iar
=evtnebazidie(Fis.7.31 7.11 reducfionatd)
;i c"i p"ii, ir"Li."u
",.!: "i.,nO"'i_pr*ia -"u uo. oupr"""
- care o evaginaliea pereteluibazidiei,
,:r constitui in bazidiospori, citoplasmi se
adesea sustinuli de cete un pedicel
_:ter!gmd).Bazidiile pot rdm6ne
-mai
cu.o singuri cavitate(holibazidii)
pereljdesp64ito sau pot
ri ttya iigiriJi i. a"""'#'0, urmesunt
- ^'_.^?ji,:.p.il
de mutliautorimaievotuate
;.:T:li#: aecatprimeie, " probabil
oincare

0'0
oA=
/\

d;\
'tP
+o1

,$"$
,A/f
't a.12 - Formarea micetiului
.:.-cttc: 1- bazidiospori,2 _
bazi_
: : : t on in curs de f or m ar e a
- ::,rtor pdmare; 3 . copularea a
r--J c:tute de pe micelii diferite (+ _):
-- - faze in formarea miceliulr.ri peretele transve9el
: ::lotic; 8 - mice liu s €c undar lig. 7.33 -
:::norJc)-cu bazidii (a, b, c _ stadii (sept.ut)la hifele dicariotice
ale
rn tormarea bazidiei) oaztotomicetelor{w - peretecelular
d - dolipor, p - parentosomt

!a unele ciuperci din aceasti

one re
rtiIe -ii
clasi, bazidiile sunt libere gi
izolate, la
o
r, nu
: ili;l;:J:ilil|J "JiH'#"' "ii rurp,otej
=s,zssq,i ii;dJ;; ; ;"il:lru$'J"'#,"rlT?"",T;il'"1,J;:"":,"lX ate'
i"
.-i:-ile ce indeplinesc rol de proteclie,
secretie etc., denumtte c/sfrde.

185
 (ba-zidiofructete)
au mirimi diferiteSi forme
9:^.:11':*_o^:,
-t::.tificalie
atcdruitenum_ai ';;;i:
:::"ji::1,1iiidsecundaresuferi din micetiia;carioiicJ u ;;;;ft
rv urrr.r e III|,tri

lT^Ii":l:::: modific6ricitotogicu,
o"^'li-1l:rlt_"- funcliuni(susJinere, "peciatiz6ndu_se
proteclie,a"po'rlt"r", etc.).
deformabizidiei,ciupercite
di; ;;;
,Tl:?"1.:"":ll: """;#;i;;;;
"r"nsport
ll",:.:11":*t1?.:'^:.,.i1?-?b,?"iai,omvcltiaai,;,;;;;;i"-';;;.*
Heterobasidiomycetidae, cu bazidia seotate.
SUBCLASAHOMOBASIOIOMYCETIDAE
IHOLOBASIDIOMYCFTIDAE}
nymeroase specii.sap
rofite,micoritice
(perdd6cinile plantelor
,^_ -a-Min9".
remnoase 9i ierboase)si Darazrre.
P,oly-porales(Aihyl!ophorales).prezintahimeniudispustaextenorut
^^ ,OIO,de fructificatie(oimnocarp),
corpufui pe ramuri a"r"1i"-i"ri" botrytis_
f:l:
91"""':"*?e-- ris' i.z+|, pe formaliuni,"urnenil"lu unor spinigori
a pdt;riei (Hvirun ,rpuniii _t"^. Hydnaceae
-s:111"' f:,f:l",inferioar6
--rtg. t.r.+t, In tubuFoare susiinutede un bazidrofruct cu aspectde consoli
(Fig. 7.34)(Fom es fom entai us t am.po yp
- I o raceaJ-sar-OlLu"ta (M eruIi us
tacrymans- f am. Polyporacea^e 7.34),mai
--Fig. ,", p" t"il (de ta inceput
nude) ale unor bazidiofructein form6 de pAlnie
f am. Cantharellacead. dinli)ittu" cibarius_

Fig, 7,34 - Eazidioftucte la polyporates: 1. Rama a botrytis;2-

Hydnum rcpsndum:
3 - Merulius lacrymans; 4 - romes
Enra us (sectionat)
Unele hom obazidiomicetide nu formeazi corpuri
de fructificalie, ca de
exemplu speciile genului Exobasidium
ttu^'. iiiAu"iaiaceael care
paraziteazeericaceele montane (afin,
smirdar etc.).
Ord. Agaricales. Se individualize,azAprin
himeiiu dispus pe lamelele
unor bazidiofructe cu picioryi pel;rie, in tinerele
invelite ie o membrani
care se rupe pe mesura cregterii bazidiofructului rim6n6nd
:::tun ln,Nelsatel,
rrecvenl fa baza piciorului doar un rest
de teaci fuoba) lFig. 7.351;
unele agaricale prezinte
9i o a doua membrani (velum partiale) care

186
 acoperd lamelele tinere, iar mai t6rziu (la
maturitatea bazidiosporilor)
rup6ndu-se,se p6strez; doar ca un inel
lannulus) pe picior gi uneori ca
franiuri (coftina,l la marginea p6ldriei.

s
sh-

s
6 Pc
?":-":l,i:"iJ.ll;:r:?;:i;i:r:,1,::^n'T::l:i;:;il;;ii,,"'#'l',"1'l""i
B- cuverum
tit!,;,i":i::"i:"": ': :1:,i',:":':..:;,".-"-:l:T1"4'"1"' parrtare
ri unive,sare;
i pepyrrie;m_iner;v_voua;u-l",iJl,l,_"i*in#a,'it";L,;$:llr:11",":j:
r-sorzi
tandre; c - cist;di; sh _ subhimeniu]t -
--tram:--
Dj.l fuT' Agaricaceae prin pdduri se
. intiirnesc ciuperci comestibire
micoritice din genurile Lactarius piperatus._ L"r"ii-fiif _ cu un lat€x
.lL.
aib-ldptos iute, L. deliciosus - id;cov
- cu latex de culoare galbend),
_ de.curoare
hutubile p*al" roererice
llT:3 :rl.l":ioare,
precum gl unele comestibile "aiaij etc.,
parazite: Armillaria mellea _ ghebe _
trunchiurile ;i rdddcinile arborilor, pl1rlro.t1ts pe
_ p;"r6vut fagului.
Dintre ciupercile otrdviioare frecvent intelnite ""r.rrir"
pe Amanita muscaria (muscar.ifa), Fi p"ii"rtJJ"", menlionAm
a cirei pildrie ;9;;;" presaratd cu
scfzi afbi, 9i pe A. phaloides (buretele
vipeiei) cu pellrialuru i".
"n_rna"tin

Fi5.7.37 - Phalus
Fig. 7.36 - Eoletus eduiis (A), Boletus satanas (B) tmpudicus: a - peridie;
b - glebii;c - receptacul

187
 Din fam. Bo!etaceae, care reunegte ciuperci cu lamele himeniale
anastomozateap616ndca nigte tuburi, face parte ciuperca micoriticd gi
comestibili Boletus edulis (hrib, mdn6tarcd) (Fig. 7.36) 9i specia toxici
Boletus satanas (hrib veninos).
C)rd.Gasteromycetales.Prezinti stratul himenial producetor de spori
dispus pe impletiri laxe de hife (gleba), inchise intr-un invelig scortos
(peridia),simplu sau dublu, alcStuindcorpuri defructificalieasemindtoare
unui balon, burduf sau stomac,de unde le vine 9i numele /gaster-stomac).
Prin poiene gi rarigtide pddure se intalne?te Calvatia(Eovista)gigantea,
pufuletele,cu corpul de fructificaliede dimensiuni mari (p6ni la 50 cm).
Prin pajigti cresc specii de Lycoperdon.
Ord. Phallales.Se caracterizeazA prin reprezentanlila care bazidiofructul
se rupe la maturitate, iar gleba rdm6ne in partea apical6 a piciorului
(receptacul),ca la buretele pucios (Phallus impudicus) (Fig. 7.37).
SUBCLASA (PHRAGMOBASIDIOMYCETIDAE)
HETEROBASIDIOMYCETIDAE
Cuprinde ciuperci cu bazidia fragmentat;, reunite in patru ordine
distincte: Auriculariales, Tremellales, lJredinales gi lJstilag inales.
Primele doui grupeaz6ciuperci saprofite,adeseacu bazidiofructede
consistenl6 gelatinoasS.in flora !irii noastre sunt pulin reprezentate.
Auricularia sambucina \ord. Auriculariales), care cregte pe ramuri bitr6ne
de soc, are bazidiofructe in forma unor pavilioane de urechi, iar Tremella
lutescens lord. Tremellales,,,care vegeteazd pe trunchiuri de arbori, are
bazidiil e septate lo ng;tudinal.
Ord. Uredinales. Cuprinde ciuperci parazite obligate, fdrd corpuri
fructifere distincte, cu bazldia septate transversal.Apar sub form5 de.pete
mici (punctiforme)pe frunzele9i tulpinile plantelor ierboase9i lemnoase,
producend boli numite rugini.
Ciclul biologic al unor uredinalese poate desfegurain intregime pe
o singuri planld (ciuperci autoice),al altora pe douS plante gazde biuperci
heteroice),
Una dintre cele mai rdspanditegi pigubitoare rugini heteroiceeste
Melampsorella cerastii {mdtura vrdjitoarelor la brad -tam. Melampsoraceae),
care paraziteazdspecii din genul Abies, cea de a doua plantd gazdi fiind
din fam. Caryophyllaceae(Cerastium, Stellaria etc.). Ciclul de dezvoltare
incepecu infectarealujeriloranuali ai braduluide cdtre bazidiospori(Fig.7.38).
Miceliul format provoacd galme gi deformdri aseminitoare unor mdturi,
pe care frunzele sunt mai scurte gi g6lbui. Pe fala superioarda acelor,
miceliuf primar formeazd picnidii punclitorme cu picnospori hialini capabili
si infectezenoi ramuri sau exemplare de brad. Pe fala inferioari a frunzelor
lau nastere, pe miceliul secundar, nigte bdgicule portocalii (ecidii) cu
ecidiosporibinucleali capabili si infectezespecii de cariofilacee.Pe frunzele
acestor plante, miceliile genereazi pentru inmullire corpuri sporifere
(uredosori) cu uredospori care pot infecta alte cariofilacee, iar spre toamnd,
corpuri sporifere (teleutosori)cu teleutospori.Prin germinareateleutosporilor
iau nattere fragmobazidiicu patru bazidiospori,care vor incepe un nou ciclu.

188
 Alte uredinale parazite pe plante lemnoase sunl: Cronartium ribicola
(heteroicd,pe pin_strobgi coacdz) Melampsora pinitorqua (heteroici,
,i pe
pin silvestru 9i plop tremur6tor) etc.

fi:;ir'ft
#rx
@p
WW c h
@@
/"-^
t\,,?o

\iF
@"%p
Fig, 7.38 - Melampsorella cercstii: a - ramuri de bred infectatj; b _ picnidie
)/;"
tr
cu picnospori;
c-e cid iospo r ; ; d- ur edos por i; e- t eleut os por i; t _ f r a g m o b a z i d i e c u b a z i d i o s p o r i

Ord. Ustilaginales. Sunt ciuperci parazite obligate, producand boli

numiteldciuni gi mSluri,Pentruinmullire,micetiulsecundar,carepredomini,
se fragmenteazi, generdnd chlamidospori care servesc gi ca elemente
de
rezistenlS.in chlamidosporiin cele din urrn6 are loc cariogamia,dupe care
germineaziformind bazidiifragmentate cu catepatru bazidiosporihaploizi.
Reconstituirea miceliului dicariotic are loc prin copularea directd a
bazidiosporilorsau prin somatogamie intre celule ale miceliilor primare
generate de acestia.
Tdciunele porumbului este produs de lJstilago maydis lfam.
Ustilaginaceae),iar mSlura g16ului de n etia tritici lfim. Tittitiaceae).

CLASADEUTEROMYCETES (FUNGttMPERFECT|)
Reunesteun numir mare de ciupercila care se cunoastenumai
inmullireaasexuati,grupareain unitili sistematice subordonaie(ordine,
familii)fic6ndu-semai ales dupe caracteristicile conidiilor.
Dintregenurilemai cunoscutemenlionamphoma (cu speciiparazite
pe lu.feri,ace 9i conuri de r6ginoase),Cytospora,Fusarium(pe plantulele
de r6ginoase)etc.
Origine,Filogenie.Celedintei eumicotecu tal cenocitic,asemandtoare
zigomicetelor actuale,
secunoscca urmefosiledin perioadasilurianA,fiind

189
 asociateprimelorplantevasculare.Evoluliaa mersin
pereli transversali,care la ascomicete direcliaformirii unor
p;"tr""rJ un p-orcentrat,astfet
ci nucleiipot trecedintr-ocelu16in alta,
-"i prin urmare'iiceliuflor poate
fi considerats-ubraporlfunclionaIapropiaicelri""no"iti".i" bazidiomicete
comunrcarea intre celulese realizeazd
prin dolipor,dar nucleiinu pot migra
in alte celule,datorit6 prezenleiparentozomiior.'

7,9. iNCRENGATURA
LICHENOPHYTA
(UCHENI}
. ,99qru:lnt9ca un grup particularde talofite,ai cSruireprezentanli sunt
unitdli simbiotice,constituitedin convieluireaund afg; u""rzi
verzi^(ciano albastre_
bacterii)cu o ciuperciascomiceti "uu
rnlit.ui,bazidiomicet6.
asocieri permanente ""r,
sunt bine sudate9i stabile,inc6t,
-- ,^"".."n:l
analog celorlaltetalofite,pot fi.grupate?n specii taxoni
9i supraspecifici.
Cea care gi-a pierdut individuatiLteau"te
;;;;;;"" ma, adesea
nu exist6 in natu16dec6t in lichen,ca partener
"iuper"J,
ai atg"i'simOioti"..
Sr.b aspectmorfologic,talul licheniio. poui" pi"r*ra
,.. ,
(licheni ca o crustd
crustogi,,
puternicaderentdde substrat"" ila Xuntniriu parietina),
ca
3 flnz; .(li.chenifotiacer)prinsi de substrar prii ,niin" {ta Lobaria
pulmonaria)sau in form6 detufd ichenifruticulori)fixatdcu alutorutunor
filamente lla Usneabarbata).
Sub raport anatomic,talul poate consta dintr_o
-In cuprinsul cireia impletire laxi de hife,
celulele algei (gonidii) sunt dispuse uniform
homeomer), sau din c6teva straturi diierenliate ftal
/fal heteromer - Fig. 7.39).

p b
soredii

0
cortex
supert-or
gonr-dlal.
strat
medular
c.o!ce{

rhizine
Fig. 2.39 _ Tal hetercmer la lob€flb (sectiune)

in c.a{rul convieluiri,alga,fototrof6, realizeazdsinrezacom pugilor

_-- Scestei
clyqer:aaddposregre,agacums-avezut,sonidiite9ifurnizeazd
:^1?T.l.:! la: rhizinelod
apacu sdrurirninerale,
precumgi uneieenzimegi
l::j^1l:tYl
vrtamrne.In lichenii partener
cu autotrof o cianobacterie,alga realizeazi
gi fixarea azotului care, ajungdnd in sol,
contribuie L-irUo'gatir", lui. Astfel

190
 constituili,licheniisunt capabilisi populeze
cele mai austerestaliuni
{tundr; arcticd,degerturi,siencietc.),adeseafiind pionierii
pedog.eneza ce decranseazi
gi creeazicondilii pentrucomunilifi i"i
lichenilor Adaptarea
la condifiide viali extremeestein legituri cu ""rnpf*".
la deshidratare; marea rortoreranti
cu proceniede,2_roz r,1inuiJulJall"rn'o"r",urit.
ridicate;i foarte scezutepot fi bine suportate.
"o ' -' --"'i ro"n"
Datorit; faptului c6 nu
.realizeaziexcreliasubstanletorminerale
absorbitedin mediu,licheniidevin to"rtu s"nsi6.ltif"
duc radegradareacrorofirei.pe aceastase bazeazS ""rnp"9,,toxici,care
forosirearorca indicatori
ai polu6rii cu substanlechimice9i rad;oactive.
_mediului
In-r1!i:": pe catevegerativi tichenitor se t""" pri"l.g"i"nte de tat,
_,
prin sored,i(ceteva ^a
celuted. i1991jrrate ae hite)'sruparein
superficialenumite soralitsi 1lg; formaliuni
orin Dtdlliexcrescenle ;;i;;;"r" dan gonidii
;i hife. inconjuratede cortlx). se in.lflugiu'nu-ai ciuperca,
gener6ndascosporiin ascegrupatein .sexuat
apotecii puiit""ii. La germinarea
sporilor,constituirea unui nou lichenareloc,in "",
ac"stcaz,numaidaci hifele
intAlnescalga partener5.

thr
Pff/

ffi
Fig. 7.40 _ Licheni: A
- Cladonia
engiferina: B - Cledonia pwtdate;
c - Patmetieacetabutum;
D _ Themnors,.,_iu1",iii i'_Zriiii- F t)sneeftotida
"lli,irl", -
Dupi ciuperca simbiont6, ascomicetd
sau bazidiomicete,Iichenii se
grupeazd in doud cfase Ascolichenes ga"iiiilicnere",
9i respectiv c.i ain
urmd fdri reprezentanli in flora
|irii noasire.
ln clasa Ascolichenesse disting doui
ordirie: pyrenolichenes(cu corpi
peritecii)
9i Discotichenes(cucorpiae truciificalie
l^" It^1"-r]1,:"1j"
din apotecii).
:a 1c:stea. urm6 apa4in unii licheni
foarterisp6ndilila noi (Xanthoria
parietina,Lobaria pulmonaria. peltigera can r,,"p""ii
Oin g;nurife Cladonia,
Cetraria etc.l (Fig. 7. O).

191
 I

7.10. INCRENGATURABRYOFHYTA(MU$CHI}
Sunt talofite evoluate autotrofe. cu corpul vegetativ (care apanine
gametofitului)taloidic (din lame foliacee)la cele primitive ori cormoidic
(tulpinila cu frunzigoare) la cele superioare, previzut cu formaliuni
pluricelulare(rizoizi)care au mai ales rol in fixare. Sporofitul ia naltere
pe gametofit, este mai redus
-"i de scurtd duratd.
inmuflirea mugchilor are loc vegetativ prin propagule lrnici corpuscule
asemandtoareunor bulbile) formate pe gametofit (uneori prjn fragmente
din acesta)9i sexuat cu ajutorul arhegoanelorti anteridiilor dispuse pe
acefagi individ (mugchi monoici) sau pe indivizi diierili (mugchi dioicil.
In raport cu ciclul biologic mugchii sunt organisme haplodiplobionte
(vezi pag. 126). Generalia gametofitic6,dominant6, incepe cu formarea
sporilor (Fig. 7.41\, care in condiJiifavorabile germineazi gener6nd pro-
tonema, un filament verde pluri celular gi ramificat, aseminitor algelor
verzi fil amentoase.Pe protonemd cresc din mugurasi corpuri vegetative
{mugchii propriu-zigi)c organe de reproducere(anteridii si arhegoane)
pluricelularelFig, 7.421.
Anteridia,globuloase,este prev;zute la exterior cu un oerete celular
unistratificat,iar la interiorcu un }esut spermatogendin care prin diviziune

\[LT
O
'F",,, )

I
,*\ ,o
>aQ

-f, \
on

b-*=-er Fig, 7.42 - Antetidie (1),

lrol
antdrozoid (3)ri ahegon (2) la
Marchantia polymorpha;
o- oosferd;cv - celulAventrallt;
Fig. 7.11 - Ciclul de dezvoltare ta un mu,chi .lioic m - celulecanal

192
 iau nagtere anterozoizii bifla-
ne gelali (fiecareceluli a tesutului
lic spermatogenformeazi c6te un
ni anterozoid).
re Arhegonul,de forma u nei
butelii cu baza ldJitd gi cu gat
le alu ng it, prezinti un perete
unistratificat, iar in interior
,e oosfera, o celuld ventrald st
t. mai mufte celule canal ldisousir-
le in gatul arhegonu lui). Acestea
din urme se gelifici, inlesnind
o- petrundereaanterozoiduluila
lr oo sferi.
te in urma fecundaliei ia
nagtere zigotul, generator a,
sporofituluidiploid care nu se
tr desprinde de gametofit. prin
germinare zigotul se dezvolta
inlr-un sporogon constituit din
I capsuld, setd gi haustor. Urna
!B capsulei (Fig. 7.43), obisnuir
de formd cilindrici, are un
fl
4 perete m u ltistratificat gi un

t tesut sporogen alcituit din

oelule mame ale sporilor, din Fig.
7.43- Sporogonul pe gemetofit polytrichum:
care prin diviziu ne (prima ,{ - velere generatA;B secliune le
- longitudinaldprin
diviziune fiind reduclion ali) capsuli;_1 - scufiej 2 _ opercul; 3 - urnl; 4 _ apofizd;
vor lua nastere sporii /brio_ 5 - setd; 6 - arhespor;7 columele
-
spozl iniliatori ai generaliei
gametofitice.
ta numerogimugchi capsulaeste acoperitede
provenitdin arhegon,iar la vdrf prev5zuti un invelig (caliptra)
cu un cdpdcetlopercul) caduc
la maturitateasporilor.La bazdcapsulase prinde
Au'""ia prin intermediul
apofizei(Fig.7.rB).prin haustorsetase infige
bine in gametofit,din care
se n-utreFte intreg sporogonul.
In raport cu alcituirea gi gradul de dezvoltare
a gametofituluiSi
sporofitufui, mugchiise grupeazain trei clase:Anthoceritaje.
(Hepaticatae)ri Bryatae. Marchantiatae
ClasaAnthocerotae reprezintio unitatedin pulinegenun,cu organizarea
I
apropiat; prin unelecaracterede algelevezi
t de tiplul Coteochaete. Spre
l,
exernpluceluleletalului (lurtitdorsi_ventral)
prezinticlte un
I cu pirenoid._inschimb,prezetrlastomatelorpe cloropla"t
sporogoane"ingu.
reprezinteun
caracterevolutiv important lFig. 7.44|).

t3 - 8or.nic. toretierr
1g3
 CLASAMARCHANTIATAE (MUFCHIHEPATICI)
R:u"I"1r.".
TuE"hi cu organizaremai primitivd, majontatea avend
gametofittaloidic,lamelar.cu simetriedorsiventrald. h;"pinaiU la noi pe
diferitesubstraturiumedeeste tvtur"nuitiip"iii;;;;
;;ii;r."pementutui
-ramiiicat
--.ord, Marchantiales/,al cirei gametofit este dicotomic Ai este
dioic (Fig.7.45).

Fig, 7.45 - Marchantia polymorpha: A _ planti masculd

cu propaguletipediceli cu discuri purt?lroare de anteridii;
Fig. 7,11- Tal cu sporogoane
lJ -,.sectr
une,.pfl h disc cu anteridii; C _ plant! femelE gi
deschise la Anthoceros laevis: .
peorcel cu dtscurapuftetoarede arhegoane; _
c - columela D sectiune
prin disc cu arhegoane

cu-gametofitcormoidic,se intalneFre adeseain

-,,.3iIr: -f."q:ticele
paourlfe umbr,te, pe stenci sau pe sol plagiochila asptenioides(ord.
Jungerm.aniales- Fig.7.46),caracteriiatiprin tuliinilu prevezute
cu frunzisoarealterne,decurente. """"iount".

CLASABRYATAE (MU$CH|FRUNZOgt)
Mugchii din aceast6clasd.sedistingde cei hepaticiprin gametofitul
simerrie.radiari,diferenliatin tu tpini!e, f runi goare rizoizi;
i^"r1_?l!.l.li
In srructuratulpinileiapar adeseaceluleconducitoare,grupate F,
cordon-central intr_un
analogstelului.Acestcordon este at*iuii dintr-oguvil;
centralddin celuleconducitoarede api cu s5rurimincrale
numitehidtoide,
cu pereliifdrd?ngrogirigi lipsitede protoplast. La unelegenurihidroidele
sunt inconjuratede o teac6de leptoide,conducdtoare
dJ sev6 elaborati,
caresunt celulevii, de asemenea. alungite. O astfelde organizarese poate
int6lnigi ?n.setasporogonului(Fig.7.+Z).Sporofitulloi"sl
pnn prezenlaconstantdla capsuli a operculului caracterizeaza
Fi, frccvent,a caliptrei,
precumgi prin lipsa eratereror (celurefiramentoase careia hepaticierimini
sporii din urni prin migcdrihigroscopice). pentru diseminarea
briateleprezinti de reguli la gura urnei dinligori (apendicuii) sporilor,
_
trigroscopici
peristomiu.

194
 Fig. 7.16 - 1- plagiochite asDlenioides Fig. 7.12 _ Organizarca
"'''o**ii';,1;""0#f ,esutului conducdtor in
!JI!,'"po'oso;;*,,::;iiii:'!,*W:l:"i""r"J;::ff
:li
. Ord. Bryales. Bogat in specii ndite in diverse condilii
cete mai multe indic6nd .r6sp6 de mediu,
condllii jerermf""i"
tuminii,citdurii,sotutui,
iar_attete ""i.'r"p"nut
umidit6lii,
revene,moderat acide p6nd "u_""orogiJ.L.gli oli,l cu soturi
oaour,
ri:i:n:Ilii;-:,ri:i:ii::ii:i!{,:;'!i:;i;:;r
li

- iiiii"^i;';;:;;^'jii:';:,!,:::::1,;1,
"'a",iio,
*
toc - Funaria hygrometrica^lf :ff"T'rfi"::,1"""j;,:'l:
am. Funa.riaceae),pe acoperisurire
Eryum argenteum lf am. Brva caselor _
ginneleJrnuiJii'Zi,"itrl,li"ie"' pe.soluri uscate' in luminiguri de pidure
dendroidesti"i. c1#ii! tra,m' Thuidiaceael,
prin mlagtini- ctii"iiri
pe fundul unor bSlti .al
curgdtoare
- - i"i,rii"ii" ,rireae)' ffam'.Fontinatac 9i ,p"i;;'l;;
o,a' p" t*ri iJ".''";' :7! " " specii eae) erc'
noasecu acid;tate "il lai"u,a:l! cevegeteazi: prinlocuriml6rt;-
lp1u,l-o.1,"-?
comm.une tam
- eig. z.+s), p'ii';#;;"::r;--;1t1'chum - Porvtrichace),e
:;Xi:i;,:,,:;::yi
ll:l:_:,,l,i,,iu.iiJ;i".s,rl"#'iiii^!:ii:i:.ri,[:f
in curs de putrezire(Buxbaumia
;:;:I#':,:*.ritor aphytta_ ram.Buxbau-
Origine. Filogenje. Une
preclominarea ale mugchilor,, cum ar fi
d;;i;;i,r;;t:'^"-^caracteristici
i !lu,o1
: i,ji ; r,"r
i ",'",'',i
Jllf;'"";:';J:T;:,".:.:":[ ;i l:"?Fk
;:J;:Tj'"[:",:H:i: iii"""" probabir
oominani,
orsaneror a; -.i,J-ii#j'ir:',*
ilT:.gretotit "*.
j:j:"'#,#,;"?"$":H:;::X,;l
au
;jnj
tvc
protecliagamelilorla deshidratarein mediul terestrupe care l-au cucerit'
Au rimas, insi, un grup inchis, datorita adaptabilitS|iicomparativ mai
reduse 9i potenlialului evolutiv mai limitat al gametofitului' Ca fosile'
briofitelese cunosc din Carbonifer.

7.11.INCRENGATURA PTERIDOPHYTA (FERIGD

Pteridofitelesunt plantevasculare(cu lesuturi lemnoase9i liberiene)
care au soorofitul dezvoltat,reprezentatprin cornt alcetuit din tulpin;.
rddicind (absentddoar la ferigile primitive) 9i frunze' Gametofituleste
redus la un corp taloidic (protall nevascularizat,autotrofsau heterotrof

Fig. 7,18- Ciclul biologic la Dryopteris filix' mas: 1 ' cormi 2 - lob foliar (mtrit) cu sori:
3I se4iuneprin sorj 4 - sporangecu spori;5 ' protalcu anteridiid arhegoane; 6a ' atteridie
cu anierozoizi;6b - arhegon cu oosferd; 7 - zigot in arhegon; g - plantuli pe protal

196
 (micotrof), intotdeauna independent falA de sporofit, Cuprind
atat plante
ierboase(unele cu rizom) c6t 9i lemnoase,monostelicesau polistelice,cu
sistemul vascular bine individualizat.in |esuturile lemnoase predomind
traheidele de tip scalariform.
Frunzele,microfilesar:macrofile(vezipag. 109),variabileca dimensiuni
gi formd, pot avea rol numai in nutrilie (trofofite), numai in inmultire
{sporofile) sau pct indeplini ambele tunc,tii (trofosporofilet.
Inmullireapteridofitelorare loc vegetativprin rizomi, stoloni, mug ri
tuberizali (formali pe frunz6, tulpini 9i chiar pe protale) gi sexuat, cu
ajutorul a teridiilor gi arhegoanelor(pluricelulare,cu perete un;stratificat
ce in^veleFte lesuturile gametogene)formate pe protale rnonoice sau dioice.
In cic lul de dezvoltareontogenetic; a ferigilor {Fig. 7.aS),se succed
douS generalii heteromorfe.Sporofitul, dominant, lncepi cu zigotul rezultat
in urma fecundaliei. Prin germinarea acestuia,ia nagtere mai intai un
embrion care prin dezvoltare-devineplantuli gi inred;cineaze,caFtigand
independenlS fald de protal. pe feriga maturd se diferenliaz6
1"u
perete-plu ricelular) izolali ori grupali. Din "por"ngl p rin
lesutul fertil al sporangelui,
meiozi, iau nastere spori de formd variat6, La tetigile izosporee acestta
sunt de un singur fel, pe cSnd ia cele heterosporee se difeienliazd spori
mascufi (mlcrosport gi femeli (macrospori).
Din spori (iniliatoriigametofitului)iau nagtereprin germinareprotale
pe care, a9a cum s-a aratat, se formeazi anteridiile cu anterozoizi
cilinti
ti arhegoanelecu oosfere.Fecundalia,ca gi la mugchi, are loc in conditii
de umezealeridicatS.
in. raport cu particularitdlile
ciclului ontogenetic,organizare9i grad de
.
evolulie, in cadrul pteridofitelorse individualizeazipatru Clase:esiiafnytatae
(Psilopsida), Lycopodiatae lLycopsida), Equisetatae (sphaenopsida)
Fi
FiIicatae lPtero psid a).

CLASA PSILOPHYTATAE
(PSILOPSI
DA)
Cuprindeferigi primitive, primele plante vasculareadaptatela modul
de vial; terestru, cele mai multe apa(inAnd unor unitili sistematice
dispdrute,cunoscute doar ca fosile siluriene si devoniene.
(ord. Rhyniales)este un gen de ferigi devoniene, cu sporofitul
. Bhynia
dintr-un rizom subteranprevdzutcu smocuri de expansiuniasemdn5toare
unor perigori absorbanli si respectivdin tulpini aeriene (de 0,3_20 cm
lungime), asimilatoare,ramificatedicotomic, nefoliate,cu cuticuld gi sto_
mate. La v6rful ramurilor puftau sporangialungili (Fig.7.49 A). in cilindrul
central,de tip protostel,xilemul se dezvoltacentrifug (cu vasele mai mari
spre periferie).
Asteroxylon lord- Asteroxylales/ grupeaz6 specii fosile, de asemenea
devoniene,mai bine adaptatevielii terestre,avand tulpinile aerieneprevizute
cu emergenlede forma unorace sau1epi,habitusulplanteifiindasemindtor
cu af brddi;orului (Lycopodium) (Fig. 7.49 C). Rizomii purtau ridicini
simple, iar cilindrul central era de tip actinoslel,cu traheide inelate si
spiralate.Sporangiisunt localizalidirectpe tulpin6 sau uniti cu emergentele.

197
 .--

Fig. 7.49 - Rhyhia (Al, Psilophnon B) 9i Asteroxylon (Ct:

1 - actinostel la Astercxylon (sec}. transv.)
Psilophyton (ord. Trimerophytales), gen de fosile devoniene; descinz6nd
direct din Rhynales 9i care probabil stau la originea ferigilor din Ctasa
Filicatae si a celor din Clasa Equisetatae.Tulpinile erau lipsite tle frunze
(Fig.7./t9B), ramificatedicotomic repetat.Unele din ramurile mici ourtau
sporangi,iar alteleerau in intregime vegetative.in cilindrul centralxilemul
avea o dezvoltare centrifuga.
Psilotum lord. Psilo-
faresr.Cuprinde specii
tropicaleactuale,incluse
mai recent inlr-o clasa
distincti /C/asaPsiIotatae).
Sporofitulprezint;rizomi
c u n u me ro g i riz o iz i $ i
tulpini aerieneramificate
dicotomic, prevezutecu
excrescente solzoaseraro
(Fig.7.50).Cilindrulcentral
al rizomuluieste de tio
protostel. iar al tulpinilor
actinostel, xilemulavind
d e z v o lt a re c e n t rip e t e
(Fig. 7.50 B). Sporangii
purt;tori de izosporisunt
Fig, 7,50- Psilotum t quetrum: A - plantl (sporofitli
B - sect. tfansv. prin tulpin6, evidentiindactinostelul; dispugipe ramurilaterale
C - protal(gametofit) cu anteridij(an)Si arhegoane (ar) scurte.Prolalulestecilin-

198
 dric (Fig. 7.50 C), asemenatorcu rizomul,uneori (caracterarhaic)cu
lesuturi vasculare9i endoderm. Faptul cd fali de sporofit protalul in
decursul.evolulieia rdmas la dimensiunimai mici Fi tr;iegte subteran(in
simbiozecu ciuperciendomicoritice),estelegatde necesitatea apei pentru
fecundaliecu anterozoiziciliatr.

CLASA LYCOPODIATAE
(LYCOPSI
DA)
(unelefosile)lemnoase,
.Suntferigi ierboase9i cu tulpini gi rddicini
ramflcatedtcotomic.In structura anatomicd, cormulprezint6mai frecvent
un actinostef.Frunzele,solzoase(microfile),sunt trofofilegi sporofile,cele
din urmi dispusein lungul ramurilorsau grupate(in strobili terminali).
Pot fi izosporee (Lycopo-
dium) sau heterosporee
(Selaginella).
Ord, Lycopodiales.
Posedi o singurSfamilie
(Lycopodiaceae), cu un
num6r mare de specii
ierboase, prinse de
substrat prin ridecini
adventive.Lycopodium
clavatum (ped ic ula )
(Fi9.7.51) are tulpini
repente.cu frunze mici
;i dese dispuse spira-
lat, prelu ngite intr-o
aristi fi nd. Pe unele
ramuri se fo rmeazi
pediceli cu c6ie 2-3
strobili, ale ciror
sporofile poarti la
baz6 c6te un singur
sporangereniforrn. La
germinare sporii dau
na9lere unor protale
monoice, asemdnitoa-
re u nor mici tubercu- Fig. 7.51 - Lycopodium clavatum: a - plant! cu strobili;
b spotofilScu sporangereniform;c - spori; d - anterozoizibiciliati
le. lipsite de clorofild -
(saprofite).
Anteridiile
9i arhegoanele sunt adancitein protal.Vegeteaze pe
sofuri revene, in pSdurile montane. Huperizase/ago, respendit; prin
molidiguri,mai alesin staliunicu umiditateatmosfericd, se caracterizeazi
prin sporofiledispuse printre frunzelesterile (negrupatein strobili).
Ord. Selaginellales.Cuprindeferigi heterosporee. Selaginellahelvetica
(tam. Selaginellaceae - Fig. 7.521,cu tulpina t6ratoare$i frunze mici
prevSzutecu ligulS,poafte la v6rful unor ramuri sporofilegrupatein
 ____-

strobili. Unele sunt macro-

sporofile cu cate un fftacro-
sporange (fiecare cu cAte 4
macrospori). a ltele micros-
porofile cu cAte un micro-
sporange(cu numerogi micro-
spori), Prin germinarea spori-
lor se formeazi protale dioice
(mero- gi microprotale)rcduse,
pe care iau naFterearhegoa-
nele respectivanteridiile.Prin
diferenlierea sporofilelor 9i
reducerea considerabili a
protaf ului, Selaginella prezin-
td analogiicu gimnospermele.
Ord. Lepidodendrales, Se
cunosc numai ca Dlantefosile
arborescente, care au format
Fig, 7.52- Selegine e:A - planti cu strobil; I - seq. long. paduri intinse in Carbonifer
prinstrobil;sp-strobil; 1 -mic.osporangij 2-macro"poranli
(Lepi dod en dro n, Sig iIIai a elK.l.

