191'ffi(f)

. ,'l,.iirll'rr ...,, r,"

-
D$TNMtrIffARU BIANCA IO,A.NA. CHESARU

BIOCff{X$/$TE _

fiucrdri preeire nw{in{red

l

Nlolurruul I
,]
.)
6.1 <-
^lo
n
ttuv
Lh I

.,:i
',t
,ni, ii ,'l
'l:::ii@*

naiwtElaNloGrlali
2010
 Universitatea Dundrea de Jos Galafi
Facultatea de Medicini gi Farmacie

Colectivul de autori:
C onf, wniv, dn Dana TUTUNAR'U
Asist,aniv:dr. Bianca-Joacra CI{ESARU 6acd oei atinge surcesuf in s@urdtdteil impersonafr. a
;,,.,
-. r ta\aratorufui, eei d.I)ea satfficpia fe a pi cd fdrd. tine nici
'un practicion rui ar
Referenli gtiinfifici: fi f)utut dpfua fu fafosuf hofnavufui
[egea naturii pe care ai fescoperit-o"'
Praf, dr. Aurel NECIIXTA
Profib. Carrnina Lisna MU$AT
I{aws Selye

O Toate drepturile peutru aceastii luprare sunt rezeryate autorilor.

Reproducerea ei integralE sau fragrnentard este interzis[.

Etttt;rr:a @.ignlta este recunoscutii de Consiliul Nafioual al

CercetErii $tiinfifice din tnv6-t[mdntul Superior (cod 262)

Doscrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romdniei

TUTUNAR.U, DANA

Eiochimie Lwcrdripracti.ce medicind /Dana

-
Tutunan+ Bianca Ioana Chesaru - Gala{i: Editura
Zigotto,2010*2 vol.
ISBN 978{06-8085-54-8
Vol. 1: Biochimie - Lucrdri practice medicind --
2010 - ISFN 978:606-8085-55-5

I. CHESARUBIANCAIOANA

51 1.1(076)

r rp a grafia friqntt* Q alalr

TeL: A236.477171
 CUPRINS

Cap.I Reguli gl m[suri generale d9 protecfle a muncll 9l

Cap.II Ustensile, aparaturfl 9i operatiuni folosite in lab'oratorul

de biochimii "....':"..'....... """""""""""' 17

'q{Et'

IviM;i"a"volumetrioe-senat-ffi .grygidon-e"9-qalizqg.*:':-:r::s::'.::.f
ffi:fA;idffi'1il.:.;:-"1:;;-..:.;:."....;:::.:.-'......;::.;;;;':; 5e
l
Tl.Z:2Alcalimetria """"'""""' 69
....'. 7 6
IV. 3 Metode volumetrice bazate pe reaolii de oxidoredupele .,.............
Permanganomefia'-."...'.'.....'.
IV.3.1 '""""'77
I[,3.zlodometria """"""'""" 84

I
 g
;
m Biochimie - Lucrdrl p|q(:tlrc medicind, uoU n
Cap.V R.ecoltarea gi pregdtirea probelor de sfimge.."................. ............. gz VIII.3 Determinfrrea activittilii pcptidice.Teste de disproteinemie............ l5tJ
V.1 Oblinereaplasmei gi serului...."
V.2 Recoltarea sdngelui
.....................94 VIII.3.l '['ostul tirrrol
(nrctoda N4ac Lagan) ................ l6{l
................... 98 VIII.3.2 Tcutulcu sulftrt dc zinc (testul Kunkel)....................."...... 161
...............
V.2,1 Pregitirea pacientului ,....... 9g
Y,Z.2PrcIevareaprobelor................... ....,. 100 Cap.IX Compugl azotufl ncproteici... ............. 16I
V.2.2.1 Sistemul venoject...... ........, 101
V.2,2.2 Recoltarea sOngelui venos.......................................... 105
IX.l Dozarea urcci .... 16l
D(. 1. I Metoda de dozare enzimaticd a ureei cu urea26...............,.,,. I 65
capilar
V-2.2.3 Recoltarea s6ngelui .................... 106 W.|.2 Dozarea ureei prin metoda cu diacetilmonoximd gi
V.2.3 Etichetarea gi notareaprobelor. ...... 107 soh.rfie catalizatoare (DAM - metodh standardizatd) .,........ I67
V.2.4 Transportul probetror.................. ..... l0g D(. I .3 Detenninarea ureei prin metoda cu diacetilnonoxirnd ...,..... I 70
V.2.5 Conservarea probelor...... ..........,..... l0g IX.2 Dozarea creatininei ..........,..,.. 173
V.2.6 Erori produse ln laborator. .............. 109 Determinarea creatininei serice (metoda Jaff)...... ...,.. l7J
Cap.VI Glucide....... IX.3 Dozarea acidului uric............. ........,.,.,....,..177
...................,.. 11l D(.3.1 Metoda de dozare a acidului uric cr.l u,njpa26......................,..177
VLtr Detenninarea glicemiei prin metoda cu orto-toluidin6:............ .........ll2 IX.3.2 Determinarea acidului uric prin metoda Folin modificat[
V1.2 Determinarea glicemiei prin metcda enzimaticd ........... 115 (metod6standardizate).............,.. "..................... 179
Cap.VIn Lipide ......,.. lZ0 .. ILt
Vltr.l.Dozarea lipidelor totale.......... .................. tz|
Vil.l.l Dozarea lipidelor totale prin metoda cu
vanilin6 - acid fosforic....... .........l2l
Vn,l.2 Dozarea lipidelor l"hls prin metoda turbidimetric6............ 1Z4
WI.2Dazarea colesterolului tota1........ ..............lZ7
\m.2.1, Dozarea colesterolului total prin rnetoda colorimetricfi
cu acid sulfuric qi anhidridd aceticd......... .......:lZ7
vrr.2'2 Dazarea colesterolului total prin metoda enzimaticd ........... 1zg
VItr.3 Deternrinarea fracfiilor de colesterol ........ 133
VIL 3. I Determinarea HDl-colesterolillui pr.in nnetoda
enzimatic- c olorimetric5
VII.3.2 Determinarea LDl-colesterolului prin rnetoda
enzimatic-colorirnetricd ...............:.................. 135

Cap.\4II Cormpuqi azotafi proteici...... ....."..... I39

VIIL1 Dozarea proteinelor totale prin metoda biuretului ...... 140
VIII.2 Separarea elechoforeticb a proteinelor ................ ....... 143
r
,,

VItr.2.1 Electroforezaproteinelorpehdrtie de filtru.....,................144 j

Ylfr".2.2Bleclroforza proteinelor pe folii de acetat de celulozd.... 150 ;,

l
I
I
I

i
 CAPTTOT.UL I

I R.EGUI,X $I MASURI GENERALE DE PROTECTIE

A MrrNcrr $r Dts .4.sxcuR^A,RE A sEcuRITATtt
iru r,amoRA,ToARnLE DE BIoCHIMIE'
I specificul activitdfii de laborator necesitd o disciplinl riguroasl qi o
congtientiz^are a r6spunderii in manipularea reactivilor gi a diferitelor

I materiale. In laborator, dezordinea, neatenfia, superficialitatea gi cunoagterea r

insuficient6 a proprietI{ilor substanlelor cu care se lucreazd, precum qi a
aparatelor, pot atrage;dupd sine diferite accidente.

l Lucririle de laborator se vor efectua cu mare atenfie pi numai cand

intregul personal gi studenlii cunosc propriet6lile substanlelor "cu care se
lucreaz1, gi modul de funclionare a asad.afifri folosite, cunosc ai respectd
regulile, mdsurile de proteciie gi asigurare a securiffilii muncii.
Din aceste considerente este necesari prezentarea unor reguri privind
T rnodul de lucru ?n laborator.
lntreg personalul laboratorutrui de analize biochimice este obrigat sE
lucreze avdnd asigurate mijloacele de protec{ie personal5: halat -qi In
anunrite cazui, sorl de eauciuc, mdnusi de cauciuc, ochelari de proteclie.
Halatul protejeal[ lmbrdcdmintea gi corpul celui care lucreazi de
eventuale urmdri ale diferitelor reac{ii chimice. El hebuie spdlat cu
dizolvanli potrivili atunci cdnd a fost atins de substanie toxice.
T
$orful de cauciuc se folosepte la operafiuni periculoase, pntf,u a
inldtura efectele stropirii cu substanle toxice, caustice sau fierbinfi.

I ochelarii de proteclie se folosqsc penku protecfia ochilor iar cazurile

tn care existi pericol de explozie a unui vas de sticld ori de stropire cu
lichide fierbingio corozive sau caustice. Lipsa lor in asernenea situaiii poate
duce chiar la pierderea vederii. ln operafiile mai periculoase se fotosesc
ochelari de stioli incasabild, pentru a se inlltura pericolul spargerii sticlei
obipnuite tn cazul unei reacfii violente gi urmlrile acesteia pentru ochii celui
cate lucreazL. in cazul substanfelor nocive gi a profului se folosesc nag#
contra gazelor gi md"Sti contra pra/ulul.
T
 ff
r& Biochirnie - Lucrdri practice medicind, vol.I
MdnuSile de cauciuc trebuie sE fie comode la purtare qi se folosoec
pentru ca unele substanfe chimice periculoase sE nu vini ln contact direct cu
rndinitre celui care luweazd. Se vor purta lntotdeauna m[nugi la manipularea
acizilor corozivi qi a substanlelor caustice.
Echipamentul de proteclie nu reprezint6 tnsi decdt o proteclie
partiall.Importante sunt mdsurile caxe se iau pentru prevenirea accidentelor!
Nu .se pflstreazd obiecte personale fin laboratorul de analize
biochirnice! Nu se mdndnc[, nu se bea gi nu se fumeazi tn laborator!
lnaintea tnceperii lucru.lui se verifici buna funclionare a aparaturii.
Aparatele electrice folosite in laborator (centrifugd, termostate, analizoare,
frigidere, spectofotornetru, etc.) trebuie s[ aib6 prizele tnpimdntate pi o
izolare elechicd perfecti. Repararea aparaturii electrice se va face dupd
scoaterea ei de sub tensiune gi numai de cdtre personalul specializat.
Manipularea aparatelor electrice se va- face cu griji, peafru a evita
electrocutarea.
La intrarea fui laborator se va verifica atmosfera, carc nu trebuie sd
fie inc[rcati sr gaze, vapori ai lichidelor toxice sau inflamabile provenite
din recipientele cu substanle din laborator. Sticlele, vasele in care sunt
p[strate lichidele volatile, aeitii volatili gt amcniacul trebuie s[ aibl o
inchidere ermeticd pefitru a se evita rispffndirea vaporilor ln mediul
inconjur[tor.
Vasele din care se pot degaja vapori toxici vor fi pdstrate, ca misurd
de precaufie, ln locuri se,parate, eventuatr in nige; daci este cazul pot
parafinate.
Lichidele inflamabile gi volatile vor fi pdsfate tn laborator doar tn
cantitdli necesare operaliunilor ce se efectueazd pe moment. Laboratoarele
care prin natura lucriritor practice gi de cercetare folosesc lichide
inflamabile hebuie s6 dispun6 de o inc[pere corespunzdtoare pentru
depozitarea lor.
In laboratoare se vor lua misuri necesare penku a nu depigi
concentrafia maximd admisd a toxicitalii aerului din incdpere.
-Se valucra zumai+-Hs-acoperite cu material izolant (pl6ci de
faianfd sau materiale ignifuge). Bste interzisd incEroarea meselor de lucru, a
dulapuritror gi a ferestrelor din sala de laborator cu vase conlin6nd produse
inflamabile.
La aprinderea unui surent de hidrogen sau a altor gme se vor lua
m[suri de precaugie conform instrucfiunilor, pentru evitarea incendiilor gi
exploziilor. La aprinderea becurilor de gaz, deschiderea robinetului tebuie
l0
ttJF}
sd se facd cu atenlie gi treptat. Se aduce flac[ra chibritului sal a altEi sursg
de aprindere La gxa becului gi abia apoi se deschide gazul. ln prealabil se
verificd lipsa de gaze combustibile din tncipere.
Dac[ becul s-a aprins in interior, se inchide robinetul de la conducta
de gazpentru a se evita accidentele. Dupd rdcirea qi controlarea lui, becul se
va putea aprinde din nou. Nu se vor folosi becuri de gaz defecte ci se vor
scoate din uz.
Tuburile de cauciuc folosite pentru racordarea becului cu robinetul
de gaz nu trebuie sd prezinte fisuri sau sd rasufle la capete. Robinetul de gaz
5i becui de gazvor fi prevdzute cu coliere de prindere la capete'
Refeaua de gaze a laboratorului va avea un ventil de control care sd
permiti oprirea gazelor in toate s61ile deodatl; locul sbu de amplasare
trebuie sE fie cunoscut de tot personalul laboratorului. ln cazul tn care
cineva detecteazl o scdpare de gaz sau o posibilb situa{ie periculoasl legatd
de aceastd refea, ventilul de control va fi inchis de citre persoana cea mai
apropiatd de acesta.
Becurile de gaz. se sting in momentul incetdrii lucrului cu ele.
Nu se manipuleazE substante volatile in apropierea becului de gaz qi
este interzisb lncLlzirealor la flacdrl deschis[!
Fierberea gi lncSlzirea substanlelor inflarnabile se va face pe baia de
ap5 cu lnc61zire electrica, indeptutflnd orice fiac[ri deschisi din incapere.
Daci ln timpul lucrului un lictrid irnflamabil s-a aprins, se vor stinge
fi becurile, se localizeaz6 flao[ra qi se acoperi cu o pbturE (nisip, alte
materiale); se scot din laborator substanlele periculoase. Ca o mEsurd de
prpvedere in plus se deconecteaz[ toate aparatele electrice racordate la relea.
in ca^t aprinderii hainelor, flicdrile se vor inibuqi cu un material
aflat la indemdnd (cdrpe de bborator, halat, prosop, palton, apd numai -
dacd substanfa este misoibilb cu apa!). Accidentatul trebuie sb se arunce cu
fatalapbmdnt.
-i" Este interzis a fugi din laborator cu imbrlcdminiea aprins6!
cazul aprinderii unei substanfe fntr-un vas, lnlbuqirea fldcirii se
faceprin acoperirea cu un capac (sitd de azbest, caiet cdrp6, etc').
ln crizul lmprdgtierii unui lichid inflarnabil se sting toate becurile, se
face aerisirea laboratorului, apoi se strAng resturile de lichid virsat.
in fiecare laborator trebuie s[ existe un sting$tor de incendli, iar
personalul laboratorului trebuie sd cunoascb manipularea lui!
Cfirpele sau h6rtiile de filtru irnbibate cu substanle inflamabile ru se
aruncl la cogut de gunoi, ci se pun in cu*tii speciatre, inchise, situate in afara
laboratorului. La sfhrqitul lucrului, lichidele inflarnabile care pot fi
11
I
I
 r
11 Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I Elochtmie -Lucrdri practice medicind, val. I n
I ruupsrate se sfang ln flacoane speciale. R.esturile irecuperabile miscibile
rlu nl)n sc aruncd la canal dup6 diluare, iar cele nerniseibile cn apa se str6ng
szbest. Este interzisi aplecarea capului deasupra vaselor in care fierb
lichidc!

I Itt flscounc cu dop.

lJste interzisd aruncarea in chi.uvete sau la coqul de gunoi a
lubrtanlelor inflamabile ca: fosfor atb, sodiu gi potasiu rretalic, produse
potrolloro gi solvenli organici volatili.
Vasele care con{in substanle solide in suspensie trcbuic agitntc ln
timpul fierberii cu o baghetd de sticld, pentru a evita depunerea substanfelor
sotide pe fundul vasului de sticld, provocdnd astfel supralncdlzirca gi
implicit spaxgerea vasului. Baghetele de sticld trebuie sd fie rotunjite la
I Vasclc dc sticld vor fi rnanipulate numai dupi verificarea lor, pentru
e nu przotlta dcfecte (zg6rieturi, crdpdturi, bule de aer incluse in masa
rtlclel, otc,). Ete vor fi folosite qi depozitate cu mare aten{ie, penku a evita
capete, iar agitarea se face printr-o migcare circulari de-a lungul vasului.
Pentru transvazareaprecipitatelor, bagheta de sticlE vaavea unul din capete
invelit cu o bucatd de cauciuc,
tpnrlroa lor gi accidentarea personalului.
I Vesclc cu care se lucreazd hebuie sd fie perfect curate. Cur6larea
rtlcl&rioi de laborator se face cu detergen{i gi cu nisip, Yasele de sticlE cu
DacL
in tot timpul incdtzirii, vasul se agitd pentru a evita supraincblzirea.
lncdlzkea se face in vas inchis timp mai indelungat, se va introduce
porfelan poros in lichidul rece in acelagi scop, acesta asigurdnd fierberea
csrs ue lucreaz[ sub vid sau la presiune se vor proteja prin paravane gi progresivd a lichidului. Introducerea tn caz de nevoie a substan{elor solide in

I Ittvoliguri de sit[ metalicd.

ln laborator se p5streazi doar cantitdli strict necesare de reactivi qi
vasele de stictrd se va face cu nur precaulie, lasdndr.l-tre si atrunece incet
de-a lungutr perelilor.
substante, tn borcane sau sticle etichetate. Etichetele vor fi completate corect La incE,lzirea substanlelor in eprubete se va avea grij[ ca gura

l ou numele sau formula substangei gi concentralia soluliei.