CLASAEOUISETATAE {SPHAENOPSIDA)
Grupeazi ferigi actuale ierboase9i fosile arborescente,cu tulpini
articulate,la noduri cu ramuriverticilategi frunzemici, concrescuteintr_un
fel de teac5.
in ora
. .actualise menlinenumai ord, Equisetales,
-fffamilie reprezentat
printr-o
sfnguri (Equisetaceae), cu un singur gen (Equisetum,datanddin
Carbonifer.
Equisetumtelmateia(coadacalului- Fig. 7.53)se intalnegtefrecvent
in locuri. semiumbrite din jurul izvoarelorgi in lungulpAraielor
de pidure,
pe soluri argiloase.Prezintirizomisubteranivigurogi,din care iau nagtere
tulpini aeriene articulate,mai int6i (prim6varajcele fertile. brunii,
neramificate,la verf cu cete un strobil fusiform alcetuitdin mai multe
verticilede ramuri purt;toare de sporofileconcrescutein formi de scut.
Fiecarescut poartepe fala interndcate H sporangi?n care se formeazi
prin meiozenumerosispori mici, haploizi.Tulpinileasimilatoare (sterile),
care apar mai tiziu, prezint6ramuridispusevedicilat.
Sporii au palru filamentelungi (elatere),provenitedin stratul extern
al perelelui,caresunt higroscopicegi au rol in diseminare.prin germinare,
sporul dA nagterecete unui protal potenlialbisexuat,pe care se formeaz6
atat anteridiicit 9i arhegoanesau, in funclie de condiliile de mediu, se
formeazdprotale unisexuate,cele masculemai pulin iobate, bogate in
carotinoizi.
in culturi agricolegi ?npepinieresilvice,cregteca buruiand Equisetum
arvense,care are utilizdrimedicinale.

200
 Fig. 7.53- Equisetumtelmateia:
a tpin;rertrle;b - turpiniste.re;
in rorml de d"-i" ^1111-i-"u.tu c - ramurimici
";,, "r;;;;;;;;;
r",'", r - ante'ozoid;g prJa
- i
"" ;'."'iini",lJ,lf
i H::''^" :"1$''..'"t*

CLASAFILICATAE {PTEROPSIDA)
Ferigiledin aceastdclas6sunt plante
ierboaseanualesau perene
ill;:"",y:ll:i"Jlffi:""T il"I, obt ienui, t;i;;;'",;' iorme derizom
ad6nc""
i ncizat'
ua.r,r-["'r"i;:"" :"#;; rareoriintres,in ti nereie
", 7?;l
jj^ il nze,
asimilatoa
re(troro
spororile) sau pe
"r".ifi l"iT,.n"l,
in
lTl:ffi
"",".
i-t"rri;";;
dehiscenlisi suntsrupalimaiauesla
"o';. ;;;J;J::tcde
sau tuberiform si autotrof.
pluriciliati. Anlerozoiziisunt

A. SUBCTASA
PRJMOFILICIDAE
Sunt ferigi arhaice, uollylu..in.
_ . Devonian gi stinse spre
rareozoicutui,cu tulpini ramificate sferritul
dicotorni" 9i riirn.-"'ilr:r"t".
rrpsrlr de inel si dehiscenlii, "u spo."ngii,
erau grupali in uarfri .".]riii".

201
r '--
verzi'
Au descins din psilofitate,cele mai primitive av6nd ramurile
(ProtoPteridium- Fig' 7.54),iarcele mai.evoluateprezentau
subliri, fififorme
gifuziunea
si frunze mari, veritabile(macrofilelrezultateprin cladodificarea
actuale
iamuritor tfig. 7.55),evidenliindu'seo linie de evolufiespre ferigile
eusporongiale9i leptosporo ngiate.

W
I
/€
tw D

Fig. 7.51 - Protopte dium: A - remuri cu Fig. 7.55 - *hettl€ fomldrii merofilelor (A 9i
--- fififo,." B 9i C - lobi Nimofilicidd (Archeeoptelid cu foliole cledo-
""-g|ir"nt" "similatoare;
9i fertifij D - Rhacopte s difbateB);f'segme(ne fertile;v -segmentesterile
"i.iifi
oa|ti|iniedeevo|u}ieincadruIacesteisubc|aseacondus|aapari}ia
progim nospermelor, strimogii direcli ai gimnospermelor' De exemplu'

I proii-no"p"rrna devoniand Archaeopteris, care era arborescentS' purta

.nalr"- 9i microsporangi,iar lemnul secundarcu punctua,tiuniareolate
asemSnitor cu al gimnosPermelor.
era

I B. SUBCLASA EUSPORANGIATAE
Cuprinde ferigi la care sporangele,cu perete pluristratificat'igi
originea intr-un grup de celule ale epidermei'
are

in flora 16rii tioastre se int6lnesc reprezentanlidin ord' .Ophioglossales:

(limba garpelui)'

It
prin f5nele umede de munte - Ophiogtossun vulgatum
planti ielboasd cu frunza desp64it6 intr-un segment sporofil neramificat
irototit ovat, iar Prin pA9unile mon-tane-gi alpine - Botrychium
ii-unuL
'lunaria puternic ramificat
{iarba d ragostei),cu segmentulsporofil al frunzei
(Fig. 7.56 A)
9i cu cel trofofil lobat
IATAE
LEPTOSPORANG
C. SUBCLASA
a
Sporangele este unistratificat9i ia nagtere dintr-o .singurd celuli

tL
cu sporangi in sori'
epideimei. 6ele mai multe sunt izosporee, .grupali (anual)'
fiunze de tip macrofil intregi sau incizate9i protal de scurti durati

202
 Ord, Asmundale,ncu o singur6 fa milie
ai cdror sporangi,izolati,au p_eretele .(Osmundaceae),grupeaz1ferigi
multistrat.Jai geilrat de o singure
celuld epidermic5.A fost menlionatd eronat
in noastre
Osnundarqalis. """pi""r, Jdrii
Cuprinde.ferigiierboaseflarropicesunt gi arborescente),
cu
^,. nzomi gi cu frunzede tip macrofilpurt6toare
-,?:!,F,!:1!"s.
sori, adeseaacoperiticu ceie un iraiii. a" grupaliin
"foiung, r",n"t".,
ir"t^i"iJ"i5"_onoi",
cordiform,.autotrot prins de substratprin rizoizi(Fig.7
In p6durile noastre ,crescnum€roase specii 48),
umbrite,cu soluri reavin_iilave, d! terili. in staliuni
moderatp6ni la slab acidese intalnesc:
Dryopterisfitix-mas (ferigi - Fis. 7.4s),_";;;;;"';;;;pl-n",
acoperili cu un induziu nriror_,^ oryipii* -Jl"i,Ir"'i" sectaresi sori ..
dryopteris),cu frunzetriunohiulare,2_3 (phegopteris
penatsectate,gi s-ori rotunzi,lipsili
de i nduziu, Athyrium ritixlem i na'
bp1;";;; t,4;;t;:; JJ' rirnuurrrun."t
alun^gite-liptic,2-3 penat sectatgi sori
rotunzi, rudimentar.
In.pdduride povirniguri ch^ei,-prin "u-inau.iu
-- 9i staliuni umbrite, cu umiditate
atmosfericd 9i soluri reavdn-iilaveseintAinesc:pir1ttnii (timba
21i2i!i!),_2,-t,"nze intresi,per,ors;;;;;; ;, J;;[;;;;i"a
"i"iii"ndrium
nistedunsi
pararefe pe nervurile laterale ale laminei, polystichum'
cocogutui),cu lamina frunzei tanc-eotar;, ii-uteatum {creasta
ouofu penail;"t;;;9, sori rotunzi,
acop_erili cu un induziu in formd de scut.
Pe soluri superficiale,pietroase,.pe
st6nci, pe ziduri, uneon epifiti,
crette feriga potypodium vutaare (teriguld,
i";; i;;);;; frunze simptu
penatsectate, iar sorii biseri-a1i,
rotun-zi,'
maiiI ii!".:i"#, norrir.
 in poienele din piduri $i in parchete se indesegte Pteridium aquilinum
(lolul lupului),cu frunze mari (0,5-2m) de 3 ori penat sectate(Fig' 7'56 B)'
'
Ori. Hydropteridales,La acestordin aparlin ferigi heterosporeede apd
gi locuri miis.tinoase.Au sporangii u nistratificali,fdri-inel de dehiscenld'
inchigi in sporocarpi provenili prin m odificarea.u nor lobi toliari' Salvinia
natans (pegtitoar6) este natanta prin bdlli, av6nd frunzele grupate cate trei
la un nod (dou5 oval-eliptiee,iar una transfcrmate in firigo-arecu rol in
absorblie).
(Rhynia'
Oiigine. Filogenie.Cele mai primitive dintre ferigi, psilofitatele
AsteroiYtan,Psit;phyton etc'\,i1i au originea in algeleveft i care triiau in zona
devoniene' Astfel de alge (asemenatoare
litoralS a mdriloi siluriene 9i
probabil cu coleochaetepulvinata), !a care oogonul dupa fecundalie ca9tigi
proteclie prin corticalie (procesul sugereazi originea arhegonului
pluriceiulai)s-au adaptat relativ ugor la condiliile vielii terestre Trecerea
perioadd
ia uscat a fost inlesnild de umidilateamare a atmosfereidin acea
gi de pl asticitateaspcrofitului,care s-a dezvoltat progresiv, fiind mai pufin
dependent de condiliile mediului acvatic.
Psi|ofitate|aauevo|uatincontinuareinmaimu|tedireclii.Dinferigi|e
(prin l6iirea -
de lipul Rhynia s-au desprins mai int6i trimerofitele,apoi
cladodificarea - ramurilor, urmat5 de concregterea acestora, in final
p
form6ndu-se macrofilele) rim ofilicidele, iar din acestea celelalte filicate'
ca gi primelespermatofile (gimnospernre). Licopodiatele 9i respectiv equisetatele
au'descins din planle de ipul Asiteroxyton;i respectiv Psilophyton, marcand
pornit
alte doui direciii paralelede evolulie. Formareafrunzelor (microfile)a.
in acestecazuride la expansiun!ale ramurilor 9i tulpinilor'

7.12. |NCRENGATURAGYMNOSPERMATOPHYTA
Reprezintao treapt; evolutiv6 de plante (arbori 9i arbugti) av6nd in
corm vase lemnoase traheide areolate,exceplional la cele supefloare se
int6lnesc ai trahee. Florile sunt unisexuatemonoice sau dioice' adesea
grupatein conuri,iarfecundaliasimp16samanla estenudi, adicdneinchisd
in f ruct {Gymnospermatophia de la gr. ,,gymnos"-^ud, ,,sperma"-semanl6'
,,phyton"=planlA).
Fal; de ferigi sunt mai bine adaptate condiliilor terestre mai aride'
generafia gametofiticri fiind foarte redusd {vezi pag' 129)'
-
Gimnospermelecuprind un numdr mare de unit;Ii taxonomice' cu
reprezentanli actuali 9i fosili, care se pot raporta la doud mari grupe' cu
fifogenie gi itructurd morfologici distincte: Subdiviziunea Coniferophytina
gi subdiviziunea CYcadoPhYtina'

SUBOIVIZIUNEA CONIFEROPHYTINA
Se indlvidualizeaziin principalprin frunzeleasimilatoare(trofofile)cu
organizarede bazi dicotomic6(infurcite).M icrosporofilele{staminele}sunt
priiitoare a c6te unui grup de saci po linici,iar macrosporofilele(carpelele)'
purt;toare de ovule, sunt de la inceput reduse 9i simple, rareori infurcite'

?o4
 CLASA GINKGOATAE
Se cunosc ca fosile inci.din.permian, dar ating apogeul
in Triasicli
cretacic' Singurur gen supravieluitor Ginigo
iJlt din Jurasic, in
flora. actuafi fiind reprezentat prin Ginigo ".t" """, (t:in.. GinkgoaceaeJ,
biloba
numit adesea ,,fosird vie". Aceaslii specie Lste spontani
in estrjr chinei ,i .
mult cultivati ca arbore ornamental.Are frunzelecu nervaliune
Oicotomic6,
peliolate 9i cu limbul deltoid
9i bilobat, dispuse pe microblaste.
Florilesunt unisexuatedioice:cele rnu""Llu,"pr"r"nil,"
prin stamine
(fiecarecu un filament scud doi saci polinici
9i penduli)giufate amentitorm
(Fig' 7,57} 9i dispuse in axira frunzeror,
ceie femere Jonltau ointr-un ax
bifurcat cu doud ovule nude, terminale,inconjurate
la baz6de o proemtnenle
(rest carpelar) (Fig. 7.57). Anterozoizii
sunt prev6zuti f" numerosi
cili dispugi in spirali. Din cele doue ovule, numai
unul"arf ", s6m6n1i,
devine
cu aspect de drupi, datoriti tegumentului c6rnos la
exterior Fi sclerificat
{cu aspect de s6mbure) la interior.

CLASA PINATAE
BeuneFtegimnosperme cu tulpini ramificatemonopodial,
- previzute
cu frunze mai adesea mici, cr.lmarginea intreagi. Floril!,
inOeoseUicele
femele, sunt grupate in inflorescenleamentiforme
sau in conurr.

Fig, 7.57- Ginkgo biloba..a - ramu rI c u frunze

fi flori mascule amentiforme; b,c _ stamine;
d. floare femel! cu ovule; e - anterozoid; Fiq, 7.58 - Cotdaites laevb: A _ hebitusj
f . sgmantA B - ramurd cu inflorescehleaxilare

SUBCLASACORDAITIDAE
Sunt plante fosile care in Carboniferaicdtuiaupdduri
intinseprin
staliuniumede.Structuralemnuluisecunoaral unora
dintie reprezentanli
esteasemdn;toarecu ceaa 16ginoaselor actuale(canalerezinifere?nrazele

zu5
medularela Cordaites).De coniferese apropie9i prin organizarea
florilor,
precum9i prin frunzeleliniaresau lanceolate(Fi9.7.58).
SUBCLASA
PINIDAE
Arbori, rareori arbugti, cu frunze acicularesau solzoase,mai adesea
persistente,gi tulpini ramificatemonopodial, ramurile fiind dispuse mai
muft sau mai pulin etajat. Unele prezintd brachiblaste lPinus, Larix),
Fforile sunt unisexuate,grupale in amenli 9i conuri (vezi pag. 126,1271,
iar seminlele sunt mai frecvent aripate. Organele vegetative conlin celule,
pungi sau canale rezinifere.in lemnul secundar predomine traheidele
areolate, Au adapt;ri xerofitice la
usc6ciuneafiziologici din timpul
iernii (celuleleepidermeifru nzelor
sclerificate gi puternic cutinizate,
stomate dispuse sub epidermS,
hipodermi dezvoltategi sclerificate
etc.). Formeazi in mod constant
micorize.
Fam. Pinaceae (Ord. Pinales).
Este bogatS in genuri Fi specii
lemnoase cu largi rispdndire in
cuprinsul terii noastre. Picea abies
(molid - Fig.7.59),specie montane

#@
9i subalpinS, are acele tetra-
muchiate, cu va'rf pungint, fixate
pe pernile proeminente; con u rile
femele sunt pendente, cu bractei
(solzi sterilil mici, ascunse.Abres
alba (bradl, specie montanA care
Fig. 7.59- Piceaebies:a. ramurl cu con formeazi arborete de amestec cu
femel;b - ramuracu conurimascule;
c - frunze; fagul, mai rar pure, se recunoagte
d - solzcarpelardublatde solzsterilie - solz dupd acelelilite, cu varf emarginat
carpelarcu seminle
gi bazSdisciformd,precum 9i dupi
conurile erecte, cu solzii sterili llneari si r5sfrAnli. Larix decidua (larice,
zadi) este singurul riginos indigen cu frunze cdzetoare;acelesunt gruPate
(cate 30-40 in fascicule) pe brachiblaste pi spiralate pe macroblaste;
spontan vegeteaz; la limita superioari a molidigurilor,mai ales in rarigti.
Pinus (pin) se caracterizeazeprin ace grupate cate 5-2 pe brachiblast. La
noi este reprezentatprin P mugo (jepi de munte), care formeazi tufdriguri
intinse in eta.julalpin inferior gi in cel subalpin, P, sylvestris (pin silvestru),
insufar pe stanci Fi in turbirii, P, nigra var. banatica (pin negru), int6lnit
numai in Banat 9i Oltenia, si P cembra lzAmbru),risp6ndit natural in etajul
subalpin gi in cel alpin inferior.
Alte genuri: Pseudotsuga, Tsuga, Cedrus elc,
Fam. Taxodiaceae(Ord. Pineles). Se distinge de precedenta mai ales
prin numirul mare de saci polinici (2-€) 9i ovule (2-12), ca gi prin

zvo
 doi sotzi(fertitFi srerit)ai conutuifemet.La
::l::"^F,::,1"
soesea prln :"1"r
parcuri Taxodiumdistichum noi se cuttive
{ctriparosJe"Ualtd),ale cirui
in mrastini
rormeazd
p""l.5t"6l,i i rarsequoia
317'i:;:iij*" ei
Fam. Cupressaceae (Ord, pinales)..
Se individualizeaza prin frunze
-conu-.irJiliil"i,..r,
obisnuit solzoase si dispuse,.ca
solzii opus sau
.9i
', edicitar,prin microsporofile(stamine) cu 3_5 macrosporofite
icarpefe)cu 1-20 ovule erecte,ca giprin ";"i;;l;";l;
ijii'arip6. Juniperus
::n:nun\.(i3nupir- Fis. 7.60), ""rnlny" "u-rl,
cuirrnrui" .r6uLiuluisi;re, aispusecate
tr"'_in verticile di.stanlate,vegeteaze
.spontun in .ugi,ln""'"otinari gi in cea
r"".rilnvadanrprinpdgunL Fentruorn"ri"ni
T-.ll113,
vtrgtnEna, specii din genul Thuja, Cupressus - - ---* Juniperus
e;. ""lirtivd

'ffi Fig. 7,61--Iaxus bacc€ta.-A ramu16

- cu ftori
masculej B - ramurd cu seminle; C _
floare
mascutain axila uneifrunze;D _floare temeli
F;9. 7.60- Juniperus communis: A axraraj ts - ovul in sectiune {m _ rnicroDilj
- ramura | - tntegument n nucel6j e endosperm
.u aonurifemelecirnoase; B _ remurl cu - -
flori prnrar; a - aril in formare;v varful
iascule ; C-flo are masc ulA; D- f loar ef em eld: - vegetativ
ar axuturpr'mar); F _ secliune prin semant!
E - con cErnos
cu arilul dezvoltat
Afte doud familji Araucariaceae.gi podocarpaceae
precddere ?n emisfera sudici, '"rlriuuti-9i at) reprezentanlicu
unii f" i-oii"n,ru ornament
(Araucaria, Podocarpus),

SUBCLASA TAXIDAE
Sunt plante lemnoase lipsite de formaliuni
rezinifere, cu frunze
sempervirente, spiralate.
se.gdsesc in axila frunzelor, iar cele
,,-^.11"^r,lr-
orspuse I:-":"lu
de asemenea femele sunt
axila, cate una sau cate Aoui i.pr"una,
avend unul

207
sau mai mulli solzi sterili care inconjoar6carpelaterminali, purtetoarea
unui singur ovul erect.SAmanlaeste pa4ial sau complet inconjurati de
un aril.
in lara noastri cregtespontanspeciaeuropeandTaxusbaccata(tisd-
fam. Taxaceae, ord. Taxales- Fig. 7.61l-,arbore dioic, sporadicin fSgete
gi fegeto-br;dete;
la florilemasculestamineleau 5-9 sacipoliniciconcresculi,
iar la cele femele carpelafertild, terminal5,este inconjuratdde cateva
perechide solzi sterili; griunciorii de polen sunt lipsili de saci aeriferi;
semanla are arilul de culoare rogie, singura parte netoxic;. Datorite
lemnului valoros, a fost mult t6iate,astfel cd in prezenteste ocrotit;.
SUBDIVIZIUNEA
CYCADOPHYTINA
Se diferenJiazi in principal prin frunzele asimilatoare (trofofile) cu
organizarede bazi penat6.Microsporofilele(staminele)cuprind mai multe
grupe de saci polinici (sinangii).macrosporofilele (carpelele)poartd cel
pulin l a origine numeroase ovule.

CLASA LYGINOPTERIDATAE (PTERIDOSPERMAE - ferigi cu s;manl5)

Reprezinti un grup fosil foarte bine reprezentat in Carbonifer 9i
Permian.Se aseamini mult cu ferigile prin frunzelepenat divizatefi sacii
polinici aseminitori microsporangilor acestora, ins; purtau ovule
(macrosporangi)cu integument gros, nucelS 9i endosperm primar, din
care se formau seminle. Dezvoltareaembrionului se f;cea foarte t6ziu,
dupd desprindereaseminlei de pe planta mami Lyginopteris oldhamia era
o lian; cu tulpini volubile Si frunze penate.

Fig, 7.62 - Cycadetee: A - Zamia cu con femel; B - Cyc.s

(a - staminl cu numerogi saci polinici; b - carpele cu ovule)

208
 -

CLASA CYCADATAE
j:Oll?d:,.nim nospermecunoscuteca fosileincd din permian,
emrsan
-_, actuali (Cycas,Zamia elc.) sunt arbori ai cdror
cu poi'de patmier,avand
divizate, intr-un
srupate or"i"ii".iiIIi, iliinerelecircinate
:'J ?"'"r'i.lr::"t
Cycadatelesunt plante dioice:florile
masculesunt conuri cu staminele
asezatespiralat,pe dos cu nr
.erisiior;.;t ;;'f|.,,.,,"'?;i'"il "fl Hl",;::?ff::,3:ljTi
-iris.
sectati (ca la trofosporofilel
'.erminalA ini"rii"re
T#J:
ovule mari (ta Cycas)lFig.7.62 9i irlvazuU cu a_Z
r,_"ii" """ 8_2 ovute,
srupate intr-un con (la Zamia) ,8.), ""rp"l"'"J;;;;
de polen,din celulaanteridiata At. ;;;;"; ",sreuncioritor
-lFig.7.62
tau nagtereanterozoizi ciliati.
CLASABENNETTITATAE
Sunt fosilebine reprezentate.inJliagic Aistinsela sfArgitut
Reprezintdun grup cu o Cretacicului.
.deosebitdi,i,p.n""fa r]i"st;neticd,intrucat
adepliiipotezeieuanlieiil considerd
r"
flonle bisexuateale unor reore- "rtl""i ""gi;"0"ril""].r. inrr-adevdr,
zenlanli (Cycadeoidea ingens)
sugereaza floareaangiospermetor
p n m rttve cum sunt
unele
magnoliale.
Unele bennettitaleaminlesc
prin habitus speciile genului
cycas, avAnd frunze mari, pcnat
sectate. Florile erau frecve
nt
Drsexuate, la exterior cu
un
periantdin laciniifilamentoase
paroase-,care protejau un 9i
numir
mare de stamine circinate
in
flnere!e,sectate,fiecarecu nume-
ro,slsaci polinici, iar in cenlru
se
aTlaun con cu numeroase ovule
lung pedicelate(Fig. 7.631. Fig. 7.6.3-Floarc bisexuatCla Cycadeoidea ingens:
m - stamine; g - con cu ovule; pe penaht
-
CLASAGNETATE
un grup de gimno,sperme evoluate,care dupa unii autori
,^,^Tl::1,1,:
{adeptrteoriei pseudantice}
l: iar dupi
allii ar fi prea specializatgi "_:i, :fl? "riei";; ";;;;imetor;
cu evotulie inchisd.
p-lantearbustive(Ephedra) gi arborescente
...._,:,n, (Gnetumlcu frunze
formd, agezareopus sa.uverticitar,
:i:1":: -* 9i Rori unilJxuare(ta unete
cu.ovut sterit, indiciu evidentiL rl"i.IirJ,tism). prezinti
l::l,Ii::r]"
unetecaracterede angiosperm-e. apreciateor"pt
lemnoaseperfecte(trahee), inqgpulau ovuatuf, m"irpr" vase
""].rvergenle:
lcrJpilJr-Oetorma stitutui
r. - Bot.nic' rorerierr
ZOg

Fi9...7.61-Ephedrcdktachya:a - rarru.rA
cu florifemele;b - ramuri cu flori I
c " rtoare
femetr;
a - rro"r"."lliiru'"i
9i stigmatului, inceput de dubli
fecundalie,formarea unui endosperm
secundar, polenizare prin insecte.
Un singur reprezentant din
acest grup, Ephedra distachya
(c6rcel - ord. Ephedrales, fam. Eph*
draceae), se int6lnegte la nor
spontan, pe nisipuri maritime si
continentale.Este un arbust dioic,
cu tulpini asinrilatoaresi frunze
mici, pieloase;florile masculesunr
grupate in inflorescenle glomeru-
lare,fiecarefloare cu cate o bractee.
in axilacdreiase afld cdte o singuri
stamind pluriloculari, la bazi cu
un periant rudimentar (Fig.7.64);
cele femele se dispun cate dou;
intr-uninveligcomun din mai mutte
braclee. perechea superioari
devenind cdrnoasi (cu asoect de
fruct) la maturitateasemintei.
Origine. Filogenie. Gimno-
spermele,.
aia cum s-a mai ardtat,

T: :T:di"I un(Caniferophytina
ui sru-puIa""sto.". Tj: ffjHl,"; j ::
r..r',1ilXr;:it;:i:
Cycadophytina,
9i au evotuat paratet p6nd
P]
InTT_:t:Irn ", superior (Fig.7.65).
uevonianul in cuprinsul celei dintdi s-au dezvoltat
glnKgoatelecu o diversitatede forme in
Mezozoic,restring6ndu-seapoi
p6ni la o specie actuali (Ginkgo biloba),9i
corAaitiAetecare s_austins la
sfSrsitulPaleozoicului.Din cordaitideau evoluat
taxidele gi apoi pinidele
care gi-au..pdstratpani in prezent capacitateade
concurenld in sialiunile
cu condilii extreme de vegetalie.
La baza cycadofitinelor stau Lyginopteridatelecare sunr
cunoscute cu
o largd rdsp6ndire in paleozoic. Din acesteas_au
desprins atat cycadatele
cet gi bennettitatele,care au cunoscut o dezvoltare
'Prin expansiunea insemnati in Mezozoic.
masiva a angiospermelorla mijlocul Cretacicului,aceste
doud grupe au suferit o considerabild restrAngeie,
in tiip ce cycadatele
princalivareprezentanli,
bennettitatele
audisp6rutcomplet.
3y^",1?l?t,"lui,
rrobabrt cA gnetateleactuale reprezinti ultimii descendenti
cu origine in
bennettitate (Fig. 7.65).

7.13. INCRENGATURA
ANGIOSPERMATOPHYTA
. Reprezintiunitaleacea mai evoluati, ara cum rezulti din organizarea
Ii"^:li jll f"9u::-r":.s.imai pronunlatda sametofitutui(pas. 138,141),din
recundarea d ubli 9i din dispunereaovulelorin cavitili inchise(lojeformate

2't0
 -

carpetelor) respectiv a seminletor in fruct

(angtospeffnatophytade la gr, Fi
?-tli,-"-"_i"j:Flrrea.
naggeion,,- inlhi"a, ,,sperma.-
sdmanla,,, phyton. ptante)i.exce-pia"a ""uit"t"
-
arhaice,vaseleconducitoarelemnoasesunt ""ii mal
-pl"i"#,i1,i;;l"r. ", ""r""r"r"
"l;;

>':

Fig. 7.65 _ Scheme o ginii gi evoluliei gimnospermelor

2i angrcspermetor
Primele angiospermeau fost semnalate.
la inceputul Cretacicului,iar
in perioada mijlocie a acestuiaau devenit
dominante in cupnnsul florei
Degia rdmaspulinetucidat, din tipsairnfiu"tuiiror.
:: T:1tj
de ptante gimnosperme care_.astat tosite,srupul
la originea tinlei lor evolutive, se
apreciazd ce acesta s_ar afla in cuprinJul
(Pteridospermael (Ta k h t i4g in"pteridatae
a j a n, 1980, E h re
";i.i'n O o rf
e r, 1983).
centrul de genezi at rnui" grrpo" fr"ni"'i"iun's in flora actuati
""""tuj
de specii)paresi fi foit resiunea;";i;;;
i1:::l:.259-000
est, unde gi in prezentse menlin uneleangi-osperrne a Asiei de sud_
(din.ord. Mag,noliales). -["..rr"-,";:t".""
orogeneza "ulr!"n,2"r"unur"rnai"e
accidentatgi fragmenrat.astferci ""rire " retief
9i prin ii"in:ii,,..rrtri
derivei continentuluis-a aiuns la seleclie "i""i"t"aaapilie rapiOe 9i
diversificare in poputaliicu aieatrestrAns,
9i 9i ta"t"o
6"g;i" i;ifii"izi prcu ontogenie
accelerati prin neotenie (ca.pacitatea d" J; ;;;i;; ta urmagi prin
fructificareln faze foarte tineret. "-
Schimbarea continu; si am.plda climatelor, in condiliide orogenezi
si deriv6sprenord,a contribuirgiraaccereiarea;;i;il;
ceea ce explici expansiuneabrusci gi ;;i; potiptoidizare,
Oivursificaiea iipl6 qi rapidi a

211
 I

angiospermerorcretacice.Insecteredevoratoaregi porenizatoare
de asemenpa ta acest proces, acceterSnd au contribuit
J;;;!ia formetor cu
ovule protejate de ovar si sporind hibrid6rile ";,"4i;; naturale pnn polenizare
incrucigata.Polenizareaeniomogamd d condus
n, nu-"i lu perfeclionarea
pistilului, ci gi la modificarea perlanrutui
l" Jli""it" p..i"iirii de coleoptere
fitofage a staminelor carpelelor,apoi,
9i o dat6 cu aparilia lepidopterelor
(fluturi)Sia himenopreretor
iatbine i"-ori""ir",*jirii6i
9.a.),
gamopetale. zigcrnorfe (cu label pentru ttoriispreripuri
aterizaieainsu"'ieio.l, melifere (cu
fo-rmaliuni secretoare).Ulterior, la angiospermele
lemnoase, care formau
piduri intinse mai mult sau mai pulin' 'cazaioare,'li
pure, cu frunie
irnuturile nordicesi temoerate,ca ;i ia iirburile iin
linulriir" reci, evolutia
ta orlsine) a urmar catea agtomeiarii in amenli gi
I!..11!"^1.1:.1:n"me
rara lesuturi secretoarede nectargi uleiuri spice,
eteiice,dar cu mult polen ugor,
florile redevenind astfel anemogame, adesea
unisexuate.
fiealiz6nd o independenfi accentuataf.F d;
prezint; cu gametofitul cu maximi ;;grospermete se
";;,
reduceie, antJrozoizii gi_au pierdut
flagelii, sporofitut s-a dezvotlar-foartemurt,-lar
lemiiiJiJp io,"1u," uu rrr",
reprezintd un avantai in riso6ndirea gi
asigurarea'unJr prrme condilii
favorabile pentru plantula nou tormatE.
Angiospermele prezinti doud clase: Magnoliatae (Dicotyledonatae)
LiI iatae (Mo nocotyledo nata d. ri

7.13.1,
CLASAMAGNOUATAE
IDTCODYLEDONATAEI
p.lantetemnoasegi ierboasea ciror riddcin6 provinerrrol
::flld" ie
din ra-dicutaembrionului,tu tpinaarecitinOrulcentrar Prvvrr'e mai
qr vae
e tip
!r P ceustet,
I::::"^?] ,
indeosebinervaliunepenali
u- r nr r

liT1:, t*:j"d
mod obi;nuit -' sau
--- patmata,
"-' iar ftoritein
sunt de tipul ci -- exceplii, formarea
sau patru. Cu puline
ha.-+ir^.^^^^_-.__: r _- .tnct
l:"jl 1'j:::':lo ri tatetracje
teoe srauncioii ; ;
;;i;;;;il ;;;:;'o:j ;;
a
:::,*-:^1."" exceplionalnucteutui-cetutei
llviziune unul sing ;";;:a;;;;;;;;;;ffi ;;;;
cotiledoane, ur.
La magnoliate se disting patru trepte de dezvoltare
a florii, fala de care
s1b9las9diferenliarein decursulevotulieise afii intr-un
_"_"1"_
lr*:(Fis. anumit
7.6s 9i 7.66).

I
I Sytrpetalae Tetracyclicae 8. Asteranae
t,
g
? (Slanpetalae pentacycticae )
N
Diailpeta.l.ae
€
ID

3ol 4 , Harerirelididae
I
ET
I

Fig. 7.66- Treptele de dezvoltare fi subclasete de dicotiledonate

 SUBCLASA MAGNOLIIDAE
Sunt policarpice lemnoase 9i ierboase,intre care numeroase genun
ii specii cu organizare mai pulin evoluate a florii, lncadrate in familii si
ordine cu o pozilie inferioar6 in diferilele modele de sisteme filogenetice
bazate pe ipoteza euantici. Caracterelede primitivitate ale florii se referi
la periantul format din elemente libere, adesea in numdr nestabilizat,i
nediferenliatein caliciu si coroli, la pluralitateastaminelor gi la carpeieie
de asemenea in numdr mare, libere {apocarpe) la cele mai multe
magnoliidae; in florile, obignuit actinomorfe si bisexuate, etemeniele
florale sunt dispuse foarte adesea spirociclic. Di, remarcat toturi aparilia
in decursul timpului a unor reprezentanlicu diferite caractere evo,uate in
organizareaflorii: periant diferenliatin caliciu gi corolA, elemente florale
in numir redus dispusein cicluri adeseatrimere, fiori unisexuate,zigomorfie,
sincarpie,ovar infer. Polenul magnoli ideloreste exclusiv monocolpat (cu
un singur Fanl), iar frunzele de obicei ?ntregi.

Ord, Magnoliales
Grupeaz6familii de plante lemnoase.cele mai multe cu ceiule secretoare
de uleiuri eterice. Frunzele sunt aherne, stipelate sau nestipelate,Se
intAlnescmai ales in regiunile tropicale gi subtropicale,unele adevdrate
fosile.vii, supravieluitoare in iinuturi bogate in plante ielictare, altele cu
insugiri evoluate. Dintre caracterelearhaice ale unora dintre reprezentantia
ordinului, evidentiem: vase lemnoase exclusiv traheide lla tA/interaceae),
celule anexe provenite din celule iniJiale diferite de cele ale tuburilor
ciuruite (la Austrobaileya), menli-
nerea deschisi a carpelei peni in
perioada infloririi {la Degeneria)si
prezenla in floare a carpelelor
numeroase, care vor genera un
fruct multipl u cu aspectde con (la
Magnoliaceae).
Ordinul cuprinde mai multe
familii, dintre care mai cunoscure
la noi sunt dou6, Magnoliaceae si
Lauraceae, prin speciile exotice
cultivate pentru ornament.
Fam. Magnoliaceae. Se carac-
terizeazeprin reprezentanfilemnosi
cu frunzesimple,alterne,persistenie
sau cizdtoare,adeseacu dimensiuni
mad (0,'l-0,8 m la Magnolia macro-
phylla), prevdzute cu stipeie caouce.
Florile,mari, bisexuate,au periantul
colorat, iar staminele si carpelele
dispusespiralatpe axulfloral alungit Fig. 7.67 Floare de Magnolie (sec!.
- long.):
(Fig. 7.67): P.A-G.. s.stamtne;c-catoele

213
 Magnoliaceele au cunoscuto mai largi r;spandirein terJiar;in prezent
se menlin mai ales in sud-estulAsiei 9i in America de Nord. Magnolia
acuminatacrette spontanin Americade Nord, iar la noi se cultivd prin
parcuri 9i gridini. Fiind planti rezistenti la frig. cu lemn valoros, se
r eco mandi a fi luat6 in cultura p e n t ru p ro d u c lied e ma s i le mn o a s i.
M. kobus,originafi din Japonia,se cultivi datoriti florilor man. care apar
inainteainfrunzirii.Liriodendrontulipifera(arborelede lalele),cu frunze
lirate,a fost adus in Europadin Americade Nord, ca arboreornamental.
Fam. Lauraceae.Lauraceelesunt arbori Fi arbuFticu frunze simple,
intregi, nestipelate,dispuse altern, prev6zute,ca gi scoarta.cu celule
secretoare de uleiurieterice.Elementete floralese dispunc6tetrei,?ncicluri
* K,CrAo.*.G,,,.,.Fructuleste bac5 sau drupe.
Laurus io-bilis (dafin) este rispAndit in regiuneaMirii Mediterane;
frunzele, persistente,se recolteazdin scopuri condimentaregi pentru
e)dragerea unor uleiuri.Cinnamomum,carecretteain te4iar 9i pe teritoriul
!erii noastre,este genul din carefac partearborelede scortigoari (C,zeylani-
cum,lgi arboreiede camfor (C,camphora).Lauraceele se indepirteazi de
magnoliacee gi prin organizarea lacunelorgi urmelorfoliare,astfelci unii
autori le separeintr-un ordin independenl,Laurales,

Otd, A risto lochiale s

Prinstructuraanatomice, floriletrimeregi prezenla lesuturilorsecretoare,
aristolochiale le se aseamin5cu magnolialele,fali de carese prezinti mai
evoluate prin concregterea inveliguluifloral 9i prin poziliainferioar;a
gineceuluialcdtuitdin carpeleunite.Ordinulcuprindeo singur6familie.
Fam, Aristolochiaceae.
Grupeaz6 planteierboase,cu
frunze alterne,simple, in-
lregi, reniformesau cordate,
obiFnuitnestipelate. Florile
sunt actinomorfesau zigo-
morfe cu perigon petaloid
* 'l' Pl")l"€rArz6G
ro La aristolo-
chiaceelecare cresc spontan
saucultivate in cuprinsullerii
noastre,fructulesteo capsul6.
Asarum eu,opaeum lpo-
chivnic. piperullupului- Fig.
Fig, 7.68 - Asarum europaeum: 7.68) este frecvent5 din
a - floare sectionatl; b - diagrsmd florall regiuneade cAmpiepAni in
cea montane, prin piduri de gleau,figete 9i f;geto-gorunete, pe soluri
revene,bogatein humus de tip mull. Aristolochiapallida crcile sporadic
prin pdduritermofilegi tuferiguri.

214
 O r d. Nyr phaeales
Ordin de plante acvaticecare prin unele caractere(flori hemiciclice)
se apropie9i de ranunculale, pe cendstructura anatomicia rizomului,
tipul
de polen 9i florile trimere ale unora dintre reprezentanli
arati inrudiri cu
ordinulAlismatalesdin mono.
cotiledonate. .
Fam. Nym pha eaceae.
Plante de api stEtdtoaresa-
lin curgetoare, fixate in m6l
prin rizomi cu riddcini adven-
tive. Florile sunt mari, bi-
sexuate,cu ovarul superiorsau
inferior: * KsrC_* A-*G,.-.,.
Este familia din care fac
parte nuferuf alb (Nymphaea
alba- Fig.7.69),nufirul galben
(Nuphar luteum) gi renumitu,
nufir din apele termale de
l6ngE Oradea (Nymphaea lo-
fus var. thermalis) carc a
sup ravieluit din perioada Fig. 7,69 - Nymphaea etba:
tertia16. A - frunzA si floarej B - diagraml floratd

SUBCLASA
RANU
NCULIDAE
Se individualizeazimai ales prin tipul de polen,careesteintotdeauna
tricolpat(cutrei ganluri)sau derivatdin acesta.Frunzele
suntadeseadivizate.

Or d . Ran unculales
Constituie o unitatesistematic6 indeaproape inruditdcu magnolialele,
cu caremulti dintrereprezentanlii ordinuluiau caractere floralecomune
(polimerie, spirociclie,apocbrpie etc.),precum9i uneleanalogiibiochimice.
Spredeosebire de magnoliale, suntin ceamai mareparteplanteierboase
f5rdridScini principald gi lipsitede celulesecretoare de uleiurieterice.Se
presupuneci in evoluliaranunculalelor din magnolialeun roi important
l-a avut trecereala fructificarein faze foarte tinere (neotenie).
Fam.Ranunculaceae. Ranunculaceele sunt planteierboaseperenesau
anuale,mai rar liane (Clematis)sau arbustive.Frunzelesunt nestipelate,
afterne (exceplionalopuse - la Clematis),foarte diverse:peliolate sau
sesile.simple (prevezute cu inciziunimici sau mari, rareoriintregi)sau
compuse(obignuitdupd tipul palmat).
Prezint;flori viu colorate,actinomorfesau zigomorfe(la Aconitum),
obignuit bisexuate,9i ele foarte variate: periantul este fie un perigo;
petaloidcu numir diferit de elemente(dupi genuri gi specii),adelea
nestabilizat(variazi la diferili indivizi ai speciei),fie diferenliatin caliciu

2',t5
 gi corole; intre periant gi androceu se afl6 de obicei nectarine de diferite
fornre, provenite din metamorfozareapetalelor;staminele carpelelesunt
ti
numeroase,libere ti dispuse spiralat,insi cele din urmd pot fi gi in numir
redus (2-l la Actbea). Din gineceu, dispus aproape fir6 exceplie superior,
se formeazd fructe multiple (polifolicule, poliachene), foarte rar bace.

W
Fig, 7.70 - Anemone nemorosa: Fig, 7.71 - Ranunculus carpaticus:
a - poliache[6; b - diagrame florala a - poliachenl; b - diagraml floralS

Familie foarte bogat5 in specii, rispdndite in regiunea holarctici

(linuturi le din jurul Polului Nord), multe toxice datorit; continutului de
alcaloiz i.
Anemone prezintdtulpina cu un verticil din trei frunze involucralede
forma frunzelor b azale,A, nemorosa (pdglile albn - Fig. 7.70) este comund

216
 in pdduri de foioasegi in amestecuride fag cu r6ginoase;pe
tutpina aeriani
se afld, deasupra verticilului de frunze involucrale,o'singuri
floare cu
perigon afb din 6-8 tepale (rareori p6n6 la 1Zl. A. ranunciloides
galbeni) are cele trei frunze i.nvolucralefoarte scurt peliolate be$ile
9i perigonul
de cufoare galben5, mai adesea din 5 tepale. Uiplti"a
transsilvanica
(cruceavoinicului) este endemicdin Carpalii
de pe teritoriut!drii noastre.
Ranunculus prezinti flori cu caliciu coioli, iarfructele sunt poliachene
9i
din efemente scurt rostrate (formula florale * K5C5A.G-).
R. carpatilus
(gdlbinefe de munte - Fig. 7.71.1, de asemenea vegeteazd
in, subzona fagului, sporadici gi in subzona "naJ"iit ";.p"t,",
moridurui. R. auricomus
(piciorulcocogului)are frunzelc heleromorfe,
fiind rdsp6nditdin regiunea de
campie p6nd in cea montand,unde obignuitnu dep6,segte
subzonafagului.
Helleborus purpurascens (sp6nz) cregte ?n regiunea Je
campie gi in
cea.montan6, prin sleauri, figete
9i pdduri de chei. lsopyrum thatictroides
(gdinugi)prezint6un gineceu alcdtult
din 3-2(1) carpele'careevolueazdin
iolicu le scurt ped;celate;se intalnegtein aproapetoate formaJiunile
forestiere
ilipsegte din pddurile termofile), din regiunea de c6mpie pane
in cea
montane. Actaea spicata (orbalJ)cregte in pidurile din sutzona
fagului, in
staliuni cu soluri jilave; se recunoagtedupd florile mici,
dispusein raceme,
si mai afes dupd fructele bace negre. Clematis vitalba (cuipen
de pddure)
este plantd lemnoasdvolubild,cu frunze opuse acheneprevdzute
;i cu cate
o prelungire p6roasd. Acon.itum. moldavicum (omag) prezinti
tepala
superioari ( coiful)a perigonuluialbastrude 3 ori mai inilt5
decet latd;este
o plantd toxici de p6dure.
Alte specii: Caltha laeta (prin zivoaie cu anin), Trollius
.. europaeus lin
pajigti.umede),Consolidaregalis{buruiandprin sem!n6turii,
aaon isvernalis
(pajigtimai uscate).
Fam. B erberidaceae.
Familiede plante lemnoase
gi ierboasecu frunze caduce
sau persistente, a lte rn e,
simple sau compuse. in
cilindrul central al tulpinii,
fasciculelelibero-lemnoase
sunt imprigtiate (atactostel)
ca la m on ocotiledo nate.
Florile sunt actinomo rfe,
lrimere: *K3*3Ca*,A,.,G,, iar
fructele bace sau caosule.
Berberis vulgaris
(dracila- Fig. 7.72) este un
arbust spinos cu fructe bace
rosii, int6lni t mai ales in
etajul colinar, pe soluri cu
substrat calcaros, adesea
Fig, 7.72 - Eerberis vulga s: famurd florifer!
superficiale si afectate de ffuctiferd (b)
{a),
ti cu spini (c); d- diag.ami florald

217
eroziune. Mahonia aquifolium, originari din America de Nord, se cultivi
prin parcuri.

Ord, Papaverales
Papaveralele sunt plante maifrecventierboase,avAnd|esuturilePrevizute
cu laticiferearticulatesau cu celulesecretoaredisPusein giruri lungi. La floarea
bisexuati, caliciul este format din 2 sepalecaduce,uneori reduse,corola din
2 cicluri de cAte doui petale,iar staminelesunt la unii reprezentaliin numir
mare, la allii 4-2 sau 2 fascicule. Gineceul este superior din 20-2 carpele
concrescuteprin margini. in ovar,care estedeci paracarp.marginile carpelelor
poade placentelecu ovule (placentalieparietald).
Ordinul prezinti afinit6|i biochimicecu ranunculalele9i magnolialele.
Floarea,cu carpele gi stamine numeroase, precum Si structura stomatelor
evidenliaze, de asemenea, apropierea filogenetici a papaveralelorde
ordinul Ranunculales.
Fam Papaveraceae. Plante bogate in alcaloizi, unii cu proprieteli
medicinale,prevezutecu frunze alterne,ferA stipele.Florile sunt actinomorfe,
dimere * K2C2.2A-{Gc.2). Fructul predominant este capsula.
Chelidonium malus (negelarila-Fig 7.73]..
plantd nitrofilS,cu gineceu bicarpelardin care
se formeazi o capsuldalungitd; conline latex
de cufoareportocalie,Papavet (mac)este genul
din care fac parte unele specii de interes
alimentar gi medicinal (P somniferum - mac\,
ornamental (P orientale - mac turcesc) 9i
unefe buruieni (P rhoeas - mac rogu).
Fam. Fumariaceae,Cuprinde plante lipsite
de laticifere, cu frunze compuse din c5te 3
, elemente(frunzeternate),fArestipelesau,foarte
' rar, cu stipele mici. in florile zigomorfe, una
sau ambele petale ale ciclului extern formeazi
pinteni,iar celedoui staminesunt triramificate
1'K,Cr*rAr,,.,G,.,'Fructul este o capsule
silicviformi.
Corydalisbulbosa (C, cava) (brebenel-
Fig.7,74l prezintiin tubercuI o cavitatefcavus
(lat.) scobit),iar petalasuperioa16 a ciclului
-
externformeaz; pintenulgi labiul superior;
cregte,adeseaabundent6,pe soluri revene
pini la jilav-umede,slab pan; la moderat
acide. C. solida este asemindtoarecu prece-
denta, cu care cregte adeseaimpreuni; se
recu n o a S le d u p d p re z e n la u n e i f ru n z e
Fig. 7,73- Chelidonium majus: scvamiforme inferioare9i dupAbracteele digitat
a - diagram6floralt incizate,

218
 SUBCLASA
CARYOPHYLLIDAE
Cariofilideles-audesprins
ca ramurd evolutiv; din mag-
noliideleprimitive.Sunt carac.
terizate prin reprezentanli
lemnogi (cele mai primitive)
p6nd la ierbosi, cu frunzele
simple gi cu margineaintreagi
(neincizate),intAlniliadeseape
soluri saliferesau uscate(mai
puJin prin pidu ri|.
Florile sunt mai adesea
bisexuate cu periant simplu
A
-A
sau dublu, din elementelibere
{sau concrescutela cele mai
evoluate). La unele grupe
perigonul este slab dezvoltat,
Ia altele poate fi petaloid (peta- Fig.
ffi
d e
7.71- CoryCalis bulbosa: a - sectiLrneprin floare;
lele provenind din stamine). b - stamind triramif:caie;c - fruc! d sectiune Drin
-
Se poate evidentia si aici o tubercul; e - diagrame florald
evolulie in direcJiasimplificdrii:de la gineceu pluricarpelargi apocarp (ca
la multe magnoliide),cu ovule numeroase,la gineceuoligocarpelarsincarp
cu ovule puline (pan6 la unul singur) gi placentaliecentrali.

O r d. Ca ryo p h y I ! a I e s (C e n tro s pe rm a el
Esteconstituitdin familii de planteierboase,precum gi unele lemnoase
cu ingrogiri secundareproduse de mai multe straturicambialesuccesive.
Formareasuccesivide meristemecambiale(analogAsitualieide la felogen)
este consideratedrept un caracterde primitivitate.
Frunzelesunt simple, de regule nestipelate,iar florile actinomorfecu
periant dublu sau simplu; ovarul este rnai adesea unilocular, datorit;
resorbliei in decursul evoluliei a perelilor despErlitori dintre cele mai
adesea5-2 carpele concrescute(uneori la baza ovaiului se mai p;streazi
o com partimentare).Deosebit de caracteristici este placentatiacentrald (de
unde 9i numele ordinului) a ovulelor de tip campilotrop.
Fam. A,izoaceae.Cele mai multe aizoaceesunt plante ierboase, puline
sunt sublemnoase.Au frunzele c6rnoase ti sunt r6spanditemai ales in
regiunilearide din Africa de Sud (in cuprinsullirii noastrecreste soontan
planta de nisipuri Mollugo cerviana, iar pentru ornament se cultrvd specii
de Mesembryanthemum). Florile lor sunt foarte divers orgarrtzate, cu
polimerie +P.,*A.-'"G,--,,.,_o. Se aseamand nrorfologic
ai prin modul de
dezvoltare a gineceului cu cactaceele, iar prin embrrogenezd cu
p lumbaginaceele.
Fam. Cactaceae.Prezint;, de asemenea,adapt6ri legate de conditiile
de usciciune, dar, spre deosebire de familia precedenti, rezervelede api

219
se acumuleaz6in tulpinile devenite suculente,in timp ce frunzele sunt
reduse,aproape totdeauna metamorfozatein spini. Forma tulpinilor este
foarte di versd:columnari, globuloasd,ovoidale.turtit5 in forme de frunze,
flageliformS,adeseacu muchii longitudinale9i pdrti articulate.Florilesunt
sesile 9i au periantul din elemente
numeroase(Fig.7.75),dispusespiralat,
cele externe in forrni de sepale, cele
interne in formd de petale; staminele
9i carpelele sunt, de asemenea,
numeroasex.l.K-C-A.G,--. Din con-
cregtereacarpelelor a rezultal un ovar
unilocular. care este scufundat in
receptacul(ovar inferior). Au ca tip de
fruct baca.

@ Cactaceelecresc spontan aproape

exclusiv pe continentul american, in
regiuniledegerticegi in semidegerturile
din Mexic gi sudul StatelorUnite, d6nd
aspectulcaracteristic!inuturilorde pustiu.
Fig, 7,75 - Opuntie ficLts-indica: 1 - ramurd cu Cea mai impresionantica dimensiune
floare;2 -tloare in se4. long.;3 - diagramdflorald este specia Cereus giganteus, cu
tulpinilelignificate, inaltepane la 20 m.
Mulli cactugi se cultivd 9i la noi prin sere ti apartamente, datoritd
formei interesante a tulpinilor gi florilor aspectuoase: Opuntia ficus-indica
(limba soacrei), apoi Phyllocactus ackermanni (limbe) ale cirui tulpini au
formd de frunze, Epiphyllum truncatum (criciunilS) 9i, dintre cei cu tulpina
globuf oasi, Echi nocactus.
Fam. Caryop hyl Iaceae. Carioiilaceelesu nt indeosebi plante ierboase,
ripandite pe intreg globul, lesne de recunoscutdatoriti frunzelor simple,
intregi, dispuseopus gi decusat*gi florilor grupate in dicaziicaracteristice.
Formulaflorald mai frecventi 9"te Ku.,r,CuAr*uG,ur,. La unele genuri gi specii
insi structuraflorii s-a simplificatprin reduceri:se intalnescsitualii cu un
singur ciclu de stamine (din 5 ori chiar 3 elemente)sau cu corola absentd.
De reguld, fructul este o capsule multispermS, dehiscenti prin dinfigori
terminali.La florile simplificateovarulconlinemai puline ovule (pdndla unul,
9i in-acest caz se formeazdin locul capsulei un fruct monosperm, achena).
In c adrul cariofilaceelorse coniureaze doui grupe mari: subfamilia
Alsinoideae care reune;te reprezentanliicu caliciul dialisepal gi ovarul lipsit
de ginofor gi subfamilia Silenoideaeia care apa4in genurile cu sepalele
unite (formand un tub), petaleledevenite lung ungviculategi ovarul prins
pe un ginofor (la fructificalie, carpofor).
Dintre afsinoidee, unele sunt risp6ndile prin piduri. Genul Stellaria
are petalefe profund despicate. S. holostea (rocoin6 - Fig, 7.76) se
recunoagte dupd tulpina 4-unghiularS,glabrS; cregte cu preferinJi in

*' decusat perechilede frunze de la nodurilevecine sunt orientateaproximativin unghi

-
drepl unele fald de altele,

220
 gleaurile de cAmpie
,i de deal.
(steluldl prezintd tutpini
i, o
_!j."r!.?
ntere-cilindrice,pdroasegi petalele
mat.adanc despicate;este
o specte
montand, r6sp6nditdmai
ales ta baza
versanlilor umb ri!i. Cerasttum
se
prin perate desprca!e
::.:",."rii"T3
numaf p6nd la mijloc. C.
sylvaticum
tcornull are.frunzele mari si petalele
dpcat caticiut;apare spo_
::1,'r"9,
radtc,prin p;durile umbroase,
mar
ares.ta rnarginea p6raielor,
indic6nd
umldllate ridicald. Moeh ri
ng ia trin er_
yra^-se caracterizeazd
prin tulpiii
*., erecte,puternic ramificare,
::,::l:
cu Trunzeleovate avand 3 (5)
mat pronunlate.
nervun N\ JI"
Subfam. Silenoideae, de
aseme_
r:p nta nli numerogi,
:.::_,_", p13"l" -rede pddure depajieti
:.11t]:_o"
{rane}e,paiigtide stencdrie,
si
de iocuri
fils.r.?oa:e, de sdrdturi). Silene nutans
lTIIrllea)lFig. 7.771cregtemai
ales in
d" cvercinee gi in gleauri.
l.i_111
Lycnnrc c.oronaria(curcubeu)este
una
ornrre.cele mai frumoase cariofilacee
satbattce din p6durile termofile
de
corota, din petate mari
:l::I""r
rnrregr, este purpurie. 9i
Dianthus
(saroafii)se recunoasre
:1,1?,
oupa : ::,
pelalele al be sau roze,cu tamjna
flmbnata; cregte prin fdneie
oe gorun ori de stejar 9i piduri
dumbrdvite.
Atte silenoidee demne
de
menlf onat sunt Dianthus
carthusia_
norum (garofild), cea mai
comuna
ornrre.garoafelede fenele
9i D. catti-
zonu.s{garofilapietreiCraiului),
endemtt
ocrortt de lege datoritd raritdtii
sale.
Chenopodiaceae. Se indivi-
, ,.r"-:.
qualtzeaze in cadrulordinuluiprin florile
toane srmpte(Fig.7.79)gi
totodatdcele
ca dimensiuni. Fale de
:i,^l:ou."
organtzareaflorald mai des
int6lnita
* r5A5br2,. multe dintre chenopodiacee
prezrntaunele simplificeri.
Astfel, la
pfanta de locuri sirituroas e Salicornia herbacea(brincd) florile au devenit
unisexuate,iar numdrul elementelorperigonului 9i androceuluieste mai
redus (pini la 3, respectiv 1-2|t,laAtriPlex lloboddl florile mai m ulto r specii
sunt dioice gi lipslte de Periant.Fructul este acheni sau capsucapsul616.

(
)

=r'
Fig. 7,79- Rumex obtusilolius: a'I '.lnzA bazal,;
Fig. 7.78 - Floare (Al ,i diagrcmd b - lruct; Floare (1) 9i diagramd floruld (2) le
flordld (B) la Chenopodium Polygonum

in locuri ruderalegi ca buruieniprin culturiagricolegi pepinierese

inl6lnesc frecvent Chenopodiumalbum (spanac safbaticl Fi Atriplex
hasfafa(loboda sdlbatic6).
Din ordinul Caryophyllales mai face parte familia Amaranthaceae,
indeaproape inrudit6 cu familia precedenti. Speciile genului Amaranthus
sunt buruieni ruderale gi segetale, mai cunoscut fiind A. retroflexus (Ftir
sdlbatic),originar din America de Nord.

Ord. Polygonales
Fam. Polygonaceae.Aceastd singurd familie a ordinului deline mai
ales reprezentanli ierbogi cu tulpina din numeroase articole, uneori
noduroasS,;i frunzele simple, dis puse altern. Stipelelesunt unite intr-un
cornet protector al varfurilor vegetative,stribdtut apoi de axul in cre9tere
qi devenit tub membranos denumit ochree.

222
 Ca plante cu polenizareanemofil;, poligonaceele
au florile mici, cu
periant simpru (Fig. 7.79) 0a pulinere specii-cu
frori entomofireca hrigca
se intalnegte un perigon petaloid), Ciclul perigonial
al unora, devenit
persistent lla Rumex _ mdcrig), servegte
org"n pentru diseminare
anemocho16,hidrocho16sau chiar, prin prinderea""
de blana animalelor,
pentru diseminare zoochord. Formula f
lorald*pr_uAr,u.uG Fructul este o
acheni, mai adesea in trei muchii. r._2,.
u, obtusifolius (gtevie) srg cele 3 lacinii interioare (care
. .R!_- inchid
fructul).ovat triunghiulare, pe margini cu
2_5 dintigori; abundi prin
bu.ruieni;urilede la margineazdvoaielor,apoi prin parchete
gi livezi;indica
soluri cu conlinut ridicat de azot gi microclimate
mai reci, cu umezeald
atnrosfericd gi edafici.

Ord. plumbaginales
Reprezintdo unitate la care s-au evidenliat u nele
caractereembriologice,
precum 9i de structur; a florii
9i seminJeianaloge celorate cariofilalelor.
Aga bundoari ovarul pluricarpelarcu un singur
o-vullung funiculat,dispus
pe o placentdcentralA,se int6lnegte,
dupi cum s_aaritatl Fi la unele dintre
cariofilacee.pozilia lor superioari in cadrul
subclaseiesiJ tegata mai ales
de inveligurile florale din etemente uni te.
Cuprinde o srngurd familie.
Fam. Plumbaginaceae.Grupeazdprante ierboase
si arbustive cu frunze
simple,-lipsitede stipele gi flori pentamere *Ko,C,u,Ao*G,"
reunite in capitu_
le lla Armeria) sau cime (a srattcel. Fructul
este capsuli sau acheni.
Multe plumbaginaceaesunt ptante de sdrituri (halofite),
intre care
Limonium gmelini (staiice gmelini) (sic6) gi
L. tatitotium se intalnesc
frecvent9i pe terenuriresdrituroasedin cuprinsurlirii
noastre.una dintre
rarit6]ilefloristice de la noi esle A.rmeriam
ariflma subsp, barcensis (jimla
Tdrii Birsei), endemit al
linuturilor b6rsane, risp6ndii'numai in ceteva
puncte din mlagtinile eutrofe ale Depresiunii
Bragovului.
SUBCLASA HAMAMELIDIDAE (AMENTIFERAE)
hamamelidide predomini plantele lemnoase.
. .intre. Florile,bisexuate la
origine,devin pe parcursulevolufiei unisexuate(prin
avortare)la cele mai
multe din famiriire gi genurire actuare.inverigui
frorar esre mai adesea
simplu sau lipsegte,iarfroriresunt de obicei grupate
in amenti. staminere,
numeroasela unii dintre reprezentan!iisubclasei,
se afli in numar redus
la allii (o stamind, la unele urticaceei,iar carpelele(puline
pane la una)
pot fi libere sau unite, cu ovarul superior
sau inferior.
Hamamelidideleau evoluat din magnoliide,
legeturaf6c6ndu-seprin
ordinul Trochodendralescare cupinde plante
lem noa-se,u nele asemdndtoare
magnolialelorprin anatomia lemnului format
numai din traheadegi prin
fl^orife,
bisexuate,porimere gi entomofire, astfel c6 famiria
Trochod endraceae
esle adesea subordonata ordinului Magnoliales.

223
 Ord. Hamamelidales
Constituie o unitate veche, cunoscutd inci din Cretacic,agezati alSturi
de ordinul Trochodendrales la baza filialiilor din cadrul amentiferelor.
Genurile gi speciile actuale,unele cu caracterearhaice,cresc spontan in
linuturile calde gi temperate. Caracterelede primitivit3teintalnite la unii
dintre reprezentanlievidenJiazioriginea ordinului (gi prin el a subclasei)
in policarpicele strivechi. Acestea se referd la lemnul secundar cu Perelii
terminali ai elementelor de vase prev6zuli cu perforalii scalarifornre, la
numdrul mare de stamine din florile actinomorfe,la carpelelelibere 9i la
fecundareaintaziate (5-7 luni de la polenizare),proprie 9i unora dintre
magnoliale ca gi multora dintre gimnosperme. Mai bine cunoscutSeste
la noi familia Flatanaceae, cu un singur gen, Platanus,de plante lemnoase
cu frunze palmat lobate gi flori unisexuate, 3-8-mere, grupate in
inf lorescenleglobuloase.

Ord. Urticales
Plante lemnoase 9i mai puline ierboase,ale cdror frunze, mai adesea
simple, sunt stipelategi prev62utefrecvenicu peri aspri.Jesuturile secretoare
sunt mai mult sau mai pulin dezvoltate, reprezentateprin laticifere
nearticulate,peri 9i canale secretoare.Unele posedi fibre liberienelungi.
Se caracterizeazdprin flori mici,
anemofile, obignuit grupate in cime
dense.Florilesunt bisexuate(la ulmacee,
consideratemai primitive)sau unisexuate
(la celelalte familii), cu perigonul 9i
androceuldin &-4 elemente,iar gineceul
din 2-1 caroele.
Fam. Ulmaceae.Familie de arbori 9i
arbugti cu frunze alterne, mai adesea
asimetrice, aspru p6roase. Florile,
obisnuit bisexuate,au periantulmai mult
sau mai pufin campanulat, persistent,
androceul izomer epitepal {fiecare
stamindse afli deasuprac6te unei foliole
perigoniale) 9i gineceul suPerior,
a bicarpelar *Pu_,Au_,G,,,. Fructul este

r(Fq
\y"
)
samarS,acheni sau, mai rar, drup5 (la
Celtis australis - sdmbovina),
Ulmus glabra (U. montana) (ulm de
munte) are frunzele evident asimetrice,
cu peliolii scu4i; cregte diseminat in
regiuneamontane gi in cea colinard,mai
Fig. 7.80- Ulmus miror A - ramurd cl
ales in piduri umbroase. U, minor (U. cam-
florij B - ramure cu frunze li fructe-l
C - diagrami floral6; D - floare cu trea pestris,l(ulm de c6mp - Fig.7.80)prezintd
bractee samare cu seminlele dispuse excentric,

224
 iar frunzele mai,lung peliolate; se int6lnegtein etajul planar 9i in cel colinar,
U. laevis (velnig) este o planti de z;voaie.
Fam. Moraceae. Moraceele sunt arbori, arbugti gi liane cu frunze
alterne, av6nd marginea intreagS ori incizaii. Numerogi reprezentanti ai
familiei prezinte laticifdre nearticulate. Florile, unisexuate monoice, iunt
condensate in inflorescenle (mai adesea cimoase), alcituind ansambluri
foarte variate. Periantul, simplu 9i persistent, devine adesea c6rnos,
acumul6nd substantenutritive mai ales spre maturitatsafructelor.Formulele
flo_ralesunt: Cl*Po.u.2An u_.,e *pn.u_oG,r,.,rl.
Gineceul are ovarul superior sau
Inteflor,unilocular,cu un singur ovuI iar stilelesunt filiforme. Fructelesunt
achene sau drupe mici. reunite intr-un fruct fals gi compus, la alcdtuirea
caruia participd perigonul (la Morus), receptacululsau axul inflorescenlei,
Dintre reprezentanliiacesteifamilii, in tara noastra se cultivi mai ales
dudul (Morus alba $ M. nigra) cu utiliziri in alimentalie (fructere soroze
-
comestibile),in i ndustria lemnului ;i in sericiculturd,maclura (Maclura
aurantiaca) ca arbore ornamental gi ?n garduri vii gi smochinul lFlcus
carica) mai ales in sudul l5rii.
Fam. Cannabaceae.Se caracterizeazd prin reprezentanliplante ierboase
lipsite de laticifere, cu frunzele simple sau compuse, stipelate, alterne, gi
cu flori unisexuate,obiFnuit dioice, cu periantul din 5 elemente (cel al
florilor femele foarte redus): Cf* p"A.; e* p.G,,,.Fructelesunt achene.
Humulus Iupulus lhamei - Fig.'7:B1icregie'ipontanprin z6voaiesi
cultivat datorit5 inflorescenlelorfemele bogate in ,,lupulin6,,,substanti
folositi la aromareaberii. Pentrufibrele sale telctile,se cultivi c6neoa
(Cannabis sativa),careconline9i unelesubstanlecu proprietelimedicinaie.

o
o

/1nl,-,1\.. .aa^\.
\
Lr ' -

^,.r
t l ,tl a
- // (@)

Fig. 7,81 - Humulug lupulus: A . ramur! Cf

floriferd;
B-ramur!I fructiterl;C- bractei
cu 2 flori temele
,ffi
Fig. 7,82 - Urtica dioic.: I - floar€ mesculE
cu diatram!; b - floare femelt cu diagrsmtr;
r - ovar rudimentar

i5 - Bor.nac6
loresri.rt zza
 Fam.Urticaceae. Apa4inaiciplanteierboase9i (uneleexotice)lemnoase,
adesea prevezutecu peri u rtican!i.Florilesunt unisexuate,dioice sau
monoice,cu periantulsimplu @*A*i gP*Go,,Atat num6rultepalelor
cat 9i cel al staminelorse reducela unii dintre reFrezentanli.Fructelesunt
achenesau drupe,incpniuratede periantulpersistent.
Urticadioica (urzici - Fi1.7.82!,,
ca planti nitrofi16insotegtemai ales
gospodiriile16r;ne;ti,dar seindesegtegi in tiieturile de pidure (parchete)
urmarea nitrificirilor activedin sol dupi eliminareastratuluiarborescent
Ramia (Boehmerianivea) este o planti tropicalSdin care se obfin fibre
textile foarte rezistente.