in cazul substanlelor periculoase se vor aplica qi semnele
caracteristice: fldcdrile rogii pentru substanfele inflamabile qi explozive sau
eprubetei sd nu fie iindreptat6 nici spre experimentator, nici spre alte
persoane din jur, ci ?ntotdeauna in direcfia in care nu se afl6 nirneni,
deoarece lichidul lncilzit poate fi aruncat din epubetd. Pentru a evita acest
cap de mort pentru substan{ele otrivitoare. Etichetele se citesc cu mare lucru eprubeta nu se va incilzi numai la fund, ci pe toat[ porfiunea cu lichid,
atenlie inainte de folosirea reactivului gi nu se vor folosi niciodat[ reactivi treptat, dinspre partea superioatd a conlinutului sdu citre cea inferioarfl,
T din sticle neetichetate! \i
evitAndu-se astfel izbucnirea lichidului din stratnl inferior prin
La turnarea reactivului din sticld se va avea grijd ca acesta sd nu se supralncdlzire. Epnlbeta se va umple la numai o treime din votrumul sdu gi
prelingi pe etichetd. De aceea, sticla va fi tinut[ inbtdeauna cu eticheta in
I sus. La golire,a satr hansvazarea lichidelor din vase, acestea nu vor fi
inclinate spre manipulant.
se va agita continuu, pontru a nu $e sparge prin supraincdlzire.
Dupd incdlzire, vasele fierbinfi se vor apeza pe suprafele acoperite cu
rnateriale relistente la ac{ir.mea c6lduriir pl6ci de faian!6 sau de azbest.
,

Sticlele gi borcanele cu reactivi nu se lasd deschise pe masi gi nu se Experienlele cu substanle chirnice efectuate in laborator se vor face
t
lt
schirnbi dopurile de la o sticldla alta!
Substanlele gi reactivii folosifi, fiind in rnajoritatea lor toxici, au
numai dup6 indicafiile date de cadrul indrumdtor. Cei care manipuleazb
substante chimice toxice sau corozive h'ebuie si cunoascd acliunea lor
acfiune vitdmdtoare asupra organismului; de aceea substanfele nu se vor asupra organismului gi mdsurile de proteclie irnpotriva lor. Categoriile de
gusta niciodat[. SubstanfeLe nu se miros prin inspirare putemici. Pentru a fi reactivi otrdvitori, inflamabili, corozivi, explozivi vor fi bine cunoscute de
1

tf identificate dup[ miros, vaporii lor sau gazele se indreapt5 spre ureche prin c6tre cei care lucreazX'cu ele. In laboratoare kebuie sd existe o cantitate
rnipcarea rndinii cu precaulie, frid" a apleca capul deasupra vasului. suficientd de solulie neutralizantE pentru a se interveni irnediat in caz de
Inc6lzirea substanlelor ln vase de sticlh nu se face direct pe flac6r6, acciderrte.
al
ci pe sita de azbest sau pe o baie de incdlzire. Se vor asigura mEsuri de Manipularea reactivilor corozivi gi toxici se va face cu mare gnja qi
sigurantd la lucrdrile cu vase de sticll care nu pot fi agitate gi febuie dup6 reguli speciale:
r incelzrte progresiv fie in bbi (ap6, ulei, nisip), fie pe sit6 dc fier acoperitd cu F inc[perea unde se prepard acizii minerali, apa de bnom, solven{ii
:
organici trebuie si fie prev[zutd cu nig[ cu tiraj, ct0t ln partea inferioa.rd c6t
ll
l2 l3
r
\,
1a
 "t

i$ It
il
{t
# ir lL

n Biochtmte - Luc!4Uraclice medicind, vol.I Biochimie -Lucrdrl Pra:lse madlclnll, wil. I H

qi la partea superioard (pentru evacuarea din nig4 a gazelor grele respectiv a
celor ugoare), exhaustor 9i ventilalie electricd;
F substanlele nu se gustE qi nu se miros prin inspirare putemicb, iar
vasele qi recipientele se fin cdt mai departe de ochi;
F se lucreazb cu m5nugi de protectie la tumarea soluliilor
concentrate de acizi sau baze;
ts pipetarea acizilor gi, bazelor concentrate se rcalizeazl. cu ajutorul
pipetelor cu volurn mai rnare decAt vol.umul de pipetat 9i previ.zute cu buli
de siguran{5 sau pard de cauciuc;
ts diluarea acidului sulfuric se face tum6nd acidul concentrat ln ap6
qi niciodatd invers (acidul sulfuric are o mare aviditate fa!6 de api); tumarea
acidului se face lent, tn fir sublire, sub agitare continud, ln vase rezistente iar
dacl incIlzirea vasului este prea putenricd (reaclia este exotermd), acesta se
va rdci la exterior sub unjet de apd rece;
F bromui se m[soard numai sub niq6 gi cu mdnuqi de cauciuc,
pentru a evita arsurile gi intoxicafiile, cu ajutorul pipetetror cu buld,
prevdzute cu pard de cauciuc pentru aspirare;
F resturile de acizi gi baze nu se aruncd la canal decdt dup6 diluare
cu multd ap6;
F reactivii care se aprind ?n contact cu aerul sau apa se pistreazd ln
laborator numai in cantitdli strict necesare gi ?n anumite condilii: fosforul
sub apd, iar sor*iul gi potasiul (rnetale alcaline) sub petrol, slanipularea lor
froAndu-se cu rnare atengie (urme din aceste substanle ldsate neglijent tn
contact cu aerul pot produce incendii);
F manipularea fosforului trebuie sise facd cu mare atenlie gi cu
anurnitl temperatur[, lEn0nd gezul r[ 3P evilcueze automat, pentnr evitarea
exploziei.
Cromatografia gi electroforezo se efoctueazi in inc[peri izolate de
restul laboratorului gi prevdzute cu ventilatoare electrice.
Materialele biologice (sAngelc, urina, sputa etc) nu se ating cu rndna.
Dac6 acestea au ajuns in contact cu piclea, se spall locul respectiv cu ap1 9i
sdpun gi se dezinfecteazL ct alcool sau substanle dezinfectante'
Este interzisi pbstrarea atimentelor ln frigiderul cu produse biologice
pentru evitarea pericolului de infectare.
Pipetarea materialelor biologice se face folosind- pipete cu pard de
cauciuc sau pipete semiautomate. Ustensilele folosite pentru lucrul cn
rnateriale biologice se spal6 cu substanle dezinfectante, se cldtesc cu apd 9i
se introduc ln etuve sau autoclave.
I-a plecarea din laborator se va controla tnchiderea becurilor &e gaz,
a robineteltr de ap6,ia lntrerupdtoarelor electrice, iar aparatele electrice se
vor scoate din prizn.
Mbsuri de pfim njutor
Laboratoarele trebuie sd fie dotate cu truse de prim ajutor confinand
rnedicamente gi materiale sanitare necesare |n caz de accidente. Materialele
trebuie si fie accesibile in caz de nevoie gi folosite in raport cu accidentul
survenit. j

respectarea urm[toarelor reguli: iama locul de depozitare nu hebuie ldsat

neincilzit, intrucfit prin' trgheJarea apei in care se pdstreazd. fosforul tr. , ,rcari terwzice
borcanul. poate plesni, iar la topire, prin curgerea apei fosforul poate sd se 1i
il
aprindd; Arswile termice cu suprafala mic6 gi superficiatre se spatrd cu alcool,
F distillrile ln vid se executd in instalalii complexe, flt respectarea apoi se ung cu o solufie concentratd de tanin, acesta avdnd efect analgezic.
^
condifiilor cerute pentru inldturarea pericolului exploziei; la aceste distil[ri
-cantl arsurilor termice gu suprafald rnare gi proflrnde,
in se
se.$ilizeazb capilare potrivite, iar vaporii recondilioaa,+i trebuie eo{eotafi-' tndepdrteazd din rand eventuatrele substan{e corozive sau toxice gi se recurge I
astfel lnc6t sb nu pdtrundi in almosfera de lucru; distildrile substanlelor imediat la ajutorul medicr.rlui.
foarte toxice gi inftranrabitre trebuie sd se facd in lncbperi separate, cu
asigurarea ventila{iei, unde nu este permis6 execu{ia altor lucrdri.
il
2. Arswri chimice tl
Misuri de sigran!6 trebuie luate gi cdnd se produc reaclii chimice in
autoclave. Se vor folosi numai tncbperi separate, iar ca m[surd de precau{ie Arsurile chimice necesitd tratament rapid gi cdt rnai cornpiet din
dopurile fuzibitre vor fi confec{ionate dintr-un aliaj care se topeqte la o rnomentul producerii lor. ln accst caz sc vor indephrta hainele stropite cu
ti
l4 l5

ii
r
TI tr

n
rcsctiv. $i se va spdla repede pielea cu murtfl ap6, dup5 care
se va face
noutralizarea. spilarea suprafelei arse cujet de ape treuuie s6 fie
de duratE
mai-lungf, pentnl a fi siguri c[ se indepirteazd orice unnd de substan!6.
Profunzimea arsurii este direct propo{ionalE cu timpJ de- coniact '9i
concentrafia substanfei. CAPITOT.AL il
La arsurile cu, acjd_ se va spEla suprafaga lezati. cu o solufie de

I bicarbonat de sodiu 2% pinl Ja neutualizare

La arsurile cu alcali se va sp6la rana cu o solulie de acid boric sau
ncid acotic 2%.
USTENSTLE' APARATTTRA $r OPp&ATXUNT
FOLOSITT IN T,ANORA.TORUL DE. EfOCXIIMIA

- Dup[ ueutralizare, rocul arsurii chirnice va fi protejat cu pansamente

rtorilo.
Prlnclpalele substanfe inflamabire: acetonin alsool metilic,
otilic, acctat de etil, acetat de butil, benzen, eter etilic, etc. -- alcool
Persoanele care lucreaz6 in laborator trebuie sE aibb, pe l6ng6 o serie
de cunogtinte teoretice de bazd, o bund tehnici de lucru. Tehnica de lucru
constd in cunoagterea manuirii corecte a aparaturii gi a ustensilelor de
laborator, indem6narea necesar6 pentru aceste lucruri oblindnd-o printr-o
intensd activitate practici.

l
Prlncipalere substan{e toxice: acid cromic (bicromat), acid - Existd numeroase tehnici de bazd (uzuate), unele comune tuturor
surfi*ic,
compugi de arsenir.l, plumb, mercur, cianuri, frenoli, ua*ri activitfiilor de laborator, altele specifice laboratorului de biochime. cele
de bariu,
pesticide, etc. mai importante opera{iuni le vom reda in continuare inso}ite pi de
r{+?4_ pr{ncipalele ustensile folosite la efectua.pea lor, acestea fiind:

l c dizolvareat
s amestecarea gi agitarea;
o precipitarea;

I r cristalizarea;
o decantarea;
. filtrarea;
o centrifugarea;
i

I @ evaporarea;

E calcinarea;
r cdntirirea;

I - c pipetarea.
IIna dintre cele mai importante operafii de laborator este dizolvarea,
cdtd -precetlE
-orice
anblizd chirhicd, majoritatea rea0liilor avArrd loc ?n
solufii. Dizolvarea constd in transformarea lntr-o solulie a dou6 sau rnai
I muite substanle sofide, lichide sau gazoase, care sunt dispersate uniforrn sub
formd de molecule sau ioni, cel mai frecvent fntr-un solvent lichid.
Amestecarea sau agltarea sunt operalii curente ln laboratorul de

I l6
biochimie. Ele se folosesc pentru a accelcra procesele de dizolvare sau
penhu a gr6bi unele reactii chimice.

l t7

tti
 tr

r[
t.R
vot I
I
Biochlnb - Luord4$qetlgl qldtu lnd, vol,
andk:lnd, f"t
ll
cel mai simplu vas de laborator utilizat la dizolviri este eprubetao
reprezentati de un tub de sticlb cu fund rotund, de diferite m6rimi. uzual se
Fhcomdt Erbnnryer tu fonne unor vase conice, largi la partea
inferioarl 9l fngtutO lu prrtor ruporlonrll, cu gdhrl ingust sau larg, 9i au
t (l

folosesc eprubete cu dirnensunile de t2/1,3; l5ll si 2r/2 cm. Eprubetele il

sunt de mai multe fehiri: obiqnuite, gradate, de cenh'ifug[, de lierirolizi.
Eprubetele de centrifugx au perelii mai grogi gi fundul rotund sau conic.
Substanlele solide vor fi m[run]ite cdt mai fin, folosind mojanul,
capacit{i vrrlrto do la l0O ml ptnl la 5000 ml. Aoeste flacoane se folosesc
in special pcntru titrlrilo volumotrlce,
t I

pentru a grbbi solubilizarea 1or. Acesta este atrcdtuit dinh-o capsuli cu pere{i ll
goqi si fund plat din porfelan, sticld sau metal gi dinh-un pistil confeciionat
din acelagi material. Mojarele din agat se folosesc. la pulverizarea
r
substnnfelor foarte dure.

t
Figura Eprubete Flgura 2 Mojar cu pistil
. Figura 5 Flacon Erlenmeyer
Baloanele cu fund rotund sal plat, cu gAtul ingr.lst ,uu lurg, srr*t
r
i
t
1
folosite tra dizolvarea, fierberea gi distilarea cliferitelor solu{ii, etc.
Fahanele Eerzelius au folnna de pahare obignuite, cilindrice, cu
marginile tndoite tn afar6, cu cioc sau fhr6 cioc, de diferite capacitdli precum
100 ml, 600 ml, 1000 ml, etc. Ele se folosesc la dizolvdri, evapordri,
precipitEri, etc" r
t
i
Figura 6 Balon
Figarra cu plat
fund plat Flgura 7 Balon cu fund rotund

Baloanele Wiirtz 9i Engler sunt rohrnde, cu tubulafurd laterald, t

Figura 3 Pahor Berzelius Figaru4 PaharBercelius folosite penffu diferite distillri.
farmd jaasd

18
formd tnaltd

l9
i
ll
t
g &:t
,iilJ
 TT- r
I 8l

qq
I!
Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I - Lucrdri practice medicind, vol. I
I
Etaehlmla

Dscrntrrea este operalia de trecere a lichidului supernatant de

deaeupra gcdimcntului in alt vas, fie prin transvazare, fre prin extragere cu o

I pipotl.
Flltrarea este operafia de separare a fazelor unui sistem neomogen
(lichid-solid), pebaza unei diferenle de presiune, prin utilizarea unor medii
filtrante poroase, care permit keoerea lichidului (filtrat) qi refin particuiele
I solide. Filtrarea se poate executa la presir:ne norrna16, in vid sau sub
presiune qi, de asemenea, la temperaturi normal6, la rece sau la cald.
Eficacitatea filbfrii se caracterizeazdprtnviteza de filtrare qi prin gradul de

I FigurtS Balon Wfrrtz

separare a precipitatului de fria lichidd, fiind determinatd de o serie de
f,actori, dintre care cei mai irnportanli sunt:
o dimensiunile porilor filtrului gi dimensiunile particulelor

l Precipitare& apare ln cursul unor reaclii chimice gi presupune

transformarea unei substanle din solulie sau a unui cornponent-solubil al
acesteia intr-o combinatie greu solubil6, caxe se depune la fundul vasului.
precipitatului;
o mdrimea suprafeleifi ltrante;
o caracterul precipitatului;
r vAscozitatea,fazei lichide, etc.
o serie de substange chimice sau anumifi factori fizici pot scddea stabilitatea
I unei solulii coloidale, ducdnd la precipitarea (flocularea) acesteia.
cristalizarea reprezintd trecerea unei substanle dizolvate din solulie +aqr.
Materialele filtrante utilizate in laborator sunt: hdrtia de filtru,
azbestul, latgrvata de stic16, pl5cile poroase de sticld sau po4elah" Esen{ial
in alegerea materialului filtrant este ca hcesta sX nu reactioneze cu substan{a
in stare soiidd (cristale).

I ce n'e6uie filtratd.
I{0rtin
la calcinare.
de !!"ltru folosit[ kebuie si aibd porii fini pi sI nu'dea rezidun

I
I
Flguna 9 Cristalizoare

I Penfirrcristaliz5ri se f,olosesc cristanizoarele, vase din sticrdjoase gi

largi, cu perelii subliri, drepfi sau obiici 9i fundui plat. Ele nu se lnc6lzesc Flgura 10 HArtie dertlila

I direct pe flacdrd, ci ln bdi de incSlzire.

componentii unui amestec solid-lichid se pot separa prin kei tipuri
de operaliuni: decantare, filtrare sau centrifugare.
Aceasta este de doud tipuri:
-
cantitativd de diverse diametrc, se alegc in funcfie de cantitatea
de precipitat;
e calitativd * de diferitc calitlgi, se alcge dup[ nrllrimca porilor:
T
20 2l

T
.l
&' ;{:*-
r It
I
I
F

ih Biochlmle - Lucrdrl practice medicind, vol.I Biochimie -Lucrdrl practls adlelnd, vol. I n
I ,l
'
ugor);
h6rtia cu bandl neagr[ de porozitatc mare (filtrarea se face

o hdrtia cu bandd a1b[ de porozitate medie;

superioar[ cu un dop flcfult, Amoatocul de separat se introduce
astfel inc6t s6 ocupe 213 dn volumul total.
in pdlnie
I
" hdrtia cu bandi albastrd de porozitate foarte mic6 (reXine gi cele l[ I
mai mici urme de precipitat).
in oazul precipitatelor voluminoase gi gelatinoase, pentflr m[rirea
vitezei do filfi:are se utilizeaqE filtre pliante care indepdrteaz6 precipitatele,
I
rt I
ln lucru rdm6n6nd solufia filtrati.
Filtrarea la presiune norrnalS (atmosferic6) este cea mai simp16
filhare, sepaxarea fazeLor av6nd loc pebwa presiunii hidrostatice a sfatului
Ii
de susPensie' It
acest tip de filtrare sunt necesare palniile de filtrare, care

rI I
constituie suportul pentnr h6rtia de filtru. Pahiile de filtrare, din sticlS sau
porfclan, au unghiul conutrui de 50", tubul de scurgere nu prea larg de 2 - 3

I
Figura 13 Pdlnie de separare
ori mai lung dec6t in6lfimea conului gi capltul tiiiat oblic pentru a accelera
filtrarea.
Centrifugara este o decantare accelerati de forfa centrifugd, care
Filtr6rile in vid (la presiune scdzatil) se realizeazE cu ajutorul
p0lniilor Btichner sau Hirsch, confeclionate din porfelan sau sticl[ gmasi permite sepaf,area a doub lichide cu densitdli difedte sau sedimentarea l: I
prevbzute cu o placd perforati, demontabild, pe cale se aqazfl h$ffia de filtru.
Pentru acela$i tip de filtrare se pot folosi gi creuzetele filtrante Cooch.
substanlelor solide confinute in suspe4pie intr-un lichid. Ea se folosegte in
special fn rnicroanalizd, penffu separaf,ea rapidd a unor cailtitdli mici de
precipitat sau tn cazul in care precipitatele se filtreaz6 greu (ex. precipitatele
I I
n I

t
gelatinoase).
Centrifuga electricfi are 1500 - 4000 turatii4ninut gi folosegte
eprubete speciale din sticli sau plastic caf,e se aqaz[ in nigte cartuqe It
metatrice. Eprubetele de centrifugd $ebuie s6 aibl aceeagi greutate gi sb fie r[ I

incdicate in mod egal pentru a evita vibra{iile puternice, care ar deteriora

aparatul. ll
II
L

Figura 11 P,frlnie defiltrare Figura 12 PAln* Bilchner'

tn cazul unui amestec heterogen (nemiscibil) lichid-lichid (apn 6i utei

ffi
W- rI
I
II
l

sau benzen pi api), acestea se pot separa prin menfinerea lor in repaus, cind
lichidele se separb tn straturi distincte dupd densitatea lor. Stratul srryerior se
poale decanta, iar stratul inferior se poate separa ugor, folosind o p$lnie de Figura 14 Tlpurl de cetrifugd
((- II
I
seglaratre, pteudzu;tb la partea nferioaft ou un robinet de sticli gi la partea lL,
I
I
 r
l N

n
i

Illot'hlmle - Lttcrdri practice rnedicind, vol. I n

I
II

Componentele r.lnui amesteo de lichide se pot separa gi pe baza ln cazul in care sunt previzute cu termoregulatoare, ln aga fel Inc6t
diferenfelor de volatilitate ale acestora, operalie denumiti distilare. temperatura din interior sd se men{ind constarrtb intre limitele ;tabllito

I Distilarea const[ ?n ?ncilzirea amestecului de substanle lichide pAntr la

fierbere pentru vaporizarea componentei mai volatile din arnestec ai
condensarea vaporilor componertei separate'
Evaporarea reprezintd o operulie termic6 prin care axe loc trecerea
(ex.37oC), se numesc terrnostate.
Pentru menlinerea substanfelor ?n stare uscatl sau pcntnr usc$re&
unor substanfe se folosepte exicaforul. Acesta este un vas de sticl[ cu percfii
gro$i, lat labaz6, care apoi se lngusteazE, formdnd un picior. ln accst vns st:

I ln stare de vapori a solventului unei solufii, cu separarea lui de faza solid.[.

Lichidul se etateaze pe o suprafagE mare, pe sticle de ceas, in capsule de
po4olan
- sau mojare gi se aqazS pe bii de api sau bii de nisip'
Operalia de evaporare a lichidelor se execut[ pe bai de apd cAnd
tncdlzirea are loc sub l00oC. BEile de nisip sau b[ile cu ulei se folosesc
c0nd temperatura de tncdlzire hebuie s[ fie 200'- 300"C'
agazb o placd de po4elan sau de sticl[ cu giuri de diferitc mfirimi, ps care se
pun vasele cu substanti. La firndul vasului se inkoduce o substanfd
higroscopic[/sicativi (acid sutrfrric concentrat, pentoxid de fosfor, clorurd
de calciu), care usucd aerul din exicator in mod artificial. Vasul este acoperit
cu un capac rodat (slif), a cErui margine este unsd cu vaselin6 pentru ca
inchiderea sd se facd etans'

I
l
l
I
Flgara 15 Baie de apd

indep[rtarea apei sau altui component lichid dintr-o substanld poartb Figara l7 Exicator (a - cu vid, b -'Jdrd vid)
numele de uscare. Operalia de uscare a substanfelor solide se face in etmve

I electrice, de obicei de form6 paralelipipedici, care perrnit inc6lzirea pdn6 la

200"c.
Calcinarea este .operafia de tncltrzire a unei probe (cdntdritd
prealabil tntr-un creuzet de calcinare cu balan{a analitici) gi mineralizarea ei
tirnp de patru ore la 550"C intr-un cuptor electric.
?n

I I
Prin calcinare se distruge matena organica, cu pdsfrarea substan{elor
minerale, Probele calcinate se rdcesc Ai se pdstreazd, dup5 caz,in exicatoare.
Fentru incdlzirea sau evaporarea solufiilor, precufil gi pentru
rl
calcinarea precipitatelor, se folosesc in laborator capsnle gi creuzete din
I .,{,
,il por$elan, cuarf, fier, aur, platintr sau argint,

lJc

t Figurat6 Enwd
.A
i
la

.:i 71

t i

'li
:.1

.is
;@
l1

L!
-rr
N
$.1
Figuna 18 Capsule Figura 19 Creuzete
c&nt[rirea este o operalie prin care se comparr obiecful de c6nt[rit
cu masa unor greutd{i etalonate, folosind ca instrument batran$ele. La
balanfele moderne (electronice) are loc transformarea presiunii e"ercitate de
obiectul c6ntdrit tntr-o tensiune-mdrime electricd ce poate fi mdsuratE cu
precizie mai rnare gi cu mai mult6 ugurinp.
F igtar a 20 B alanl d ana I iti cd
Ealanfele de laborator pot fi, ?n funclie de nivelul preciziei, balanfe
-.tehnice, fannaceutice, analitice, rnicroanalitice. Batranljle analitice pot
c6ntdri pdnd la apatra zecimald dintr-un gram (0,0001 g) gi au o sensibilitate
de + 0,1 mg. Balanlele microanatritice au o precizie de 0,00000i g.
Greutdfile balanlei analitice se pdstreaz[ tn cutii speciale gi se manipulezl
doar cu penseta.
cdntdrirea cu balangele analitice gi microanalitice trebuie s6 fie
reproductibilE ;i precisi. Dupd fiecare cdntlrire ea trebuie sd revind la
26
Biochimie :Lacrdrl pryllee medtulnd, vol. I tt
poz\ia zero gi s[ rocfionczo lc groutEfi mici, deci sd fie sensibild. pentru
eviLarea erorilor de c0nt6riro cu bnlnnfelc nnalitice trebuie respectate c6teva
reguli elementare de manipularo gi anumc;
, amplasarca balanlclor ln camerc special amenajate, pe rnese care
nu t'epideaz6;
c evitarea vibrafiilor 9i a gocurilor;
o mgnlinerea in carnerele de balan{d a unei temperaturi constante pi a
unei atmosfere necorozive (diferenfa de temperaturE inhe obiectul de
cdntirit qi balantd poate conduce la erori de 0,15 mg la o diferenld de loC,
de aceea, lnainte de cdntdrire, materialele de cAntirif se lasd pentru o
perioadi de timp in carnera balanfei pentru a ajunge la aceeagi temperatur6);
o introducerea in interiorul dulapului a unei substanle higroscopice
pentru a pdstra o atmosfer[ uscat6;
o menlinerea balan{ei ln stare de curd{enie perfectl;
" reglarea orizontalitdgii balanlei;
c blocareabalanfei atunci cdnd nu se lucreazd cu ea;
o deschiderea gilnchiderea balanlei evitind gocurile;
e verificarea punctului zero tnaiptea fieclrei c6nt6riri;
o addugarea pi scoaterea obiectelor de c6ntdrit sau a'greutblilor pe
mijlocul talerului gi numai dupi oprirea balanlei;
o neinclrcarea balanlei peste greutatea admisd inscrisd pe ea;
o cdntdrirea substanlei pe sticle de ceas sau in fiotre cu dop glefuit
pentru substanlele volatile, higroscopice sau instabile;
o utilizarea unor trusb cu greutlli precise, calibrate.
,
Vu**[* pentnu rnEsurarea volumelor
,,,
vasele pentru misurarea volurnetror sunt confecfionate din sticl6, au
o rezisten{a chimic[ mare gi stabild la variafii de ternperatur[, precum gi un
lo!{cient de dilata{ie foarte mic. vqlumele pot fi rndsurate cu pr""irit
folosind; baleane cotate, pipete, biurete, micropipete sau, aproxirnativ, cu
ajutorul mensurilor, paharel.or conice gradate 9i cilindrilor gtadali.
Vasele pentru mbsurarea volumelor se clasificd ln doud rnari
categorii: vasele gradate pentru umplere qi vasetre gradate pentrw goldre.
Vasetre gradate pentra amplere sunt vase prevdeute cu un semn
rnarcator care indicd volumul de lichid pe carc il mbsoarb la umplerea sa,
cilf,ndrii gradafi sunt vasc confccfionate din sticld groasb care au
gradate la exterior diviziuni ce irrdictt volunrul in mililitri (rnl). r,a capfitul
27
 V-
I ft

n lt:rg\tJftir - L,"rdri pr*ti""

l
Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol,I

superior este indicat volumul maxim pi temperatura de lucnr, de obicei
20'C. Pot fi de capacit[fi diferite (de la 5 la 2000 ml), cu dop sau fErd dop.
Se folosesc la rndsur6ri mai pu{in precise, datoritd lichidului care aderl la
pereli gi a citirii cu aproximalie a nivelului'
Baloanele cotate au formd sfericd sau de pard, fund plat gi sunt
prcvdzntc cu gdt lung gi ingust pe cafe este trasat reperul (circular) care
mai mici dec6t cel total lnscris pe pipet6. Pipetele negradate au la mijloc o
bultt pc care este gtavatd capacitatea gi temperatura de lucru gi mltsoarll
numui voh.rmul inscris. Fipetele obignuite gradate sau cu buld sunt de I nrl, 2
ml, 5 ml, l0 ml, 25 ml,50 ml.
Micropipetele utilizate pentru mdsurarea precise $i rapidd s
cantitdfilor foarte rnici de lichide, sunt confeclionate din tuburi capilsrc cu

I delimitcaz[ capacitatea nominal[ qi se inchid cu un dop Plefuit. Misurarea

volumelor cu aceste baloane este rnult mai exactd decflt mdsurafea cu
silindri gr.ada{i, deoarece oitirea se face infr-o porliune ?n care diametrul
perefi grogi. Diametrul lor interior este de maxim I mm. iar vflrful de golirc
este subfiat. La fel ca pipetele, pot fi gradate gi negradate' Micropipetele
sunt de 0,2 ml, 0,5 rnl, 1 ml.
vsrului este mult mai ndc. Se folosesc in special La prepararca soluliilor
tltrntc, prin introducerea substanlei cdntdriti exact 9i completarea p6n6 ia
ioR"rn cu apd distilat[.

l
I
I F'ignra 23 Pipete gradate de sticld

I Flgura 21 Cilindru gradat Eigara22Baloncotat i

Fipetarea este o operaliune de mdsruare precis5 a volumclor
lichidelor. Fipetele folosite trebuie s6 fie integre, curate, clitite cu apb
distilatd gi perfect uscate. Pipeta se prinde cu mAna dreaptd, intre ,puipa
degetului mare gi a degetului mijlociu gi inelar, pulpa arltitorului fiind

I Vasele grwdate penfia galfue sunt maxcate cu doub semne: unul

superior gi unUl inferior sau numai cu un sefiln superior. La vasele care sunt
prcv[zute cu dou6 setnne, senurul sgperior indic[ p6n6 unde se umple vasul,
Xiberd pentru a astupa capStul acesteia. Se.introduce vdrflrl pipetei in lichid
gi se aspir6 aerul din pipetd cu aterrlie, urndrind ridicarea coloanei de lichid
j
cu 20 30 mm peste reperul gravat. Se scoate capdtul pipetei din gur6 gi se
ca apoi, la golire, a doua gradalie s6 indice volumul mbsurat" Vasele
I prevlzute numai cu un sernn matcator, la golire se golesc total. Nivelul
lichidelor trarisptir6dte'Ctrre trdd"VilSiil sb citegte la gradafia coiespunzStoare
astupd imediat cu degetut ar[tdtor. Ridicdnd pipeta asd'el inc6i leperul si fic
la nivelul ochilor,.excesul de lichid se scurge din pipetb prin slfibirea uqoard
a degefului ardtiltor, pdntr cdnd meniscul inferior al lichidului hansparent
limitei inferioare a me'niscului, privind la in6[imea acestuia. In cazul ajunge tangent la diviziune. Se astupd din nou capEtul pipetei, se scoate din
I lichiclelor colorate intens sau la mercur, citirea nivelului se face la gradalia
din dreptul meniscului.
Figeetele sunt tuburi gradate folosite la mbsurarea rapidb Ei destul de
vasul cu lichid din caxe s-a umplut gi i se gterge vdrfirl cu hdrtie de filtru.
Pentru a goli confinutul pipetei ln alt vas, se introduce vArful acesteia
la 4 5 cm de fundul vasului, ugor sprijinit dc pcrctele lui gi se ridicd ugor
-
precisd a unor volume mioi de lichide. Cele care au gradatii intermediare in
I subdivizitrni de mililitru au fsrmi cilindricfi 9i mdsoar6 volume de lichid
degetul arltdtorn ldsdnd lichidul sli curg lent. f)upll c6teva secunde de la

29
28

I
 t
t*
r!
{,.h Biochtmte - Luc.r4!!p:!!49 ry/Etno,:g!!_ Biochimie -Lutdrl prggtlea meelk,lnd, vtl, I It
I
l'
scurgerea lichidutrui, se scoate pipeta lncct, cu v$rt'ul de-a lt ng,rl peretelui o deschldere de callbrare L
vasuir.ri. Nar se sufl6 in pipeti pentru desprinderea ultirnei piclturi. .
Unrplerea pipeteior prin aspirare cu gura trebuie s[ se realizeze cu
prin care se introduce cheia
pipetei;
ln tiurpul ajustdrilor pi calibrdrilor
I
mutrt6 atenlie, pentru ca lichidul sE nu pltrundl ln gur6; ln cazul lichidelor . man{on de ejecyie J

toxice se folosegte para de cauciuc. Dacd totugi acest lucru s-a intdmplat,
clSteqte guxa cu muttd apb gi, tn funclie de natura lichidului aspirat (acid sau
se
' prin apdsarca butonului dc cjecfie acest mangon se refiage qi
I
astfel pot fi extrase lichide din rccipientele lungi gi ?nguste.
bazi), se clItegte pi cu solulildiluate de bicarbonat de sodiu sau acid acetic,
apoi din nou cu api. t
Dupb intribuingare, pipetele se spald cu multd apd gi se introduc cu
v6rful in jos, tirnp de 24 de ote, in cilindri gada,tl, umpluli cu amestec
sulfocromic. Se spal6 din nou cu mult6 ap[ de la robinel apoi cu apl
distilatl, se usucd gi se pdsffeazI cu vdrful in jos in stative speciale, ferite de
praf.
q
;II
Pipetele/micropipetele semiautonnate sunt pipete prevEzute cu
pistoane in doi timpi care firncgioneazipe baza principiului pe pernl de aer.
6
t
Aceste pipete sunf de mai multe tipuri: pipete cu volum fix, pipete cu volum
I
reglabil gi pipete multi-canal cu volum reglabil (cu 8 gi 12 canale).
Cu ajutorul pipeteior gi micropipetetror semiautornate se pot mdsura
votume cuprinse intre: 0,1 - 2,5 ,pl;0,5 - l0 WI'2 - 20 pl; 10 - 100 pl; 20 - Figura 24 Pipete ##tiautomate
,,f

Figara2S Conuri
t
200 pl; 30 - 300 pl; 100 - 1000 trrl; 0,5 * 5 ml; 1 - 10 rnl.
ldrd conuli. atalate I
Pipeta/rnicropipeta serniautomati este atrc6tuitd din:
o piston pentru aspirarea'bau expulzia volumului de lichid m6surat
t
(pentru modelele multi-canatr fiecare canal are pistonul sdu);
s dispozitiv de ejec{ie a vdrfului pipetei (conului);
I
o vArf (con) din material plastic corespunzdtrlr fiecdrui tip de pipet[ t
(culoarea conuriLor core-spunde culorii de la butoanele de control).
Elernentele de comandd sunt:
I
t buton de contral cu doui trepte de oprire
o prin apisarea ugoard a acestuia pdn6 la prima treaptd de oprire
t
se aspird sau se elibereazd volumul de lichid rndsurat; I
'
. prin ap[sarea ugoar6 a acestuia p6nd la a doua treaptd de oprire
se golegte Complet conul pipetei de volumurl rezidual; F'tgura 26 -Pipetii semiautomatd. t
o inel de reglare cu con atagat
I
" prin rdsucirea acestuia se seteazd continuu volumul dorit
(pentru pipetele cu volum fix, acest inel este numai in scopuri de t
ajustare);
o buton de ejeelie I
' pdn apdsarea acestuia se inldtur6 conul pipetei;

3l
t
II
t I

tr* r1
I t!
vol'I
A Biochimie - Lucrdri practice medicind'
dintre pipete qi conuri' precum qi
So evit[ diferen{ele de temperatur*
I Plpetorea cu aiutomxl pipetetor/micropipetelor
semiautornate
clintre accstca li liciridul pip.*r,
d*r"r""" pot obline erori de m[surare n
se
volumelor' din tubwi citindrice gradatc
AsPirarea lichidelor Biuretele sunt vase de golire formate
feil, conul potrivit la pipeta (respectand codurile de oatd'.tetmlndndu-se cu un vArf de golire
I uuloruo).
se atageazd
care se ingusteazd in pu"tea inf6ri
orevdzut cu un dispozil;;;;"te
regla sau inchide curgerea' Dispozitivul
bc npasa butontrl de control pdn6 la prirna
treaptd de oprire'
;il;J;" tub -d3.cauciuc prevrzut cu o clemr Mohr
io scufundd v6rfu1 pipetei 3-- 5 mm in lichidul de aspirat'
il;; fi;il;;'d" #;il;inJ fotosit pentru solu{ii bazice 9i pentru
I $o las[ butonul de iontrol si atunece tnapoi
incet'
a scoate de pipeta din
sau Hoffrnann, tubul
cele care nu il distrug
folosite, biuretele se fixeaz['i'
$c agtcapt6 aproximativ trei secunde inainte de
pozilie perfect
pentru a putea fi
placi dreptunghiulard sau trepied'
Itchld, verticala pe stative d"'";-fi;;;6zute .Qu
I Se retrage lent vdrful pipeiei din tighid
Sc gterge conul pipetti ott o hirtie de filtru'
pentru a inl[tura cu ajutorul uno,
"rr*u]LG
rndsurarea exactau rr** notu*e de
lichid'.prin
titrdri volurnetrice qi pentru
i""t rototit".pentru golirea acestora'
solufiei-pe la partea
Biureteie t" lichid prin tunmrea
II pichturile r[masc.