Ord. Fagales
Constituieun ordin importantprin numirul mare de reprezentan
(arbori gi arbugti) forestieri,caracteristicimai ales emisferei de nord.
Prezintifrunzealterne,simple(mirunt incizatesau lobate),stipelategi flori
obignuitunisexuatemonoice,cu periantulnediferenliat, uneori absent.
Staminelesunt epitepalesau numeroase. iar gineceulare ovarulinferior.
Amenlii,propriireprezentanlitor acestuiordin,suntin realitateinflorescente
compuse,pentrucA in axila bracteelor, dispusepe axe + alungite,stau
dicazii,obitnuit triflore,aflatein diferitegradede reducereprin lipsaunora
dintrebracteolele florilor,a unorfolioleperigoniale, a unoradintrestamine
gi chiar a unor flori intregi(Fig.7.83),Uneorisimplificarea a mers pani
la menfinereaa cAte unei singure flori in axila bracteelor.La speciile
indigeneinflorireaprecedesauareloc o dati cu pornireamugurilorfoliari.
Sunt plante anemofilela care polenizarea are loc cu mult inainte de
maturareaovulului.
Fam,Betulaceae. Se caracterizeazd prin reprezentanliarbori 9i arbugti
cu frunzealterne,simplesau dublu m6runtincizate, prevdzutecu stipele
caduce.
Florifecompletecorespund formulelorflorale 6P QPr.rGr,insd
".rA"*"; al florilor
exist6genuri gi speciicerorale lipsegteinveligulperigonial
masculella Carpinus,Corylus)sau fernelella Alnus, Betula)(Fig,7.83)ori
c6te doui stamine(la Betula).La unii din reprezentanli staminelesunt
bifurcate.
Fructelesunt achenesau samaremici. La anin /A/nus/gi mesteacen
(Betula)stauin axila unor solzi lemnogi(rezultalidin concregterea bracteii
cu bracteolele)caduci la mesteacdn,ins6 persistenlila anin gi alcituind
impreundcu axul conurimici. La acestedou6 specii,fructelesunt turtite
9i de obicei aripate (samare).La alun (Corylus)9i la carpen (Carpinus)
achenele suntinconjurate de un invelig(laalunin formi de cupi provenitd
din 3 bracteole,iar la carpen Tn formi de aripS trilobate, formate din
concre$terea bracteiicu cele doud bracteoleFi avand rol in diseminarea
anemochord).
A/nus (anin)esteun gen de arbori9i arbugticu cregteremonopodiali
Si stamine neramificate; amenlii masculi9i cei femeli se formeazi in anul

226
 t ^- - \ \
"l\ \}/e @sl,
-f'

i .<...,- ,'..;. j
w#
.

tgi q.9'b Corybg

1S
\1/7

({:})@)' !
Corpirus @.
Fis.z.ss- Diasreme
dicaziitot
, il\;J;t?!,rfii#l:'[::';;1,-t;Ti:f;jil:ii
betulaceermascule (stdnga)femele femeli; 5 - djcaziu femelj 6 - con cu fructe;
(dreapta) 7 - achen!

precedent. A. glutinosa (anin negru - Fig. 7.84) cregte in regiunea de

campie gi de deal. A, incana (anin alb) ajunge p6ni la etajul montan
mijlociu, iar A. viridis (anin verde) este o specie montani (- subalpinS).
Befula (mesteacin), cu mai multe specii arborescente9i arbustive, are
crestereasimpodiali si stamineleramificate;amentii masculi se formeazi
in anuf precedent, iar cei femeli in anul infloririi. B. pendula are lujerii
anuali gfabri, verucogi, iar B, pubescens tomentoti.
Corylus (alunl prezintd florile mascule grupate in amenli, iar cele
femele pe timpul infloririi acoperitein muguri, av6nd afar; doar stigmatele
rogii; achena,numitd alun6, este inconjuratdde o cupd foliaceeprovenita
din bracteole. C. avellana (alunul comun) este un arbust rdspAndit la
marginea pddurilor gi in arboi'etecu consistenfi redusi,
Carpinusare inflorescen!efemele sub forma unui con lax, cu solzii
mari, provenili din concreFtereabracteii cu doud bracteole.in cuprinsul

227
 I
,
f.kffi "3ptT'i"ffil,.,"J
(piiduri
de
WilM ;'::ir,$?i;:""
Wv k;iri;.:;#["Ji,

ffitr*tffi
Wi$effi
-q9.
3':{;1?.;
- Fao,,.
"K
! 4,
...,..^.,-
{i!:
: l ?}j;
;1. " r
1,y;rr:,,,
iuruifemei : i:;
sunt?"5il;";";";'';
^a.chene,
;
:-i
::::.::-1
d_enumire
"i;J
:llj l1I':*:
:
p.Luiiutacu
i
provineF,:ii
a familie]
9i
":X
o
#
"it-i
i"p"tifJ"Z
la
19u lat. ,,cupula,'=cup6 micd
7A a purta).nt'at
71-"te.ro"7
targ deschisi de la s
I/:A
re g."!.,;-*#
-p 31i ;";l:,"LE1 "rpJ

;:i!,,t[:,':,1",',;i":f
V,ltda^ drept. proeminenle inerare ale
.fif4) 1:ytiiFinus"n"rit"debr".t"ul
a9a cum s-ar pdrea.
fffti.-.J
fjt 1p) . ragus este un gen
carac_
prin muguri"fuzif;;j,
gS- l:lj::l
rn oJescenle
mascute globu_
f: roase,
\ gi- cupe

t@; il;i"#,xll*#il
iiiii"T"T
^capituliforme

\r i'"j#"li!,'i?ir
;l':,i:l;
:' :Y:"tte"'rFisi-)'rii:"i"
i','"#,, ;:"?"*"lii:J-'ff:^:il,l,ijjlil
r"-"fr!f!J.'il'i1;:;orig;;i.0g",,,,,
228
 Quercus are florile mascule in amenli dicazialipendenli,
iar cupele larg
deschise,prevSzutela exteriorcu solzi imbricali;
cu'r.-"i" simplificirilor
din decurs-ul evoluliei, ate! dicaziile amenliior
_u*"uii " 9i cele ale
amenlilor femeli au devenit uniflore. Din fiora "at fac parte g
l6rii ;oastre
specii, mai respendite tiind e. robur (stejar) cu
frunzele scurt periolate,
glabre ;i auriculate,A, pet.raea(gorun
- Fig. Z.aol lrrnr"t" mai lung
peliclate,neauriculategi ghinctesesile,@.
cJrris(cerl"u
cu mugurii previzuli
stilef: filamentoase, A. frainetto (gArnila)
:u
,anceolati etc. cupei lat-liniar
", "ol.i,
Casianea satiya (castan bun) este un arbore
rnediteranean, la noi
cultivat din perioade strivechi, probabil adus de
.omani; pu alocuri s-a
naturalizat,crescand in piduri de amestec cu gorunul.

Ord. J ug landales
Ordin de plante lemnoase cu frunze imparipenat
compuse, alterne,
ljpsite de stipele, bogate in secrelii aromatice.
Fiorile sunt anemofile, ca
rll"l:l cu periant rudimentar, cele femete bicarperare,
cu
Inrenor. In ovar se afli un ovul ortotrop, vascujarizat (prevezut ovarul
,TI-?:",
cu tesut
ta fasate
:-"i1::il1),:: .si,.rotca ta
In ovut are loc !a nivelul
acestea,
patrunlerJatubutuipotinic
(chalazogamie).
chalazei
F:m, JUOlandaceae. Cuprinde reprezentinlidin regiunitetemperate
.
emisfereinordice, cel mai cunoscut la noi fiind nucul (Juglans ale
spontan.?n regia),
Banat,Olteniagi sud-vestulTransilvaniei gi pretutindeni
datoritdlemnuluide calitatesuperioarigi fructelorprezinti "uitiuut
flori unisexuate,
atetcele masculecat gi cele femele cu c6te 3_5 t"futJ
bracteagi cu cele dou6 bracteole.Florilemasculeau "on"..r"ur"
sunt dispusenumeroase
cateS-20 stamine"u
gi
in amenligrosi,careapardin muguriiaxilariai
anuluiprecedent.Celefemelepr"rin* jigmute jrrpu.ii
9i aftdcete 1_4
la vArful.lujerilor fo rmali in anul infloririi.i" t.r"t, p"-"uJoirup6
"" dehiscenti,
inveligul. cdrnosacoperis6mburele{nuca) g*;lr:i"1ie se deschide
in lunguluneiIiniiprefigurate, perpendicurar6 ""."'fI
pe rini-a
de suiuraa carpereror.
SUBCLASAROSIDAE
Dlp6 unele date, unitil;le din care au descins
.
(asemanStor rosidele aveau
hamanrelididelor.p rim itive) flori cu perigon
simplu 2_3
cicluri stamine,?ar poleniiarea se f6cea prin ua"ni prin 9i
.de 9t insecte,
I::':i:::":ll:l polunizJri;
ex"r,srventomofite,
pnn Tormareaunui,ulol"1'".u.o"nectionerii
periantd ublu (inci la reprezentantiiprimittvt,
asemdnitori
intrucetuasaxifragarero r):cariciur
dinperigon9i ii^
a avulloco multiplicare "oroia "i"',in". rotoaura
a staminelor (poliand,i" prindedublare
centripelalS..U lterior s-au produs diferite specializiri
"u"rnj"J)
in organizareaflorilor
la raDarcs),lnctusivunele reduceriale elementelorflorale (ia
Euphorbiates).
Se mai-c,onstat6t:ndilta de rlezvoltareu unui ru"epta"ut
alancit in formd
o-ec-upa(htpanliu), ori leiit in formd de disc. larga rdsp6ndire
a placentaliei
axrtare, precum 9i a frunzelor comouse.

229
 -f

Ord.Saxifragales
Reprezinti o unitate sistematicd de plante lemnoase 9i ierboase,
caracterizat5 prin flori bisexuate,cu androceudin doui cicluri de stamine,
mai rar policiclic,9i gineceu superior sau inferior. Unii reprezentanliau
caractere orimitive.
Fam, Crassulaceae.Familia grupeazi mai ales plante ierboase (in
zonele calde gi unele semilemnoase)cu frunze nestipelate,groase 9i
cirnoase ca o consecinlda adaptirii la xerofilism.Florilesunt actinomorfe,
bisexuate,pentamere(trimeresau polimere),cu androceubiciclic9i gineceu
din carpelein num6r egal cu petalele.Fructelesunt folicule dehiscentespre
oartea internd.
Familia,la noi, este reprezentateprin
genul Sedum (iarb6grasS),cu flori predo-
minant de tipuf 5 9i genul Sempervivum
(urechelni!6), cu frunzelebazaledispuse
in rozete,din care se ridicd tulpini ter-
minate in inflorescenlecimoasedin flori
pe tipul 6 sau 12.
Sedum fabaria (dragoste- Fig. 7.87)
are frunzeleplane gi florile rogietice;este
o planti de soluri scheletice,pietroase
gi st6nci. S. maximum (iarbi grasd) se
caracterizeazdprin flori albe-g6lbui 9i
frunze plane, sesile; se intelne9te pe
coaste ptetroase.
Fam. Saxifragaceae.G rupeaz; plante
ierboaseperene,dar gi unele lemnoase,
cu frunze neslipelate, flori tetra- ori
pentamere,avdnd cele doui cicluri de
stamine dispuse obdiplostemon (ciclul
extern este epipetal)9i de reguli doud
carpele.Acesteadin urmi pot fi gi libere,
dar de obicei sunt unite p6ni la nivelul
stilului;i concrescutepa4ial sau complet
cu axa floral6cupuliformS.Rezulti astfel
treceri de la ovarul suoerior la cel inferior,
iar ca tipuri de fruct, al6turi de folicule,
Fig. 7.87 - sedum feba.ia: a - floa.e capsulelesi bacele.Formula floralS cea
mai des int6lnitd este *KsC5A5i5G{z|
Capsulele care se deschid in partea superioard, liberi, a carpelei
urm6nd linia de suture, caracterizeazSin special genul Saxifraga. Specia
S. cuneifolia (ochii goricelului- Fig. 7.88)prezinti rozetedin frunze pieloase,
cu baza treptat ingustati in peliol (cuneat6);este risp6nditi in staliuni cu
declivitate pronunlate, pe soluri superficiale (frecvente Fi Pe stAnci).
Chrysosplenium alternifolium (splinil face parte dinire saxifragaceele
cu flori tetramere;corola lipsepte;este un indicator de soluri gleice (mai
ales soluri pseudogleizate)jilave p6ni la umed-ude.

230
 Genul Ribes (mai nou separat intr-o
familie distinctd - Grossulariaceael este
reprezentat prin specii arbustive cu flori in
raceme axilare Fi fructe pseudobace. Mai
cunoscute sunt R, uva-crispa (R. grossularia)
(agri9) cu tulpini spinoase, Ribes nigrum
{coacdz negru) spontan prin aninisuri 9i
cultivat, R. alpinum (coacdz de munte) 9i
R. rubrum (coaciz rosu). Ca arbust orna-
mentaf se cultivd R aureum (cuigorl.
Parnassia palustris (goperlaile alb5,
floarea studentuluilare florile solitare,albe
sau rosietice, destul de atrigdtoare.

Ord. Rosales
in flora europeand ordinul este
reprezentatnumai prin familia Rosaceae.
Fam. Rosaceae.Cuprindeplantelemnoase
gi ierboase cu frunze alterne, simple sau
compuse, obignuit stipelate. Flori le sunt
actinomorfe, bisexuate, mai adesea penta-

,@,
mere, cu caliciul persistent gi corold din
petale totdeauna libere; androceul este
dispus in cicluri din 5 sau, prin multiplicare
secundard centripetald, multiplu de 5
stamine,iar gineceulestealcdtuitdin carpele
numeroase ori, la unii reprezentanli, in
numdr redus (4-1).Carpelelese aflSdistribui- Fig, 7.88 - Saxiftaga cuneifolia:
te pe un receptacul bombat sau concav, in a - dlagramd florald

W
$ r@
D2 E2
c2
", "
Fig. 7.89 - Flori tifiucte la Rosaceae: secliune prin floare (Al) 9i fruct (A!) la Spira6a,.secliune
prin floare (8,) 9i fruct (Br) la Fosa,.secliuneprin ftoare lC1)li fruct (C,ila Fragafia,.secliune
prin tloare {Drl la Pyrus fi fruct (Dr} la Malus, secliune prin ftoare {E,fgi fruct lE"Jta prunus

231
 acestde-aldoileacazmai mult sau mai pulin scufundatein cupa(hipanliut)
receptaculului.Fructelesunt foarte diverse:multiple,false, unicarpellre.
La seminleendospermuleste de tip nuclear,insi pdni la maturarea
acestoradevine foarte redus.
._. Subfam. Spiraeoideae.Cuprinde mai ales plante arbustive cu ilorile
(Fig.7.89.A,gi Ar) caracterizate prin receptacult plat gi cu fructelefolicule.
La..crurFr cororasunt pentamere,staminelenumeroasein
3 cicruride c6te
10, iar carpelele libere ori unite la baza KuCrA,o*,0.,0G12.S_aputut evidenlia
apropierea fi!ogeneticd a splreotdeeror de saxrfragaceele
arbustive,
manifestati indeosebi prin unele caracterecomune aleltructurii
ovulului.
Spiraea chamaedrifotia (5. ulmifolia) (cununila) este spontand pe pov6rniguri
insorite gi cultivat6 prin parcuri, datoriti inilorescenlelor corimbiforme
cu
aspect de cunund, fiecaie din peste 20 de flori albe. Alituri
de aceaste
specre, prin parcuri gi grddini se curtivd frecvent mai mulli
reprezentanti
exotici ai genufui /s. japonica, s. dougtasii, hibridur s. x vanhouttei
eic.i.
Subfam. Rosoideae.Se individ ualizeazi prin florile (Fig. 7.89
B, C) cu
caliciuladeseadublu,staminelenurneroase, carpelelenumeroase,liberela cei mai
mulli di.ntrereprezentanli* K5,5,5C5A.G- gi prin fructele 1 poliachene
sau polidrupe, Receptacului'poate fi concav sau
;f\[
"onrr"",

Fiq:.7.Y - yescar a - frucr; b1 - dinll terminali ai Fig. 7,91 - Rubus hirtus:

ltaCa e foliolei a - ramuri cu frunzd;
mijfocii; b2 - idem la Frcgeria vi dis; c _ diagramd floral!
b - fragment de ldstar

4,rz
ut) form6nd la unii reprezentanti fructul fals, m6ceapa a Rosa)sau fraga a
re, l:ragaia - Fig. 7.90).
ea Bubus, gen de arbugti9i subarbugticu ramuri
cu ghimpi; grupeazdspecii foarte nu-"ro""" mai adeseaprevdzute
ile it" nof fOOl,cele mai
mutte prospe16, inmullindu_sefoarteactiv,in parchete;irultete,
""'"
le. sunt -'-"-' polidrupe,
_valorificateca prrdus accesoriual pddurii.''
e R, idaeus(zmeur) abund6in tiieturiteje pdOure,din regiuneadealurilor
pane.la etajulsubalpin.R. caesrus (murde z6voi)creFtemai atesin luncile
'e, 16uritor,prin z6voaie,iar R. hittus tmur _ fis.).s1il;;;i;*d
ti. montane,pe soluri revenep6ni la reavdn-jilave, in p;durite
tn in stJliunicu umiditate
atmosferic; ridicati (in parchetese ?ndesegre
;u 9i Jev-iril'lopregitoO.
Potentilta,gen de planteierboasegi (uneleexotic")
aib-ust,vu,
cu frunze
rltifotiotate,palmate sau p"n"t"; tru"t"iu, potiachene,
rli l,.Ill"l._3..
orspun pe un receotacu se
I
. ). uscat. P micrantha (frdgu_
;u rel), plantd din p6d u rile
ai te rm ofile de cvercinee.
e foarte asemdnitoare cu
a, Fragaria vesca; lrunzele.
trifoliate,au, sp re deosebire
de celede la frag6,foliolele
mai evident pelic-
'aterale
lulate. P a/ba (sclipeti _
Fig.7.92l cregte in pdduri
termofile gi in arborete de a
stejar pedunculat;se identi.
fic6 u;or dup; frunzele cu
cele 5 foliole lanceolate.
mdtisos (sclipitor)pdroase. Fig. 7.92 - Potehtilte alba: a . fucl
fygalia vescalfragi de p5dure)este o plantd
de lumind-semiumbrd,
caracteristicimai ales tdieturilorde pddure.Sp* a"o.uiir"
(Fragaria viridis), fructut sdu fats, de cdpguni
*.no" tto!"j l!"i""iprino" ,9o, r"
maturitatede caliciulpersistent.
Geum urbanum(cerenlel)arefrunzelepenatcompuse,
-
fructului iar elementele
mulriplu (poliachenei).prezinti stiiul p"r.i.iJni, in"ouoiat Ia varf
in formi de cSrtis,fiind in fetut.ace.t"
;ii"iin"r"" zoochord;
cregtein formafiuniforestierediferite,fiinj
"d;pl;;-i;
pf""g
cenotic larg. ecologic si
", "p""rru
subfam. Maroideae(pomoideae).Are drept particuraritate
numit poamd (lal. pomum), ale cerui fructur fars
lesuturi ciinoas" lr"ri" in cea mai
mare parte din receptacur;carperere,scufundategi
ffo ral,..genereazi axur
cdmirutele pergamentoase |a Malus) "oicies"ur,
ori simburij"u (c6te
unul din fiecarecarpe16, la Crataegus). Esteo subfamiliede ptantetemnoase
::.jilli_ "rl::"3:
numeroase (15-50ltip:rjt"
ei fioriacrinom;;";
;;;j;;;,", cu sram,ne
la Malusi. ObiFnuit,structuraflorii (iig. 7.89
incadreaziin formula *KuCuA,o,u.u D) se
d,Fi,.

ZJJ
 /t

(mlr Pidurel)' carac-

Maluslmerl are la noi mai cunoscute:M' sylvestris
M' domestica
terizatprin ramurispinoase9i frunzematurePedos glabre'9i
ca arbori 9i arbuiti
i-irl Ju origine hiLridi; alituri de acestease cultive
ornamentali-M. p runifolia(originardin Siberia),M'ftoribunda(din Japonia)'
spectabilis(din China 9i Japonia)etc'
M. -t'r;""
(pari are stamineleiogietice,iar la ba-zafructului fals lipse9te
cavitaieacaiacteristici genuluiMalus.P pyrasterlp1rp1durel);se recunoaFte
cu caliciul
dupd frunzeleovate,gtabreti dupe fructelemici, astringente' pinS
la
p"i.Li"ii; i""qe9te riai ales pidurile dg guul"i.n:".'-d"la,c6mpie
!t"i"i-."t"". k'"o^munis (pir), cu originehibridd'are luierii nespinogi
9i frunzelemai mari.
Crataegus(piducel) prezintdpoameleovat-globuloase 9l ro9ll' ln
interiorcuiurp"lele transformate in s6mburimonospermi'C' monogyna
(p6ducel,gherghinar) are ramurile spinoase,frunze-le. profund penate
iar florilemonocarpelare; cregteprin pdduri (indeosebi ste'iSrete)
incizate,
gi prin tufirigurilede lizierS, in toate regiunile |6rii'
sorbus(scorui),gen de arbori9i arboriginespinogi' cu frunzesimple
(scoruq
(r profundincizateisaufrunzeimparipenatcompuse'S' aucuparia
de'munte)ie caracterizeazi prin muguritomento9i9i frunzeimparipenat
compuseispeciepionie16, risp6nditi mai alesin.tiieturi' mult cultivati
in zonelevezi ale oragelor, datorite fructelor decorative9i frunzelorce devin
fpr" ,""rni; ro,gii.S.'torminalis (sorb), arbore cu frunzelelobate'ver2i pe
- f"f", esie destul de rdsp6nditin pidurile de cvercineedin lara'
""ri.f"Subtam. Prunoideae Reune;te plante lemnoasecu frunze simple'
peliolate. Florilesunt pentamere (Fig 7'89E),cu 20-30stamine9l glneceu
(hipanliu)
rnino"urp"l"r. Ovarul se afld scufundatintr'un receptacul
drupd
cuoulifoim sau tubulos, cu care nu concregte'Fructul este
monosperme. grupate
Prunus(prun),gen de arbori9i arbugticu flori solitaresau
splnos'
in inflorescenleracemoase.P' spinosa(porumbar)este un arbust
de 1-1,5cm, P. avium (cire9) se deosebelte de vigin'
cu drup" gtobuloase
jft"f-", prin frunzele nelucioasePe fala superioar;; la noi crelte
intt"
in'piduri de c6mpie9i montane'P' padus (m6lin)are florile
g?rp"tt i" ra"e-e, iur fructelenegre lucitoare,necomestibileP mahaleb
"pontun
itlii" ir."*i prezinti flori dispusein corimbescurte;datoriti rezistenlei
'secetdse cultivi in planialii forestiere de proteclie P' tenella
fa
(migdal pitic) ti P fruticosa(viginel) suntdoi arlcugtirisp6ndilicu deosebire
silvostepS'Se mai cultivS-frecvent prin livezi9i
in iJgirnif"de stepd9i '(pru (corcoduF)
giradini,p. ai-"siica n) i,rn"'ou"" soiuri, P cerasifera
"u (silbiticit), P cerasus (vilinl P'amYg-
Iui" intainegtela noi 9i naturalizat '
dalus ""(migdal),P armeniaca (cais), P persica (piersic) etc'

Ord, Fabales
Esteunordincaracterizat p rin o mo g e n it a t e , c e |e t re if a miI iip e c a r
suntindeaproape
le reunegte iniuditeintreele9i,considerate in ansamblu'

234
 se aseamdndmult prin structuraflorilor cu rosalele.din
cares_audesprins
in decursulevoluliei.
Sunt plante lemnoase 9i ierboase, cu frunze
alterne (exceplional
d" regul;.penat compuse gi stipelate. Florile, grupate
:1,"-.") mai adesea
in rac-eme,sunt obignuit bisexuate, pentamere,
cu androceul diplostemon
rnum6r dublu de stamine fayi de coro15,
dar dispuse in doue cicluri) sau
polistemon (la Mimosaceaej..Ginece-ul, este iupilz"nt"t printr-o
singuri carpel6, din care se formeazE fructul"upJrioi
caracterisiil, pa"t"i", a"ni"_
cent in 2 valve sau indehiscent. Sub raportul simetriei,-
froarea poate fi
aciin_omorfela Mimosaceae)sau zigomorfd
lla Cesalpiniaceae.Fabaceae).
Fabalele(leguminoasele) sunt adaptatela simbiozacu bacteriifixatoare
.
de azot (Rh-izobiumleguminosarum,l,care treiesc
in noOozitaliteradicelare.
Fam. Mimosaceae. Cuprin- A B n
de planle lemnoase gi ierboase -__a
. .
lrop,cale 9i subtropicale, <

flr*f'ffi@@@
t.ta.Al 9i .se remarcd prin
staminele cel mai adesea foane
numeroase (Fig, 7.93 B) prin
multiplicare secundarS.cu fila-
---- \,/ _
Fig.7.99- Diagremeftotdteta MimosalA),
Acacielgl ti cerc,s{c)
mentefungi Sicolorate.Aici apa4ineMimosapudica(senzitiva).
prin migcirile seismonastice, interesant;
gi Acacia senegatcaie furnrzeazeadezivul
numatgumd arabice.
. Fam,cesarpiniaceae. Famiriede pranteremnoasecu frunzemaifrecvent
simplu saudubfu paripenatcompuse.Spre deosebire
de Fabaceae,
deveniter zigomorfe,prezintdo preflonyie(estivalie)a*iiamta (Fg. florile,
celedoui petaleinferioarese extindpesteurm;toarete 7.93 C):
laterate,iar acestea
o acoperapa4ial pe cea superioari,froareadeschizandu-se jos
de in sus.
La noi securtivepentruornamentdoui prantemediterane
... ene:ceratonia
sr/igua{rogcovul)in sere gi apSrtamente Cercis siliquiastrum
Si (arborele
lui luda)prin parcuri9i gridini. in afaraacusto.a. mai
nord-american6 este specia
Gteditsiatriacanthos (gl5dild),
foiosit6"ri.""rta
in perdelede proieqie
ii pentrugardurivii.
. Fam. Fabaceae(papilionaceae), Familiede planteierboase,arbustive
gi arborescente cu frunze compuse,stipelate.forma dimensiunile
stip_elelor sunt foarte diverse;uneori stipelele U"u"iit 9i Lari
pi4i asimilatoare,restulfrunzeifiind ."t"rortor"i ca singure
"u ii laicei, alteorisunt
foarte mici sau lipsesc.Din frunze oe tip imfaiilen;i
;;;pr", cete mai
frecventela fabacee,au derivatin decursul
palmate (la
?.fi?_u:1,frunzeletrifotiate(ta Tri.fotium).9i"l"i[i"i]'rr*"re
;;;; ,;J;;;r" ;;;*;.';;;
foliolE(ceaterminali),frunzelesimple(la C"ni"?jf.
"hi"r, in'L"ul foliolei (uneori
af foliofefor)terminales-auconstituit.launut" g"nu.i
sau c6rcei,la altelefrunzelesunt reduse,rolul lor fiind fyr",A Lathyrus)sete
pietuat de tulpini

235
 .-

metamorfozate asimilatoare. Floarea pap ilionaceelor, de asemenea

zigomorfS, se deosebegtede cea a cesalpiniaceelor prin preflora,tiadescendente
(Fig. 7.95 a): petala superioarit (vexil, steag)le acoperi pe cele doui laterale
(aripioare),ia r acesteale protejeaz6pe cele do ud inferioarecare pot fi libere
sau unite gi formeazi carena (luntrita) (Fig. 7.94); la inflorire, deschiderea
se face de sus in jos. Papilionaceeleau florile pentamere, grupate in
inflorescenle racemoase, cu caliciu
mai adeseagamosepal,corola, aga
cum s-aaretat.din petalelibere(doar
cele dou; anterioare- carena- Dot
fi unite). Staminele au partea
inferioari a filamentelorconcrescut;.
("1 alc6tuind, fie toate 10 un tub, fie
numai 9 un jgheab acoperit de
,tY5 filamentul staminei a 10-a. remasd
liberi (rareoritoate filamentelesunt
Fig. 7.94-Floeree la Fabeceae;'l -in ansamblu; libere).Rezultdu rmitoarea formuld
2 - desfecut!;v -vexil; a - aripioare;c - caren5; f lorald: .1.KrslC5Ar5+s, l, Di n
s6o(sl+1G
k - caliciu; s - stamine; f - pistil; n - stigmat carpeli se formeazd ca tip d; fruct
p;staia, adesea dehiscentS.
Florile papilionaceelorau diferite adaptdri legate de polenizareaprin
albine gi bondari.Astfel, dacd locul de aterizare,adici steagulsau luntrila,
va fi apdsat, se produce o brusci iegire in afari a anterelor sau o presare
in afard a po lenului.
Genisfaeste un gen de papilionaceecu frunze adeseasimple, corold
galbeni s.igineceumonadell. G. tinctaria(drobil5)are tulpinile nearipate9i
pestaia glabrS. G. sagittalis (grozamd) este remarcabili prin tulpinile
asim ilatoarearipate (cladodii).
Sarothamnus scoparius (drob, mdturi), arbust cu ramuri 5-muchiate,
asim ilatoare(ramurivirgate),ale c6ror frunzecad de timpuriu; se planteazd
pe coasteledealurilor,fiind bun fixator de sol totodatd valoros furaj de
-si
iarni Dentru vanatul ierb;vor.
Chamaecytisus hirsutus (Cytisus hirsutusl (drob) este un arbust cu
frunze trifoliolate, corola galbeni 9i pedaia hirsut peroas6.
Trifolium,gen de plante ierboasecu frunze trifoliolate (rareoricu 5(-8)
fofiole), flori dispuse in capitule gi androceu diadelf A,n,*,.T. medium ltrifoi
de pddure)estefoarte asemdnitoarecutrifoiul rogudepajigte (7, pratense),
de care se deosebestemai ales prin stipelelelanceolate,cu varful asculit
gi prin capitulele la inceput sesile, ce devin mai tarziu pedunculate.
Lathyrusfaceparte dintre papilionaceeleierboasecu frunze paripenate
prin reducereafoliolei terminale la o setS sau prin transformareaacesteia
in cercei. L. vernus (pupezele- Fig. 7.95) are florile purpurii, mai tdrziu
alb6struisi frunzelecu 2-4 perechide foliole;ca plantScu spectruecologic
larg, se intelnegte in aproape loate formafiile forestiere. Se aseamdn6 cu
L. venetuscare are flori ceva mai mici gi, fiind mai termofild, este rdspanditd
mai ales in pddurile xeroterme de cvercinee.L. nigerlorAiticd) se recunoagte

25()
en ea
&ntd dupe frunzele 3-6 foliolate,
care se
ierale Innegresc la presare.
ibe re Dintre papilionaceele arbo rescente
.
lerea 9i arbustivecultivate la noi, mat cunos-
te in c,u]esunJ:Robinia pseudacacia(satc6m),
r liciu fruticosa (salcim mic),
:m?rpha.
>opnora laponica (soford).
, ata
ldo ar . .Familia cuprinde numeroasespecii
'por cultivate (unele din timpuri strdvechil
r rtea ."*i|lt"'e bosatein subsranle
lt,ltt
nutative,utilizatein alimentatia
cuta, omului:
Ph.aseolus vulgaris {fasole), pjsum
'. lie sativum (mazercl, Lensculinaris (linie),
I de
nasd !ce,r.a.n?ti
n:t m (ndutl, Arach i s h ypog aea
:(arahide),
sunt Glycine hispida lsotd.
n uli
lJtn Ord. Myrtales
Fruct
d e p ^ ta n tete mn o a se
^ _ . - 9 l 9desprins
,erooase ll 9r
pri n in perioadefoarte vechi
orn.saxifragaleleprimitive, sub
in ,la, forma
.llnl. care a dobandit un gineceu
_un-er
o_eflnrttv stnc.arp(cu ovaruIdevenittreptat
rold :I:i'.,. ti stil. unic) 9i flori in senerat pe
Irpur 4, cu elemente dispuse
le 9i ciclic. in
roarea.lor, po rtiu nea cupuliformd
nrle
tnrpanltu,a receptacululuijoaci
un rol
mat tmportant ca la rozale.
ate,
Dintre numeroasele familii
|aze .. ale
crdinului cele mai cunoscute
sunr:
F1m. Rhizophoraceae.Este familia
.
de mangrove lRhizophora,
cu "-:?o.!fo,
trruS,y.t.?.ra etc.), cu adapteii legate de
conotl te oferite de litoralul ndmolos Fig, 7.95 - Lathyrus vemus:
I-€) al
Tantor tropicale: trunchiurile, a - diagr€ma fiorald
ifoi a caror
se), pe 16d6cini advenrive
e' Irrvc prevdzute
prevazute cu
:;::,:';Tj:,,":1:o:,:111,
pneumatofori ::-"|"nd"te
ce se ricJicdrleasuora
tsupra niveluluir"il nemolului,
i*^llv
cu
utit odrlilor
oarlilor scufundare ^;.i"i,, inlesnind aeralia
scufundate.
Fam. Myrtaceae.Familie de plante
ate lemnoase sempervirente,cu frunze
eia remarcabile pnnprezenla
constanr6
ll^i-"1:ll"l""":, a pungitorsecretoare
ziu
.":,offi?'i."rffii:;;:il:":"L" 1"."aimpo
rtante
;;;;i" arom
arice
s;
9rc
cu
p
a artesram
inere,,,;;;;;" jj; liT"iil i"kitf;f ,m;,j" iij,,,"",il!ll
t it6
";i
cotorate.Centrul de greutateal r6sp6ndirii
fr, arn"li"a tropicald,i
Australia,impreundcu insulele.vecine. ""i,
cuisoare)furnizeazlcunoscutul Syzygium (arborelede
"ro*),iilrr^
"onoirn"fiEplur""i"i'olT,oro"cii ftorali.

z3t
Eucalyptus globulus conline eucaliPtol, ulei eteric folosit in combaterea
(mai
tu".i,' Uvrti" communis (mirt) se cultivd 9i la noi prin apartamente
ales in Bucovina) 9i sere.
ai
Fam, Onagraceae.Are mai ales reprezentanli ierbogi' deosebifi de
al
altor famiiii de mirtale mai ales prin hipanliul,de regulSfoarte alungit'
florilor tetra- (di)mere.Frunzelesunt simple, alternesau oPuse,cu stipelele
sau
foarte mici. Flori|esunt mai adesearadiarsimetrice,dispusein raceme
Formrla florali:* K,..Co,rA&.G Fructul este o capsuli cu seminle
r.,,{a.
"tiitar..
nu-utou"", prev5zute tu uiili iepiizEitianli cu cite ln s-m9c de peri' .
Epitobium p rezinti fruct caPsulS -
alungitS;dehiscentilongitudinal in 4valve,
si seminte cu smoc de peri. E. montanum
{pufulild)estefrecventprin pdduri umbroase
din subzona fagului. E. angustifolium
(riscoage,zburitoare - Fig.7.96)abundi in
parchete.
Circaea lutetiana este r;spanditd prin
zdvoaie,gleauri, amestecuri de fag cu r69i-
noase,mai adeseape soluri pseudogleizate,
reavdn-iilavepdni la jilav-umede.