ExPulzarea lichidelor
superio ar6 u
"r..rorn'
"t"pf"
",i
"u
ui"to*r
sdu "::l l.*tt
avtorrlrTt1
*t" "i:li.
pana peste
tlg A:
:"t-semn'
.t:,"j apol pnn
fundul vasului in care va fi aiipo"itiu* semiautomate" .
pAni cdnd meniscul inferior
Se introduce ,rarn t plp"t"i!'a 4 - 5 cm de deschiderea roUinetutui t* u"-t""tg" lichidul
peretele interior' -rt"rtra" lichide colorate) vd fi tangent
I eliberat lichidut aspirat, uqor inclinat fate de
Se apasd butonutr ile conhol,
se agteaptd pAn6 cAnd se op{e$te curgerea
tncet, pind
lichidului'
- .
la prima treapth de opdre 9i te."i* ir,rotoi.) t"t:lp"+t^l
ia gradalie, dupd care robinetufva
Biuretele * t;;;;;,ti
fii*
fi inc'hts'
uudina intr3 1 rnl qi 100 ml' Microbiuretele
la a doua treaptd de oprire pdnd exactitate a volurnelor foarte mici dc
l he toottol pdnd
Se apasi Uutomrt se utilizeazi penfl'u tia**i"tu cu
cdnd vdrful pipetei se golegte cornplet' lichide,
conul pipetei din
Se line upatut-Uoio""t d6 control gi se retrage
interiorul vasului in care a fost pipetat lichidul'

l laterall
Se lasi butonul de conffol s5 alurece inapoi
inoet'
Seinldturaconulprinapdsareabutonuluideejec{iedepepartea
a PiPetei.

I ObsewaYii
in mo*entof selecgrii votumului dorit
mai mic'
este rccomandabil s5 se

efectueze setarea din volum mai rnare la volum

t Pipetelesecniautornateseutilizeazinurnaiinrnomentulincareau
vArfurile (conurile) ata$ate'
conurile pipeteior sunt destinate numai pentru
utilizare unicd.
jot atunci c6nd vdrful pipetei este atagat gi plin'
Nu ,* u'g**6 ;ip*tu !

3 pentru a nu permite lichidului sd intre in pipetl'

de cele ale
c6nd se utthzeazbsolulii cu caracieristici fuice diferite Flgura 27 Biuretd
li

apei (de ex"mpl*, llicerol)t se verific[ volumul de dozare descris in

1 rnanualul de utilizare a PiPetei'
J'
'-i
 w
t'F'

p
{
v
*
,$
t
i{ Biochlmlc -Lucrdrlptrrltlw ntdlclnd, vol. I It
t
:::

tr{

Alte ustensile de lnboraton j

.i

Susfinerea diferitelor vase sau aparate se face cu ajutorul stativelor.

in laborator se utilizeazd stative pentru eprubete, pipete, biurete etc.
t
t
ry1 t
Figura 3tr Trepied Figura 32 Sitd de azbest

Sticlele de ceas sunt utilizate psntru acoperirea paharelor drepte sau

t
a cristalizatoarelor, pentru cdntdrit, pentru luarea probelor macroanalitice
8b etc. t
Figura 28 4b Stative paltru eprubete

Pentm difeiite experimente este nevoie de cdldur[. tn bborator se

t
folosesc pentru lncblzire becuri de gaz (tip Teclu, Bunsen, Meker) care
servesc la oblinerea flEcdrii prin arderea unui gaz natural saulmbuteliat.

sticli
Pentru operaliile mai sirpple se pot folosi gi l6mpi cu alcool, de
sau metal.
t
Figura 33 Stiele de ceas i
t
Fiolele de c&nt5rire prevdzute cu capace glefuite pentru etangeitate
sunt iitiliziite pertru chrrtdrirea cu precizie
pulbere sau lichide.
a substanfelor sub formd de t
Figura BecTeclu
29 Bec Teclu
Figwra2g FigurnS0 BecBansen
t
I

Fentru a evita spargefea vaselor de sticli, acestea nu se tncdlzesc

direct pe flac[r6, ci pe ilta de azbest agezalL fie pe trepiede, fie pe inele
I t
montate pe stative cu cleme. I
PLntru mdnuirea obiectelor fierbinii se foloseqte cleqtele'
Ffgurn 34 l-lole de cdntdrlre L
,35
t
!:
&. tu
 1r"

tr

h Biochimie - Lucrdri practice rnedicind, vol,I

Substan{ele solide sau lichide sunt pestrate ln borcane satr flacosne

de sticld incolori sau brund prevdzute cu dopuri de sticld glefuiti.

F.igwa35 Flacoane de sticld Figura 37

Refrigerentele sunt dispozitive de sticli ,rriti*t" pentru rdcirea gi
condensarea vaporilor. Cele mai utilizate refrigerente de laborator sunt cele
cu buli sau spirald gi refrigerentele Liebig.
igru a 3 6 Refr ig er mt Li e b ig
_F
Pentru aduceiea laidffi tnnifel,ede mdsurd se foioseqte piseta, ln
care se pdstreazd apa distilati necesarf, lucnrlui gi care proiecteazd lichidul
Curi{area sticliriei de laborator
inainte de a fi folositd, sticldria de laborator trebuie bind curdfath,
acest lucru av6nd o mare importan!6, deoarece de ea depinde d6 cele mai
multe ori precizia exarnenelor efectdate. Urmelet'dd impurit[1i sau de
substanle chimice depuse pe perelii vaselor pot falsifica rezultatul analizei.
unne foarte slabe de substanle grase pe perelii vaselor de sticl[ folosite la
mdsurarea volumelor impiedic6 uscarea uniformfl a acestora, la golirc
rdmdnfind cantitbli lnsemnate de lichid aderente la perefi ceea ce d[ nagterc
la erori mari.
Eprubetele, baloanele Erlenmeyer, paharele Berzelius se spal[ cu ap6
de la robinet pi cu o perie, apoi se clitesc cu apd distilatd. in cazul vaseror
foarte murdare se foloseqte un amestec oxidant fonnat din bicromat de
potasiu gi acid sulfuric (aJnestec sutrfocrornic) in care este ieconaandabil ca
li sticldria si stea timp de 24 de ore. Dup6 scoaterea din arnestecul oxidant,
+
sticldria se spal6 din abundenli ou api de la robinet 9i apoi cu api distilatE.
Pentru uscare, sticldria va fi aqezatd, cu gura ?n jos ln stative. hlu se
va $terge cu 'carpe sau tifon. Este de preferat sd fie arnbalatd'biicaTd tu
bucatd ln hdrfie albb pi pdstratl ln dulapuri speciale.

I
I
sub formd de jet. ,."},

sd existe pi termometre de diferite gradafii,

iiF
lntr-un laborator trebuie .:i
,,*

areorueetre penffu mdsutarea densit6fii, tuburi de cauciuc Ai material plastic iil

'4.6
'to

I de diverse diametre, seringi qi ace, etc.

35
,li
,!

t:
i;i
37

I :it
 Fl

N
t

Eh
i\
Biochtmtt - Lavftt glru rtfor- rcdEWA wl l n
Prooodcul dldthal, & r|F$I|l a oololzllor dintr-o solufie t
rnoleculor!, lo bgsr:l pO pf6pilo6ta mombrnttelor cu pori rnici
(membrano do oolodlU, molnbfgn rnlnralo) de o pcrmitc trccerea ionilor 9i
CA,PITOLUL MT moleculolor ll do r roflne partloulolo coloidnle, accstea avdnd dimensiuni
mai marido l0 pm,
t
O altl propriotatc a particulclor coloidale este aceea cd in solulie
tr
sor,rJTrr. soLUTnI TAMP0F{, molecular[ atrag ionii de o anumit[ sarcinl, pe care ii fixeazd^la suprafafa
lor, preluind astfel sarcina electricd a ionului fixat (adsorbit). In funcfie de
nutuiu moleculelor particulelor coloidale, unele particule adsorb anionii
III.I Solu{ii rnoleculare' Solu$ii coloidale devenind electronegitive, alteie adsorb cationii devenind electropozitive'
\ Datoriti sarcinilor electrice, particulele coloidale se resping, ramdn in
suspensie qi nu sedimenteazL.
[I.1.1 Sotufii mroleculare Fenomend. de electroforezd ate la bazd aceastd proprietate a
particulelor coloidatre gi se folosegte t6 laboratorul clinic 1* separarea
proteinelor plasmatics. Prin crearea 'unui cflmp electric intr-o solufie
O solulieeste un amestec omogen' format din doud sau mai multe ioloidald cu ajutorul a doi electrozi legali la o Sursi de curent continuu,
componente, in propo4ii diferite, una tn cantitate predominanti numitd
dizoivant,iar alta sau altele ln cantitate mai micd numit[ dizolvat.
o substqa![ divrzatd in particule rtici (fazd dispersr) rdspandite ?n
particulele se vor deptasa spre polul cu sarcind electricd opus6'
Particulele coloidale se gdsesc inff-o continu[ rnipcare dezordonatd
numiti migcare browniand. C$rflun farcicutr luminos trece printr-o solulie
i
altd substanfi (mediu de dispersie) formeaza utt sistem dispers. Prin urmare, coloidald, aceasta devine luminoasl tn dreptul lui, deoarece razetre vizibitre
soluliile sunt sisteme disPerse.
Cend dimensiunile particUlelor substanlei dizolvate sunt de mdrimea
difijgjeazb. Aceastd proprietate a soluliilor se numeste efect Tyndall qi este
folosit in microscopia de contrast.
I
moleculelor szu ionilor avem o solulie moleculard. Echilibrul suspensiei coloidale poate fi
perturbat sub influenfa unor
in
Sohtlia coloidald este solu{ia
substanlei dizolvate sunt mai mari decAt
care dirnensiunile particulelor
molecula. !,

irosibilitatea de a amesteca componentele unei solufii este limitata,

iar solu{ia la care se atinge raportul maxim de amestecare (distribuire) a
'componlntelor
-consiant[). este denurnitl solagie saturatd (mengindnd o ternperaturd
Dac6 se dizolva o cantitate mai mic6 de substanla in acelagi
volum de dizolvant gi la aceeagi temperaturi vom avea o soh$ie nesaturatd'
."
III.1.2 $olu{ii coloidale
solu{iite coloidale au particulele formate fie din mai multe molecule,
fie din rnotrecule foarte mari (macromolecule). Aceste solulii prezintd un
interes deosebit tn biologie, deoarece majoritatea lichidelor biologice sunt
solulii coloidate (ptrasma, lichidul cefalorahidian)'
38
factori externi, deoarece soluliile coloidale nu sunt stabile. Acest
dezechilibru are drept consecin!fl separarea fazei dispersate de rnediul de t
dispersie gi oblinerei unui precipitat (gel), iar fenomenul poartb dentrmirea
de coagulare (floculare). -:
Factorii caf,e pot produce coagularea soluliilor coloidale sunt cflldura,
evapofarea, curentul electric, adlugarea de electroli{i 9i de particule
coloidale cu sarcin[ electric[ opusd care le neuhaiizeazb pe cele din
suspensie Sarticulele devin neuke'nu Fe mai resping gi sedirnenteazL)'
, Particulete coloidale formate dintr-o singur[ molesulE mare
(macromoleculfl) se nulnesc colaizi moleculari iar coloizii caf,e $lAf,esc
stabilitatea unei alte solutii coloidale se numesc coloizi de ptoteclie.
Testele de disproteinemie sunt aplicafia acestui f,enornen fu practica
i-
t
laboratorului clinic.
Substanlele macromoleculare care formewb coloizi moleculari sutlt
amidonul gi proteinele, care fonneazl solgii coloidale cu apa. In phsrna
L
39
I tt

ft Biochimie - Lucrdri practice medicind, val,I n

I sanguind, alburninele joacb rolul de coloid de proteclie, deoarece
stabilizeazd globulinete plasmatice, ln situa{iitre ?n care albuminele
b)xprimarea in procente de volum (VYo) se specificd intotdeauna gi

I
sc lblnscpte cel mai des la soluliile de alcool.
plasmatice sunt sclrute, globulinele plasmatice precipit5 ugor ln prezenla
solufiilor de electroli{i qi testele se pozitiveazd. Vs/o:V6/dxlgg

I III.2 Exprimare& concentragiilor solu{iilon

unde:
:
Vd volumul de substangd dizslvati
:
V, volumul de solu{ie

I Raportul dintre cantitatea de substanld, dizotvatd intr-o unitate de

nras[ sau la un anumit volum de dizolvant poarti numele de concentralie qi
Bo po6te exprima ln moduri diferite:
ItL,2.2 Solu$i molare

I Y concentralie procentuald (c%o) - num6rul de grame de substan{i

dizolvatl la 100 g de solulie (g/g), nurndrul de grame de substan{d dizolvatd,-
tn 100 ml de solufie (g/v), num6rul de mililiki de substanld dizolvati ln 100
ml solufie (v/v);
Soluliile rmolare sr.mt acele solulii 'ale cdror .concentralii sunt
exprimate ?n numdrul:de rnoli sau fracfiuni de moli substan{d, conlinute la 1
litm (1000 rnl) solufie. Molul sau molecula-gram este cantitatea de substanlb

I Y concentralie molard (molaritate

substan{d dizolvatS la 1
- Cm/m/ArI) - numdrul de moli de
litru (1000 ml) de solu}ie;
Y concentralie normald (nornalitate'sau concentralia echivalentd -
a c6rei masd exprimat6 tn grarne este numeric egalb cu masa rnoleculard a
sr.rbstanlei.
/

I Cn/n/I,l) - nurn[r de echivatren]i gram de substanf[ dizolvatd la 1 litru (1000

rnl) de solulie;
Y titru W0 - grame de substanfd dizoivatd la 1 mililitru de solutie.
Concentragia molar6 (rnolaritatea) se noteazi cu

C*: n / V-,
C*/i\{/m,

n: rns / IM
,f Ig.2.X Solufii procentuale 1
Cm:II,ld/V{x%(l)
unde:

I Soh.tyiile procentuale sunt acele softlfii in care concenkafia

procentuald a substanlei dizolvate'se poate exprima in procente de mas6 sau
n
n!6
- numdrul de neoli
: illls& de substan{a dtzolvatd
M: rnasa moleculard a substanfei dizolvate
in procente de volum. V, : volumul sotruliei (ln lifi!)
I Exprimarea tn procente de masi (C%):
I'i
III.2.3 Solu{ii norrma}e
I unde:
CYo = m6/ m' x l{}S ,il
'ii
il

iili
Soluliile normale sunt solufiile alc c[ror concentralii se exprinr4 prin
In6 : filaso de substanla dizolvatd
I x'{rs : rflasa de solufie
llr

I
1
numdrul de echivalenfi sau fracfiuni dc cchivalent substanld la 1000 rnl de
soluiie.

4l

I
i1,

i
';;
r {1
practice *ud'"'nu'
Biochimi" - tilcr&ri 'o'''
Ert M / lr' tConl motrl x valen$a
cu coff{/n'
concentragia normali (normalitatea) 6a ',ote676
-" E."N"sor(rulflt)-- l"lM {/2?'x II
Ex. E,1rJ129Or (rulfht)
Co=e/Vt ttr'fll x2
e=ma/Eu /r\ n.CaCOl
("/ nreUfSOO:'M/2x3
Cn = Illd / E, x Vs
in reaclii de oxidoreducere
uncle:
Calculul echivalentului gram
e = numlru] de echivalen]i gram decurg cu schimb de electroni'
md = masa de substanli dizolvaja in reacgiile de oxidoreducere' care
., impldind masa atomicd (A) sau masa
Ec - echivatenrul gram 11r}9rl5l.t'
,.izo\vate
echivalentul gram se aalc;uleazb
Vl - volumul substanlei (in litri!) rnoleculara(M)lano*a*ldeelectronicedalisauprimilidecornponentul
resoectiv in reaelia redox'
Echivalentul gram alunui element 'ta'fi
dat-d* raportul dintre rnasa ^'"o'*i*]'Airionrrl MnO+- ln care 1\4n este heptavalent reaclioneazi diferit
ncfie ae mediul de reaclie:
* n"**'F
in
t
lul otomlc[ 9i numtrrul valenfelor'
Ex. En Na: 22, 9l | 1:22,91 in rnediu puternic acid (H2S0+J:
E* cu = 40'08 / 2:20'a4
esar cu rapoful dintre masa
MnO+-+5e-*Aff *,}tn*z +4H2O- ' t
Eg = M KMnOa/ 5 =d58,03 I 5 = t[fi1-
Echivalentul gtam.,al yiz.i'.\9r est9o;{ari in reacfia de neutralizare
motreculard 9i miffiid ionilor
(numbrul de hidrogeni activi).
de hidrogen
ts in mediu slab acid sau neutru: t
i M / nr. 95*
ceda$ MnO+' + 3 e'+ 4 H* ** Mn Oz +2*1zO
E* acid

it
Ee = M KMnO+/ 3 = 158'03 I 3 =
52'67
t
Ex" Eg II2Soa = 98'076 | 2 = 49'038
F tn mediu alcalin:
E;HCI :36,465 l1:36465

t # #i.l% i:fftt IT: MnO4 + e-*+ IV[nO+2- t

"ti, ::!,, r;!f; Er= M KMnAql | = 158,03 / 1 = 158'03
E c h iv at e n t u gr am ar az
. ..b
molecularS 9i num6ru1 ionilor de hidl
neuffalizare (num6ru1 de oxidrili)'
'-* gecePtall- l1l-2.4Titrul" Solufii titrate I i titrimetrice
I
. --Ee baz6= M
/ nr' Il
-
Ex.E*NaOH : 40,005 I | : 40,A05^ i,h

*
i

Titral(tsauT)uneisolu}iireprezintdcantitateadesubstan!6,
la I mililitru de sqlulie (dml)'
t
E, c*(o;;;::'o'o:'i r z'='ii-oas ':|,

il
exprimati in graane,"*t '"
gase$te
*"1111
-+e a+ul cu raPortul dintre
rnasa folosite deosebim titrul teoretic {T1) gt tinrul
n Dupn nawasubstaniei
Echivalentul grarn pentru
:d?r! 'jri", A"metal 9i
molecular6 9i produsutr diotre numirul ato/t
valenp lui'
real (Tr). I
43

42
t
,,$',
 ,Nrsr_"

I' M

n Biochimie - Lucrfui practice medicind, vol.I medicind, vol' I n--

Blochlmle - Lucrdri practice
:;;-- -
I in analizele de laborator se ttihzeazd doub feluri de solulii, care din
punct de vedere al peciziei concenhafiei se impart in soh'ryii standard (de Tt: I! * Ee * X"0 -' : m x Ee / 1000

I referinld)
I.
Ei solulii titrate,
Soluliile standard (etalon sav ti*imetrice) stnt solufiile iile cfuor
concenhalii pot fi calculate teoretic ai la prepararea cirora se utilizeaz[
unde:
n = concentralia normali (nomalitatea)
E, = echivalentul gram

I
substanle standard (etalon).
Substanfele standard (etalon) sunt acele substanfe-din care; prin Tt = titrul teoretic
aimpla c6ntlrire, dizolvare gi aducere la un volum exact de solu{ie, se pot
obline solufii care au titrul egal cu cel teoretic. 2. Soluliile titrate sunt solu{iile care prin preparare nu corespund

I
I

Penfu a putea fi utilizate la prepararea solufiilor standard, calculului teoretic; concentralia lor se stabilegte printr-o determinare
aubstangele etalon trebuie sE indeplineasci urmdtoarele condilii: practicb (titrare). Solufiilor tihate pe baza unei solufii etalon le corespunde
r s[ fie foarte pure; litrul real (T,)'
1- r sI aibd o forrnul5 chimicd bine definiti; Prin titrul real se noteaz[ titrul soluliei de normalitate aproxirnativd,

I r sE fie stabile in condilii de lucru (si nu se carbonateze, s[ nu se

oxideze, si nu absoarbi apd sau si nu piardi apa de cristalizare etc.);
o s6 fie stabile tn dizolvantul tn care se utilizeazd 9i si se
calculat din rezutrtatele practice aie tihdrilor, folosind solulii standard
(etalon) prirnar.

I cAntdreascd cu ugurin!6;
o sd se purifice ugor prin metode uzuale de purificare
in practica analiticd se utilizeazb substanle gi, respectiv, solufii etalon
Pentru 6slsrmiFarea titrului real se poate lucra in doud moduri:

a. Se cdnt[resc exact la balanfa,analiticd ,,a"g substanid etalon (0,1 5

I solulii 0,1 lD.

de doud categorii: - 0,2 pentm
Soluliile standard primqr sunt soluliile cu concentralie cunoscutd Substanla etalon se dizolvE in ap6 gi se titreazd cu solulia de titru
exact qi ob,tinute din substan{e de lnaltd puritate (standard) dizolvate la un necunoscut, in
prezen\a unui anumit indicator, pdnd" la
punctul de
volum exact cunoscut. echivalen|*.

I Ex: KzCtzOtl KIO+; NazCOg; HzCzO+, etc.

: Soluliile standard secundar sunt acele solulii ale c6ror concentrafii
au fost g6site prin standardizare (prin conrpara,tie cu o substanll standard
Se citegtevolrlmul de solulie consurnat tra titrare.
Se repetd titrarea cel pulin incd p dat6, deoarece ou cdt num[rul
determinarilor este mai mare, cu affit titrul se va stabili rnai exact.
finAnd cont cd so@ile se titreazd echivalent la echivalent vom
I primar).
Ex: NaOi{; FICI; NazSO3;.KMnOa, etc.
Concenhalia NaOH se stabilegte cu etalon standard prirnar HzCzO+
aveai

(acid oxalic); Btt """"""""8"

I Concentralia HCI se stabilegte cu etalon standard primar NazCO:
(carbonat de sodiu);
undg:
a g etalon.............."...V x To

Concentralia NazSO: se stabileqte cu etalon standard primar

t KzCrzO*
Concentralia Klvfno+ se stabileqte cu etalon standard primar HzCzO+,
Soluliilor etalon (titrimetrice, de normatritate exactd) le corespunde
*I

$
B"t = echivalantul gram al solutriei etalon
E*
determinat
: echivalentul gram al solufiei de analizat al cdrei titru trebuie

titrwl teoretic (T1), care se poate determina prin calcul, cunoscflnd

",*.
V: nurndnrl de mililitri dc solutie consumatd la titrare trebuie

t
.tr,
,1

normalitatea solu{iei: deterrninat

I

44 45
.{

T l
1i
fl
s t
ffi

Concentrafia normali (normalitatea) se noteazi cu Co/I{/n' Er t M I nr. rtoml metal x valen$a t

Co=e/Vt ,&'.x. E. NazSOl (rulfb$ -M /2 x I
e=nr6/Eg
Cn=Irld/Erxv'E9 EgCaCO3'M/l x2
'M I 2 x I
E, Na2$O1 (lulflt) t
EsA[(SO4) t'M/2x3
unde:
e = nurnerul de echivalenli gram
nla = t"tu de substan{i dizolvatb
Calculul echivalentului gram tn reaclii de oxidoreducere t
-
Er ochivalentul gram al substanfei dizolvate in reacliile de oxidoreducere, care decurg cu schimb de electroni,
Vr - votumul substanlei (in lihi!) echivalentul gram se calculdazb impirgind masa atomice (A) sau masa
rnolecularE (M) la num6ru1 de electroni cedali sau primili de componentul
t
Echivalentul gram al unui element va fi dat de raportul dinhE masa respectiv tn reaclia redox.
lul atomicl gi numlru] valenfelor.
EnE"Na:22, 9l ll=22,91
Ex, Anionul MnOa: {n eare Mn este heptavalent reac}ioneazd difedt
in funcjie de mediul de reacfie: : t
E, Ca : 40,08 / 2:2Q,O4 F in mediu prrternic acid (HzSO+):

Echivalentul gram al aciziloreste egal cu rapotul dintre masa

moleculard gi miffiirl ionilor de hidrogen cedali tn rea4ia de neutralizare '
* I tf -' Mnu2 + 4HzO
MnO+- + 5 e-
Eg=MKMnOa/5='458,03/5=31,ffi
,
- '!:: t
(num6rul de hidrogeni activi).
.
E* acid * M / nr. If ceda{i
F in mediu siab acid sau neutru:
t
MnO+' +3 e-+4 H+** Mn Oz +2 HzO
Ee = M KMnOq/ 3: 158,03 l3 = 52,67
Ex" ETHzSO+ = 98,076 I 2:49,038
EsHCl : 36,465 I 1 : 36,465
F tn mediu alcalin:
t
Echivalentul gyam al bazelor este egal cu raporful dintre rnasa
moleculard 9i -niim6ml ionitor de hidrogen acceptafi in reaclia de
neuffalizare (nurn6ru1 de oxidrili).
IvInO+-
E*: M KMnOa,/ | :
* e- ++ MnOa2-
158,03
'
/ 1 = 158,03 t
Eu b3g[: &{ / gr. If accepta{i
III.2"4 Titrul. Solufii titrafe gi titrimetriae
Ex. Eu NaOH:40,005 / 1 :40,005
Eg Ca{0H)2 = 74,096 | 2 = 37,048
Titrul (t sau T) unei solufii reprezintS cantitatea de substan{d,
exprimatii in gramc, care se gisegte dizolvatd la 1 mililitru de sqlulie (g/rnl).
Echivalentwl grarn pentru sdt'uri este egal cu raportul dintre masa
Dupd natura substanlei folosite deosebim titrul tearetic (Tt) Fi titnrl
moleculard qi produsul dintre num6rul atomilor de metal gi valenfa lui.
real (T).

42 43

,s,,
 rL
H

{[ Btochlmb -LuqM nwtlat aadlclnd, vol. I fi

I
Pcnfu svltrtlr unor e$rl, ltabilirea normalitalii gi titrului soluliilor L
T" (real) : ax E*/V x Eet (T': T') volumetrica to fboo dlrect eu Eubstanfe etalon. Fentru soluliile cu o
normalitatc aproxlmEtlv! Clto nOcesaf s[ se cunoascd factorul de trecere la o f
b. Se prepar6 o solu,tie etalon de normalitate exact6' solufie de normalltato oxact6. L
Din aceasta solulie se folosesc volume cunoscute, care se titreazd cu
solufia de analizat ai cdrei titru trebuie stabilit'
Se considerii ' nL2.5 f,'octorul de conecffe
Vr= numdrul de mililiti de solufie etalon
Eot *
echivalentul gram al soMei etalon
Tt - titnrl teoretic al soluliei etalon (g/ml) in laborator se lucreaz6 cu solulii de normalitate aproximativE. f
Vr - rumd.rul de mililitri de solufie de analizat Acestea se pbt transfoma prin calcul in solulii cu normalitate exactd., L
Er' echivalontul gram al soluliei de analizat utilizind factorul de corecfie.
T, - titrul real al solu{iei de analizat ce trebuie stabilit Factorul soluliei ffactorul de corec{ie sau factorul de neutralitate) r
N = normalitatea solu{iei etalon (F sau $ exprimd volumul sotuliei de reactiv_(ml), de normalitate exacte
(etaloh), care revine la 1 ml de solulie de normalitate aproximativi.
L
Eet ..""""'"' Et Acesta este un num6r care aratb de cdte ori o solulie de concentralie
Vr Tt
x '... Vz x T. aproximativd este mdi concenhatd (f > 1) sau mai diluati (f < l) decdt I
solufia de concentalie exactii. La solufiile exact normale f = 1. ' ,- _
*-*!"'! L
T": Vl x f, x f,,"1f/, x f,,"* Factorul de coreclie permite trdnsformarea unui volum dat dintr-o
solufie aproximativ norrnald,ln volumul echivalent de solufie cu normalitate
T,lE*xlYxL0-3 exact6.

T"=Vr/V2xg,*xNxl0-3
,ii
f x Vz aproximativ: V1 precis
f : Vr irecis / V2
'lr__--_L aproximativ f
Fentru so$ile standard, tifful determinat t'eoretic este egal cu cet ;

Factorul de"coreclie se mai poate calcula cunosc6nd titrul soluliei sau

pfactic.
Fentru solu$ile caf,e nu au normalitat9 exacti, titrul practic se normalitatea l-
catculeazd in funclie de o solufie standaxd, L
f:
rijj
Tr / T1- N real6lN teoreticd
grame de
Titt uI in raport cu componentul de analizat (Ta1) exprimb
corespunde la 1 ml solu,tie de Factorul serve$te gi la aducerea unei solulii la normalitate exact6, cu t-
component de anaiizat ce reaclioneazil sau * '-L'
condilia ca factorutr si fie mai mare decdt unitatea.
reactiv. -:
x10 g/ml) I
Se pot calcula c6!i mililitri din solutia de factor f > I trebuie folosi,ti
Ex. Fentru o solu{ieNaOH 0,12 N (TN"os = 4,8 ':ij

Tnuorvs:c2o4 = 1{ rqaon x Eg nzczo+ x10 -3 pentru ca, prin completare cu ap6, sd obfinem o solu{ie de normalitate f
Tu"onmzczo+ :0112 x 0,63 x10
-3 * precisd(f= 1). L
-
Twuownzczo+ :7,56 x10 gEzCz3q/ml solulie NaOH 0'12 N
3 $

fl
'I
;:
t
46 47
rl

t
,#,
ixlr"-

I #

h - Lucrdri practice medicind, vol. I It

I
Biochirnie - Lucrdri practice medicind, vol.I Slochlmle

Ex. Sb se prepaxe V ml solufie de normalitate N precis[, dintr-o

solufiecuf>L HCI --r H'+ Cl-

I f : V precis / V aproximativ
V aproximativ: V precis / f
NaoH -* Na*+ HO-

I S[
0,lNcuf=1,2.
se prepare 100

V aproximativ :
mlsolulie NaOII 0,1N dintr-o solulie aproximativ

100 I t,2 = f = 1,2

166,66 ml solulie
Reacfia chirnicd dintre HCI gi NaOH, conform acestei teorii,
realizeazd astfel:
n ionii Cf gi Na+rim6n ln sotruf;e formdnd sarea NaCi;
c ionii H* gi OFf se combind, conform reac{iei:
se

Se va completa cu apd distilatE pdnb"la 100 ml qi se va obiine asffel o

rolufic exact 0,1 N. Ff + HO-* HzO

I ItrI"3 Solufii tampon

-
ri -
Aceastii definilie este nesatisftcitoare deoarece nu poate expiica
caracterul acido-bazic al unor substanle; de exemplu amoniacilln care

I
disociaz6 ioni de hidroxil (HO-).
Soluliile tampon (sisternele tampon) sunt un tip special de solulii in
care dizolvatul este alcltuit din arnestecuri de substan]e acido-bazice NH3+ HzO * NHa*+P16-
conjugate (cu caracter opus), ':- bazd I acid

I Aceste sisteme sunt formate fie dintr-un acid slab gi sarea acestui
acid cu o baz6 putemicl (sisteme tampon antiacide) fie dintr-o o bazd slabd
gi sarea acestei baze cu un acidp'utemic (sisteme tampon antialcaline)'
Sisternele tampon au proprietatea de a atenua ?n anumite limite
Conform teoriei protolitice, rntmrt[ gi teoria transferului dc protoni,
acizti sunt donori de Hn, iar bazele sunt acceptori de H*.
Aceastii tporie ia in calcul un num6r mult mai mare dc substanlc 6l

I dcterminate tendia{a de modificare a pH-ului unei solufii qi sunt formate din

dou[ cornponente: o componenti capabild de a lega ionii H* 9i
cornponentd capabilE de a lega ionii HO*.
o
introduce nofirmea de cuplu aoid'baz& conjugatS, deoarece intr-un cchilibru
cu schimb de protonj, unrli acid li corespundebaaa sa cor{ugatEo gi invcrs,
unei baze ii corespunde acidul conjugat.

I III.3.1 No{iiurea de acid Ei baz6

.lr

ii:
HCl
acid
* H2O +-r Cl- + H3O+
bazd bazd acid

I Labaza nofiunii de acid qiba?.A stau douf-feonii teoria ionicd qi

teoria protoliticd.
''l'
:i
NH3
bazd
+ H2O **
acid
NFI4*
acid
+ HO-
bazd

I Conform teariei ionice, bazath pe teoria disociafiei electrolitice,

acizii sumt substanle chimice care in solulie apoasi disociazi gi elibereazE
ioni de hidrogen (au in moleculi ionul de H), iar bazele sunt substanle
;,li

l,l

chimice care tn sotrulie apoasi disociazi qi elibereazi ioni hidroxil (au in

I
i1.F

rnoleculd ionul de HO-).

48 49

t
;?'-

{,{ B lochlmh - Luardd pretldo mtdlclnd, vol. I ff

Rezra dlcallnd (R1) rcprozint[ totalitatea alcalilor pe care sdngele
ii pune la dirpozifla teizllor, csre atunci cdnd ajung in torentul circulator
t
III.3.2 No$iunea de PH
trebuie s[ fic noutrallzafi pontru a nu modificE pH-ul sanguin.

pH-ul sau exponentul de hidragen este definit ca logaritmul zecimal

ln apracimoa ochillbrului acido-bazic nu este suficientd detenninarea
pH-ului, deoarece acosta poate avea valori normale in paralel cu o rczewl.
t
cu semn schimbat al concentraliei ionilor de hidrogen: alcalin[ normal[ semnificend un echilibrul acido-bazic normal sau pH-ul

pl{=-tog [tfl
poate avea valori normale ln paralel cu o rezervfl alcalind
semni{ic6nd un dezechilibru acido-bazic compensat.
ln curs ile epuizare
i
lafelpHC hidroxil:
Prin analogie se definegte lalu exponent de

pIIO = - log[F{O-l
In3.4 Determinarea rezervei alcaline @A) t
pH + PI{O = PK'o --L4 Frincipiul metodei
Prin addugarea unei cantitd{i determinate de acid azotic in ser sau t
Referitor la soluliile apoase, dac6: plasml se elibereazi o cantitate de COz legat de atrcali, iar excesul de acid se
. pH < 7; pHO > 7 atunoi solulia este acidi
n pH > 7; pHO < 7 atunci solufia este bazich
:
o pH: pHO 7 atrunci solulia este neutrd
trtreazd cu o solulie NpOH de aceeaqi normalitate
Valoarea rezervei alcaline (RA) se ob{ine
W10).
prin diferdnla dintre
cantitalile de acid azotic Ai de hidroxid de sodiu vtilizate la tiffare;'
:

t
[I.3.3 Importadia ptl-trui pentru organisrn
Materiale necesare
eprubete
t
stativ pentru eprubete
pipete de sticld de I ml
Echilibrul acido-bazic preswune o concentraliq constantd a ionilor
ii
\
'
vase cu solulie dezinfectanti
distilatl
t
de hidrogen in s6nge,.reflectat[ de valoarea pH-ului sanguin cuprins tntre
!,

"p6
tifon
7,35-7,45.
'
Men{inerea constant[ a pll-ului in rnediile biologice (spafiile
extracelulare gi intracelulare) esie o oondilie esenfiali pentru activitatea
l

;iii
reactivi
t
enzimatici la nivel celular, varialiile pH-ului compatibile cu via{a fiind
:P
Reactivi

t
:ii

cuprinse inhe 6,8 - 7,8.