Ord. ThYmelaeales
Ordinul cuPrinde dou6 familii cu
reprezentanli in flora !irii noastre Prin
floareatetramerdse aseamind cu mirtalele,
la care de altfel sunt afiliatede mulli autori,
insd gineceul lor este mai adesea
unicarpelar,cu un singur ovul, iar corola
este slab dezvoltatd sau lipseFte complet'
Fam, ThYmelaeaceae,Timeleaceele
sunt plante lemnoase 9i (foarte puline)
ierboase cu frunze simple, nestipelate,
alterne sau opuse. Florile sunt pe tipul 4,
la speciile euroPene liPsite oe p eta le:
* K4coA4*1G1. Fructuleste drup6 sau nuculS'
Spre deoseUirede eleagnacee, prezinti
Fig. 7.96 - Epilobium engustifoliufi: ovarul semiinferior, cu ovulul anatrop
a- secliune prin floare;b - floare mdritdj susDendat (cu microPilul in sus).
c - simantl; d - fruc! e - diagrame Prin p6durile umbroase din subzona
fag u lui cregteDaphnemezereum (tulichin6,
(drupe ro9ii)
fifiac silbatic - Fig. 7.971,un arbust cu scoa4a 9i fructele
toxice.Suntocrotitecamonumeniea|enaturiiD.blagayana(iederia|bd)
gi D, cneorum (tulichind mirositoare),plante de stanci calcaroase'
Fam. ElaeagnaceaeEste o familie mici de arbori 9i arbuFti cu aspec't
argintat, datorai perilor numero9iin formd de scut (peltali)sau in forme

r38
 de stea. Frunzele sunt intregi, dispuse altern, iar florile
sunt bisexuate sau
unisexuate monoice sau dioicb, adesea organizate astfel: *K..zCoA
Gi.
Ovarul este inferior, iar ovulul anatrop drept
lcu micropilul in jos). prezinte
nodozit;li radiculare cu bacterii fixatoare de azot. I
Hippophad rhamnoides (c5tind albd) are flori cu doui
sepale; creste
se,cuttivepentru._fixarea tatuzuritor, datoriti'testiririi'|i
li^lt3ll?1.11
qralonanf acrtve. Etaeagnus angustlfolla (s;lcioard)
prezint6 flori cu 4 sepal!;
se planteaz5in perdele de proteclie gi ca planti
in garAuri ;ii.
".l,"rnuni"L
Ord. Rutales
Ordin de plante lemnoase gi ierboase cu frunze nestipelate
(tetra-)pentamere prev6zute cu disc nectarifer Si flori
foarte dezvoltat, in legituri
cu polenizareaentomofili. posed6 pungi
9i canale secretoarede uleiuri,
rigini 9i balsam.
Fam, Rutaceae. Rutaceele sunt plante lemnoase gi (puline)
ierboase
simple sau compuse, pe care pungile lisigene secreroare
":.ftn.: de
urerufl ereflce apar ca nigte puncte transparente.
Obignuit florile sunt
orsexuate gt actinomorfe {Fig. 7.99) *K..oCu.nAu.u
0*!G,u.,0,.

w
Fig, 7,97 - Daphne mezeteum: Fig, 7.98 - RamurC cu flori ta Citrus (A)
a - ramura cu flori; b - diagramd
9i diagrcmd flozld la Ruta fB)r d - dtsc
flo rallj c - s ec ! iune pr in f loar e
nectarifer

.Sin-gurulreprezentantspontanla noi este Dictamnusalbus(frdsinel),

o planta.ierboasir6sp6ndit6 prin p6durilexeroterme, a"o""Ulr"
contactulpSduriicu paji;tilestepice. ",
Dintrerutaceeleregiunilorcalde,"pr"
este
cunoscut genul Citrus cu fructe bace mari, a ciror
prev6zutecu pungi secretoare, farte externe este
in timp ce parteainternj ienoocarpul)este

a,5J
 -

formata din celule mari, vizibile cu ochiul liber, suculente gi bogate in

vitamine. in alimentalie se folosesc Citrus limonium (l6m6i), C aurantium
(portocal), C. paradisii (grepfruit),C. nobllis (mandarin) etc.
Fam, Anacardiaceae.Cuprinde specii lemnoase (arbori 9i arbugti) pulin
reprezentatein regiunile tem perate.Frunzelesunt alterne,florile pentamere,
iar fructul drupi,
Cotinus coggygna (scumpie)crette spontan in sudulldrii, cu prec5dere
in grup6rile arbustive termofile. Ca plantd decorativ6 se cultivd Fhus
typhina (ol,etar\,originar din America de Nord, unde fructele i se foiosesc
pentru prepararea unui olet. Rhus toxicodendron are un suc extrem de
loxic. Anacardiunt occidentale furnizeazd un lemn cu calit6ti superioare.
Din acelagiordin mai face pane 9i fami lia Simaroubaceaela ca;'eapa4ine
Ailanthus altissima (cenugerul),arbore indicat pentru plantalii in terenuri
degradate. Tot aici este afiliat6 adesea 9i familia Polygalaceaecu genul
Polygala (amdreala)ale cdrui specii sunt con-runcprin pajiqtile noastre.

Ord, Sapindales
Ordin indeaproape inrudit cu Rutales, astfel cd numerogi autori le
trateazeimpreund drept ordinul Terebinthales(Anacardiales).Sapindalele
sunt plante lemnoase,cele mai multe fArA lesuturi secretoarede uleiuri
eterice. Florile lor, zigomorfe sau actinomorfe, prezint6 la fel ca la rutale
cate un disc nectarifer.
Fam, Sapinclaceae. Familiede plante lemnoasedin regiunilecalde. La
noi se cultiv6 ca arbore ornamental, pe alocuri naturalizat, Koelreuteria
paniculata, originari din China.
Fam. Hippocastanaceae.Grupeazi puline genuri ti specii de plante
lemnoase, caracterizateprin frunze opuse, palmat compuse, nestipelate gi
flori mari (unele specii sunt ornitof!le),zigomorfe.l.K5C._5A5rGr3,. Familia
se apropiefoarte mult sub raportbiochimic,anatomicai prin slrucfuiaflorii
de Sapindaceaecu care este adeseareunit6. Fructul hipocastanaceeloreste
o capsull loculicidd (deschiderease face in lungul nervurii mediane a
fiecirei carpele)cu 1-2 seminle.

Fig. 7.99- Aesculus hippocastanum: 1-tlo(i:

(D
Fig. 7.100 - Flo la Acer. 1 - mascull;
2 - idem in sectiune;3 - bisexuatg;4 - idem
2 - diagramg flora'ld in diagrami floralg

240
 Aesculus hippocastanum (castan porcesc _ Fig.
- .
?n.inflo.rescenle
7.99) are florile albe
compuse (racem cu cimi _tirsd)piiamidaie, aspectuoase.
Este originar din partea centrald a peninsulei g"fJ""i";.1.
carnea,cu flori
roze - carnee, se cultivi ca gi.-precedentulin scopuri
ornamentate; este
considerat cu origine hibridd (intre A. hippocastanum
a,pavia1.
Fam. Aceraceae. Apa4in aici arbori gi arbusti 7i
frun." opr"",
palmat lobate, rareori penat compuse "'u
lestiOefate, lli ecer negundo).
Florile{Fig.7.100)sunt mici (totugientomofile),u"tinorno.f",
potigame sau
p"1tul":.u {u.nCu,oA*,n*G,.
Frucru
t, samari, poarefi atunsir
li.,::'^l:r::
ra Ace sau rotund (a _
Dipteronia d-inChina).
Acer este un gen cu 5 specii(Fig.7.lOl) spontanein
- pseudoplatanus tara noastrd:
A. (paltin)cu lobii frunzeioUtuzi'pantia scurt
A. platan-oides(a4arl cu lobii frunzeiintregi,Iung'acumlnl4i; acuminali;
(a4artdt;resc)cu frunzeleintregi;A.campJstre a. t"turi"r^
tj,lg""irri lia. nlonspessu-
/a'urn (jugastrude Banat)cu frunzeretrilouare.'Di-niie u"lrinuurecurtivate
?nlari ca arboriornamentalimentiondmpu a"u, n"gurJo
cu flori dioice. ia4ar ame.icun)

Fig. 7.101 _ Frunze si fructe la Acer:

1,2- A. platanoides;3,4 - A. pseudoplaterus,. 6-
A A. campesve

Fam. Staphyleaceae.Familie de arbori arbugti

9i cu frunze imparipenat
compuse ;i flori pentamere (excepliegineceul
din Z_S iarpetu). La noi
cre;te spontan, cu preferinld prin pdduri de povirniguri
$encoase ,i la
margini de pdduri, Staphylea pinnata (clocotig),
interesantj prin fructele,
capsule pergamentoase.mari, grupate in panicule.

Ord. Geraniales
Geranialeleprezintd asem6n6risuq 19port anatomic
evidenliind legeturi filogenetice,cu sapindalele. Ai embriologic,
Sunt plante ierboase (in

16 - got.nic. to.e3tiera
241
zonele calde) gi lemnoase, cu flori bisexuate, actinomorfe (la Zygo-
phyllaceae)zigomorfe,pentamere.Except6ndzigofilaceele,discul nectarifer
este slab diferenliat sau lipsegte.
Fam. Oxalidaceae.Este o familie de plante majoritar ierboase,din linuturile
intertropicale. in Europa sunt indigene Oxalis corniculata ?i O, acetosella,
al5turi de care se afld naturalizatemai multe specii americane 9i africane.
Frunzele oxalidaceelor sunt compuse, stipelate, lung peliolate, putand
efectua migcari nictinaslice,iarflorile sunt pentamere xKrC,Au*G,u,. Prezint6
ca tip de fruct capsula.
Oxalis, gen de plante ierboase perene cu frunze 3(€)foliolate 9i fructe
capsule cu seminle ce sunt la maturitate proiectate la distanlS, datorite
presiunii interne (tegumentul seminal este elastic).
O. acetosella (Fig. 7.102) are petalele albe, cu vinigoare rogii-violete;
este o planti de umbri risp6nditS mai ales in subzonele fagului 9i
molidului, pe soluri puternic p6ni la slab acide.
Fam. Geraniaceae.Familie de plante ierboase gi (puline) arbustive cu
frunze stipelate,mai mult sau mai pulin profund paimat incizatesau frunze
compuse. Florilesunt actinomorfesau ugor zigomorfe,bisexuate,pentamere
G,r,.Specificul familiei este dat mai ales de fructul particular,
* KuCrAr*r.r**u
provenitdin carpelefoane lungi, a cdror partesuperioarS,steri16, constituie
un cioc (rostrum); la maturitate rimdne fix5 numai partea interni a
carpelelorconcrescule,formdnd o coloani mediani (la care participi 9i
receptaculul),iar pirlile externe, purtetoare ale c6te unei seminle, incep a
se desprinde,pornind de jos (Fig.7.103).Aceste5 pi(i externepot rimAne
prinse de coloanS (doar seminlele sunt improgcatela distanld - la Gera-
nium), ori ele se desfac complet gi formeaz6 pe4i de fruct (mericarpii), a
ciror 9uvit5, desprinsd de pe rostru, poate efectua migciri higroscopice
de infigere a elementului de fruct in sol lla Erodium).

@
Fig, 7.102 - Oxelis ecefosel/aj a - secliune prin fruct; Fig. 7.103 - Fruct de Geranium
b - diagraml florall imryorcend o sdmentd

242
,o-
Geraniumare frunzelepalmat incizate.G. phaeum (pilSria cucului -
ler Fig. 7,104)se identifici ugor dupi florile negricios-pu rpurii. Crette cu
preferinti pe soluri bogatein azot accesibil.G. robertianum(nSpraznici)
dle emani un miros p;trunz6tor,nepldcut,produs de peri glandulogilungj 9i
lla, moi. G. sylvaticum(fratelepriboiului)abundi in etajul montan superior
[e. 9i in cef subafpin,mai ales prin tufirigurile de Alnus viridis,
nd Se cultivepentruornamentnumeroase soiuride Pelargonium (mugcati),
rte unelecu originehibrid6.
Fam.Balsaminaceae. Cuprindeplanteierboasecu frunzeintregi9i flori
Ete zigomorfe, pentamerel. KrrCrArG,,,. Sunt remarcabileprin adaptareala
iti autochorie: fructele,capsulecirnoaEe,crapSexplozivla atingere,impr5gtiind
semintele.La noi cregtein diferite formaliuni forestieremontane Fi de
*e; dealurilmpatiensnoli-tangere(slibinog - Fig.7.105)a cirui denumire{in
gi traducere,,,neribditorule, nu mi atinge") este legate de proprietatea
fructelor mature de a plesni la atingere.Este un indicator de staliuni
cu umbrite,cu orizonturiacvifereridicate.
ue
Ere
hr,
Iie

r gi
ta
ne
Ya-
,a
ice

Fig. 7.101 - Geranium phaeum:

a - fruct; b - diagrame florali Fig, 7,105- lmpatiens noli-tangere: a - diagram! florall

243
 Din ordinul Geraniales mai fac parte familia Linaceae cu Linum
usitatissimum (in), planti cultivati pentru fibrele liberiene prelucrate in
penzeturi 9i seminlele bogate in ulei, gi fam. Zygophyllaceae cu Nitraria
sch.oberi(gdrdelnil6),arbust spinos asiatic de sit€turi, la noi intelnit numai
la vulcanii noroiopi de la Policiori (Buziul.

Ord. Celastrales
Ordin de plante lemnoase apropiate de sapindale,cu frunze simple
9i flori prevdzute cu disc nectarifer.
Fam. Celastraceae. Grupeaz6arbori 9i arbugticu frunze simple, previzute
cu stipelemici sau nestipelate.Florilesunt actinomorfe,obignuit bisexuate,
tetra- pentamere *Ku,oCu, oAu, Staminele se prind pe discul nectarifer
nG,u-0,.
bine dezvoltat; la unii dintie reprezentanliiexotici ai familiei, num;rul
carpelelorpoate fi mai mic. Fructul este capsuli la speciile din flora !irii
noastre.
Euonymus prezintefrunze 9p use gi flori bisexuate(Fig.7.106).De capsula
rogie rdm6n prinse o vreme seminlele prevezutecu o anexd cdrnoasd
(arilod)poftocalie,creAndun ansambluaspectuos,de unde numele populsr
mai risp6ndit ,,salbi" care se di speciilor genului. E, europaea lsalbi
moale) are listariitetramuchiali,iar E. verrucosa(salbi riioasd) are lSstarii
acooeriti cu numeroaseverucozititi.

Fig.7.106- Euonymuseuropaea: Fig. 7.107- FQngula s/tus: 1 - ramui cu flori 9i fructe;

1 - floare; 2 - diagramtrflorali 2 - secliune prin floare;3 - diagramd floraltr

244
m Ord. Rhamnales
in prin prezenla
ia discul
ai com
pusiror
metilil#ffij,:, ji! ji::,:,;,:"1":#
jJ?i::i:
::i:[Hi["*lroceur roresteinsi [,Iil,,:
;.;;,,"';:;ipetar, iar srandere
sjarbusri currunze simpre,
obignuit bisexuate actinomorfe, mai
"0".:::i,fi;?l??5ii;I:'::ri: ",??,i
pentamere, perigine (ouut'nt t'"i' tetra-
receptacutut, sau episine(ovarurconcreste
devenind,;;";:Ji'l?''T' cu
e carnos (bacd drupacee). "5 rv5..^5. rructul
:\Jr4j- mai adesea este

r
frecvent,
,,",';,i:o"';:::, _i;,?:;:;1x,,:,11nesc prinz6
I
i
B.l,l"t-"r",,".0;i;;;;,0,':qilt+":*,"
i; il|i',?il"'.l} ifl!lj'^,"^,::th:,icu arbusti
1.r"or",i*.[,ilir,
j,"i";:L;1i,il::.";,,:'"13il,i:ff spinosi
"r,,,"nrplii,. ::ilfflff :,,.:Tfi
#.i,{
Fa.m.
Vitaceae. Grupeazd olanro to_^^^^^
arbueticil6riror,,"o;J,i.,1,,""?'.i!l:1i:$iALffi
. _ ,.
jiT;t
r.o"rl, :,:;,:""1:
fl::'?;JiJ:H'T,?J;:,XoX:.?j-"]."j norire
""',".ipu's'J" sunt
mici,
*:ru:ni::i li;"1"JillTfl
ii",l" ;;,';ff;":iJJ*r";gTi"Jllx
gen de arbustite
- -^V!.tis,
:x,|:nlg:1'i:ilffi
1[];.':i#Ei':#1,1J11'"'"T":sedespri
jj:i::"ij,$lJ::"::",'"""#i{l;
[?E;'*t".#Jttr[f
mascutesunt ma;
i: gi frunzedimorfe(cere
ateplanrelor
de_vie) j"#:":"::'*:,r;,J"iiil;;";"{;,,;,r,'''i;i::
este "d;;;:,","-1?.mm
"on.iJu-,"ia"iii,
Ard. Euphorbiales

:::#sfu:* :"*x*i,:r:i iTJ:Iin:"ff,t:

:""H1
i:i""J"x';l:i.i::"1#l
;::,*f:Ui:'$i;:';;[ru';1?,"'T,',ffi
prante
remnoase
eiierboase
currunze
^*,i"#'Effil!'"tf:;t. ?::':ll. i'";i:#i:
j:T;J;hils:1ill1#ji::ilii::il':ff
:::,"J.".fi
"l",ilfl
lm.H*n*l;"$tl:i"f::.i,1,*:i:.1"lExf:,
:i:.::l,",",p",i""iJJor,Lirii",,yr,riiii"i;:ii,'Jil::
srmpru{prinlipsacorotei);
prinfloriteo"o""uii i".Ii."pll ;:,.1"."t
JJ r"-"r"a g"nut

245
Euphorbia, numai ce acesteasunt reunite in inflorescenle mixte cu aspect
de floare, relativ complicate. O astfel de inflorescenli, numiti ciaf,u (Fig' 7108),
constA dintr-o floare fem eli
terminala, tricarpelarA9i lung
pedunculati, la cele mai multe
specii fdri periant gi aPlecata.
Ea esteinconjurat6 de 5 Inflores-
centecimoase(monocazii)mascule,
alcituite din ftori unistaminale,
de asemeneanude9i Pedunculate.
intreg ansamblul este inconjurat
de 5 hipsofile periantiforme,
provenitedin bracteiale florilor
mascule. printre care stau 5(4)
glande nectarifere semilunare
sau eliptice, a ceror inlerpretare
morfologici inci nu s-a ficut.
Astfel alcituit, ciali ul dovede9te
cd, in decursul evoluliei, Poate
avea loc intru n irea f lorilor
unisexuate intr-un pseudantiu.
in cazul genului EuPhorbia,
acestaindeplinegtela Polenizare
rotul biologic al florii bisexuate.
Fructul euphorbiaceeloreste o
Fig. 7.108 - Euphotbia amYgdaloides; a 'cielitJ; capsuld, mai adeseadehiscenta
b . diagrama unei ramuri dicazialecu trei cialii; in trei valve. Seminlele sunt
c - diagiema cialiului orevizute cu un caruncul
Euphorbia,gen de plante ierboase(in regiuniletropicale ;i arborescente)
cu frunze simple 9i flori unisexuategrupate ln cia,Iii.E, amygdaloides lalior'
laptelecucului - Fig. 7.108)face parte dintre euforbiileperene,cu glandele
cialiului semilunare; este o specie indicatoare de mull. E. carniolica are
gfandelecialiufui eliptice9i capsulacu tuberculi mici. E ePithYmoides(E,polY'
chroma)se evidenliazi la marginea pddurilor,prin rarigti9i tufiriguri, datorita
hipsofilelorporto calii, Mercurialisperennis(breil, planti lipsit6 de suc liptos'
cu frunze opuse 9i flori dioice d*P3A,ro;9*P3Go, cre.stein piduri umbroase.
Fam. Buxaceae.Reprezinti o unitate cu pilini componenli, indeosebi
plante lemnoasesemPervirente. Frunzelesunt pieloase,simple, nestipelate,
florile unisexuate monoice cf*P{A{; 9xPuG,.,, iar fructele caPsule sau
drupe. Prin grddini, parcuri ii cimitire se cultTvd ca planta ornamentali
Buxus sempervirens (cimigir).

Ord. Santalales
Ordin de plante rdsp6ndite predominant in regiunile tropicale 9i
subtropicale,multe fiind heterotrofe(semiparazitesau parazite).Cuprinde

246
 rep.rezentantiarborescenli,mai cunoscut fiin d Santalum (fam.
Santalaceae]
cu lem n alb sau galbui foa rte r,/aloros(,,lemn de santal,,),jar
9i reprezentanli
ierbogi ca Thesium lfam. Santalaceae,l cu specii semiparaz,tepe redacini.
Unele santalaleholoparazite,lipsite de frunze, au aspectulciupercilor
cu
p5l6rie, ca Balanophora lfam. Balanophoraceae).Din iamilia
Loranthaceae
fac parte cele doud specii de v6sc semiparazitepe ramuri:
Loranthus
europaeus (vAscul de stejar), cu frunze caduce, si Viscum album (v6scl,
sempervirente. ambele specii florile sunt unisexuatedioice
T'f:u"i" -La
? 1r."1,.;9*r:-6G,2;, iar fructul, pseudobacS,este acoperit cle o materie
ctetoasa.

Ord. Araliales
care prin prezenla discului nectarifer bine dezvoltat std aproape
, _Oidi"
Celastrales9i Rhamnales. Reuneste familii cu reprezentanti
le,Bulal??,
ierbogi gi.lemnogi (arbulti, liane, arbori) cu frunze alterne,foarte
diverse
morfologic , obignuit nestiperate,cu infrorescenteumbere
9i cu frori mici,
avAndcaliciul redus. La flori s-a putut evidenliaiendinla spre
simplificare,
prin reducereaandroceuluigi a numirului ie carpele,
Fam.Araliacee,Reuneste_a rbori, arbusti, liane 9i puline specii ierboase,
r;spandile mai ales in regiuniletropicale 'subt-'piiu L.'iro.ir"
,si sunt mici,
verzui,bisexuate,mai adeseapentamereila iedere xKuCuAuG,;,),
iar fructui
baci,.Hedera helix^ liederitl este o liani ce se fixejzj de
suport prin
red;cini adventive.inf lo regtetoam na (septemb rie_octomb rie),
iar fructele
devin mature in primivara anului urmltor laprilie-mai).
Fam. Apiaceae (Umbelliferae). Umbelifereie sunt aproape
exctusiv
plante ierboase,purt6toarein toate organereare unor
canaresecretoare.
Apartenenla diferiliror reprezentanfira aceasti famirie se recunoaste
ugor datori t; tulpinii cu creste longitudinale gi internodii
fisfuloase,
frunzelor alterne, penat sau palmat (Grnat) sectite ori comprs",
.aruori
i.ntregi (la-.Buple.urum ) sau palmat partile (a Sanicula), prevazute
cu o
teaca umflatS, gi mai ales datoritd inflorescenleipredomlnante
umbela
com pusd ce are la baza radiilor c6te u n verticil de fru nzigoare
b racteiform e
-i;;;tr;"i
(hipsofile) numit in cazul umbelei involucru gi
respectiv ;;
cazul umbelulelor.
. Degi entomofile, umbeliferele au florile mici (remarcabile,
insi ca
inflorescenle), albe (rareori gilbui sau rosee), caracterizate
prin
alcdtuire: Sepalele sunt foane reduse, iar
li:il?.r"" . .*K5C5A5G{2}.
Peraleleau adesea un lobusor indoit spre interior (Fig. 7.109).Carpelele
ip_i..austile_lepe nigle pernile nectarifere,rotund alcdtuiesc
sotopodtut. In fiecare din cele doui loji ovariene, "oii"",
at6rnd""de peretele
median cate un ovul anatrop. Cele doui ovule vor evolua
in seminle
cu mult endosperm (embrionul r5mane mic), al c;ror invelig
(testa) concre$te cu pericarpul intr-o dicariopsa'.prin extein
clivare, dicariopsa
se desface, incepAnd de la baz6, in doui semifructe ce rim6n prinse
de axa median6 (carpofor),care, ea, se despici incep6nd
9i de sus in
jos (Fig. 7.109-21.

247
 Slnigulaeuropaea(sAnigoard) se deosebegte de alteumbelifereprin
-
frunzele3-5 palmat partite;cregtede la cAmpiepeni la limita superioari
a subroneifagului. Aegopodiumpodagraria(piciorulcaprei_ Fig. 7.110)
este.un componental pidurilor de gleau,dar pdtrunde in aniniguri.
9i
Anthriscusnltida (asmiJuide pidure) se caracterizeazi
prin frunze3-penat
sectategi semifructeaproapecilindrice;speciemezohigrofiti,se intiinegte
f:ecventprin p5durilemontane9i subalpine din subzonifaguluigi subzona
molidului,in locuri umbrite.

flfr\
{€Y}
-v3
Fig. 7.109 - Flosrc (1), ftuct (2) fi diegrcmd
floralC (3) le Apiaceae: f - ovar inter; 9 - sr ; Fig. 7.110- Aegopodium podagrc a;
d - disc nectarifer; cp - carpofor a - irlct; b - diagfaml florali

Unele dintre umbelifereconlin alcaloizitoxici,aga bun6oa16sunt doua

specii numite in popor cucul| (Cicuta virosa, Conium maculatum); altele
sunt valoroase plante alimentare prin rdddcinile tuberizate: petroselinum
hortense (pitrunjel), Apium graveolens (ielin5), Daucus carota (morcov),
Levisticum officinate (leugtean) etd.
SUSCLASA DILLENIIDAE
Reunegteordine de plante lemnoasegi ierboasecu frunze simple. in
organizareaflorilor, spre deosebirede roside,se remarc6la unii reprezentanti
o multiplicare a staminelor (poliandrie secundard) prin jedublarea
centrifugali, iar tendinla de reducere la un singur ciclu de stamine
(haplostemonie)este mai pulin accentuatd.La dilleniideleprimitive ovarul
este apocarp, la altele eusincarp, ordinele mai evoluate fiind caracterizate
prin ovar paracarp (gi lisicarp)sau prin petale unite (simpetalie).

244
 sub raportfilogenetic s-aupututevidenliauneleasemin6ritntredi[eniidele
pflmruve 9t saxttragalelelemnoase,sugerind descendenla
lor comuni.
La baza subclaseise afli ordinul Dilleniales,cu unele caracterede
primitivitate:inveligfloral din elementenestabilizate
ca numir 9i dispuse
spiralat,
gineceupluricarperar apocarp,
cu ovurenumeroase, semanrere au
endospermbogat de tip nucrear,iar fructuradeseaeste toiicuta. ilr rora
Bom6niei ordinul este reprezenlatprin
genul Paeonia - bujor (fam. paeo,nia-
ceae), cu specia Pperegrina, risp6nditd
in pidurile Fi silvostepadin sudul lirii.

Ord, Theales
Cuprindefamilii de planteremnoase
iin regiunile calde, putini dintre
reprezentanlifiind ierbogi. prezint6 mai
m ultgcaractereasemindtoare(evidentiind
leg;turi certe de filialie) cu ordinul bille-
niales. ln florile lor bisexuate, rar unt-
sexuate,unele cicluri sunt adeseapolimere.
Sunt rnai bine cunoscutefamiliile Theaceae,
din care face pafte Thea sinensis(ceaiul
chinezesc) gi Hypericaceae, cu unii
reprezentanli ierbogi in cuprinsul
lerii
noastre, intre care Hypericum hirsutum
lFig.7.111l, planti de parchete,7i H. petfo-
ratum lpojarnili) folosit pentru ceai
(surogatsau medicinal). Fig, 7.1t, - Hype cum hircutum

Ord. Sarraceniales
Esteun ordin de plantemixotrofe(realizeazd
fotosintezd, darsubstanlele
azotoasele oblin prin proteolizainsectelorprinsein capcane).Adaptdrile
in acestsenssunt legatede metamorfozafiunzelor,transformate
in urne
tubuloasea ceror deschidereesle previzut6cu peri recurbalice nu permit
iesireainsectelorpitrunse 0a Sarraceniaceae) ori in urne care poseddun
cdpicef (opercufllla Nepenthaceae); la reprezentanlii
familiei Droseraceae
frunzelesunt acoperitecu ientaculemiciucate,'previzutecu glande
secr€toarede substanlelipicioasegi enzime proteolitice Drosira)
pe.ntruprindereainsectelor,_ lla ori
frunzeleigi apropie rapid, prin migc5ri
seismonaslice,cele doui jumdtdJi,plierearealizandu_se in dreptul nervurii
mediane lla Dionaea, Aldrovandd.

Ord, V i o I a I es I p a ri eta t e s)
Reunegte familii de plante lemnoase ierboase cu frunze stipelate,
-. . cu periant dublu tetra- pentamere, 9i
flori gineceu de reguli cu numaa trei

249
carpele unile, avend ovarul superior, unilocular, cu placentatie parietald.
Prezinti aseminiri anatomicesi de alc;tuire a florii (evidentemai ales la
lamilia Flacourtiaceae) cu ordinul Dilleniales.
Fam. Violaceae.Familie de plante ierboase (in regiunile tropicale gi
lemnoase) cu frunze alterne, stipelate gi flori solitare, bisexuate, la speciile
europene zigomorfe (.1. KrCuAuG,,,). Petala inferioari este prelungiti intr-un
pinten ce adeposteste cei doi apendici nectariferi ai staminelor ventrale.
Prezinti ca tip de fruct capsula, la maturitate dehiscent; in trei valve.
yiola (toporag) are florile pe pedunculi axilari,
cu dou6 bracteole la
bazd. Stigmatul este foarte diferit conformat (caracter sistematic impor-
tantl. V. reichenbachiana(V. sylvestris)(collunii popii, toporag - Fig, 7 .1121
face parte dintre toporagiicu tulpini aerienefoliate gi cu stipelefimbriate;
este frecvente prin pdduri, de la cAmpie p6nd spre limita superioar; a
subzonei fagului. V mirabilis (viorele) se deosebeste de precedenta prin
slipel eleintregi gi peliolii uniserialpdrosi; poputeazdpddurile de foioase,
din regiuneade c6mpie p6n6 in cea montand. V.odorata(tim6ioari) olanti
sloloniferSfird tulpini aeriand normald, vegeteazi mai ales la marginea
pddurilor,in staliuni cu soluri bogate in azot accesibil.

Ww
(v)
7eN

Fig, 7.112 - Viole rebhenbechiena:

a - stipele; b - forme de gineceu;c - frucc d - diagrami floral!

Familia Tamaricaceae. Cuprinde reprezentanli majoritar arbustivi,

adaplali la condilii de usciciune, unii suportand chiar un anumit grad de
salinitate. Legat da aceste conditii, evolulia lor a urmat calea reducerii

250
ltale. suprafeleifoliare (frunzelesunt scvamiforme_
es la ericoide.- mici, liniare),iar ramurileau ca nigte solzilori _ sau
devenit uirg"';""imir"to"r..
Prezint6flori grupate?nracemespiciform",
le 9i exceptandgineceulcareeste_mai.adesea, i"io-'i"iili"re (Fis.7.1131,
Eiile f" i"f f! tricarpelar.
ts-un capsura sedesct'ra"pjl'* r" l".ai'ii'iiJ,'u"r,..
"" "iJ""ee, r"^",i*
]:l::,3,:"::::.f
ramosissima betini rogie) creste
rale. pe aluviun ile nisipoase, cu
rlve. tendinlSde salinizare,ale r6uri_
le la lor din sudul 9i estul ldrii. Esre
por- recomandabili utilizarea ei in
1't2l perdelele de proteclie pentru
iate; $i
fixareanisipurilor Myicaria-gema_
rea nrba(citini mici) esteun suSarbusr
prin ce colonizeaziprundigurilep6raie
ase, 2 |
lor montane. Fig.7.113
Inta - Mvricdtia:1 - froare;2 - diagramd
frorard
nea
Ord. Capparales
Se caracterizeaziindeosebiprin florile di_tetramerepe plante
gi femnoase(mai alescele dinfam. C^apparidacearf ierboase
p-r*arri" frunze
-Ju-i-"i,itit aheme.
Consideratordin de plante in pfina ""
_ (inU"o""Ui
Brassicaceae) bogatein repiezentanli,capparalele
"u"irtiu,
piezin€iegaturl
tice cu ordinul Violates,degi unii autori ' -- filogene
le ;^
'*?;:T::"1""#::i:;;:;:::i"3i:i:
ffi

frt#l+#Hffi
il1"ilff:J",'1#1""::*.::"."i:,"#j
ffi [ )*

n,
l, W
.l:""'jdlirffir{:#fi:hs# t
m€nfineo vremepe peduncul,cu seminlete '--r. q
le alipitede el, contribuindla susltnerea ["
iii lor
(Fig. 7.1141. Fis. 7.114- carddminegtandutisera;
a - ffucl b - diagramd florall'

1C l
 -

In lesuturi, brassicaceele,la fel cu capparidaceele gi

resedaceele,
posedi idioblaste,mai adeseain formd de buijuf.
de;indtoarede mirozine,
ferment ce scindeazdglicosidelein esenle au.r".t#
l" o"za staminelor
se afl6 glande nectarifere sub forma unor mici jrourninrnyr.
Cardamine are fructul silicv6 liniar6, cu stigmatul globuros, persrstent.
C. (Dentariaglandulosal (collisor-- fig. Z."ffal
,qlanduligera este una dintre
cere mat aspectuoaseplante de pidure, datoritd
florilor mari, violet
purpurii, grupate in raceme corimbiforme;
rizomul ei lung Fi su,blire
prezinti din loc in loc solzi dentiformi (Deniaria
de la lat. ,,dens,. _ dintel;
se in_talnettenumai in Carpati,mai ales in figetele
montanepi in
qe rag cu raginoase. C. bulbifera (Dentaria
bulbifera) are spre"-".t""ril
deosebire
de precedentafrunzelealterne,cu bulbili axilari,gi
coroli deschisvioleti.
C. amara (stupitul cucului) se caracterizeazi piin flori
adesea atbe, prln
nzomt emitdtori de stoloni subliri
,i prin frunze f6rE bulbili axilari.
Lunaria rediviva (lop6!ea, pana zburdtorului) este una
, dintre cele mai
din.p6duri.tenoasrre, atar prin florite sate marr cu petate
::::l:,,]|^ ?1""1e
I,:l:lu, 9r.prin septumul (peretelefats) atb sctipitor at frucrelor. Cipselta
""1
bursa-pastoris (traistaciobanului),una dintre cele mai comune
buruienl
din culturile agricoresi din pepiniere,este resne
de recunoscutdatoritd
cu aspect de desasd. A iaria petiotata (A. officinatis)
:.'ll::l: l?j. "9"?ldate
ratoa re ca.Fi precedenta de azot accesibit, se inialnerte
lt-"^r_Y,1.jJl,:,llo
oesrur oe trecvent in buruieniguri,tdieturi de pidure,
lumini;uri (adesea
in locuri de stationarea venalului).
Dintre cruciferele cultivate ca plante alimentare fac parte
Brassica
c! numeroasevarierili oblinure prin cultur6,B. rapa (rapil6l
:,,.:"y\y:F.l atec6rorvarietdlicu rdj6cinai"U".ii"ra
Li.-l;"111:]l"ei)
furaj, adeseagi in poieni din p6duri,?n ogoareae trral"" "rrr;;; ;;;?;
pentruvanat.

Ord. Salicales
Fam. Salicaceae. Din aceasti unic6 familie a ordinului
fac parte
genurile Salix gi Populus, ai c6,rorreprezentanli
sunt r6sp6ndili indeosebi
in |inuturile mai reci din em isfera.no rdicd. Sunt specii
Jilice, arbustivegi
arborescente,cu frunze alterne, simple, prevezute
gi flori mici,
sim.ple, reunite.in amenli a ceror inflo;i;e du ."guiJ ", piJceCe
"rif"f" intrunzirea.
u Troaremasculd constS la Sa/x din cateva stamine
l1Z_21,iar la populus
din mai. multe {3G-4)dispusein axira unei bractei,iar
tioare-afemeri dintr-un
prsur brcarpelar,unilocular.Fiecarefloare prezinti
insi nigte formaliuni
glandulare,interpretatedrept periant foarte
redLis.La selcii (entomofile)
acesteaconstau din 1-2.solzi nectariferi,iar la plopi (anemofili)
dintr-un
organ cupuliform (Fig.7.1r5).in fructe,capsure,
aird nu-uroase seminle
prevazute cu cete un smoc de peri, dar lipsite "u
de nutr,tiv, de aceea
igi pdstreazd puline zile capacitatea germinativi. lesut
. Salicaceeleprezintdunele aserniniri (indicAndinrudirilcu tamancaceele
gi flacourtiaceeleprivitoare la
.inflorescenle,alcituirea gi neceului, exislenla
g:?:i"^f",r^l::i1ll"r: ui seminletorpiroase.De Tama'ricaceae
amrntescii
pfln ecotogte (plante de" aluviuni ce formeazi
zivoaie la marginea apelor').
 Salix {safcie} (Fig. 7.115ir arc.bracleele (scvamele) amen}ilor
-. intregi,
fiecare in axil6 cu cate o floare CfpoA,r_r;
QpoGr. pr"ujrutJ cu l_2 glande
nectarifere_ la haz6, iar mugurii posid'd ,,i solz. prin zevoaie sunt
"lhsjili pubescente,
comune:.5. alba cu lujeri tineri gi frunze sericlu
S. triandra
cu flori tristaminale gi lujeri ce nu sunt fragili, S. fragilis (salcte
plesnitoare)
cu.ffori bistaminaie gi lujeri fragili
9i S. pirpurea {iachiie ,o9,.1 cu frunze
pi lujeri. rogii-purpuriisau gdtbui. prin tdietun
::111",""*" de pddure
aounda 5'. caprea lsalcie cEpreascd).

:i9..7.115
-,Populus gi Salix:populus (A _ ramur6 cu florj; B ramurd cu tructe; C D _
:J bractee;E si F - fructe.ri sam6n!e);ssli rc ramure cu - ,i flori
- amenli rnaJJuri;r- ramure cu uri
ament femel; H 9i K _ flori cu bractee;L _fructegi
li lM N -samenri

Popul.us(plopl (Fig.7.115) are bracteele,(scvamele) amenlilor + p rofund

.
Incizate,fiecare in axilE cu cdte o floare dpuA.o.n;
Qp^G,,,prevazutd cu un
disc oblic, cupuliform, iar mugurii au cet puti"n'3 s;lz;4-prin
z6voaie,in
regiuneade c6mpie 9i dealuri, se intelnescfrecvent p
a/ba (ptop alb), cu
frunze fobate,alb tomentoase pe dos, gi p nigra
lplop negru), cu frunze
'ombic ovale, glabre, iar prin t6ieturi de pddure, adeiea invadant, p, tremula
Dlop tremuretor). Pentru cresterea rapid6 se cultiv5 frecvent,
mai ales in
:erenuri umede, plopii negri hibrizi (,,plopi de Canada,,).

Ord. Cucurbitales
Fam. Cucurbitaceae.Familie de plante mai frecvent ierboase,
cu lulpini
:6ratoaresau agetdtoareprevezutecu c5rcei provenili dintr-un
ax, ale c6rui
.amuri sunt frunze metamorfozate.
Frunzeleasimilatoarese dispun altern,
.i sunt simple, ?ntregisau parmat robate,nestiperate.prezinti frori
actinomorfe,

zc5

4-
 p K,5,C,"Grdrr,
aseminitoare ca structurecelor ale
.Y,1:?I:"*-al,*,1C,"Au;
vfofatefor,indeosebicelor'diii iii,tilia passittoraceae,
filogenetic.Fructul baciform este mare la mulli de t""gJ
dintie ""." ""
reprezentanli,cu
partea interni cirnoasi, zemoasi.
La.marginea.apelor, mai alesin zivoaie,s_arispandit la noi in ultimul
^.
timp planta nord-americaneEchinocystis
spinos).cu
""fr-rir-ho"tanag
umftate, acoperite cu spinigori. pentru aoaprareasa
I:::::- -r=:r'::
InteresantA la diseminareaautochori (dupi de;prindeir" o" p" penducul,
seminlele gi lichidul interior sunt improgcateprin
Uu""tiU"r"a bazalda
fructutui, pend ta un metru distanl;), J
specialitateEcbatiumetaterium(plesnitoare), in manuatetede
piuiG-fiior"ra.
-;";i;;";;

Ord. Malvales (Co lu m n if e ra e )

Malvalelesunt plantearborescente, arbustive9i ierboasecu lesuturile
bogatein celule mucilaginoase gi florile de regul! laaia.e,penram"re.
cicluri.staminale,este aproapet.tj""un"-iiri"nt Oin
l_u^l-"
!"r3
Internepipetal,alecirui elementesuntde reguli numai ciclul
prin filamente(ta Malvaceae mutiiitic"te 9i concrescute
ji Bom bacaceaZini._;;'il;';i."rrnpusstitului,
pe care se suprapun. ca pe o coloani _
columna, anterele libere,
ingrimSdite).Gineceulesreformat uin carpete
unii",'Jl, ou"ru, superior.
Titiaceae.Cuprinde.arborifin ,"g'iunif" ir;ilJle gi unii arbusti
^. plante
9i -,1"!.. ierboase)cu frunze
alterne,stipelaL,mai aOJs""intre;. i;li;;;
lor secundar, tuburileciuruitegi parenchimul alterneazi cu straturide fibre
elastice.
Din aceast6familie la n
cordatafteipucios).
r. ;;;},T::iff ffi Ll;i?' 1ilil?rri;,,?d"i;
frunza mare). Aceltia sunt arbori cu truize
grupatein dicaziiconcrescutecu bractee coriat" li-ttori entomofile,
pieloas6,al cirei rol^biologic
este.legatde.diseminarea ^o (diseminare
prin v6nt ai"mocnoral.ln florile
* K5C5A!.8.
G",.cete
l:.i:11"j:^staminodiipetaloide, 5 sraminedin cictul u"t".n uu regresat,
::u"l'n9 iarcele5 internes-aumultiplicat, generanj
(Fis.7.-116).
ovarutpentatlcut"-.
J;f,o"t.et" 5x2ovute,
,L5:'::f^:y.:,."e
,,,!cvd cvoruaInrr-oachena(nucul6) monosperm6, pentrucd9 dintreovule
degenereazi.ceretrei speciiindigenea" t"i
inl"oseii in amestecurire
9: f:1.o1"" (piduri de gleau) din regiunea "r"""u"
'- 9i de dealuri.
identificend
u-se mai ales dupi pdrozititeafrunzelor, "aipi" -
Dintretifiaceeletropicale- subtropicale genul Corchorus
cu speciifurnizoarede fibre texriteltrLl -unlionarn
sp"rriir'ii
9i i Zrri""n" (leiutde
camer;).
. , Fam.,Malvaceae. Estereprezentatiin flora noastri numaaprin plante
ierboase, insi in |inuturiremediter"nu"nu itopi"u-tll"'iinJ
9i t""oni arbustivi
ti arborescenli.Frunzelelor, stipelate, p-i,lnJ patmatincizate
se dispunaltern,iar florilesunt mari,"irnpr" li,
cu periantulpentamer(Fig.7.1.171.
Staminelesunt numeroase(proveniteins6
din
ciclul internii purtandfiecarecAteo jumitate rnritipii""r"" celor 5 din
;" carpetele3_5,
";;;i,;.
254
 3deseori;i multe (pAn6la EO) *K5C5A0.5" petalelese prind de
G,r..,.
cazatubului.mai
(coloanei)staminal.Ceeace'ciraiieriie=lamai atesmalvaceele
idc6ndu-leugoridentificabileesteprezenla
unui ,,caliciuextlrn,, (persistent
:a si..celintern),provenitdin superioare, pi ,"rr fruct care ra
soeciile noastre se desface .bracteere
la maturitate in at6iea"
mericarpii)monosperme, de fruct
cete carpeleparticipi f" "temunte ganeceului
Fis. 7.117Cl. "lJtui."u

.is.7.116
- ?i/,a..
A - inrorescentdcu ';: ,i";!_;rTi!!i;.i;
bractee;
B - diagramEftoratj ";Ti,y,ffiJi.1:?;;
c -t,r"t; O-lr:"gr"rnliioiatr;
ak- calciuextern

Malva are cele 3 foliole ale caliciului extern

libere.
M. sylvestris (nalbd)
{Fis.7.118),cu ftoritemari(petatete d" il;; ;;ii-nni'"1.
planti nitrofili.in locuriciltate,cu exces ,"0",u,"},u","
Ouurotuli ri"i"les prin cu(ile
cregteadeseaabundenr6M. neglecta
inatOJm;runta, cagul
;"#iO,,
Althaea officinalls (nalbd mare), cu caliciul
,, extern,, 6_9 foliolat, se
intetnegteprin-tocurinisipoasedin tunci,
uneoii;; ;;i;;;".","; rdddcinite
sal e 35% m ucilagiu.
^contin
Intre cele mai cunoscute pla-nte.de cultur6
(bumbac)ale cdr eicapsule sunt Gossypium hirsutum
se desfacla maturitatein valve (nu in mericarpii),
eliberAndseminlele mari acoperitecu peri
lungi p6ni la 6 cm, untcelulari,
Althaea rosea (natbd de oridini) cu
itorite d:;-;;;j;;"" decoratiVe,
(zimogill desiria),unarbustasi"ti"lrriiu"t
l'!i""u:
prin :.rr!u"us
gr5dini o"
ca plantd de ornament, gi H. esculentus(bame)"semenea
capsule alungite se consum6 ale cirei

255
 Din ordinul Malvales mai lac
parte douA familii de plante
tropicafe: Bombacaceae la care
apa4ine Adansonia dig itata
(baobab), arbore afiican remar-
cabil prin grosimea trunchiurilor
si polenizarea prin lilieoi, gi
Sterculiaceae al cirui reprezen-
tant mai cunoscut Theobroma
cacao larborele de cacao),indigen
in America ii cultivat pestetot la
tropice,se caracterizeazdprin flori
formate pe trunchiuri (cau Iif lo ri e).

Fig. 7.118- Malvd sylvest s:
a - secliuneprin floare
Fig. 7,119 - Cornus mas: a - ramurl cu flori;
b. floare mlrit5; c - idem in secliune;d - diagramt
florale
Ord. Cornales
Cuprinde familii de plante
predominant lemnoape (arbori
9i arbugti),rispandite mai ales
in linuturile circumpolare.
Fami Iia Cornaceaegrupeazd
arbori gi arbugti (pulin reprezen-
tanli sunt ierbogi) cu frunze
simple (avdndnervurilelaterale
arcuate), agezate opus gi
nestiDelate. Florile sunt mai
adeseatetramere IK{C.ArGEi,cu
sepale mici 9i stamine dispuse
la marginea unui disc nectarifer.
Fructele sunt drupe (pseudo-
drupe) cu semburele bilocular.
Cornus mas (corn - Fig.
7.119) crette prin p;duri 9i
tufiriguri xeroterme unde se
identifici mai ales dupi drupele
de culoare roiie. C sanguinea
(singer) estemai r;spandit decal
cornul Fi prezinti fructele
globuloase,negre-albe$rui.
Fam, Aquifoliaceae. Este o
familie de plante lem noase
rdsp6nditemai ales in America.
In Munfii Apuseni la ZAmbru
cregte, in unicul loc din lare,
specia atfantici llex aquifolium
(laur),arboragcu frunzespinoase.
Indigenatulei la noi esteinsi incert.

256
 Fam.Hydrangeaceae f ace.legdtura
ordin
prin unele caractereftorate (caipeteprl;; ului cu saxifragalele lemnoase
;.;;;;e, ioua cicturi ae
slamine sau poliandriesecundar6).ij
phitadetphus ;i * lrlt,"e iou9,, in spalii
veni (iasomie fats6t, Hydranse;
i;;;;;[; "7 Deutzia etc.
Ord. Ericales (Eicornes)
de plante
._-^ 9i9i"coriacee, majoritar.lemnoase,
lrecvent
obligat micoritice,
-iut cu frunze
semDerviren-le,.nestipelate-9i f to.i r"-p" ntamere.
Gamopetatia frecventi si num6rutstabilizatdJ.i;;i";
te situeazi?n
at ansiospermetor deasupr" .rJ;" uiui
li.tjl"ltl
careIn mod fq:letic .
cert s_audesDrins.. TheaI es,din
Anterelese deschidpriipon lprezenti
ta Theates)Fi poarrddoi aoendici.in f"..; 9i
al ciror rol biologic este legat de polenizare ;;-;;;; Id"' J,", ,,ai"orn"",,),
potenului,dacd sunt imoinsi-de tf"uori=Jra impr6gtierea
i".j"t"l" p.["ir-"tlurJi' a raun"iorii
polen rdm6nadeseaprinsi in tetrede, o"
i". ouirrf u"i" pracentalia
fiind deci mai frecventaxilarA "ir-"i-Jcarp,
lFig.7.121l.
_r_,r:!". CuprindeplJnte i"iUo""" perene,
mat ales lVrollcgae.
in p6durile de ri la noi 16spandire
actinom orre. i"i,*p"",". ",.on | (and
-.iii iiJli:ll"]; :::
lTli,,i{::f,[iJ,ll
epipeta roc", or""il,.non).
pirolaceelor::l-":l"j:.,:""
Sl:jll"::: este capsula. Frucrul
. secunda (pyrola s*unda)
-OtthiliaFig.
(periFor - 7.120} prezintd flori
ln raceme unilaterale. pVrola
rotundifolia (brdb6noi) are stilu
I
Incovotat Tn jos, iar florile albe
dispuse de jur imprejurul axei
race-mufui. Moneses uniftora (pyrola
uniflora) (per6lu}6 de munte) se
aseamini cu speciile precedente
prin form-afrunzelor sempervirenre,
dar florile sunt singulare, iar
capsufele erecle. Monotropa hypo_
prrys {sugatoare), interesant6 p
rin
adaptarea la saprofitism (saprofiti
oe moder ), are culoarea palid
gSlbuie prin lipsa clorofilei,
iar
rrunzele sunt reduse, solzifr.rrme:
se intAlnegte prin p6duri, din
subzona gorunului peni in cea a
molidului.
Fam. Ericaceae.Ericaceele sunt
p redom in.ant arbugti pitici,
remarcabil imai ales prin frunzele
obignuit xeromorfe, pieloase gi
p;o 7.120- Otthilia secunda,.a - diagramg florali

t7 - got.nis torelrier6
257
 :-

sempervirente, uneori reduse (aciculare sau solziforme). Joaci

un rol
important (fiind adeseadominante) in covorul vegetal din regiunile
arctice
ti atlantice, iar la noi in turb;riile oligotrofe (tiniave) 9i deisupra limitei
pid_urii (etajul alpin inferior), Floarealor se aseamini cu'cea pirolaceelor,
a
lnsi corola.este de reguli gamopetald, iar ovarul, superior la
majoritatea
g^enurifor9i generAnd ca fruct capsula (Erica, Rhododendron,
Brucklnthalia,
exceplional b.aca (Arctostaphylos uva-ursi- strugurii ursului), a
,C-"l!tn?l:
oevenrr rn decursul evoluliei inferior,iar fructul este atunci totdeaunacernos
(pseudobac6).
Bh.ododendron myrtif olium (R. kotschyi) (smirdar) are corola
. .
I nrundrbu tttormd (in formi de p6lnie), iar frunzele pe dos
cu glande
sofzoase ruginii, Bruckenthalia spicutifotia (coac6zi) este un arbust;ontan
scund, cu frunze verticilate, aciculare, flori mici, roz_violacee,
9i In raceme
terminafe. Calluna vulgaris (iarbi neagii| cregtein aceleasicond,tii
de sol
cu precedenta, de care se deosebegte morfologic mai ales prin
frunzele
opuse gi florile mai deschise la culoare. Loiseleuria procumbens
abundl
in locurileventuitedin zonaalpin6.
Vacciniumface parte dintre ericaceelecu ovar inferior gi fruct
pseu.d.obaci. V. myrtillus (afin - Fig. 7.121)se caracterizeazi
prin ramuri
muchiate,verzi 9i frunzeovate,cdzitoare.V. vitis-idaea(merigor)se recu-
noagte.dupi frunzeleverzipesteiarni, groase,lucioase,cu marginiler;sfrante.

Ord, E benales
Cuprindeplantelemnoasetropicale,intrecarespeciiledin fam. Ebena-
ceae producitoare ale cunoscutuluilemn de abanos negru
lDiospyros
ebenum), de abanos verde (D. chloroxylon) sau roiu (D, rubrd. Un alt
reprezentant,Pallaquiumguttadin familiaSapotaceae,turnizeazi o materie
de natura cauciucului,folositi ca izolator ai cabluriior.electrice.
Unelecaractereanatomice,embriologice,biochimicegi de organizare
florald conduc spre ipotezafilialiei acesii ordin din lheales.

Ord. P rimulales
Este reprezentatin flora europeandprin familia de plante ierboase
Primulaceae; altedoui familii de primulalj lemnoase(arborigi arbugti)se
afli in regiuniletropicale.
ln floarealor, obitnuit pentameri.primulaleleau un singurciclu de
.
stamine,cel externfiind staminodialori avortat,iar gineceulesteunilocular,
cu ovuleledispusepe o coloani mediani (placentalie centrald).polenizarea
se face prin insecte.
Fam, Primulaceae. Reunegteplanteierboasedin regiuneaholarctici,
avd.ndfrunze nestipelate.simple, uneoridispusein rozeiebazale(tulpina
aeriandfiind ?n acestcaz nefoliati, adici scip, terminat mai adeseacu o
umbeli), alteorifrunzelese dispun in lungul tulpinii,altern,opus sau
verticilat,Florile sunt pentamere,obignuit actinomorfe * Krr[C6;A0.5]Ge.
Tipul de fruct - capsuli dehiscenti in diferite moduri.

258
 @
Fig. 7.1.21 _ Veccinium mw ttus:
a - secltune pdn floare; b _ staminej
Fig. 7.122 - Soldanelle hungarica:
c - diagrami f/orald
a - dtagrameflorale

Soldanellahungarica(5. major) (cdlddrugd_

campanulati, Fig. 7,122,1are corola
albastru-vioteti,proiundincizat!'iir.uiluiliri (fimbrii);
rdspdnditd in motidisurisi inepeniguri, este
noase.Primula veris(p offiiinatis) oe ras cu rigi-
"p.i;;;;;;;;fe
iciubolica
tubutoase; cre,sre gatben_aurii,
prin pajigti,dargi.pri"'trferi,*
"u*iriillJl.rile
iiii lrrniiiguri Ue p;Aure.
Lysimachiase caracterizeaz6.prin frunze,niiorli ,"p"n,rate pe tulpini
si flori salbene.L. nummuraria. ti*f", gi[i.;.i);;;ff;
cu frunzeopuse,rotundesaue_tiptice;in turpini repente
;xitd c;;;r;;i;;;" pcSreicorotd,
galben5,este profund divizati in
i""i"ii; p."loru.i compacte,
cu drenaj intern greu. L. vulg.aris(gilbioar6)
"i""i "*ii"-
numai sub raportutftoritor.duour"-""t"ipiiir" "" "J"ui;rij cu precedenta
."ii".elie, inatte pan; la
alungit ovate; este unut aintre
];lj:.:, ,Uunzele
etemenleale vegetalieide luncE. mai frecvente
"etJ
Din aceeagifamilie mai face p€rte gi Anagallis
o^:.:yli:-":-,"i arvenss(scanteuld),
pe ogoare
ei pe;i;ie;"j'i; ;ffi;#;i seresecurtivi
cyctamen pu rpu rascens (ciclamen).

SUBCLASA ASTERIDAE
Grupeazi ordinele cele mai evoluate
de dicotiledonate,caracterelede
superioritate manifesrandu.se in speciai
i; ;rs*l;;;#;;ritor, aici far;

zcv
 tRr

excepliegamosePale9i gam-opetale' c'ryltY ci9!urid::l:elnente' de unde

rctositipentru€ceastasubclasa'
denumireade,,sYmpetatae'ii"iiti"iJ'
sunt concrescutein maioritatea
Cele mai adesea5, + ="u z "iitine
a" obiceiin-num6r1s!u5(5-2)'
cazurilorcu tubul "o'ot"i cu'pli"i"'"unt
superiorsau inferior'cu mai multe
mai frecventdou;, unite,avani ovarut un
ovulesau (la cele mai evoluate) cu un singurovul previzutnumalcu
(6enfianales' Dipsacales' oleates'Pole-
'"t"%"i["*t;, multe ordinede asteride g rupate in supraordinul Lamianae'
m o niales,5croph ulariales gr'ili ii""' l, t'i'iotrtul' d iferenliindu-seastfel
au stamineletibere9i proousui'ie'i"l"|ui la nivelul
de asteridele(Campanulales'-i"tu"t""'l "l "l"tl.1i!- -:nite Asteranae
reunitein supraordinul
anterefor 9i produsulde rezel6inulina' in acordt!.:."p?t"'"" celordoud
Datelemai noi de natureoit"liti"; "u"t in Ditleniidae9i respectlv
suoraordine,care Par u uuu"'u'iginu diferiti'
Rosidae.
SuPraordinul Lamianae
Ord Gentianales
Gentianalele sunt Plante
frunze
lemnoase 9i ierboase cu
iitreoi, aispuse opus sau verticilat'
b"i"inui multe prezintein cilindrul
La
central fascicule bicolaterale'
bobo"i, P"tulul" se disPun rdsucit'
pe
adici fiecare piesS a corolei este
de-precedenta'
lumatate acoperitd
orettoralia fiind contortd lFig'7 123)'
dat
ir unO" nu-"t" de ,,Contortae"
reunite cele
oiainutui sub care erau
mufte dintre familiile de
-"i
oentianale.
- Familia Loganiaceae' CuPrinde
mai ales plante lemnoase tropicale
celei a
cu floarea asemenetoare
lentiunuc"elot, u nele cu alcaloiz
liand
ioxii. strv"nnos nux'vomica'
iar
braziliand, conline stricnin6'
sa
S, toxifera are in comPozilia
renumita curara folosite de amer-
indieni la otravirea sagelilor'
Fam. Gentianaceae' Gentiana
ceele de regul6 sunt plante ierboase
unot
olabre, cu gust amar. datorat
(gentiopicrina la Gentizna I
iii"otiO"
Frunzele sunt in mod obignuit opuse
baz:
intregi, nestiPelate,adesea cu
Fic..7.123 - Gentiana asclepiactea; .onui6, i", florile mai frecvent tetra
a - diagramd floral6

260

_ . :
pentameregi actinomorfe *K,*,[C,*,A*!G,o. Celedou6.carpelesunt complet
unite intr -un ovar uniloculai. O6sbniaer6acapsulei mature se face in
doui valve.
GentianaptezinlScorolScampanulat6,infu ndibuliformd sau tubuloas6,
de culoare albastre sau galbeni. G asclepiadea(lumdndricapemarfului -
pe
Fig.7.1231 este rSspanditi prin pdduri 9i in paiigtile de lAngi liziere'
so-iuricu umiditate schimbdtoare. G. punctata se recunoaite dupe corola
galbenS, cu puncte intunecat purpurii; vegeteazem.ai ales in etaiul alPin
(ghinlurd)'
inferior, prin'jnepeniguri gi aniniguri de Alnus viridis. G' lufea
de asemenea'cuflori galbene, este la fel cu precedenta o valoroasa plante
medicinali. Centaurium este un gen caracterizat prin flori de culoare rogie'
Fam. A,pocYnaceae. Familie de plante ierboase 9i lemnoase r;spandite
maia|esin!inuturiletropica|e,mu|teprevezutecu|aticiferenearticu|ate.
Prezintefrunze opuse, simple, iar florile, tetra- pentamere,cu o organizare
foarte asemanetoarecu a gentianaceelor, insS aici cele doui carPelesunt mai
adeseali bereinparteainferioa16,maisusuniteintr-unsingurstilterminat
cu un stigmat globulos; la fructificarese ?ndepirteazi una de alta, separ6ndu-se
in doui folicule fusiforme.
Vinca areflori solitare, dispuse in axila frunzelor,cu corola hipocrateri-
formA (in forme de potir lu ng). V rninor (saschiu)(Fig'7 124)se caracterizeaza
prin frunze sempervirente, pieloases.i lucioase' V' herbacease deosebeFte

Fig. 7,125- Vincetoxicum hirundinaria;

Fig. 7,121- Vincaminor; a - lloa(e a - ramurl cu flori; b - ioliculec - slmen!;

261
 de specia.precedente?nprincipalprin frunzelemai
subliri,caduce,nelucioase.
In scopun ornamentalese cuitivi mult la noi arboragul
mediteraneanNerlum
oleander (leandru).
Fam, Asclepiadaceae.Asclepiadaceelese aseamdnd
foarte mult sub
raportirlorganelorvegetative al organiz5riiflorii
;i cu familiile precedente,
indeaproape inrudite. S-au evidenliat, de asemenea,
::.:T.:1" lntre
suDsranteleconstitutive unii-alcaloizi,glicozide
9i cauciuc. La florile lor
pentamere *K,..{C,=.A...1G... se int6lnesc interesante ;i complicate adaptiri
legate de pot6hizire.'Frtctere sunt perechi
de foricure, cu numeroase
semtnle prevezutecu cate un smoc de peri
in.iurul micropilului.
Vincetoxicum h i rund i nari a (iarba fiarelor)
tfig. Z.i ZSi ;r".i nt6 apendici
staminali mai mici dec6t corol,agi fructe alungit
Joni"e. bl"9re pnn p6duri
termofile luminoase, prin tufirigurile
9i buiuienigurile Je la marginea
acestora gi prin locuri stancoase.
In DeltaDundriicregtespontanliana
Periploca graeca, specie ba tca n ic6
(-mediteranean6),aflati aici in cel mai
nordic punct al arealului. Ca planti
cultivat6 se mai int6lnegteprin apana_
menle Hoya carnosa (floare de ceari).
Fam. Rubiaceae.in cadrul rubia-
ceelor predominS,asem6n6torfam iliei
precedente,speciiletropicale;fami lia
cuprinde insi si numerogi reprezen-
tanJi din zonele temperate,in special
plante ierboase. Frunzele lor sunt
;ffi aproape totdeauna opuse, simple,
r llllill
: il.xlti intregi, prevezute cu stipele mai
adesea libere, uneori foliiforme si
atunci rezultd verticilele din 4-12

K
frunze aparente (Fig. 7.1261.prezintd
flori grupate in inflorescenre race-
b
moase ori cimoase, uneori laxe.
paniculiforme,alteori foarte conden-
;
,.za\, sate, capituliformei o bisnu tt, sunt
tetla- pentamere,la rubiaceelenoastre
{p@4}
'\s/.i
aproape exclusiv pe tipul patru
* K,n,lC,n,AniG,7;, prev;zute cu un disc
nectarifer bilobat gi coroli infundi_
buliformd ori rotatd (intinsd, plani,
laciniile fiind concrescute numai la
bazi). In fiecare din cei doi loculi ai
ovarului se afld de obicei c6te un
singur ovul, astfel c5 la desfacereain
Fig. 7.126- Gatium schuhesii:a portiune p64i a fructului matur
- rezulti doud
de tulpihd; b - floere; c - diagrama floratA
mericarpiimonosperme.La reprezen_

262
 tanliiindigeniai familieifructelesunt
uscate;multedintre speciile
'oln'oace tropicale
si subtropicaleau fructe drupe (ia Coftia'l
Uneterubiaceeprezintd"i..ng.":-", (ta Bubia).
laticifer" ianinitu." ori punsi
secretoare.Multe produc alcaloizi. "il;"i;1";;;i;'"
aAir_ ojir"i)i'l.e intre compusi
glicozidurasperurozida, din care
.prin dedubrare ioiiu"ra cumarina,
ceeace determind "l
utitizareapt"nli'i-i
:,'i"rllil;.,:,a"re, vinutui
"rorn"rea
Galiumareramurileinflo
+;.,;
ur"ct"oriL,.l;;;;:iil:::":H":3J#, ;X"Jf"it?ff l?.,:il?:,tr
':"1?*llodorata) (vinari15)
estecomundin pdduriieumbroase,

[::::{,ui.iF:l?i",,,ff j;*:1,""*t,lj#i
fTxitin::r;",*
cregtein formaliuni forestierediferite, 'in'J"u,
pe soturi

cu pru"alur! t""u n.
Asperuta,foarre asem6ndtou." g"nIi-;r#j"ni,
ramificaliiare infrorescenteiprev;zute
", cu utrimete
u-"t"i-fi"jJ"ea b.u"tuor".
A. taurina(stelule)arecorotalung6de ""
11_18rnrn, iiiaj""e,e"uin regiunile
de cdmpiesi deaturidin sudut,Fi-vest"t
Fri;-;;;;'9t;"1, uii."Eru",n" taevipes
'f:J::S::i:'filfn?;,1:"'"u'este
o prantd
"uri,n.etrinervate,
""unaa
Qr d . Dipsacales
prin Caprifoliaceaede ordinul precedent,in special
nuDtaceae; de
",,^l-.- ^,::9aspre exemDtu Diervitta 9i uneie .;;;;i'o" viburnum
,^?:o^:!?,!:"*."l"reaminreic
prin caracterete
tor rubiaceete.
intre famitiitede
orpsacaleexist6 de asemenea
u nele genuri intermediarecare
evidenliazi apropierea lor filo-
genetici gi, prin urmare,autenti_
crratea grupdrii lor in cadrut
ordinului ca unitate natural;.
Dipsacalele sunt p lante
lemnoaseFi ierboasedin
linuturile
holarctice. cu frunze mai adesea
opuse gi inflorescentepredomi_
nant clmoase la care evolulia a
urmat calea condensdrii,deve_
nind la unele genuri
9i familii
capituliforme(capitulecimoase)_
Paralel,seconstatdreduceriprogre-
srveInfloare{alecaliciului,gineceu_
rur,ate num6ruluide ovule etc.)
Fam. Cap rifol iaceae. Cuorin-
de mai ales plante lemnoasecu
rrunze opuse (Fig. 7.127)
Si, la
fel cu familiile urmdtoare, ne- Fig. 7.127 - Sembucus higrc; a_ floarej b _ fruc,
c - diagraml florall

263
 stipelate. Florile sunt de obicei pentamere, actinomorfe sau zigomorfe:
*'l' K(5r[C6)A5lG,5_r. Din ovarul bi- sau triGpenta)locular rezultd doui bace
concrescute, cu seminle puline (la Lonicera) sau o drupd cu trei (-cinci)
sAmburi monospermi lla Sambucus). ,
Sambucus (soc) se diferenliazi de alte genuri indigene ale familiei prin
frunzefe penat compuse. S, nigra (soc - Fig. 7,127, arc inflorescenti
corimbiformi (corimbcu cim6) din flori cu apreciateproprietili medicinale;
S. racemosa (soc rogu) se deosebegte de precedenta prin inflorescenla
paniculiformS, meduva rogcatagi fructele rogii. S. ebulus (boz) este plant;
ierboasi nitrofild.
Viburnum are frunze simple 9i flori radiare. V lantana (ddrmox) prezint6
frunze mirunt dinlate, pe dos tomentoase. V, opulus (cilin) are frunze 3(-5)
lobate gi fructe rotii.
Lonicera (capriloi) se caracterizeazi prin flori cu corola bilabiatS. L. xylo-
steurn (caprifoi)este rSspandit6mai ales in subzona (gorunului)fagului;
L. nigra, la care pedunculul florifer dep;gegte de 3-4 ori lungimea florilor,
iar fructelesunt negre,creglecu preferinli in subzona(fagului)molidului.
Ca arbulti ornamentali se mai cultivi speciaamericani Symphoricarpus
rivularis (5, racemosus) (hurmuz), decorativi prin bacele albe, gi specia
Diervilla florida, originari din China.
Fam, VaI er ia naceae. Valeria-
naceele sunt plante ierboase
anuale sau perene,caracterizate
prin flori asimetrice(Fig.7.1281,
cu corola adesea pintenati 9i
androceul din numir redus de
slamine K,u,[C,*,Ao_,lG,;-u.in ovar
(obignuittrilocular)numai o loji
este fertile, astfel ci fructul lor
uscat9i indehiscentesteo achene
monospermd, pe care caliciul
persistentapare sub forma unor
dinfigorisau sub form6 de papus
Fig .7, 128- Vale ana: A - f loar e; B - f r u c t
cu rol in diseminare.
Valerianasambucifolia (odolean) se caracterizeaziprin frunze miilocii
penat sectatedin 3-4(5) segmente, asemdnitoare, aga cum ii arati numele,
cefor de la Sambucus.
Valerianellaolitoria lsalata mielului, fetic6) cregte pe ogoare, apoi prin
tufiriguri gi margini de piduri. plantatii de salcam etc.
Fam. Dipsacaceae.Familie de plante ierboase cu fru nzele dispuse
opus; se caracterizeaziindeosebi prin florile zigomorfe .1.K{5r.olC{s_.,Ar}Gi
reunite in capitule (aseminetoare celor de la compozite, insi firi a fi
inrudite mai indeaproapecu ele)i nconjuratede foliole involucrale.Analog
compozitelor, florile marginale ale inflorescenlei sunt adesea mai mari,
dind capitululuiaspectulde floare (pseudanliu).ln afara caliciuluipropriu-zis
(interior), au cete un caliciu extern provenit din bracteole, uneori dezvoltat,

264
 ------- Y

pergamentos,cu rol in diseminareaanemochori (scabiosa_

Fig.7.1291,
Fructufesteo acheni coronatdde cele doui caliciipersisient e. Cephalaria
pilosa.(Dipsacuspilosus/ (sc6iug)vegeteazi prin partnete..rarigti iivoaie.
ln pidurile gi tufirigurile din sud-vJstul1;rii cru"c 9i
(local adesea
frecvente)dou6 dipsacaceesubtermofiie Scabiosa "poodi"
baiatica (mugcatul
dracufui) gi Knautia drymeia.

O r d . Ol e a I es (Li g u s t ra I e s )
Reprezint;o unitatesistematiciomogeni, reamintindprin dispoziria
frunzelornestipelate,forma inflorescenlei-gi piin floare (iig. 7.130)unele
familii de gentianale,cu carede artfereraureunitein sisiemeretaxonomice
maivechi.Seindividualizeazi prindimeriaaproapeconstantia androceului
9i gineceuluigi prin endospermul de tip celulir.

Fig, 7.129 - Scabiosa..A - inflorescentd: Fig, 7.130- Swingd vulgaris:1 - ftoate in

B - fructj ak - celiciu extern; k . c€liciu intern
secliune;2 - diagramd florall

Fam. Oleaceae,Aceasti.unici familie a ordinului grupeazeplante

fri::::pr:" si-ftoricu_peria
nt terramerxK,n,[d,n,A,1G,,,.irod uc
l:,Tl^"1"^"_:"^
rrucre roane diferite: drupi lla olea europaea_ miiliii), -
ca.frsule a
Syringa), samari (la Fraxinus), bac6 (la Ligustrum).
Fraxinus (frasin),gen de arbori gi aiUugti cu frunze imparipenat
compuse,E ornus(mojdrean) arepaniculeterminale din floricu polenizare
cu petatea tbe.-.F.
excetsior (frasin)prezint;, d'impotrivi,
,:l:?T.:fli,-!i:"6zute
Troncu adaptarilegatede anemofilie,care apar inainteafrunzelor,
suni
q"l""t F.ipoligame. pa issae(trasinputosl are tujerii anuati
I.p.,"-lF_9:
evroenr pubescenli, .F.
iar muguriiglabri.
. - Ltgustrumvutgarellemn c6inesc)este un arbustcu frunze lanceolate
Fi fructe bace negre.
Syringa vulgaris lliliacl cregte prin tufdrigurilede coasta,modelate
-
form.aliuni in
calcaroase, ti cultivate.S. josikaei(lemnulv6niului),cu frunze
eliptice,cregtenumaiin Munlii Carpali,prinvii montane,?nsubzona
fagului.