Acid azotic N/10
'-' -
" orice varialie a pH-ului determina intrarea tn acliune a tuturor ' NaOHN/10 '
sistemelor gi mecanismelor tampon din organismul uman' :
,1
Solufie indicator rogu-fenol 0,04gYo in alcool etilic de 60":
Dezechilibrele acido-bazice stsnt acidoza, care presupune varialia ;i
pH-ului
'alcaloza,
valori acide situate la sau sub limita inferioard normald qi
spre
cate presupone varialia pH-ului spre sau peste lirnita superioard
1.1

4t
Proba
Ser nehemolizat
t
normatrd. if PlasmI
il'l

5l
t
50

t
*,
'4,---
:r {t

I {'fi

Tehnica de lucru
Elochlmle - Lucrdrl practice medicind, vol.

inanilie;
I n

I
lntr-o eprubetd se pipeteazdml ser nehemolizat.
1 deshidratEri:
Se adaugd 0,7 ml din solu{ia de acid azotic N/10 gi 4 pic[turi de tanspiratii profuze;
indicator rogu-fenol. vdrsituri incoercibile;
Seagitl eprubeta timp de 2 minute penhu indep6rtarea dioxidului de diaree severd.;

I carbon format prin descompunerea bioarbonatilor.

Se tiheazd confinutul,eprubetei cu solulia de NaOH N/10.
Titrarea se face cu ajutorul unei pipete de 1 ml, ponrind de la
insuficienp renal6;
fistule intestinale;
administrare de aspirinS, clorurd de amoniu.

I
gradafia de 0,7 ml gi se continud pAn6la aparilia unei coloralii rogu-viqiniu. F respiratorii:
depresia centrului respirator:
encefalite;
intoxicalie cu morfind;

I emfizem;
bronhopneumonii;
insuficienf6 cardiacd;
asfrn.

I Valori crescute in
F metabolice:
;

alcaloze:
/
t

I FigaraSE Delenninarea
revervei alcaline F
stenozd piloricd;
ingestie de alcali.
respiratorii:

I Calcul

n drl NaOtrI.O,lN x 100 = mEqA carbonat acid actual

hiperexcitabilitate a centrului respirator cu hiperventi lati
leziuni nervoase;
- isterie;
anxietate;
I
:
e:

I unde:
:
n ruffndrul de mililitri de'NaOH N/l0 folosi{i ia titrare
i
febr6 ridicatd;
intoxicafie cu salicilagi.

0bsea'vafii

I Valori normale:

RA:zlmHqA QZ-zgmEqll)
i*.
*.-+ - **--*dE*t
SticHria utilizati la aceastd determinare trebuie sd fie perfect curatd,
cu-apd'bidistilat6.
To{i reactivii se preparb cu ap[ bidistilat6 gi se verificd exactitatea lor

I
rf
$
astfel: la 1 ml acid azotic 0,lN ln prezenla a 4 pio5turi de ropu-fenol trebuie
Varia{ii patologice: si corespundd 1 ml solutie de hidroxid de sodiu 0,1N.
]I

Valori scflzute in acidoze:

I F metaboiice:
acidocetoze diabetice;
52 53

I
 B tochtryto : !"!!.q!glry9l!c - Yfllt !gt, vol:!
n
t I
$f[rgitut roacfiol, rcnpcctiv stadiul tifiArii, tn care toat6 cantitatea din
componcnnil do cloznt A n ienclionat cu sotrulia de concetralie
adaugatE se numcFt puncl siliu nwnent de echivalen{d reprezinta
cunoscutd F
gi t
'substanlelc
A 9i B ar'r reaclionat total, in cantita{i t
l
monintul ln care I
CAPTTOT'AX' IV echivalente.
Punctul de echivalen{[ se eviden.tiazb cu ajutorul indicatorilor
METODE VCIL{J$/IETRXCE DE'AN^&LKZA chimici. Indicatorii chimici sunt substanle care la punctul de echivalen|a
modific6 vizibil una din proprietElile caracteristice'
igi
t I

Anttliza volttmetricdeste analiza care se

bazeazbpe mEsurarEa exacti
volumetria este o metod[ simplb 9i rapidl care necesitd cunoagterea:
solufiilor ce pa.rticipdla reaclie;
I
e uotuixului unei solufii de reactiv de concentralie
cunoscutd, oate 'o volumului
concentraXiei exacte a soluliei de reactiv tikant; t
rcnclioncnzl cantitativ cu substanla de
a1{i1at'
Consi<lcrtrmurmitoareareacliechimicigeneralddetipul:
o punctului de echivalenld.
Volumul de reactiv utilizat la titrare se m5soald cu ajutorr.ll biuretei.
I
a6+ bB -a sC.* dD
tnainte de a se efectua,operafia de titrare, se noteaz[ diviziunea Vr a
tangent[ la partea inferioara (convex6) a meniscului. in cazul
biuretei
solufiilor
t
incolore sau tangentS la partea superioarb a meniscului, ln cazul solufiilor I
unde:
A:substanladedozat,aciruiconcentralieurmeaziafideterminatb
colorate. Dupd efectuarea titr[rii se noteazb in acelaqi mod diviziunea Vz.
Diferenla 6y, -, Vr) reprezint[ volumul in cm3 al reactivulfi folosit la t
dintr-un anumit volum de solulie
B: solulia d";;"ti";" concentralie cunoscuti cu care reaclioneazd
tirare. I
ln n ncgie de tipul de reaclie folosit, metodele de analiiE volurnetricl
I
substania A
C, D: produ;i de reactie,
se clasificd duPd cum urmeazfl:
b metode de neutrqlizat"e bazate pe reaclii de neutralizare care includ
t
i,,i",d'=coeficienlii stoechiometrici ai reacfiei a cidimetr i a gi al c alime tr ia :
I
Conf,onn reaciiei menlionate, cantitatea
de substanJd A se poate
volume mici din sotu{ia B de
a acidimetria fotrosegte o sol4ie de bazh tare de concentratie exact
cunoscutd pentru dazarcaiacizilor tari, acizilor slabi qi a sSrurilor cu t
determina prin adiugarea treptatl a unol
p6n6" in momentul 4 9T* \treaga cantitate
de hidroliza acid6;
a alcalirnetria foloseqte o soiulie de acid tare de concentralie exact
I
concentra{ie
"*orffi
substan{d A reaclioilt J" t"tttu"fu
a B' deci pi$ la ulilgotu,pYctului
echivalengl. S, *a.o*a'-; Li&"'volurnul
de
exact 'de reactiv B, de :itl
cunoscutd pentru dazarcabazelor tari, bazelor slabe qi sbnlrilor cu hidrotrizd t
concentra{ie ,*ou.,ttA,-tare a fost-.addugat'
prin calcul se determind
iar i alcalin[;
b metode de precipitarebazatepe reaclii de precipitare; I
cantitatea'de substan{d A supusl analizei' -
Denumirea d;;;;;;'t" prol'it'e de la faprul:e P1".u-tsusti metodd
de solulie' Metoda de analizd
t
I
b metode de oxiioreducerebazate pe reaclii de oxidoredr.rcere care inctrud
manganametria Si io do me tri a'.
t
de analizb cantitativi se rnbsoarl volume principala
I
s msnganometria Qtermanganometria) folosegte o solulie de I
9i finimetric4 deoarece opefalia
,il
volurnetrica se mai
folositb ?n
""*.1t"
volumetrie este titrarea'
titrare;" ilttilt"
operafia de addugare' nicEtryd 'cupic6tur6'
a
l+
\
permanganat de potasiu de concentra{ie cunoscutd pentru dozarea
substanf elor reducitoare;
t
Pmn
sotruliei de reactiv oe conceritralie exact
cunoscul[ peste solufia de analizat,
i$,

F
4
o iodornetria folosegte ca oxidant o solu{ie dE iod de concentrafie I
,il exact cunoscut*;
pana ta atingerea punctului de echivalen{l' l"
I
55 I
$
t
 F"f,
)l
tt-
Ir.

- A. -t,:---:^ Lucrdri
r,,ao;vi practice
hnnti?a morlininfi vol lf
fiedictnd' vnl i
, glehldle
Plnehln, 'Lucrlili pftctice edicin4lvl l t|
il Biochimie' '
I > ctode completo etrice bazate
pe taolii ca <lecwg cu fonnce do -
i .putaf,ea de colorsF s5. fe msre chi.t penhu conc'cntsaiii mici da
... !!,:-^ -^--1a^mffi"" ce' indicltor, ardel lncllt culoarea s! 6e uto! obsrvabil!

I
I
cornbinalii chimice ooruplexomtfl

W.1 Indicrtori
:::l#ffiT"*ffi1,":"'"J#*i:f,i'fr'.:""Ti:T5i-,,'
mioi dc scid sau de baz4
. stabilitat ia oodcentraliile obisnuite d lucru astfel lnoet s, tru fie
a deecompur de apd' lumi_Dt' oxige& dioxid de carbon'
I rndtcabrit sw,t 8ubstants..chi$ioe P"t:"r-prg-:*": ,--.1l11*i:tli3,::,:i,**:111-*H::":::::Hrf
rsffiffi,ffinrs*ffi*ffiii:'n'l*dde
ht[i[*l$'$*'ffi[6g"#m*-
de
u! !we!tr- --- -- r
*rrnru,'J['ilT""fJ*"i tot" ti*"t si substm]a dh solulia o indit'atori micsti
-
I
l-
It
oCnllrsrcr!
.lulizati ".'!.a* o indicatod uidversali
. initicatori acitu-bzict s)a coaceNrtraliei
de pH' . 1"--,"* ^93.{:*
H' sau OII (pH-ului a. Indicztorii BiEpli au lD gneral un singur irtewal de viraj.
cotlporta@eDtuluilor este o coffFcinti
Jii'iott'ir,.rr, este 't^b.nlrrbaph Ldt ax'n eidodct lthptt
redox (de potenltal redox),.u, cttot modifrcarc
de
I al solutiilor;
potenlialului redox
aetermload Je narialia Denumirea Domeniul Culoarea
s indicatori de PteciPitare;
indicatonrlui de viraj < interval tn interval > interval
e indicatori de comPlexarP' oH
utilizafl tn laboratoro sunt de rnai
Indicatorii actii_fariri, cei mai roflr salben
*ii a" .*toura n"o'l'*"o'ti :b:l*t'1*lo'.1iT:f*?:::ii*;
*t"'itrlff;;";;;;;
murt" tif
&4etilorani 3.1 - 4.4
- *u" trri" foarte slab, aceetia lgi schimb6 culoarea Rosu de metil 4.2 - 5.2 rosu portocaliu salbcn
t i;t*ffi1ff"'[-"fr"3;#ffii'* a";*tu: modi{icdrii stucturii
':,9:::::,1'd
Fenolftaleina 8"2 - 10 incolor taz rosu-violet

"'"'"'"lifriljili-.*t :*aa@ili
inai""ii*rJ ii rnodificarii suq"ry de *ji::::*-*
pafatnehi *a c{$ra crsuat
bsa nirnra
p Lqzq rnr
mulli indicatori cu
I "*;r"r4i r I[di(;torii rEiqtti nprezintl utr allestec
b. de mai
un singrnprnc-t de vimj
I otcsi t" oiiti..t , ,j,.: r---:..r .-!^-:r^. ,.- n' rn I
rprezhtd dou0diul valorilor dr pll tu
-E,]I"aicaiorul -
> irlte talal (zonq de ri;i I parie
alcltuit din o verde biom crezol (0'1% l! ap[)

I! carese ygmmfX**"#t** *"r ra care jumnate din t :Htrffi#ffi,Hfl:,$:l[t""giif;[-ffi#tr#:

i-.ri.ot";; ;.*.fo;trL
***"4;;dd;;*" lndeplineasc[ utr indicato! scido- i violel pH-ul viraj
iar Ia pH mai marc de.cet de are culoarea galbe|I-rrzui.
nebuie s[ le X c. b&catorii universali iunt atrestecuri de Eai mu$i iodicatori cu
urmatoaretq htf,vsle d viraj diferite, Ble c6rot domenii de vilaj acoperi iDDreaga scrtr
I
,
tu"i" s*r
. schi6bdrEa de culoare sil fie rercrsibiE (itrdicato l si fimqiooeze I
. ,, - _ , ^. "_-_^_- depH=0-14'-
I
. revosibrl): . ,- r--j.,q --:-+*,;r r
interval de
|" 'Br Idicatorul unirersal Bogn este olodduit dinr
gtr se Foduca",br*c, deci ldh-l[ j qlo g fedotftalebr
I I 'e"ti-t"r"a au
t pn"a^J-i"; "otoao I o'2 g rogude metil
soisT
-l
I
 s t
{h Biochimie - Lucrdri practice medicind,
0,4 g dimetilaminobenzen
0,5 g albastru de bromtirnol
$e dizolv6 in 500 ml alcooi etilic 95Yo, se adaug6 NaOH 0'1N pdnd
se obline o culoare galbend (pH : 6). Culorile indicatorului Boged pentru
diferite pH-uri sunt prezentate in tabelul I1'
Tabelul llQorespondenla culoare-pH
a indicatorului unfuersal Bogen
PH Cuioarea
I rosu lntens
1 roz
a
J rosu oortocaliu
4 portocaliu-rosiatic
f oortocaliu
6 ealben
galben-verzui
8 verde
9 verde-albistrui
10 albastru
voll Btochlmls -Lucrdrl prattlce metllclnd, vol. I n
t
IV.2 Metode voluntetrlce bazate pe reac$$i de reetntralilzare
t
Metodele volumetrice de analizd bazate pe reaclii cu transfer de
protoni se aplic[ pentru determinarea cantitativd a acizilor,- folosind ca
reactiv de dozue o solufie titrat6 de bazd (acidimetria) sau pentru
determinarea cantitativ6 a bazelor, folosind ca reactiv de dozare o solu{ie
titratd de acid (alcalimetria).
O reaclie cu transfer de protoni este reacfia de neutralizare dintre un
acid pi obazd:
tfr* +A'l + t F +Hol -o I B +A ] +Hzo
Dac6 intr-o solulie de acid se adaugi prin titrare, pic6turd cu piciturd
o solulie alcalinb, aciditatea soluliei scade treptat, deoarece ionii dE hidrogen L
responsabili de aciditate se combind cu'ionii hidroxil formdnd apd, care este
pulin disociatd.

Fe 14ng[ soluliile de indicatori care se prepard in laborator se

uttlizeazd qi hdrtiile indicatoare. Acestea sunt f69ii de hhrtie de filtru
impregnate cu sotrulii de indicatori simpli sau universali, lnsolite de o scald
cotoratd, corespunzfitoare culorii pe care o ia h0rtia la diferite valori de pH.
DacE lntr-o solulie a unei baze se adaugd prin titrare, pic6tur6 cu
picdturd o solulie acidd, alcalinitatea soluliei scade treptat, deoarece ionii
t
iridroxil responsabili de bazicitate se combind cu ionii de hidrogen ai
acidului forrndnd ap6, carc este pulin disociatd.
Cdnd numdrul ionilor de hidrogen este egal cu numdrul ionilor
hidroxil, solulia devine neutr[ qi acel moment poartd numele de punct de
echivalenld. DeterminarEa punctului de echivalenli in metodele volurnetrice
bazata pe reaclii de neutralizare se realizeazd folosind indicatori de pFtr.

tV.2.1 Acidimetn'ia

;$, Acidirnetria reprezint[ metoda de analizd volumetric6 prin care se

't{

Figara 39 Hdrtii indicatoare de

dozeaz6.asiziitari, acizii slabi gi sinrile cu hidroliz[ acidd prin neutralizare
PH :{ii

,41 ' -- cu un volum detemrinat (m[surat) 9intr-o sotrufie de baz5 tare (NaOH sau
rfr"
{i
KOH) de concenhafie cunoscutd. In consocinld metodetre acidirnetrice de
i;l
:li

58 59
h
,

]fr
Li
w
I &

I n

concentrafie cunoscut6.
Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I

dozare necesitS prepaxarea unor solufii de hidroxizi, NaOH sau KOH, do

Slochlmte * Lucrdri practice medicind, vol.

ap[ distilatd
rcactivi
I tl

I. Frepararea unei solwlii. aproxi,mative de NaOII&,lN Reactivi

NaOH granule
Hidroxizii pot fi
utiliza"ti numai pentru obfinerea de solufii
.f aproximative, deoarece nu ftrdeplinesc condiliile de substanfe standard
(absorb dioxidul de carbon din atrnosferi se carbonateazb la suprafafl gi
Tehnica de lucru
Deoaxece NaOH se carbonateazd se cdntbregte labalan.ia analiticd o
sunt substan{e higroscopice). cantitate mai mare de hidroxid de sodiu, aproximativ 5 - 6 g.

I necesar sd
dc acizi.
Pentru a putea folosi aceste solufii ln deternainiri cantitative este
li se stabileasci factorul de core{ie cu ajutorul uqor solulii etalon

Pentru prpaxarea unui anumit volum (V) de solulie aproximativi de

NaOH 0,1N se catculeaz6 cantitatea teoreticd de NaOH, ce trebuie cdnt5rit6
gi dizolvatl in volumul V de solulie (exprirnat in litri).
Se spal6 repetat (de 3 - 4 ori) granulele de NaOH cu apd distilat6
fliartd gi ricit6, pentru a putea indepdrta sffatul de carbonat de la suprafala
lor.
Se dizolvd NaOH tn 200 - 300 ml de api distilatd.
Se trece solulia oblinutd intr-un balon cotat de 1000 rnl-gi se
completeaz6 cu ap[ distilatd pdnn h semn.
Se omogenizeazd conlinuful balonului, apoi solufia se treee intr-o

I Calcul
NaoH:E*x!lx1r
sticld de reactivi previzutl cu dop de cauciuc.
Se stabileqte factorul de coreclie_al soluliei aproximative de NaOII
0,lN cu ajutorul unei substanle etalon,(acid oxalic).

I unde:
:
m cantitatea teoretici de NaOH, ce trebuie cdnt6rit6 pi dizolvatd tn
volurnul V de solufie
E*: echivalentul gram al NaOH (EgNaoH= 40,005 g)
II. Deterrninareafactorwlwi de corec,w al soluliei aproxinnative de
NaOII A,trI{

I n = concentralia normald a soluliei de NaOH

V: volumul V de sqlufie exprimat ?n litri 'i
Frimcipiul rnetodei
Determinarea factorului de corecfie al unei solulii aproxirnativc dc
NaOH O,lN se bazeazd pe reaclia de neutralizare dinke hidroxitihl de sodiu

I Perlhrr un votumde 1 litru. cantitatea de NaOH necesard este:

!r!NaoH:40 x 0,1 x 1:49

(NaCH) qi acidul oxalic (C2H2Oa),
Reaclia de neutalizare dintrc NaOH gi C2F{2Oa este:

I '
Mafeniane nece$qre
balan$iaratritic6-
fiole de cAntirirc
-
(zif + Czoa) + 2(Na+ + Ho) -* (zNt'
Un volum
+ Czo+') + 2wzo

cunoscut (exact mhsurat) dintr-o solu{ie etalon cii

concentralie deternainat6 de acid oxalic 0,1N (Vu) se neutralizeaz6 cu un

I spatuld
balon cotat 1000 ml
sticld de leactivi
voium de sotrulie aproximativi de NaOH 0,1N. Functul final al titrdrii
(punctul de echivalenfi) se determind folosind ca indicator fenolftaleina,
care axe domeniul de viraj ln mediul alcalin - culoare rogu-violet.

I bec Bunsen
tifon

60 6l

I
it Blochlnh -Luartd praellce medlelnd, vaL I tt
Trhnlcr dr lucru
a. Frcpararca wruei soluyii eta'lan de acid oxstic 0,1N So olnttrogto la batanfa analitic[, infr-o fiolE de cdntdrire, o cantitate
de 0,6303 g acld oxelic.
Pentru preparafea unui anumit volum (V) de solufie etalon de acid Cristalolo de acld oxatic se dizolv6 in ap5 distilatd pi solulia rezultat5 t
oxalic 0,1N si calculeaz6 cantitatea teoretic[ de acid oxalic, ce trebuie se trece cantitativ lntr-un balon cotat de 1000 ml.
centerit6 qi dizolvat5 in volumul V de solulie (expnmat.illitri) Se aduce volumul total la 1000 ml cu apd distilatl.
Se omogenizeazl solu]ia prtn agrtare apoi se tre0e tntr-o sticld de rL,
Calcut reactivi.

Ill czgzo+. zruo = Eg xnxV b. Stabilirea facAralui de corec{ie aI solw{iei aproxinnative de ?'
NaOH 0,1N t
unde:
m *
cantitatea teoretica de acid oxalic, ce trebuie cdnttuit[ qi Materiale necesare
dizolvat[ ln volumul V de solufie pahare Erlenmeyer 50 ml It
E, = echivalentul gram al acidului oxalic (M czt2ol'x12a: L26,067; pipete de sticl5
E,gczwo+' zuzo : 63, 0333 g) biuretd
nt concentratianormald a soluliei de acid oxalic bec Bunsen
V = volumul V de solulie exprimat in litri tifon. ,

apX distilata l'

Fenffu un volum de 1 litnr, cantitatea de acid oxalic necesara este:
IL.
Nt r;lrrzoq.zyzo = 63,0333 g x 0,1 x 1 = 0,63039 Reactivi
Solulie acid oxalic 0,lN
Materiale necesare Solulie NaOH 0,1N I
I
I
- balanll analiticd i
Solufie alcoolici fenolftaleini 0, 1 % .L

f,rol[ de c6ntdrire
spatutrd Tehnicq,de lucru r
I
balon cotat 1000 ml lntr-un pahar Erlenmeyer de 50 rnl se mbsoarE cu exactitate l0 ml de L
sticl[ de reactivi soh4ie etalon de asid oxalio 0,lN (Ve).
tifon :
Se incdlzegte p6nd la temperatura de 60 - 70oC pentru eliminarea
apd distilati dioxidului de carb-o-n. i-
reactivi
;ll
'I Se adaugi 2 : 3 picifmi de solulie alcooiicd de fenolftaleinl" O,lVo; t
,t fenolftaleina in mediu acid este incolori, in mediu bazio este colorat6 in
R.eactivi 'ir rogu-violet, im la punctul de echivalenfi ?n roz.
I
acid oxalis cristale
iri,

,tt
,
Se umple biureta cu solufie aproximativd de NaOI{ 0,1N.
Se evacue4gE aerul din v6rful picurdtor al biwetei.
t
I

til',
:1l,- Se aduce meniscul inferior al soluliei tangent la o diviziune (de
4
ii obicei zero) de pe biuret[ (Vs).
-
I

:! L
62 ;'il
,l;
ffi"
t-g
 w

i\
Se titreazd solulia cald6 de acid oxalic adEugdnd, pic4turd cu Vz = volumul de solulie de NaOH 0.1N rdmas ln
pictrtru[, solufia de NaoII din biuret6, p6n[ ln momentul c6nd o singurl biuretl dup6 efectuarea titrdrii
piclturA ad4ugatd determini aparilia unei culori roz datoritd virajului
indicatorului la punctul de echivalen!5 Se face media aritmetic6 a valorilor factorilor calculafi pe baza celor
Dupd aproximativ 30 de secunde, timp in care culoarea persistb, trei determindri efectuate.
datorit[ a6sorUtiei dioxidului de carbon din atmosferfl, mediul de reac]ie
dovinc slab aoid gi colorafia dispare. III. Dozarea ucidirnetricd a acid.t'tlwi salfaric
so citegte la biuretd diviziunea ta care a ajuns volumul de solutie
dup[ ofectuarea titrdrii (V2). Principiul metodei
Pentnr o determinare riguroasi se efectueazd un numir de cel pulin Solulia de analizat, care confine o cantitate necunoscutS de H2SOa,
troi tltr[ri. se titreaz&pdni la neutralizare cu o solufie de NaOH av6nd factor cunoscltt,
in prezenla fenolftaleinei ca indicator.
Calcul
(2H* + So+-2) + 2(Na+ + Ho) -- (2Na* + sotz) + 2}rzo
Volumul solutiei aproximative de NaOH 0,1N consumatd ln reacfia

I
de neutralizare (V") se calculeazi frcdnd diferenfa: Pe baza volumului soluliei de hidroxid de sodiu consurnat la titrare
se calculeaz6 cantitatea de acid sulfinic din proba de analizat.
V": V1) ml NaOH 0,1N ,
(Vz -
Materiale nscsare

I unde:
V":
reaclia de
volumul de solulie aproximativ[ de NaOI{ 0,1N consumat6 in
neutralizare ':
pahare Erlenmeyer 50 ml
pipete de sticlE
biwetd

I Vr = volumul de soMe aproximativd de NaOII 0,1N existent in

biuretd inaintea inceperii titrerii
Vz : votrumul de solulie aproximativl f,e NaOH 0,1N rdmas ln
efectuarea.tiherii
tifon
apd distilat6
reactivi

I
biuret[ dupd '

R.eactivi
Factorul de coreclie se calculeazi aplicdnd formula: HzSO+
Solufie NaOH 0,1N

I unce:
V*:
f NaoH: Y e I Vr = Y u I Yz - Yt

volumul de solulie etalon de acid oxalic 0,lN utilizat (10 ml)

f;
t:

.l+,

iti
:it
Solugie alcoolic6 fenolftaleini 0, I %

Tehnica de lucru -- -
Se introduc 2 - 3 pic[turi de solu{ie alcoolicd de fenolftatreind 0,7Yo

I Vr: votumul de solufie aproximativ[ de NaOH O,lN consumat ?n

reacf ia de neutralizare
Vr = volumul de solu,tie aproximativi de NaOH 0,1N existent ln
f
jd,,,

fix
,$

'#*u
intr-un pahar Erlenmeyer de 50 ml ce confine proba de analizat (HzSO+).
Se umple biureta cu solulie de NaOH 0,1 N cu factor cunoscut.
$e evaoueaz[ aerul din vdrful picurltor al biuretei.

I Se citepte la biuretl volumul inilial al solu{iei de NaOH 0,1N cu

$"
biureti inaintea inceperii titr6rii {Li
tijl
factor cunoscut (V1).
't
ifi

,,tlt

I
:$j

$"
 ll
n
H

Biochimie - Lucrdti practice medicind, vol'I llqrb!rylo -' Lur rdrl p ru" t tr! ryndi9!!o.!o!J It
:II
undc:
Soluliadeanalizat(H2So4)setitreazdad6ug6nddinbiuret6,pic6tur6 de NaOH 0,1 N consumat la tifiare
unei V "' volutnltl sotufiei
pi"at*a,'solufia de Nadg0,1N cu factor cunoscut' pand la aparilia
Nnorr
"r, persiste timp de 30 de secunde' f Nuon *
factorul dc coreclie al soluiiei de NaOH 0,1 N
culod slab roz catetrebuie sd
T Nrotnlzso+ = titrul NaOH in raport cu HzSO+ (cantitatea de HzSOq
0,1N cu factor
se citeqte la biureta voitmul final ai soluliei de NaoH
(V2)' ln grame ce a rcacfionat cu 1 ml de NaOH 0,1 1rI)
cunoscut folosit la titrare
rl NaoH - nonnalitatea soluliei de NaOF{ :51
Eg H2So4 = echivalentul gram al HzSOa
Calcul

Sc stabilegtc, prin diferen!6, votumul de NaOH consumat

la titrare: IV Dozarea aciditdgii gasffiae
:||
VNuoH= (Vz - Vr) mtr NaOfI 0,1N

uude:
de neutralizare foarte des utilizatd este cea de dozare a aciditalii sucului
gastric.
-Aciditatea se dozeer;b fie in cantitatea. totaLd de suc gastric obfinut
3l
VNoou=volumuldesoiufiedeNaoHO,lNcufactorcunoscut

b
prin tubaj gastric unic, fie in fiecare volum de suc gastric recotrtat tn etape.
consumat la titrare
Sucul gastric se filtreaz6 sau se centrifugheazd timp de 10 rninute la 3000 de
Vr:volurnuldesotru{iedeNaoH0,lNcufactorcunoscutexistentin
turalii/minut
biuretl inaintea lnceperii titrdrii Dozarea aciditqii libere gi totale din diferitele probe rdcoltate se
1/z:volumuldesoluliedeNaoHO,lNcufactorcunoscutr6masin
bi*reth dupS ef,ectuarea titririi efectueazi prin--rnetoda volurnetricd cu/NaOH 0,1N, in ptezen1a reactil'ului
T<ipfer-Linossier.Aceastd dozare se face prin titrarea unui volum cunoscut
cu o solufie de NaOH 0,1N.
pr
CantitateadeHeso+dinprobadeanalizatsecalculeazlaplicand {i0 rnl) de suc gastric
Acidul clorhidric din sucul gastric se gdseqte sub fomrd liberb gi sub
formula:
fonnd combinat[ cu rnucina din storrrac. Acidui clorhidric liber este un acid

:j
g= (V x f)xTrr" tare (puternic disociat), iar cel combinat este un acid slab (pufin disociat).
Pentru a putea deosebi aciditatea liberd de ce4 combinath se Fl
utilizeaz[ un amestec de indicatori format din metiioranj gi fenolftaleinE
unde:
I

dizolvate in alcool 96'C (reactiv Topfer-Linossier). Metiloranjul vireazh de

g: cantitatea de substanlb clin proba de analizat
t: votumul soluliei de reactiv consurnat la titrare
f = factorul de coreclie a1 Soluliei de reactiv
b'r" : titrul reactilT rlui in raport cu cofiIponentutr de analizat
ll
la rogu la portocaliu-galben in zona de pH - 3 - 4,5 gi indicd aciditatea
necombinatd, care est puternic disociatd (acid tare *bazb tare). Aciditatea
combinatX (acid strab - bazd tare) se determinl folosind fenolftaleina care
are punchrL de viraj la pF{ : 8,2.

1 ml NaOH.. '.."'.'.""T NaoFl.irl2so4

Frineipiad neetodei
f Nuos x V uuos......... '..'E nzso+
HCI liber coloreazL reactivul Tdpfer-Linossier in portocaliu, in tinep
ce aciziiorganici nu ii modificd culoarea.
Enzso+:VNuoH x fuaosx Tu"ownzso+

T N.outuso+ : fi NaoH x Eg Hzsoa x L0 - 3 Wlateriale necesare

pahare Erlenmeyer 50 ml

67
66
l_t"

rf Lucrdri practice medicind, uoU SblhWc -Luqdrtprac

t
t]t Biochimie -

sticl[ de NaOt{ lN necesar neutraliz6rii aciditdfii

mililitri de solulie din 1000 nrl
pipete de
centrifu96 dc suc gastric, UC corespunde mEq (1 UC = I mEq).
biuret[

T tifon Calcul

t aPd distilat6
rcactivi

Renctlvl
HCl liber UCftnEq= Vr x 10
HCI cornbinat UC ftnEq: Vz x- tr$
Aciditate tatall UCftnEe = (Vr + V2) x lS

I Reactiv Topfer-Linossier: 0,25

dizotvatc ln 1000 ml de alcool96oC
g metitoranj gi I g fenolftaleinb
unde:
Vr: numdrul de mililitri de solulie de NaOtr{ 0,1N folosili in prima
parte a tihArii care a neutralizat HCt liber

l
Proba
filtrat sau centrifugat Vz = numdrul de mililitri de solulie de NaOtI 0,1N folosili in cea de-
Suc gastric
a doua parte a titr5rii, care a neutralizat HCI combinat

Tehnica de lucru Yt + Yz = num6ru1 de mililitri de solulie de NaOH 0,1N utiliza(i

pentru neutralizarea aciditilii totale
i"t -* flacon Erlenmeyer de 50 de rnl se inffoduc 10 ml de suc
I gastric filtrat sau centrifugat, 6 ml de ap6_distilat[ (micaoreaza vascozitatea
Jucului eastric) Si 3 - 4 picAtrni de reJotiv Tdpfer-Linossier. Aparilia
culori rolu inteni, pe searna metiloranjului, indicb prezenla HClliber.
unei Valoninorryrale:
r -
|

I se titreaza cu solulia de NaoH 0,1N, pioatura cu picdtura,

culoarea vireazb tn Portocaliu'
pdni c6nd

Se noteaz4 exact volurnrii Vl de mililitri de solulie de NaOH 0,1N

HCI liber = 15
lICl combinat
- 2}UCftnEq
:25 *40
totali :40 -
Aciditate
UCzhEq
60 UCzinEct

I folosili la titrare. Pdnd in acest rnoment s-a titrat HCl liber'

se continu[ titrarea cu solulia de NaoH 0,1N, agitAnd dupd fiecare
pic[tur6, p6nd cand indicatorul se va colora la inceput tn galbon'pai, appi [Y.2,2 AXcalimetria

I
i'cnolftaieina se va colola tn roz.
Se noteazl exact volunlrl vz de mililitri de solulie de NaotrI 0,1N
in cea de-a doua parte a titrarii, cate a neutralizat HCI combinat Alcolirnetria reprezintd metoda de 'atrrlizh volumetricd prin care se
folositi
dozeazl,bazeLe tari, slabe qi a s[rurile cu hidrotrizh atrcaLin[, prin neutratizare
(ocidul slab).
'
I suma vr + vz reprezinta num6ru1 de mililitri de solulie de NaoH cu un volum determinat (mnsurat) din solu{ia fitrath a unui acid.
in alcalimetrie se utilizeazd in mod curent solutii titrate ale unor acizi
0,lN utilizali pentu neutalizarea aciditblii totale' ,#l
Rezultatele acidifalii'se"'exprirna ili uc (unitd1i clinice) sau in rnEq
ca: HaSO+, HCl, CzIIzO+.