265
 Pentru ornament, prin zone
_ vezi 9i grddini se planteazi specii
rorsythia, originare din China de
9r .raponta.

Ord. Solanales
Sunl in principalplante ierboase
_-- cu frunze alternegi flon actinomorfe
gam opetale, penta-tetramere
p.inrimiri"ior".i;;;:;;;lfi
asemdnitoare). i::n:j"^H,h?il';?,
:-:Ui"?:.f
La primeteuou; ramiiii-su
;il;';;scll," bicotaterate
Fam.sotanaceae. Famitiea" pr""Li,i."""
ii"""ri,l",r" cu frunze
intresiori ma.imutr sau mai pulin
1,,?l1f"l"t":.
"'Tpte,
altern. La florile pentamere iicizate,dispuse
*.K,r,lc,u,AulG,'r,,
;"1;"i"1";",;
iar persistent,
i'ii'
i'i;3:ij,,T?,::,T::,':::'::j:isr' "?rJ a"lx,ii
riuo
ian ar rro
r,,
La diferitesolanancee s_aupusin evidenldalcaloizi
sotanina,hiosciamina (nicorrna,
atropina,
etc.),unii cu diferiie'*triia.i'i",rn"oi"i";.
prezintdinftorescenJedin ttor; rotJ aif",
r. aulcamara
" "j,i,::t-y dsnicior_ Fig.7.131)are tutpina;t;il";, rlze sau viorete.
tignificatdta

Fig. 7.131 _ Solanum dulcamara:

a - diagrami florala
Fig. 7.132 - Atropa bella_donna

266
 :

bazd;cregte. prin.z6voaie, sreauri de runci gi

trestiiguri. s. tuberosum
cartof).originar din America de Sud si S. melongena (pelLegele
adus-in culturi in India, sunt valoroaseplante alirnentire. vinete),
Atropa bella-donna (mdtr6gund) (Fig.7.1321,
'ructele bace negre toxice, este o valoro,-as6 "u _"ai"in"ld,
"o-i" ""rnp"nutata ;i
pt"nta rdsp6nditi
in lumini;uri de pddure gi parchetemontane.
Alle solanacee de interes farmaceutic sunt:
Scopolia carniolica
TUtulic;), plantd de pdduri montane, rdsp6ndit6
in locuri umede 9i
.rnbroase, bogate in humus, Datura sitramonium (ciumefaia),
renumitS
n-,:f-::n"u*"rea. aproape total; a cromozomilor
:: interfazici sub formd
:: ii"lT;$T, il il # ih:;,T ::'"'i'';i;"JJ "'eei Hvasciamusniser
Dintre speciile
l*
de solana_ceeculiivate, originare de pe continentul
american, mai amintim dou6 cunoscute plante
alimentare, Capsicum
(ardeil 9i Lycopersicum esculentum (pdlldgele
17.nuy.m rogii), apoi pe
'i ic otia na tabacum ltutunl.
Fam. Convolvulaceae.GrupeazZplante ierboase si
lemnoase volubile,
cu frunze.alterne, nestipelate flori entomofile,
;i m;i a;;sea penramere
.l: j!q,1,]!.=l Fructut.e.qte.o
capsuti.Asem6nitoigenfiaJetor, fascicutete
irbero-temnoasesunt bicolaterale,iar unele specii piezinfb laticifere.
sepium (Fig.7.133) (volburi rn"ru)
?alystegil z6voaie
buruieniguri de la marginea apelor. O buruiani "."9i"-prin';ri;";;;r;; si
agricofe9i pepiniereeste Convolvulusarvensis (volbu16, "";r;d
iocirla randunicii).
ca plant6 ornamenta16vorubir6 este foarte i;"panoita-ia
not pharbitis
bispida (zorelela cirei infrorire prin migc6ri fotonastice
are roc in zorii zirei.
'n zonele tropicale se cultive Dentru
.aCdcinile tuberizate,bogate
in am idon,
tpomoea batatas lbatat, cartof dulce).
Fam, Cuscutaceae,Este reprezen_
:3tA printr-un singur gen, Cuscuta
1o4el),cu cca 100 specii rispendite
ce tot globul, adaptatela parazitism.
Legatde modul de nutrilie,se prezin6
'ipsite de rdddcini (rid6cinita plantei
degenereazicurendd upd germi nalie),
idrd clorofilS,cu frunzelerudimentare.
3in tulpina filiform6, r6sucitdin iurul
plantei gazdd, emit nirte formaliuni
radicelare numite haustori, cu care
certor.eazd tesuturile plantei gazd6
9i
absorb seva elaboratd. Florile sunr
mai adesea pentamere, iar fructele
capsule cu 4-2 seminle. Cuscuta
monogyna paraziteazddiferite soecii
lemnoase componente ale pidurilor
din sudul ldrii. C. europaea esre una

267
 dintre cuscutelecele mai 16sp6ndite
ouru:u^l9ril: de la.margineaapetor, la noi, adesea abundenti in
uneori pe plante de culturd.
ram. polemoniaceae.Ar-e.ur,
,"p*r!"i"it liontan in lara
caerureumlqi.ringr, ."i rnuri"
::^1T:",f"?J:-rnium "p""i'irirlu"," captantJ
Ord. Boraginales
in principal, diferenliindu-se de
^",_ 1:..:,1"",.lizeazi
pnn anatrope cu micropilul indreptat i;-;.--
ordinut precedent,
-'"'
_ovute
Fam. Boraginaceae. Boraoina
ceele se individualizeaziprin caraoere
;;;;i;;'ffi'.1)
r fan to-^- r^ -^^..-,
nf"1T.5:5,1:";:::L.":lT,'"il;"L
_
Ti.J:$li:
ori*""
!l3il,""li"?,::::;l:;*:::?,"'"1,, .",iiJ;;,:1x'?;"::
,,"J?'jT'i"_,,::.,:*:^if_?il#ffi
""0'"
3;"!H"fl (monocazii] i#ilJfr 'f flil,,,E,t
::.:[iT, lL:],T:^,lll:i: !f,ijf;
"",""t",i.ii"-u,'i"';,li;,,
:ffi
numile ii:'
il:i::"'':*.?,"#:'ri:T1ri;ip'""
fornice, cu rol in ooler '
i'!-"ffi
"r; ;,i"li;ffi
lcrrls' ;il::::
unearl paroase,
(Fig.
( F io. 7.1 3 a l (se
7 134i r.6 ^prinde
entomofi l i ; sti l ul uni
.;--r^ r; o",l-",","i"ji';';;:;:il"'1ffi",""3:.:#;
,_ .,l fru r" " c este gi nobazi c

,,cdmdrule,, uniovulate, rezultate

pfln ragmentarea timpurie
la
ntvelul ovarului a celor doui
carpele biovulate, astfel ca se
formeaz6, ca fruct, o tetraachend
drn patru elementemonosperme.
specii de pajigti
.AlSturi.de 9i
u nete buruieni, familia cuorinde
mai mulli reprezentanlicomuni
In stratul ierbos al pidurilor
noastre. Litl,ospe rmum purpureo-
coe.ruteum(mdrgeluge) crerte in
regruneade cempie in cea qe
9i
dealuri, mai ales prin p6durile
termofile de cvercinee. Myosotis
sytvattca (nu_mi-uita) esre
rdspSnditi mai ales in subzona
f ag u lui, prin fAnete, poieni,
rum.rntsurlde pidure, pe soluri
rentte, bogate in baze, reavdn-
l|lave sau revene.
Pulmonaria (p lum 6 niiric6,
.
mrerea ursului) are corola firi
i ' .--' fornice. P officinalis (Fig. 7.135)
--J'

"d se recunoagte dupi florile cu

coroli la inceput rogie apoi
,E ,4.
i - ,,
, ... _
Eoragtnacea€r
'J+ a _ inflorescenlg; albastri-violacee9i dupd frunzele
D -secliune prin floare; c - gineceu;
d - fruct rozetelor (frunzele de vari) cu

28
 limbuf ovat. P rubra are, dimpotriv6, flori
constant rogii 9i frunzele rozetelor eliptice.
P mollis prezint6, la fel cu p officinalis. florile
mature albastre sau albastru-violacee, ins6
frunzelerozetelorle are elipticesau lanceolate,
moale p6roase.
Symphytum (t6tSneasi) se caracterizeazd
prin corolS tubulos campanulati, galbeni la
speciilenoastrede pddure,prev6zuti cu fornice
subufate. S. tubetosum, cu frunzele inferioare
?ngustatein peliol, este frecvent in arboretele
din subzona stejarului 9i fagului. S. cordatum
(brustur negru), ale cdrui frunze bazale sunt
cordate, cr egte numai in regiunea montan;.
S. officinale,cu corola roFieviolacee, este una
dintre cele mai rdspanditespecii in f6ne1egi
zAvoaie.
Afte boraginacee:Borago officinalls(limba
mielului) se cultivd ca plantd ornamenlald,.
Echium vulgare (iarba garpelui) prezint6 la
flori o destul de clari zigomorfie $i este foarte
rdspenditi ca buruian6,adesea pionierd pe
9i
prundiguri.
Din famifia Hydrophyltaceae face Darte
Phaceliatanacetifolia, cea mai importantd planti Fig. 7. 135 - Pul mona ia olf ic i nalis;
a - seclruneprin floare;b - diagraml
melifer6 dintre cele care se cultivi la noi.
florate

O r d. S c r o p h u ! a r i a ! e s (p e rs o n ar
a el
Constituieo unitale ale c6r.eiorigini se situeazdin cadrul
solanalelor
mai pulin evoluate.
Este un ordin de plante ierboase (foarte putine) lemnoase,
9i cu flori
zigomorfe, androceu din S-L2 stamine gineceuticarpelar
9i dispus superior
Fam. Scrophulariaceae,Se caracterizeazdprin fascicule
conducatoare
colaterale$i dispunereacelor dou6 carpele pe direclia
axului median al
unor flori, totdeauna (insd. la genuri mai pulin pronunlat)
-inaici .unele
privinla gradului de zigomorfie
lgoaorfe. existi, deci, diferiie trepte
(Fig. 7.136),de la flori cu corola radiar6
sau aproape radiare, a c6ror
monosimetrie este datorald mai ales anciroceuluidin stamine
inegale //a
Verbascum), la flori cu corola bilabiat6 sau chiar pintenatd
lla Linaria).
Androceuf poate fi din S lla Verbascum), 4lla Scrophutaria
la Digitalis)
sau chiar doud stamine lla Veronica),astfei ci formula 9i
florali devine
.f. K,r,[C,u,Ar..2lG,r.Corolacu numai 4 lacinii de la Veronicaa rezu,tat prin
concregtereacel-ordoud petale superioare intr-un singur
loo comparativ
mai lat. Fructelesunt aproape totdeauna capsule.

269
 -

Verbascum (lumAndrici) este

singurul dintre scrofulariaceele
indigene cu androceul din 5
slamine. V. nigrum (luminirica
pegtilor),cu filamentele staml'
nelorpurpuriu'violacee,vegeteaza
mai ales in parchete gi rarigti de
pddure. Scroph ularia nodosa
(iarbi neagrd,buberic) Prezinta
in florile salecu coroli urceolatd,
bruni-verzuie, 4 stamine; cre9te
mai ales in subzona fagului
Veronica (9oP6rli15) are
corola cu limb rotat,4-lacintiat
si androceu din doui stamine.
V. officinalis (ventrilicd), a cSrei
tulpinA este de jur-imPreiur
Fig. 7.136 - Sctophulariaceae: Vetbasc!m piroasi, iar frunzele eliPtice,
(1 - floare;2 - diagrami florala 3 - fruct); Li,a/ia creste cu Preferinl6 in Paduri
(4 - floare in secliune; 5 - diagrami florale);
acidifile, V urticifolia (V. latifolia)
Veronica16 - floare;7 - fruct)
{iarba s-arpelui),cu frunze lat
ovate gi flori Palid roze, este o
soecie montanA de umb16.
V.chamaedrys(9oParlil5) (Fig.
7.137)prezintdiulPina cu doui
giruri opuse de Peri; este o
specie de paiilti ' Digitalis gran-
dif lora (degetarl se recunoagte
dupdcorolagalbenS, camPanulati,
cu gum oblici; esterdsPandite mai
ales in parchetelegi rarigtilede pe
pov6rnigurileinsorite.
MelampYrum este un gen
din speciisemiParazite, cu frunze
opuse gi coroli bilabiali. M biha'
rlense(sor'cu-frate),cu bracteele
superioareazurii,cre9temai ales
in gleauri de deal, fdgete 9i
gorunete. M. sYlvaticum abunde
pe alocuri in Pidurile din
subzonelefagului 9i molidului,
pe soluri acide Lathraeasquamaia
(muma pSdurii)paraziteazir6dici'
nile de arbori (anin, fag etc.) Fi
Fig' 7'137 ' vercnice
chamaedtYs; a ' tloarc: arbutti din staliuni umede ti
b - fruct; c - diagraml florala umDroase,

270
 \-T

Afte scrofulariacee: Pau lown i a tom e ntosa, arbore ornamental ori gi nar
din Japonia; Euphrasia (silur) 9i Fhrnanthus (clocotici) cuprind mai multe
specii semiparazite de pajigti.
Fam, Orobanchaceae.in cadrul ordinului is-a stabilit un loc aparte
mai mult prin modul de nutrilie (grupeazi numai holoparazite)fi unele
caractere fforale. Este insd atdt de apropiati de Scrophulariaceae, cd incA
nu s-au gisit criterii satisfecdtoarede delimitare a acestor doui familii.
Orobancaceele sunt plante ierboase fir5 clorofili, parazite pe ridicinile
fanerogamelor, in special pe dicotiledonate ierboase. Culoarea lor este
galbeni sau brunie, iar frunzele reduse, solziforme. in flora l6rii noastre
famil;a este reprezentataprintr-un singur gen, Orobanche.
Fam. Plantaginaceae.Se caracterizeaziprin frunze bazale dispuse mai
adesea ln rozete, tulpini terminate cu inflorescenle spiciforme din flori
tetramere *K{olcr4rA4lc{2r Fi fructe capsule. sunt plante de pajigti (Plantago
lanceolata,Pl, major),locuri nisipoase (Pl. indica) ori sdr6turoaselPl. maritima,
Pl, tenuiflora).
Afte familii de scrofulariale: Lentibulariaceaecu genurile insectivore
Pinguicula gi Utricularia, apoi Bignoniaceae din care fac parte mai ales
liane, la noi cu doui specii lemnoaseornamentaleprovenite din America
de Nord (liana Tecomaradicans - trambila piticilor - ,i Catalpabignonioides -
arborele de ligiri).

Ord, Lamiales
Dintre cefe trei familii alcituitoare, doud lVerbenaceaegi Lamiaceae)
manifesti caractereclare de inrudire, pe c6nd familia Callitrichaceae,care
grupeazi mai mult hidrofite. este intrucetva mai indepirtatA filogenetic,
astfel ci unii autori o rapodeazd la alte ordine.
Fam, Verbenaceae.Cuprinde mai ales specii tropicale ierboase gi
lemnoase, asemanitoare prin frunzele opuse gi organizarea florii
{' K,u,[C,r,An]G,r,.,,*,cu
lamiaceele.in lara noastri cregtespontan, prin pajigtile
cSlcatede anima--le, buruiana nilrofilS Verbenaofficrnalis{sporig);ca plante
decorative se cultivd Verbena hybrida (verbend) si arbustul Vitex agnus-
castus (mierlSrea),
Fam. Lamiaceae (Labiatae), Lamiaceele sunt plante ierboase 9i
semiarbustive,ale cAror caracteregenerale,deosebit de evidente,fac lesne
de stabilit apartenenlala familie: tulpinile le au tetramuchiate0n lungul
muchiilor cu cordoane de colenchim), iar frunzele opuse 9i decusate,
ambele organe fiind odorante, datoritd glandelor secretoare de uleiuri
eterice; florile sunt dispuse adesea in pseudoverticile (in realitate cime
condensate); corola este alungit tubuloasd 9i pronunlat bilabiat; (labiul
superior provine din doui, iar cel inferior din trei petale), iar androceul
este constituit mai adesea din 4 stamine (stamina mediani lipsegte)
La unele genuri (Aiuga, Teucrium) labiul superior este
1. K,u,lC,u,AnrlG,.,,
absent sau fodrte redus, iar la altele (Salvia, Rosmarinus), asa cum s-a
evidenliat ti in formula floralS,sunt prezentenumai doui stamine, respectiv

271
 j; j:
:1[:ii;j]F?t#!ii,i]ir!T:i,,iJ;.j:"":1,f
,",:;H,:;l:,,
j ,1
;"J,:F,l Tu r,i rez
u'ace,e
iJ,i::::i3ilii,:,i:ffl;iJ,"
;:.:T"{#' -
GaIeobdo!on Iuteum(Lamiastrumg"
sugetgatben- Fig. 7.138)esre tuoiJo,i,ni.tuoicamoartagalbene,
p"oTf: ung.
Ointr" ptantedin
;ub.zq1eifagutui9i respectivmolidutui.
""f"'."i,;;;u""

:i:J:liii:'!ff
n",oX?-":,1':r:T
1[f;liIffi !i^i,:lj:;;:::::y,"i:liii
p.in paOu.ir-i;;;;". -
inate.vesereazd ?j
,,*iJtr'!,{"3,!Ji,i[G
::'#{:i"Xl"',,;li?#:,i"'j,T,;.H
Melittismelissophyllum flff:;:?:?r
,
qecoratrve, plant6oclorani;cu flori mari,
I cregreprin ,ro".lii,IijllSic)'
,"*'i"ilifill,li.ii.T,"ili,' secaracrerizeazd
prinlobiilaterali
ai tabiurui
ff :t*:' iiT;i,'"iiJ3,'r,
::ru;
I t11gffi
n"'oili,
ffiil';:l
Id:,:,:u.ilil +,&Hq
,;,",'.'J;*!mxi*'l;';::5i::11"u
i^g.-fu.b
ji:
ens,,"l,: it"l'Jj?:?:; ilffi1i":" noourieicoroia
es.c

il ";:i"ii:::,i):,.lii:ti,iiii::?fl :Hi:"il;I':;,:,i:;,:" ,
4
t- //')

s"
b\

Fig- 7.138 - Galeobdolon

luteum, Fig, 7.139 - Stachys sylvatica;
a - dtagramEflorale
a-caliciu,b-corolE
 Supraordinul Ast€ranae
O r d. Cam panulales
.Campanulalele sunt planteierboase9i lemnoase(unii reprezentanti
inflorescenlelaxeori condensate(aseminiior compos,tetor).
lTp-il"l']l
rronretor", pentamere au corolain formdde clopot,iar gineceultricarpelar
lla Campanulaceael sau bicarpelarQa Lobeliaceaelcu ovarul inferior.
Pe bazaanterelorunite (permanentsau numaiin tinerele)ori cel pulin
apropiateunele de altele au fost grupate de unii autori, impreuni
cu
compozitef e, in ordinul Synandrae.
Fam. Campanulaceae.Familie de plante ierboase (foane
9i rar) arbuFti
de dimensiunimici, obignuitcu conlinut de latex gi inulini,
avand frunzele
aiierne, nestipelate. Florile lor pentamere si
mat adeseaactinomorfe xK,'Cr5rA5Gr:r prezinti
rnleresante caractere adaptative legate de
polenizareaincrucigati prin insecte:staminele.
care sunt foarte lax concrescute,se desfac la
maluritate 9i evacueazi polenul (inainte de
deschiderea stigmatului) pe nilte ,,perigori
colectori" situali pe stil, sub stigmat. La
Phyteuma (cdrbune),florile au laciniile cu
vArfurile concrescute gi sunl numeroase, re-
unite in inflorescenle compacte, inconjurate
de involucru,amintindde capitulelecompozi-
telor. Fructul este o capsuld, dehiscentE la
genul Campanula prin trei orificii (capsu16
poricidi).
Campanula prezint6 coroli cu 5 lobi
triunghiufari. C. abietina (clopolei _ Fig. 7.,|40)
este o planti de pddure, 16sp6nditimai ales
in molidiguri 9i amestecuride fag cu riginoase;
se distinge de Campanula patula, comune

@
mai.alesin f6nele,prin tulpinilemaiviguroase,
florile mai mari, de culoare a lbastru-inchis.
C. persicifolia are flori aspectuoase,man, cu
corola larg campanulat;, iar frunzele sunt
asemdnetoarecelor de piersic.p hyteuma tetra-
merum lpugca dracului) este un endemit
rdspandit prin piduri colinare 9i montane.
Fam. Lobeliaceae. Cu p iinde specii
Iemnoase 9i ierboase din zona tropicala a
emisferei sudice. Spre deosebire de
campanulacee,floarea lor este zigomorfi, cu
corold bilabiat6 gi gineceu bicarpelar. La noi
se cultivi pentru ornament unele specii ale
genului Lobelia. Fig. 7,110 - Campanula abietina:
a - diagrsm! floral!

18 - aot.nic. tore.riera
273
 O r d. A sterales
.f_rdi1cu 9 singuri familie,apropiatfilogeneticde Campanutates,
rezulta ala cum
din alc;tuirea florilor cu antere unite, reacliile
prezenlalaticiferelorarticulategi a inulinei s'erotogice pozitive,
ca suUjania-Je
F:f. Aste.raceae(Compositae). u"" Jii-iu#ri1j"-i" rezerva,
_
bogate in specii(peste20.000),grupeazimai alesplante "p"rrn"rofi,"
ierboase cu florile
reunitein inflorescenlecaracte_
ristice(Fig.7.1411:la margini se
afli un involucru in formi da
c a lic iu c e in c o n jo a ri f lo rile
dispusemai adeseain axila unor
bracteisolziforme(,,paiete,,), pe
un ax comun,aiciaplatizat, disci_
J$'\ afn FtA form la inflorescenlelede tip
\|li.'
\\:\

\,#jftr"
\\ "ff-3|fl ffi
@ ::['lttJ::J,,""?ffi*
U^Ur,

\WYH AH
\\4. WiiffiSgllf I

\,wYH ]lffi l:li;,1T#x""":"1'

V tr W
.y"ff"ff
s
fil]
.t}"U"U .ffi
-
"r"-"nt"ioi"oioteiintr_o
ii""t;ij[T|iil;11
tigutd
,;:;l'J:
€K<= fl:li:l1"Ji;i::ff"ilff'' simuleazi florile, inflorescenlele
d r t compositelor sunt numitecu un

/fr M ffi E.;::ff:3"ff,Tjt;t

,Wfl,'W,W il"tri,iJ"l;iftiii:ffi
!s.a.lal: qster:c@e:
a- capitut l#ffi'lil!'i;i"lj:]J:i::#:;
taAstetoideae;
. J frorire
j';11""]i3,':,nr
: lr";lil',T,[9.:ilfr;""; culisulatrirobutar; provin
s - rructcu papus;
h - n*, iiJl"l,!l',]i din flori 6l."bi"t, (proprii unor
ghimpoase; ""
i - fructnud genurt exotice ca Gerbera) Orin

Nu toate urireram
sen iriei.au
.inflorescenle
-. exclusiv ""t"dii"":l:il;i,llillll',"^T""'i?!.,
*u
din frori actinomorfe(cu corora dintr-un tub mic
pentalaciniat)numile flori tubuloase
lFig.Z.f+if- fVrnr"L""e compoziteau
florile marginale are antodiiror rigurate,iar
florile centraretuburoase.
Caliciuleste in unele situalii complet redus.
ii ointoo
de perigorinumerogigi negrupa;i,astteicj nu "lt"i" "on",a cele
:"j::i"
b sepafepe care le reprezint6. alcituiescpapusul se reliereaz;
pe fruct.ca o egreti sau desfdcur Gtg. t,l+l g) dispus
-Ei o p"ragrte, ;i in diseminarea
anemocho.ri.Caliciulmai poatefiformat "" d'in5 proeminenle
";
o coronuli, ori din formaliuni ghimpoase, mici, alc;tuind
ag;1;to;L |a Bidensl.
274
 -i

reprezentand adaptdrila diseminarea zoocho16. celes stamineau filamentele

libsre,prinsede tubul corolei,insl anterelesunt concresculeprin cuticula
lor lntr-un tub in care va fi evacuatpolenul.paiea de sus a tubului este
obturatS(,,astupati")de cei doi lobi (inci alipili unul de altul)ai stigmatului,
purtetoripe partealor externeori spre v6rf a unor,,perigorimiiur6tori,,,
ce preiaugi adiposlescpolenul,dupSce acssta,prin alungireastilului ori
scurtareafilamentelor,a fost impins afari din tub. Abia dup6 aceeacei doi
lobi ai stigmatuluise desfacunul de altul, lis6nd liberi partealor intern6,
ferti16. Florile sunt, astfel, adaptate la polenizarea incrucigati prin
dichogamie.
Pistiluleste inferior,cu ovarul bicarpelar,insi unilocularyi purtitor
al unui singur ovul anatrop.Asteraceele au ca tip de fruct achena,a cirei
:6yalll: cu .conlinut de aleuroni pi ulei, este lipsiti de endosperm
(semanlSexalbuminat5). Formulaflorald:*,1.K.^|C,=.A...IG _
Fasciculete conducitoareate asteraceetor srl?iili"'iipii""r",.ra l. Mut!i
reprezentanliau laticiferearticulate.
. Compozitelereprezinteo grupi care s-a diferenliattarziu,constituind
deci un stadiu filogenetictanir.
Subfam, Asteroideae (Tubutiflorae).Se caracterizeazeprin antodii
numaidin floritubuloasesaudin floritubuloase gi la margineilori ligulate.
Dintreasteroideele cu floriexclusivtubuloasemenlionim:Arctlum(brJsture),
Cirsium ale cSrui specii cresc prin f6ne1e,cultuii agricole /C. atvense _
pilimidalsau parchete(C,vulgare- crlpugnicl, Carduis cunoscutlndeosebi
prin C. personata- buruiani din lungul pAraielormontane, Centaurea
(albSctrilS) foarte bogatd in specii.
Dintreasteroideelecu flori lubuloasegi ligulatenumeroasegenuri
specii sunt respanditeprin piduri. 9i
(cruciu lili - Fig. 7.142l,estefrecventiprin piduri le di n
. . Seneci o f uchsli
elajul montan;ca planti de semiumbr6,indicatoarede nitrificareactiv6,
devine abundent; (impreuni cu socul rogu) in unele parchete.
.Petasiteshybridus(captalan)abundi la margineapiraielor montane
unde formeazi buruieniguricaracteristice,de reguli insotit de o alti
compoziti cu frunze mari, Telekiaspeciosa(brustan).
Eupatoriumcannabinumbenepacodrilor)se recunoagte dupi frunzele
palmatcompuse,asemindtoarecelorde c6nep6,gi antodiileroze,adunate
ln corimbe;cregteprin zivoaie 9i t6ieturi de pidure.
Achillea(coadagoricelului)esteun gen bogatin specii,intte care mai
risp6ndite sunl A. millefolium,planldcolinari de finele, rarigti tSieturi
,i
de pidure, g A. nobilis care cregte mai ales in steleieieleiermofile de
c5mpie.
Chrysanthemumse remarci prin capituleadeseamari decorative,
,i
C, rotundffolium (ochiul bouluil, cu frunzele bazale aproape rotunde,
vegeteaziin molidiguriti amestecuride fag cu riginoase.
. llomogyne a/pina (rotunjioare)(Fig.7.1/|3).Se caiacterizeaziprin frunze
bazaleondulatcrenate,pieloase, Situlpiniterminatecu un singurantodiudin
flori deschisviolete;este comuni prin molidigurigi tuf;riguii alpine.

275
 :-

Afte compozite tubuliflore: Artemisia

absinthium (pelin) utilizat: la
bduturitor,
Leontopodiumalpinum latUumitilloare ae cotl)
:TTl:"" ca
ocrot,ta monument al natufii,.Matriciri" u9e1et)din care
se prepareo infuziecu efectantiihflamator,"n"mo,ijiii""(rn
Bellis;e;ennishanrl"i)
ce infloregteintreg sezonulde vegetatieetc. "p""iu

,/--r''-\

tw
.1"-2.'

t
Fig. t.142 - Senecio tuchsii:
a - inflorescen!!; b - floarei c diagram! floralE
- Fig. 7.11!)_ Homogyne atpina
Sltbfaq. Cichorioideae(Ligutiflorae), Se individualizeazdprin antodii
numaicu frori rigurate. cuprindegi prantea" piJ"-,
Mycelis muralis (susai de pdOure) p."!;nte' jr,]nr" indicatoare.
. """re tirat_sectate
(asemdn6toare celor de la susaiulmoale_ Sonchu'i o'iJ'i.""u"1gi
ingust cilindrice; se intatnestein upro"p" antodii
(lipsegtedin pid urile xeroteimer. toui" Lirilii" foresriere
^ir"
Hieracium rotundatum (H. transsilvanicuml(vulturici)
se deoseberte
!:.!:!rr:*!"lo alt6speciecomundprin pidurite noastremontane)
trunzetela vArfobtuzesau rotunjite,i;r; ainli dup6
ta Oaza-Lminei, abundent
acoperiiecu peri galben-roscap.
communis (zgrdbunlicd)are antodii numeroase,
peduncuf
^^..i:!:::"ate,A9acum arat6epi_tetul tung
sp ecific(.communis] (tat.) comun),
e$e o.specie cu ecologielargd,rispinditd -
il,rpaArii si parcnere.
Afte figufifforemai cunoscute apo".ri"-ii*r.ja icrestatatplanti
d9_p?du.ri umbroase,mai atesf6gete,"u"t,
iir*l5tJl Taraxacum
officinale(pdpedie)(care aoa4ine d" """'ndnaio"r"
asemeneaf"' "usubfamilie),
cichoriumrntybus(cicoare)ale cirei.ridicini pra;ite """""ia
de cafea, Lactucaquercina raspe.nditirn"i s" fotlsrsc ca surogat
i"l priipid-uri de stejari 9i
L. sativa(salati) utilizat6ca plani6 alimentar5.
 --T

]. 13,2.CLASAULIATAEIMONOCOTYLEDONATAEI
Reprezinti o unitate sistematici mai tan5re, cu numeroase gruperi
t'.ale in plind evorulie, aga cum rezurti din porimorfismur
accentuat,
l'r,€tabolismul nespecific
ai nivelul energetic ridicat. Cele mai primitive
1r"'rnocotiledonate,caracterizate prin flori cu androceu gi gineceu
din
6emeite numeroase, dispuse in spirald la unii dintre reprezentanli,
sunt
:'ante hidrofile extrem de aseminitoare cu unele magnoliidae
acvatice
EUm sunt unefe din fam. Cambombaceae_ Ord. Nymphaeates), puse
in
-5d firesc la originea ramurii evorutivea ririateror.poinino ae ra o serie
.r6rofi15, m onocotiledonatele au cucerit treptat
uscatul, diversificindu_se
5:a rie mult 9i ating6nd specializ6riinsemnate in structura
florii, privitoare
e polenizareaprin vant sau insecte.
AlSturi de cotiledonul unic, la liliate se deosebesc gi alte
caractere
:c.nung imprimatedesigurdetdsiturile prototipuluiprimitivje ta
bazaramuni:
radicula embrionului genereazi o r6d6cini principal6 care
-- dispare
3;rand, rolul ei fiind preluat de ridicini aclventivefascicurate;
- partea aeriani a turpinii este de obicei neramificate,iar cea subterand
+e.vent metamorfozatd
in rizom, tubercul sau bulb; cilindrut central este
:e t;p atactostel. astfel cd la monocotiledonatele care si"au
caFtigat in
l€€t:rsul evoluliei capacitatea de a forma ingrogiri
-- grosime urmeazd cregterea
"""uno"r",
o alt6 cale decet la dicotiledonate:
- frunzele au mai adesea marginea intreagi, sunt nesiipelate,
cu
:sgozilie alterni 9i neryaliune paraleli sau arcuatd;
- obignuit floarea este pe tipul 3 lrareori Z sau 4), cu inveligul floral de
:D perigon; la formarea griunciorilor de polen, prima diviziune (helerotipicd)
es:e urmatd de formarea unui perete desp54itor la mijlocul celulei
mame.
Pcrnind de la grupul ancestral,in evolulia mo nocoliledonatelor
s-au
:rnturat trei linii paralere,corespunzEtoareceror trei subclase:
Alismatidae,
J;iidae gi Arecidae.
SUECLASA
ALISMATIDAE
Sunt exclusiv plante acvatice,; palustre,mai pulin imponanfe
eco_
-:mic, insE remarcabileprin unele caracterece amintesc magnoliidele:
srpelele sunt la unii dintre reprezentanli in num5r nedeterminat,
cu
irspunere spiralat;, lotdeauna apocarpe sau pseudosincarpe;
la flori se
'.talnesc situalii de tranzilie indicand originea staminali a periantului;
frLctele sunt folicule polisperme sau achene monosperme

O r d, Alismatal es
Ordin de plante ierboaseale ciror frunze se dispun bazal gi sunt
freqventheteromorfe,iar florile au periantultrimer, pe cend elementele.
rEproduc-;toare sunt adeseapolim,ere,carpeleleunor speciifiind
;'nspirald.Prin habitus (?nspecialinflorescenta agezate
umbeliiormi) gi tipul de
caien se aseam;ni cu liliaceele.

277
 Fam, Alismataceae, Se caracteri-
zeaz5prin frunzefoarte diverse:alituri
de frunzeaeriene, spreexemplude formi
ovati (fa Alisma plantago - aquatice -
fimbarild - Fig. 7.144l.ori sagitatS{la
Sagittariasagiftifolia - slgeata apei), 9i
de frunze plutitoare, prezinti frunze
s u b me rs e ln f o rmi d e p a n g lic S ,
aseminitoare celor din stadiile tinere
ale acestorplante.Florilelor grupatein
verticilepaniculatesunt alc;tuite dupi
formula *KsCoA--uG--r, iar fructelesunt
de reguli achenenionosperme.
Fam. Butomaceae.Se diferenfiazi
de precedentamai ales prin fructele
f o lic u le mu lt is p e rme . L a n o i e s t e
reprezentateprin Butomus umbellatus
(rogelea). planti de ape stagnante9i lin
;"";;;[;;;zomii comestibiri.
Z*
O rd , Hy d ro c h a rit a Ies

S in g u ra f a milie a o rd in u lu i,
Hydrocharitaceae, grupeazd hidrofite
Fig. 7,1u - Alisma plentago-aquattce; dioice,cu frunze submerseori natante
1 - flosra; 2 - fruct; 3 - diegraml flor€lt si flori dispuse?n cime inconjuratede
cAteo spati. Cele1$-2carpelesunt fals
concrescute,iar ovarul inferior evolueazi Intr'un fruct baciform' Aici
apa1in Elodea canadensis(ciuma aPelor),planti submersdcu frunze
verticilate,uti16(atunci cand nu se dezvolti Prea abundent),deoarece
oxigeneaziapa lacurilor,oferindrefugiu9i loc de reproducere pentrupe9ti,
gi Hydrocharis morsus-ranae (iarba broagtei) caracterizati prin frunze
reniforme, plutitoare.

Ord. Zostera les (N a ia d a le s )

S-a desprins din Alismatalesevolulia urmand direclia simplificirii
lnveligurilorflorale;aici periantulestesimplu sau reduspene la disParilie.
Fam, Potamogetonaceae. Este reprezentati printr-un singur gen'
Potamogeton,cu foarte numeroasespecii ce abundi adesea in ape
stagnante 9i lin curgitoare, formand desiguri populate de o bogati
microfauni ce constituiehrani pentru petti. Se caraclerizeaze prin flori
nude, bisexuate xPoA4G. grupate in spiceterminale. Mai cunoscute sunt
Potamogetonnatans, P,'nodosus (limba apei) 7i P' Iucens (broasca apei).
Alli reprezentanlimai importanliai ordinului Naiadalessunl: Zostera
maina (iarba de mare, zegras)- fam. Zosteraceae,Naiasmarina (inaril6
mare)- fam. Najadaceae, care vegeteaziin ape serate9i dulci.

zI6
. suBcLAsA LILIIDAE
Liliidelesunt planteterestrecareau cuceritmediile de viala cele mai
diferite,fiind rispanditeatatin staliunicu excesde umiditatecat 9i in cele
pronunlatxerice,de la cimpie pini la limitasuperioaria vegetalieialpine,
cunoscuteatet pe solurisiriluroase, alcaline,cat li pe celepronunlatacide
etc. Tipul de floare mai rispdndit, cel pentacicliccu perigonulcorolinic,
androieul din 6 staminediciclice9i gineceulsincarpa evoluatin directia
simplificdriila grupele anemofile.Polenuleste 2-3 celular.

Or d ,Dioscoreales
Prezint6unelecaracterede dicotiledonatecum sunt:frunze peliolate,
cu nervafiunepenatS,fasciculelibero-lemnoasedispuse intr-un singur
ciclu (eustel),prezenlaa doui cotiledoanedispuselateral'
Fam. Dioscoreaceae. Grupeaz6genuri de liane,mai adeseatropicale
9i subtropicale, Prin pidurile umbroasedin sudul 9i vestul lerii cregte
ipecia atfantico-mediteraneanl Tamuscommunis (fluieritoare)(Fig'7'145)'
Fam. Trilliaceae.Se caracterizeazeprin reprezentanliplantetoxice cu
flori pe tipul patru perigon
*P.*4A.*.Gri), de culo.areverzuie9i fruct bac;,
provenitdin ovarulunui gineteucu stileinca libere.
Parisquadrifotia(dalac)(Fig.7'146)se recunoattelesnedup6 cele Patru
frunze diipuse intr-unsingurverticil,deasuPracdruiase aflSo singuri
floare.Este plantatoxici de pidure, indicatoarede soluri
fertilecu
$""'

Fig. 7,115- Tamuscommunis:1 - tubercul;

2 - ramur! femel!;3 - lemurd mascul!;
4 -tloare femeltr;5- floate mascul!;6 - ftucte; Fig. 7.116- Pzris quadilolia;
7 - sAmtntd a - floare;b-lruct

n1(l
 Or d. A sparagales
Este caracterizatprin fructe de tip bac; sau capsuli cu deschidere
loculicide(de-alungul nervurilormedianeale carpelelor) si semintecu
testa tare, de culoareneagri.
Fam, Convallariaceae. Cuprindeplantecu tulpini subteranerizomi 9i
tulpini aerienecare la unii reprezentanlisunt asimilatoare(cladodiisau
chiar filocladii).Elementeleperigonului(tepale)sunt adeseaconcrescute
* P,,*.,A*rG,r, Fructelesunt bace.
Polygon2tum(pecetealui Solomon) are ca tulpini subteranerizomi
groti (4-10 mm), m ultiarticulali, pe care rim6n imprimate,adanciteca
urmelesigiliilor,cicatriciletulpiniloraerienedin anii precedenfi. Florile
sunt dispusein cimeaxilare.P latifoliumesteo plantede pidure (in special
gorunete,gleauri,diferitestejirete),aseminitoarecu P odoratum(P.offici-
nalel care este plantd de pajigti uscelive.Cu frunze liniar lanceolate,
verticifatsesle P verticillatumr;spandit in piduri montane.
Maianthemumbifolium (lScrdmi!5)(Fig.7.1a7)prezinti rizomi subliri
gi tulpini aerienecu 2(3)frunzecordate;esterispanditi mai alesin statiuni
cu soluri sirace in azot accesibil.
Afte convalariaceesunt: ConvaIIaria m ajalis (ldcramioarS),Asparagus
(sparanghel) cu cladodiigi Fuscus(ghimpe)cu filocadii.
Fam. Amaryllidaceae,Se individualizeazi mai ales prin ovarul cu
pozilieinferioare;florilesunt pentaciclicex P3dA
3dGL solitaresau grupale
Tncime umbeliforme.La bazaflorii se afl; un organioliaceunumit spatd,
rezultatdin concregterea bracteelor.Fructelesunt cel mai adeseacapsule.

Fig. 7.117 - Mejanthemum bifolium; Fig. 7.118- Galenthusnivalis:

a - floare; b - fructe a - fl oare i n secl i une; b - truct

280
 =====.-i

G.alanthu-s
nivalrs(ghiocel).(Fig.7.148)renumit
- 9i apreciat pentru
florile
declopolel'
cuinrlorire
ti-p,i'i"J""i" rdspandir
prii
;::il1!";:"J"t;rmd
vernum lghiocelbogat)prezinti,spredeosebire
-. .Leucojum
rton semisferice, de ghiocel,
cu fotioteperigJniaied" ,;;";;;;;;, gatben_verzui
reprezentat
prin.numeroase speciir6spenditemai
regruneamediteraneani,
-^_,.1:11"":.""te unelecultivate-gir" noi-po,ntr,]T.iament. alesin
in cuprinsullirii noastrecrestenumai spontaa
U. stettariiinur"i*",'"oprin"i, piantd
montani de locuri moderatumede.
_--_l* jli" .O"tinegi multe genun tropicalesi subtropicale, unele cu
pentru
ornament'
A-"'viti-- senamerican,
!1,*"jlXll';;::ft,:l ""'
Fam. Alliaceae.Are drept.prjncipale
* P,,;l*19,1,in umbeld gi conlinutul caracteregruparea florilor
bogar in uleiuri'clre dau miros
specific(dd-ceapd,usturoi).
Allium ursinum eurda _ Fig..7.149)
spontaneale genuluiprin frunze.le se diferenliazi de alte specii
petiotate,'cu'ifiiutptan;cregte
prin p.5duride pleau,aniniguripi -lung
fdgeG.
utn aceastafamiliemai f19 unele
ca Allium.cep.a(ceapd),A. satiyum (usturoilvaloroaseplantealimentare
Cung
ordinufAsparagalesmai 9i e. poiuim {prazl.
,- _-L-a t.i. ityJ"ininIJ.lu' .u ttorigrupate
"pu4in
'i1yr::i:il
acinthu: s orien:fi:'
taIis i,(za
::?'
mbi :,z,tv,r^o53
t; ), t _cu.
amiti
a-
oouar'un'" - Fig. 7.150
As;-il ua;'"1,*.i,j ff ,j,ll!;i ) ;i
"":,1:"

ffi
=,; 7 719-Altium F:C.. 7.150
uBinum; a _ diagraml flotal$ .-.. Scitte bffolia; a _ floare;
o - rruct c - br./lb
I in seclir/ne;d _verful frunzei

J[

I 251
rf,
.r-
americana- plante plurianual;care inflorette doar o singu16dati, dupi
15-20ani, apoi se usuci, 9i familia Dracaenaceae
cu planta lemnoasi din
insufefeCanare.Dracaenadraco (dragonier).

Ord. Liliales
Planteledin acestordin prezintilesuturilenectarifere localizatela baza
tepalelor9i staminelor,Fructelesunt capsulecu deschidereloculicidi 9i
septifrage(de-a lungul liniilor de concretterea carpelelor).Semintelenu
prezinti testi colorat5in negru.
Fam,Liliaceae.Cuprindeplanteierboasecu tulpini subteranebulbi 9i
flori pentaciclice,trimere, cu ovar superior *P.*,A*G,r,; fruct capsulS.
Prin pidurile din subzonafaguluiaparesporadicLiiiu-mmaftagon(crin
de pidure) cu flori rogieticepunctatepurpuriu inchis, iar prin zivoaie de
anin, gleauri9i figete, cu preferin|6pe soluri umeziteprin ape mobile de
infiftralie,Gagealutea (laptelepasdrei).
Erythronium dens-canis(miseaua ciutei) este o plant; cu inflorire
timpurie9i frunzebruniu-petate (Fig.7.151).
Fritilla a meleagris(laleapestrifi, bibilicS)este rari prin lunci, rarigti
de pidure. zivoaie, fiind ocrotiti ca monument al naturii, Are florile
aspectuoase, mari, cu tepalelepurpuriu-petateca o tab16de gah.
Fam,lridaceae.Se diferenfiazide familiaprecedentiprin lipsaciclului
intsrn de stamine,prin ovarul dispus inferior *P,,"A..oG,;,precum 9i prin
diferitele specializiri accentuatein floare. Tipul de fruct este capsula.
lnscriindu-sein acest cadru general,floarea iridaceeloreste totuti
destul de divers6:
- la genul Crocus(tofranl floarea este actinomorf6,iar elementele
perigonuluipot fi uniformeca dimensiuni;
- la lris (stAnjenel),florile, de asemeneaactinomorfe,au tepalele
externediferiteca formi fafi de cele din ciclul intern,iar stigmatelesunt
foarte dozvoltate,petaloide lFig. 7.1521;
- la Gladiolus(sibiufn) simetriaflorii este zigomorfS.

ry%a
Fig, 7.151- Etythronium dens.cenis; Fig. 7.152- his:
e -frucc b -fruct in sectiune;
c - stmtnll I - floare; 2 - gineceu;3 - digraml florald

282
 Crocusbanaticus(gofran,,,br6ndu9ide toamne")infloregteln aceeagi
perioad5 gi este asemindtoarecu Colchicumautumnale ldin f am. Colchi-
caceae-Ord,Liliales)astlelci poporul numegtemai adeseaambelespecii
brAndugede toamne;se poatedeosebilesnede Colchicumautumndle,alat
morfologic (androceunumai trei stamine,tepale interne mai mici decat
cele externe),c6t gi ecologic,Tntrucatest€planti de pedure.O alti specie
C. heuffelianus(C. vernusl(br6nduli de munte, br6ndugdde primivard)
este comuna prin piguni gi rarigtide p6dure.
lris 1Fi9,7,152) este reprezentatla noi mai ales prin speciide pajigti.
-ln p6duri, mai ales in sudul 15rii,cregtespeciasubtermofilAl. graminea
(caFilS), iar ln locuri mldgtinoaseestecomun l, pseudacorus(stdnjenelde
balt6)cu flori galbeneaspectuoase.
O ahi familie a ordinului Liliales.Melanthaceae. cuprindeplante cu
rizomi, intre care Veratruma/bum (steregoaie), invadanti in pajigti
montanegi sporadiciprin luminiguride pddure,toxicSpentruierbivore.

O rd, O rc h i da I e s (G y n a n d ra e )
Reprezinte termenulextremal unei linii evolutivedesprinsedinLiliales,
marcati de cattigareaunor inalte adaptiri in directiaentomogamiei,ala
cum rezulti din alcituireaflorii
uniceifamilii a ordinului(mica
familieindo-maf aieziandApostasia-
ceae,cu caractereintermediare
inlJe Liliales gi Orchidales,esle

@
raoortati adesea la ordinul
dinl6i).
Fam. Orchidaceae.Orchi-
daceelesunt Dlante ierboase
tericolesau epifite,caracterizate A
in primul rind de modul de
concreglerea androceului cu
stiluf gi stigmatul("Gynandrae"
de fa gr. .gyne" - femeie,
.andros" - bdrbat).Examinarea
florilor,aicitotdeaunapronunlat
zigomorfegi de reguli grupate
in raceme,mai scoatein evidenJi
o risucire(Fig.7.153)cu 180"a
ovarului in decursuldezvoltdrii
acestuia,as:tfelcA fiecareelement
floralva ocupain finalo pozifie Fig. 7.153 - Orchidaceae: A - diagramd florall;
opusi locului pe care l-a avut B - floare in ansamblu;C - ginostemiu in detaliu;
la origine. D - polinie (s) cu caudicul(rl ti glandl lipicioast (q);
E - capsull seclionati; a - bractee; b - ova. rdsuciq
Pe ovarul inferior se aflS c, d - tepale; e - label; f - pint€n; g ginostemiu;
dispuse6 tepalein doui cicluri h - cavitatea lipicioasi a stigmatului; k- - lob median
trimere,dintrecareceamediand al stigmatului; n - conectiv; p, st - staminodie

z6J
 a ciclului intern este transformat6intr-o buzi,
de obicei mai intins; gi
fobat6,numitd tabet, prin risucirea ovarului,
labelul devine la inflorire
indreptatin jos gi servegteca loc de aterizareprnrru in"""Lt" polenizatoare;
adeseafabelulse continu; in spate cu un pinten
nectarifetl
.. . Modific6rileadaptivealeandroceului f"g"t" J" J potenizare foarte
eficientS.prininsecte,in condiliire ,n"r "rnt
.,.u"i,i"'
polinic:din cele 6 stamine(teoretice)nrrn"i de material
unut" """"#ri
una singurd la orchideelenoastre(cea mediani "riiiJrtite, mai aUe"ea
ain extern),restul
s-au pAstratca staminodii ori. s_au redus "icirila pulani
foarte mult; dintre
reprezentanliporenur este pulverizat,mai
adesea griunciorii fiecareia
dinlreceled.oui loji poliniceiunt reunili p.intr-o
cieioasAin cate
-piiinie
o masecfaviformi ( de la tat.,,ctavus,,-pitont, "uUst-unfi
n uiiG (Fig.7.153),
previzut; cu o prelungire(caudicul)terminatj
cu o glandd prin intermediul cireia poliniile
se
p rind-de capuI insectelorpolenrzatoare;
stamina
tertrtaeste, aFa cum s-a aritat, concrescutdcu
stilul gi stigmatul trilobat intr-o cotoand mici
numitd ginosfemiu, care proemineazi in
m ij locul florii. Formu la f lorali: .1.p,..A,r.o.rG
Fructul este capsul5 _.
._ minii"cuL
(de.unde numele de "u "emin1"
,,Microspermae-sub care
mat e$e cunoscut ordinul), numeroase, lipsite
cle endosperm,astfel ci pot fi imprdgtiatede vant
aproapeia fel de usorca sporii plantelor inferioare.
Platantherabifolia (stupinili _ Fig. 7.154)
prezinte doud frunze mari (restul
sunt
bracteiforme) gi flori albe, lung pintenate,
drspuse intr-un spic terminal; este comund
prin cvercetele
9i f6getele acidifile, apoi in
gleauri ;i unele pdduri xeroterme.
Cephalanthera damasonium (C. alba) are
flo rile-nepintenate,mari, albe; cregte mai ales
prin figete gi goruneto-f;gete.
. Neottia nidus-avis (cuibugor) face parte
dintre orchidaceele saprofite, av6nd tuloinile
brune-gelbui si frunzele reduse, scvamiforme,
lipsite de clorofil;; cresteprin piduri umbroase.
Prin pSduri, rar6 9i de aceea ocrotiti. se
mai ?ntAlneste Cypripedi u m catceolus ipapucul
doamnei), cea mai aspectuoase dintre
orchidaceelenoastre. prin pajigti este comund
urcnts mono (poroinic, untul vacii), iar in
paFunile montane
9i alpine apare. ici_colo
Nigritella rubra (s6ngele voinicului), mult
Fig, 7.151 - ptatantheh bifotia; culeasi datoritd mirosului pldcut gi culorii
a - di.gram, florall
rrumoase, de aceea pusi sub ocrolire.

284
 O r d,
Br o m e tiales
Cuprindeo singuritamilie,.Bromeliaceae,de plantetropicaleamericane,
celemai mutte ierboasegi epifite, frrnr"
aseman;toarecu-alelilialelor,polenizate
"u dinrate,i ftori
ae "rui!ii",;;iil"
pa*ii iislcte. eici upu4in
unele genuri de ptante ornamentale.(Biub;r;; "au
satiyus(ananas)cu fructe comestibile. F-.;.t,'iiJcum 9i .nnanrs

Ar d. Zi ng ib erates
Esteconstituitdin familii de plantetropicale
penatnervategi flori zigomorfesauasimetrice, cu frunzemari, intregi,
faceparterenumitutMusasaDientum- Diitum . Musaceae
(b" "pigin". port impunatoa
datoriti tutpinitorinatte (caie sunt fatse,"""i;;:;j;;;e-cu
pr.u;;i;;;-;tite
alefrunzelor persistente
c;zute)gifrunzelorcle dimensiunirn".i;l"iil"l"r" unisexuate,
trimere,cele masculecu 5 stamine(ceade a
6_a'estestaminoidalisau
lipseFtel,iar fructele bace c5rnoase,lipsite de
cufture. vanetateade
alti familie, Cannaceae.,
cu ""rnin1"-i"
reprezentanli risp6nditi
-Dintr-o
tropicale a.Americiide Sud,mai menlionimapreciata in zona
planieornamentale
Cannaindica(cana),cutrivaregi ta noi in
sale aspectuoaseFi mari, interesanleprin pentruftorite
"";;;.;.;;;;;ir
culoare,lipsa simetriei9i prin
aceeacd numai 112din stamine este fertili.

O r d, Jun ca le s
Reprezintio unitate indeaproapeinrudite cu Litiales,
a cdrei
farnilie,Juncaceae, esteadesearaportati la respectivulordin,mai alesunicd prin
analogiastructuriiflorale (formulaflorali ca ta' pe de alt6 parte,
juncaceelese aseamini cu cyperaleleprin titiaciaij.
frunr"i"'J ungite,vaginategi
stomate,.apoi prin ftorite mici,
Iti *
etementesepaloide,scarioase(mici, translucide,- cu perison din
"";;;s;;;;niciooata
ovulelorgi prin poziliaembrionului,astfelcd '"ri".i vezi), felul
,iii te trateazica
familie componentda ordinului Cyperales,
, Junc.aceae. Grupeazi plinte ierboaseale ciror frunze distice,
__,1?!, au
Ya.gtnate,. limbul plan, graminiform |a Luzula)ori citindric p6n6
fifiform (la Juncud. Florilesunt.mici nurn".o".", jiup"r" la
9i
sau condensate,$i au perigonulalcituit din O elem-ente in cime laxe
i in culori ;te;;;
Inuarle de castaniup6ni la gilbui), androceulain Olt"-in"
din 3 carpeteprevezut ,n gi gineceul
, stil 9i trei siifm-ai"-iitiror.",
"u
destul de lungi *p3*3A3dG,,,. "inguicapsui6
Fruct "0""""
I Luzutase caracterizeazS prin.frunzelate,graminiforme,pe margine
peri lungi gi-distanJali. cu
i L. albida.(milaiul cucitui - iig. 7.issl are frunzele
I superioare(frunzelebracteante)de aceeagitungi-r:-"u
inflorescenta; mai lungi decet
I intri in alcdtuirea tuturor formaliilir forestierede staliunicu
soluri acide,.dinregiuneade dealur.ipane i|
I cea moniana.t. sylvatica
lL_maximal (horgti) prezint6frunzetesuperio;;;;;;j
I mai scurre ca
itrflorescenla;cre9remai ates.inmotidiguri ;;;;;;iag
I ;i cu rdginoase.
I
I
| 28s
II
 Prinpiduri, mai alesf69et
apare frecvent L pilosa, a
inflorescenti umbeliform
iar prin pajigtiestecomun
L, campestris.
Juncus se deosebest
de genul precedentprif
f ru n z e le c ilin d ric e s a l
filiforme,totdeaunaglabre
J. effuaus(pipirig, rugini
aretulpinilipsitede frunzq
cu miduva neintrerupta
formatd din celule stelatq
iar J, inflexus p rezinti
tulpini verzi-a lbistrui, cu
miduva intrerupiE.

O rd , Cy p e ra le s
Laorigineaacestuiordin
se aflS juncalele strivechi
desprinsela r€ndul lor din

@
lilialelearhaice.Cyperalel
reprezintedeci un articolal
acestei serii filogenetice
ma rc a t e d e e v o lu t ia in
direcliasimplificirii florii si
anemogamiei, care culmi-
Fig. 7.155- Luzutaathida; neaza,agacum seva vedea
a - floarejb - diagram!florale cu genul Carex.Cuprindeo
Fam.cyperaceae.,Famitia
.onoruriror"in!l'ij?lli?r""ru
reprezentanliplantegraminiforme,mai rarcu aspectju ncaceu.Deg ram"r,"
inee
se deosebegte,totugi, lesne prin tulpina mai adeseatrimuchiati (firi
numeroaseinternodurigoale),pe care se dispun tristih frunzelecu
teci
inchisepdnSla lamin6.
Florile,bisexuatesau unisexuate,se dezvoltdin axila unor hipsofile
numite glume gi sunt reunitein spiculetedense,dispuse,la 16ndul
lor, ?n
capitule, racemeori panicure.rnfrorescenlere se afii ra subsuoaraunor
bracteifoliaceesau pieloase.periantulciperaceeloreste slao reprezenta
sau lipseFte, iar androceulconsti numaidin cele3(2)stamineale ciclului
extern.Cele3(2)carpeleformeazi un ovar monolocularyiuniovulat,
care
se continui cu un stil terminatcu 3(2)stigmatefin papiloase.Fructul
este
achenelenticular6 sau ovoidald.
. Studiul comparatal organiz6riiflorii diferitelorgenuri a evidenliato
Interesantd evoluliegradati, de la flori biseluatecu 6 sete perigoniale

286
 o
t/q;sr,
\97 ,
@@,6W
Fig, 7.156 - Cypereceae: Scirpus
(1 - tfoare bisexuatl; 2 - diagraml florcle]l. *iophotum (3
- di€g.am! florate);
Car.x 14 - diagama ftorii
d, 7 ftoare Cf; 5 - di"grama ftorii gi6 - n""i" Qi

(Fi9.7.156)persistente xp.*rA..G,,,,ce seryescla diseminarea

zoochori
\ta sc,rpus),ofl cu numeroaseseteFerigoniale(Fig.7.156)ca o l6ni lungi
(la Eriophorum- bumbicdrila) adaptarela diseminarea
-
anemochorS, la florile unisexuatefoartesimplificatela
Carex.Acestdin urmi gen prezintdaproapetotdeauna
florile masculegi femelepe acelagiindivid,in spice
diferile ori lntr-un spic comun. Celemasculeconstau
din numai3 (rareori2) staminedispusein axilaunei
glume,iar celefemeleevidenliazd in subsuoara glumei
un ovartri- sau bimuchiat9i acelaginumerde stigmate
dispusepe un stil lung. Ovarulla Cara(esteinvelitintr-o
bracteecu marginile unite, numit6 utriculd, ale cdrei
caracteristicimorfologicesunt luatein considerarela
identificarea extremde numeroaselor speciiale genului.
Uneleciperaceede pidure, carsprezint6exigente
determinatefal; de anumite caracteristiciedaficesi
microclimatice alestaliunilotsunt luatein considerare
ca planteindicatoare.Scirpussylvaticusse recunoaste
dupi tulpina cu frunze ligulate, terminate cu o
inflorescenfSintins6, foarte ramificati; creste prin
zivoaiede aningi unelefanele,fiindindicatorde soluri
cu umiditateridicatS.
Carex,gen de ciperaceeperene,cu flori unisexuate,
monoice sau dioice. C. pilosa (Fig.7.157)este foarte
r5spindit(ungoridominant)prin pidurile de c6mpie
9i colinare,cu deosebire?n gleauri 9i unele figete,
undese recunoagte dupi frunzeleevidentcanaliculate,
pe marginiscurt9i des ciliate(,,pitosus"(at ) p;ros).
C.sylvaticaprezintispicelefemelecu pedunouli -
subfiri,
celeinferioareaplecate(nutante).C,brizoidesaresoice Fig. 7,157 Cara( pilose
-

287
 inguste, la maturitate de culoare gilbuie
9i uqor incovoiate; atunci cand
cregte in stejdrete ;i gorunete, indici soluri pseudogleice sau gleice.
Prin pdduri se mai int6lnescf recvent:Carexmoitana iu glume negricios
viofete9i vagine bazalerogii, C. digitata alecdruispicesubfiri sedispun g;upat,
ca degetele, C. pendula, foarte inalt, cu spicele at6rn6ioare (penOentel
li
C. acutiformis care manifest6 preferinfi pentru zdvoaiele de anin.

Ord. Typhales
Con_stituieo unitate desprinsa probabil de timpuriu din Alismatales,
caracterizat; prin flori nude (sau cu perigon rudimentar), anemofile,
'grup€te in inflorescenle
ce au florile mascule dispuse in partea superioare.
Prin.billi..;i ape lin curgitoare se intalnescfrecvent speciile genului
^
Sparganium (buzdugan) (fam. Sparganiaceae),al ciror nume poputar
a
fost sugeratde aspectulinflorescenlel_or (capitulelor)femele spre matuntatea
achenelor. Prezintd invelig floral ( Cfp+3A6-a; gp6JGrr_i,).
Foarte cunoscute sunt speciile, cid js:emen?a'frJtustre, ale genului
TYpha (fam. Typhaceael,al ciror spic cilindric compacr, prevazut
.(paPurll Ai
la bazd cu o lcractee caduce, este alcatuit din flori nude, inconjurate
de
peri lungi ( dpoAs_,;
?poc,).

rd. C o m m e I i n a I e s . O rd . E ri o c a u I a I e s .
Ord, Restionales
Sunt ordine inrudite intre ele, aga cum rezult;, intre altele, din ovulul
(predominantl ortotrop; ca urmare, embrionul are
in s6manld o pozilie
opusi hilului (astfel c; aceste ordine sunt reunite sub numele
de
Enantioblastae - de la gr. , enantios\opus), gi anume latera16fatd
de
€ndosperm. Prin prezenla destul de constant; a
lesuturilor de rezervd
bogate in amidon fainos, ele au mai fost raportate(ca familii) la ordinul
,Farinosae" (,,farina" at,1-15;ng;. intruc6t ovule cu o organtzare
asemenitoare se intelnesc ai la ordinul urmatol s_a dedus ce existe
leg5turi certe de filialie, evidenliind o alti serie evolutivi cu punctut
de
plecare din lilialele primitive. Ea are ca verig6 urmdtoare
ordinul
Commelinales (cel mai asemendtor cu lilialele sub raportul organizirii
florii). apoi Restionales,Vi drept anicol terminal ordinul poales(Graminaled,
caracterizatprin flori anemogame cu reduceri pronunlate

Ord. Poales (Graminales, Glumif lorae)

Se leagi, aga cum s-a ardtat, prin restionacee(ale c6ror flori, grupate
_
gpiculele, se caracterizeazi prin periant glumaceu) de commelinacee,
in
familie ce are trdsituri comune cu lilialele. plante anemogame,
cu flori foarte simplificate, ?nconiurate de palei pieloase, uscate.
Ovarul
pr.ezinteun singur ovul ortotrgp (sau ugor campiiotrop),
-uprinde iar embrionul se
afli lateral fali de endospermul amidonos.

288
 Singurafamiliea ordinuluieslefam. poaceae(Gramineae,l. Gramineele
s-rntaproapefiri exceplieplanteierboasecu tulpini citindricede lip cutm
ira,i| (mai mult sau mai pulin numeroasele articoleau internodurilegoale,
ar la noduri se afl5 diafragmetransversale), ramificatenumai la bazj, mai
'an si la nodurilesuperioare.in peretiicelulelorepidermicese depune(ca
!e attfel9i la Cyperaceael multi silice.Sunt rare sltualiilecandtulpina este
z, lla Zea rnays- porumb gi la Saccharumofficinaium _ trestiede zahir)
3.r-Eda/ine lemnoasS,dAnd planteloraspectde arbore,arbustori lian6,ca
a speciifesubfamiliei bambusului (Bambusoideael, care vegeteazeTn
egiunile calde.
Frunzelese dispun altern,fiecare-avando teaci (vagini) despicatd
'F.lung gi o laminSlungi gi ingusti.
intre vagind9i limb se gasegtede
cr'cei o anexSmembranoaside formi 9i dimensiunicaracteristice, irgula,
Florilesurt reunitestransin mici sficule1e,iar acesleala 16ndullor
'r'.-spice sau panicule.La bazafiecarui
spicule!se afli mai adeseadoui
?u''re.(Fig. 7.158).Deasupraacestorase dispun distih perechide palei,
,alea inferioard(externi, abaxial6),prevdzuid
cu o ar'istadorsali sau
ac,{c€li,poart5la subsuoa16 floarea(de tegulebisexuate)ce are la partea
nspreax (rachislpa.leasuperioari (interni, adaxiali) mai mici gi bicaienati.
-oi
n axila paleii superioarese afri doui rodicutede forma unor mici sorzi,
la umflareindepirteazi paleile(din pereche)una de alta, expunand
-are
a,ementele reproducdtoareale florii (Fig. 7.15g):3 stamine ale ciror
f"i€rnentefoarte lungi prind antereledorsal (antere dorsifixe) gi
doui
=rpele concrescuteintr-un ovar unilocular ,,incoronat,,de cel! doui

pal€a auD.
pale. inf.

palea
inf.

Fig. 2.108- Schemaoryanizdriiunui €picul4 la poaceae:

I - spicule' b - floare;c - stamineSi pistil

*igmate plumoase.Fiecarespiculelare deci mai multe flori; spiculelele

unifloreau provenitdin celemultifloreprin reduceri.Tot prin reduceri.insi
la nivelulpirlilor florate,au rezultatflorile unisexuate ,no, genuri
ca
?,ea.Agacum s-a arAbt, in ovar se gesegteun singur ovul "le drept-sau ugoi
curbat. Evolutia ovulului in simAntd este insoliti de concregterea
tegumentuluiseminalcu pericarpul,constituindu_s6 astfel un fruct uscat
ind_ehiscent numil cariopsd.Embrio-nulsiu prezinti un organ de absorbtie
!n formi de scut numit scutelum(insugicotiledonultran-sformat)
aflat in

'!s - Bot ri:. tore.liert

2A9
 -

contact strans cu endospermul foarte dezvoltat, ale cdrui substante

le va
prelua la germinare. Muguragul gi radicula embrionului sunt
inchise in
niFle leci numite coleoptil gi respectiv coleorizd, care la germinare vor fi
strApunse.
Este o familie mare (cca 4000 de specii), rispendite pe ?ntreg globul.
Comunitili foarte intinse ca savanele,stepele pajigtile sunt dominate
9i de
gramtnee.
effusum (meigor) (Fig. 7.159) se recunoaste dupi panicula
- ..M!lju^
r6sfirat;, cu ramuri capilare 9i spiculele uniflore, vezi; este o ,,plante de
mull", indicatoare de soluri afAnale. poa nemoralis (firuli) este foarte
rdsp6nditdin piduri (unele varietili ajung p6ni la st6nciriile din etaiul
montan superiorgichiarla celealpine),u nde,atuncicinddevinedominanii,'
indici mai adesea soluri expuse eroziunii superficiale.

Fig. 7.160- Festuca drymeia;

Fig, 7.159 - Milium effusum a - po4iunede vagini

290
 Brachypodium
"rrn,"-:!^:,!,:":".b:St: de atte
sraminee de pddure
!i:#:1T'JL'*:?T#j::::.t spicu
repre
tinia,e,'li3p
useintr-u
n racem
r"0",ii"i"ii,,i;o;';",.,:i"{iiF,J:ffi
:.:11"j,;ilifiilHii,:*"*l
in forma;iileforestierede deaturigi
cu ccntinut scizut de baze,acide.(pH ii ;;;",;" cele din staliuni
-""i"i",
+,0-ol'il ;;;;;,;, dupd 1_2ani de
produce inprenirJ
pul-er;;;';";;;;::,i"zi rucririre
l""t;H:T,t;::'' de
,,,^'ri,""'!r?
,?Jlli3'H j" Toure'scradd)
(Fis7.160) secaracrerizeazi
::-, n:mai ares,"
run""
[!!1":"r1X,"":f:."!:"?ffi ,?:i:::.:i*
F attissima'
:,":[f ?r::u:::iil;0"".,1""]' *n'"" pemarsini
-*e
"' moderat
o specie de soluri """,,r"d
;.ofunde, ; acide, mijlo-ciu
", hmoder sau mull, mai pulin
p!-ecedenta. ";;; respanditi ca
Alte grarnineemai rdsp6nditeprin
p.
ianri mezof
it5(mezoh
isrofit;) al"
peduri sunt: F
"ir"i # rr"il:: #"#:1 :;:T :"j,
potygama(gotomil
n lea .?ac.tyti:
i:ln1tne, O" "I
p;Au."l-i"r""
s urile de deat, u i r,Ir.o;;;:; ; "r.
^i gi
1 regtuneade dealuri "i cea
1iyt11 ;;:,;r$ ?j:1,.
"- numai pe auUrirururi
montane
princurturi ^,:i;
din calcare.
asricore
si
:e combdtut este Agropyron"::,1:l?
repens".oyi;";r?;;;;;rbnoare
(pir).
si ereu
v mare f mportan!5 economici
gramineere cereanere:
aesttvum lgr6ul, Secalecere, (secard)' _ Triticum
a/e -auHordeum vulgare lonl,2"" i)i"
scrumb) etc.
SU BCLASAARECIDAE(SPADICIFLORAE)
Arecideles-au desprins.ca
ramuri evolutiv6 d;n m onocotiledonatele
..,T .1"1i;lllilt';:"",;,;J::,"" bisexuare,
audevenir
u-nisexuare
ei sunt
ui'", ji"ffi : i"":T::1:j[:(j::":;,*J::Ti.i.",;o"" r,ip"oiii;
-".o..i",'
O rd. A rec a I e s (p a I m a I
e s)
Fam. Arecaceae (patmad,...l:te
famiiia palmierilor, de plante
:-::j3are gi subtropicare,cu exclusiv
turpina rnai ajesea r"rnno"*,
:: s:']uitne!.amificatd,termini insd zverti si

:;::#h,,%ffi ?,:i,:*j;*J.,;
*[{i"tr",.#:i::1!i:,fi
i 1';;';;#ill::":J
_ ;; " " "n"iJ
- : -:,ce saudioice.Celedoud
".'i;'
ti"*'";;ll;' ::"i:::.
ffIJTJ:la
v-erricir" p".i"nirlii ,,. constitutte
-:--r.t perigon redus (ori cal "f" "Jii
:
:,:-. , ?I:J,,r, o"i",i",, J"?"t,;:f:.:lrfj:"*""*"#i
"Ii;::J:,",:
il : - - rruitiolicare.Carpelele
:.:=:ea numai unul dintrecele
insi. sunt f",ota"J,r"" '"".a;"
trei ovule evolueazd
in slmant;).
s, uniovutate

291
 -

Deosebitde diversesunt fructele,carein cazula numeroasespeciiau

o mare importanf5 economici, Fructul de Cocos nucifera (cocotier) este
o. nuci uriagS,alcituiti dintr-unexocarpneted,un mezocarpgros, fibros
9i un endocarppietros.Simanla conline un slral gros d€ fesut nutritiv
uleios,care m5rginetteo cavitateplini cu laptelede cocos,care s€rvegte
de asemeneala hrinirea embrionului(preluareasubstanfelornulritive se
va face de cetre cotiledonul devenit, la germinare.organ.de absorbfie
foarte dezvoltatl. Phoenix dactytifera (curmal)
are fructe bace.Din fructele lui Elaeisguineensis
(palmierul de ulei)se extrageulei,iar din tulpina
de Metrcxylon (palmierulde sagol se obline
fiina de sago.Alle speciirenumitesunt Mauritia
vinifera(palmierulde vin) gi Arenga saccharifera
(palmierulde zahdr).

Ord , A ra le s
Prezintiln spadice(a cirui spald are formS
de cornet)flori mici, cu sau firi periant,av6nd
elementelereproducitoarein numir redus
(adeseao singuri carpeli ti o singuri staminA).
Din familia Araceae se intdlnegte frecvent
prin pidurife noastreArum maculatum kodul
pimintului - Fig. 7,161),lesnede recunoscul
dupi inflorescenlacu spatapurpuriela margini
9i dupi frunzelesagilate;indicAsoluri profunde.
bogate,mai adeseajilave. Pentruornaments€
cultivi Monstera deliciosa, specii de Calla,
Collocasia elc.
Din familia Lemnaceae,de plante acvatice
Fig. 7.161- Arum meubtum: redusela o mic6frondi (axuls-adiminuatpanS
1- inflorescentlcu spatl (sp);
2-idemflrlspatt (a-florifem6le;
la dispariliel previzuti de reguli cu rid6cini
b-flod mascule,.c,d-flori3tedle; mici, face par.e Lemna mrnor (lintili), plantd
e - p€rteate.minal!a spadicelui) plutitoarede balt6.