I (rniliechivalenfi).
uc exprima valoarea aciditblii gasfrice prin numalul de mililitri de
solufie de NaoH o,lN utilizali la neutralizarea aciditdlii din
gastiic--+VxIE.
100 ml de suc
xll

,,,e],
i1r
'itla:
,i;ii
,,trr:
I
'

.
I. PrEtararea unei solulii uprortrnative de I{Cl 0,11{

Fentru determinarea concentrafiei diferitelor baee este necesar sd se

I
prepare solufii standard de acizi, respectiv solufii de concentraiie cunoscutd
Deoarece nurndrul de mililitri de solulie de NaoH 0,1N necesar ,r?i
r{!:, i
(exact6).
neutralizdrii aciditafii din 100 m1 de suc gastric este egal cu numdrul
de 't,;,

6B
,,t,,
,iiii
69

I ..#tii;.1-

iiiti i
 w
I
Biochimie'Lucrdri practice medicind' vol'I
tlce medicind, vol. I
A
Majoritateaacizilorfolosi}ilnalcalimetrieseprezintainilialsub
unde:
d* densltatca soluliei concentrate de HCI
t
o* indeplinesc condiliile de substan{e
formd de solulii
;;il qi
.J"rii'i"care,
ut",
"u'L
prin diluare, devin solufii- aproximative' Folosirea acestor
""rrcent
alcatrimenie prlr*p,r*" standardizarea 1or, adic6
factorului de corecfie'
stabilirea
m = mass solufici concentrate de HCI
V - volumul dc solutie concentrati de HCI t
o solu$ie Moterlale necesare
Solulia aproximativd de HCI 0,1N se nreqarl3^1ec?"dd:,lu
concentrat[ de HCI care conline 37g HCI gaios la 100 ml solu{ie 9i are d - batoane cotate 1000 ml
r 'l
i;i;. affi;;4iu o.*rt"i soiulii cellct nu este incr stabill (HCl tumegi)' cilindri gradafi 10 ml
pipete de sticli I
Crlcul
sticle de reactivi
tifon t
Teorctic, soluiia de HCI 0,1 N trebuie sd contind in 1000 ml apd distilat6
reactivi I
!lt
cantitntea de :

trleactivi
HCt gazos = EgHcl x B
Solufie concentratS HCl37% (d = 1,19)
HCI gazos = 36,45 x 0,1 = 3,645 g'
Tehnica de lucru '
unde: rnl de
' E": echivalentul gram al HCI (Eg ncr: 36,45 ) intr-un batoil.cotat de 1000 mpse introduc aproximativ 700
r
ni concentralia normald a solutiei de HCl
Practic, din sotrulia coniercialE de HCl cu concentralia
37o/o se
apd
'
'
distilati.
tntr-un cilindru gradat de 10 ml se mSsoarb 8,3 m1 FtrCl solu{ie 37%
(d = 1, I 9), sare se transv azeazd in balonul cl apb distilat['
t
preparb o sohilie aproximativ6 de HCl0,i N Se aduce volumul total al sotruiiei la 1000 rnl cu apd distilatd qi se I
r
astfel :
omogenizeazd.
solulia aproximativi de HCI 0,1 N astfet preparatd se trcce tntx'-o
37g HCl gazos-'.'.""" "" " " "" " " I 00$ sol' concenhatd
3,645 gI{Cl gazos.""""""""""""""x sticl[ de reactivi.
Se stabilegte factorul de corecfie cu ajutorul unei substanle etalon t, '
I
primar (Na2co31, 5e1u$a de HCI putand fi astfel folosita pentru dozSri. L
N = 3,65 x 100 / 37 = 9,85 g F{Cl (solutie concentratd)

Deoarecec6nt6rireauneisoluliiestemaidifrcilderealizat,se
II. Determinarea factorutrwi de coreclie aI salali,ei aprcximative de I
transform6 masa sotutiei concentrati de HCI
in volum' Cunoscdnd HCI O,T.N

J"ouit*teu (masa unitdlii de volum) d = m/V re

)kh c6:'
Primcipiu& metodei
Determinarea factorului de corecfie al unei solulii aproximative de
V:m/d HCI 0,1N se bazeaz| pe reacfia de neupalizare dintre carbonatut de sodiu
V=9,85/1.,19
(NazCOg) qi acidul clorhidric (HCl).
Y = 8,27 ml HCl solulie concenffatd

70 l;i
'll
,*1 ;
s
;4j,
'it.

ai,
i.r$c"_
I
tr

t\ Biochimie - Lwcrdri practice medicind, vol.I

Reac{ia de neuffalizare dintre NazCO: $i HCI este:

r il

I
t
Elechlmle -Lucrdri practice medicind, vol' I n
ad[ugat6 determind schirnbarea culorii de la galben la rogu datoritd virajului
indicatorului la punctul de echivalenld (metiloranjul este portocaliu in mcdiu

I NazCO: +ZHCI -+ ZNaCl +HzO + COz

Un volum cunoscut (exact mdsurat) dintr-o solulie etalon cu

ncutru).
Se citegte la biuret[ diviziunea la care a ajuns volumul de solufie
dupl efectuarea tihdrii (V2).

I concentrafie determinat[ de carbonat de sodiu 0,1 N (Ve) se neutralizeazd cu

un volum dc solufie aproxirnativi de acid clorhidric 0,1 N. Pr:nctul final al
titr[rii (punctul de echivalen!6) se determind folosind ca indicator
Pentru o deterrninare riguroasd se efectueazi un numdr de cel pufin
trei titr6ri.

t rnotiloraqjul, care are domeniul de viraj fui mediul acid * culoare roqie'
Obfinerea carbonatului de sodiu se face din bicarbonat de sodiu pur,
fncllzit ln cuptor electric Ia270'* 300"C timp de o o16. incdlzirea se repetd
Calcul

Volumul soluliei aproximative de FICI O,lN consurnat in reaclia de

neutralizare (V,) se calculeazi prin diferenll:

I
pAn[ la obtinerea unei greut[fi constante.

Materiale ncesare V" = (V2 - Vr) ml HC1.0,1 N

pahare Erlenmeyer 50 ml
pipete de sticl4 unde:

I biutetd
tifon
apd distilatd.
V" = volurnul de solufle aproximativi de HCI 0,lN consumat in
reaclia de neutralizare
V1: volumul de solulie aproxirnativ[ de HCI 0,lN existent in biuret[

I reactivi

Reactivi
inaintea lnceperii titrtuii
Vz: volumul de soMe aproximativE de HCI O,lN rfimas in biurctl
dupl efectuarea titririi

I Solu,tie Na2CO30,lN
Solufie
Metiloranj
HCl0,1N Factorul de corecfie se calculeaz6 aplicdnd forrnula:
I
f Hcr=V"/Vr =Ve/Vz*Vt

I Tehnica de luciu
intr-un pahar Erlenmeyer de 50 ml se mdsoard cr-l exactitate 10 rnl
solulie etalon de NaeCO:0,1 N (V;).
Se adaugd I - 2 picituri de indicator metiloranj care, dat fiind iii
il9"oru**r
V. =
de solulie etalon de NazCos0,lN utilizat (10 ml)
volurnul de soliltie aproximativ6 de HCI 0,1N oonsurnat in

I
,rl

mediul alcalin, se coloreazi in galben, culoare pe care o lgryrim[ soluliei de }ir reactia de neutralizare
Nazco30,1N.
,iJl

I-
r
.

, " V: - volurnul de solulie aproximativb de FiCl 0,1N existent in bimet6

Se umple biureta cu solulie aproximativi de HCl0,1 ]tl. inaintea tnceperii titr6rii
l*'

I Se evasteazdaerul din vdrful picurator al biuretei.

Se aduce menisoul inferior al soluliei tangent la o
obicei zero) de pe biuretd (Yr).
diviziune (de
iPl
l&ir
#r
+\
,tit

oi$,,
i
V2: volumul
dupd efectuarea titr6rii
de solulie aproximativd de HCI 0,1N rimas in biuretd

Se titreazi solutia de NazCO: 0,1N adaugdnd, pic6tur[ cu piciturd, '{rr Se face media aritmeticd a valorilor factorilor calculali pe baza celor

I solulia de HCtr din biuret[, pAn6 ln momentul c6nd o singur6 picitur[

72
ntlt

t
lil ,
trei detenrdniri efectuate.

I
tl[,
L,$i
 It
rt
&
t
fl
ll
ft
gc cltoEto la biuret[ volumul final al soh.rfiei de HCI 0,1N cu factor
f cunoscut foloelt la titrare (V2).
III. Dor,area alcaX'irwetricd a kidrox'idalwi de sodiw

PrinciPiul metodei
sol4ia de maltzat, care confine o cantitate necunoscuti de NaotrI, se
t
$

$
Crlcul

$e stabitegte, prin diferen|6, volumul de HCl consurnat la tit'are:

t
titeazdpani U neutralizare cu o solu}ie de HCI avdnd factor cunoscux, ?n
prezenlametiloranjului ca irdicator:
VHct = ffr - Vr) ml HCl 0,1 N I
(Nu* -F oH) + Gr* + cl) --+ CNu* + cl) + Hzo unde:

Pe baza volumului de acid clorhidric folosit la titrare se calcr,rleazd

cnntitatea dc hidroxid de sodiu din proba de analiza|
Vscr = volumul de solulie de HCI 0,1N cu factor cunoscut consumat
la titrare
Vr: volumul de solulie de HCl 0,1N cu factor cunoscut existent in
t
tihirii
t
biuretl inaintea inceperii
Materlale necesars Vz = volumul de ss{+r!ie de HCtr O,lN.cu factor cunoscut r5mas ln
pahare ErlenmeYer 50 ml biuretd dupd efectuarea titrSrii
pipete de sticld
biuretb
tifon
ap1 distilati
formula:
Cantitatea de NaOH din proba de analizat se calculeazd aplic6nd

., *
t
reactivi
g: (V x 0xT"r"
Reactivi ' unde:
t
g = cantitatea de substanp din proba de w,e;lizat
Solufie NaOH
Solu{ie HCl0,1N V = volurnul soluliei de reactiv consurnat la titrare
Metiioranj f = factorul de coreclie al soluliei de reactiv
'
T.7. = titrul reactivului in raport cu codlponentul de analizat
Tehnica de lucru
^ rlooa
Froba .oe'dn&I6aL
de ana\izat tr\a\-r.fr,, conlinrtd intr-un pahar Erlenmeyer de 50
cNaoII) vvuF$ur4 1 ml HCl..... ,-...-.'..T-sg17pae11
f x V Ho.........'...".'.""......."..'.8
mt se dilueaz[ cu 25 - 30 ml de aird distilatb'
Se adaugl 2 - 3 picdturi de metiloranj oare imprimd soluliei
Hcr

gNaoH = ff * 0 $s x T HCI/NaoH
Naon

r
I
culoare galbend. tu!
1.,
St umple biureta cu stfulie de HCl0,1 N cu factor cunoscut:
Se evacueazb aeruldin vdrful picurdtor albiuretei'
se citepte la biuretii volumul inilial de solulie de HCl 0,1 N cu factor
'tl
T HCI/NaoH = It Hcl x Eguuou x 10
-3

I
l
cunoscut (V1). tl unde: {
lI
tli V ncr: volumul solutiei de HCI 0,iN folosit la titrare
solugia de analizat(NaolD se titreazd ad6ug6nd din biuretS, picaturl
cu picifirrd, solufia de Hcl O,lN cu factor cunoscut, p6n[ ln mornentul c6nd
r{ir

!ir
to

f scl: factorul de corec{ie al soluJiei de HCI 0,1N I

indicatorul vireazbde la galben la portocaliu. il
I
il:
i}
i:a i
75
,liii i
tif
l* i:

iE,
,iti ,

**[E
;521L
 ilrilr--

l #
1-
ft
I I n
Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I | ,rrhlmle - Lucrdri practice medicind, vol.
I
T ncr I NaoH
:
titrul NaOH tn raport cu I{Cl (cantitatea de NaOH in cstc determinati de tendinla sa de a pierde sau de a cfrptiga electroni

t
grame ce a reaclionat cu tr ml de HCl0,1 li).
n Hcr = concentralia normal6 a soluliei de HCt
EgNaoH: echivalentul gram al hidroxidului de sodiu
rrr lsuratd prin p o tenlialu I redox.
Deplasarea echilibrului unei reaclii redox intr-un sens sau ln altul
depinde de diferenla dintre potenfialele redox ale celor dou[ reaclii simple.
care cu cdt este mai mare, cu atit mai mare este gi viteza de reacfie.

l IV.3 Metode volumetriaebazato pe roac{il de oxidoreducere

tn metodele volumetrice bazate pe reacfii de oxidoreducere punctul
final al titrlrii (punctul de echivalenlb) se stabilegte folosind urmdtoerele
tipuri de indicatori redox:

I
Mctodele volumetrice bazate pe reaclii de oxidoreducere sunt
mctode volumetrice de analizfl c presupun reac{ii cu transfer de eleotroni
tntre substantele care reac{ioneaz6.
o substanle chirnice care, av6nd capacitatea de a reacliona specific
cu unul dinke reactanli, conduc la un compus colorat.(iod + amidon :
colorafie albastrd);
o substanle reactante colorante care participd la reaclia redox qi,

l Aceste metode permit:

lntr-o reaclie cu transfer de electroni acceptorul de electroni se

addugate in mic exces, imprim[ o culoare caracteristicb (KMnO a);
- c substante care se prezintd sub cele doud forme (oxiriant6 gi redusd),
colorate diferit (Cr" este colorat in portocaliu iar Cr"' este colorat in verde).

I nr.emeSte oxidant, iar donorul de electroni se numegte reducdtor,

RED (donor) +-+ OX (acceptor) + n e--'

I\1.3.1 Fernaanganornetria '

I Oxidanlii gi reducdtorii se pot g6si ln diferite stlri de oxidare, adicd

pot avea diferite numere de oxidare.
Numdrul de oxidare reprezint6 sarcina electricl real[ sau formatrE a
Permanganom'etria (mdnganometria) este o metodd de analizlt
volumetricd prin care se dozeazd substanle reduc6toare, folosind ca oxidant
o solulie titrat6 de perrnanganat de potasiu (KNInO4).

I unui element intr-o combina{ie chimica. (ex. Fe2+2(SO4)2-2 ; Fe2+3 (SO4)3-2)

Pierderea de eiectroni are ca ufinaxe cre$terea numdrului de oxidare,
iar prin acceptare de electroni numErul de oxidare scade.
Dozdrile manganometrice se efectueazi de obicei in mediu acid,
confonrt unei reac{ii de oxidoreUucere in care ionul Mn" pdn reducere" l5i
modificd numlrul de oxidare dela+7 la+2.

I F"*t.*rFe*3+1e-
Reaciia de bazX in permanganometrie este:

zr<Jl,nn*7o41+ 3Hzso+ -+ Il2soa+ 2Mn*2so4-2 + 3HzC + 5[o] 0

Ex.' Starea de oxidare a ionului de fier bivalent (feros) creqte de la

I +2 la +3, ca urmare a.cedErij unui el.ectron. Prin acceptarea unui electron,

starea de oxidare a ionului de fier tivalent (feric) scade de ta 43 la +2.
Reaclia de oxidare este definiti ca o cedare de electroni urmatd de
Dozdrile manganonretrice necesith prepwarea in prealabil a unei
sol'ufii oxidante de KMnOa cu titru cwroscut.

I cregterea numflrului de oxidare, iar reaclia de reducere ca o acceptare de

electroni urmati ds scddereanumdrului de oxidare.
Oxidarea gi reducerea sunt reactii reversibile aflate int-un echilibru
chimic Ai decurg simultan, alcituind un cuplu de reacfii denurnite generic
I reaclii de oxidoreducere (redox). Reactivitatea chimicd a unui sistem redox
75 77

T
 ilr
h
N

Biochimie - t'"*a'i p'*ti"" *-aidfud''il ,: u

KMnOa 0'1N rpatull

rr
de
I. Prcpmrawa anei solulii eproxiwative balon cotat 1000 ml
baie dc apl
SolutriadeKMnoanuindeplinegtecondiliiiedesubstanldstandald,
de dozare este neceisar s6 i ptlnie de sticll
ln conseoinfd, pentru u p"i*u fr folositl oa reastiy
se stabileasc[ factorul de corecfie'

ililri
Pentru prepararea unui
'anrirnit
volum (V) de loqf-t-^ryo*imativ6 de
rprno+o,tN"secalculeazdcantitateateoretic[deKMno+cetebuie
qiditoluuta tn volumul V de solulie (exprimat ?n litri)'
h8rtie de filtru
sticl[ de reactivi
tifon
apd distilatl
ir
Crlcul
ffiKMnoa-f,'rxlxV
reactivi

Reactivi
KMnOq
I
i:

unde:
m=cantitateateoretic[deKMno+,cetrebuiecanteritagidizolvatd
Tehnica de lucru
Se cdntiresc la balan{a analitic6
in
aproximativ 3,2 g KMnOa'
1000ml de ap[ distitratl, intr-un balon
t
se dizolvd aceasta cantitate
in volumul V de solufie
Eg: echivalentul gram al KI99-.
cotat de 1000 ml.
I
!
Solu{ia rczultalil se fierbe pe baie de ap6, tirnp de o ofi, pentru
m: concentratria normald-a soluliei de KMnO+ organice,
oxidareaeventualelor substanle
V: volumul de sotruqie exprimat in litri Duptr r[cire se filtreazd pentru a re(ine eventualele urme de d i"*ii a*
mangan,'format in urma reducerii KfuInO+"

t
+ 5e , rezulta c6 t:
Deoarece in reac{ie ionul Mn*? din KMno3prirnepte Solufia aproximativd de KMnOa 0,1 N astfel oblinutS, de culoare
EgKMoo+ ln mediu ptltemic acid e-ste:
violet, se trece intr-o sticld brund de reactivi, deoarece lumina catalizeazd'
Oe =M/ w {transfern{i : 158'038 I 5 : 3t'67 reaclia de descornpunere a KMnOa. l"
s,F stabilegte factorul de corec{ie al soluliei aproximative de Klvfno+ t"

unde:
0,1N cu ajutorul unei substanle etalon (acid oxalic, oxalat de sodiu sau
trioxid de arsen).
tl
Ee = echivalentul gram al KM$O+ t'
M = masa moleculard Ir
trtr Deteywiwarew factovalwi de covee{ie al sote@iei aptoxirnwtive
nr e' transfera{i : num6rul de electroni prirniti de ionul N{n ln
tr(tofn0t 0'1N I1
reacfia redox.
este: Frincipiut metodei t.
Pentru un volum de 1 litru, oantitatea deKMnoa'necesard Determinar.ea faotorului de coreclie atr unei solulii aproximatiVe de
KMnO+ 0,1N se bazeazd pe reaclia de oxidoreducere dintre permanganatul
il
rloKMr04:3!,67 x0,1 x l=3'167 gKMnOa I'
de potasiu (KMno+) qi acidul oxalic (czHzo+), fo prezenf[ de acid sulfuric t.
(HzSO*).
Materiale necesare
balan!6 analiticE
ll
fiol[ de cdnllrire t:
78 ,l
79
il
il I
i'
I
 x!

(1 Blochlmle - Lucrdri practice medicind, vol. I a-r

tt

Reaclia de oxidoreducere dintre KMnO+ $i acidul oxalic este: vitozei de reacfie. Solulia se decoloreazi qi titrarea poate fi continuatd p6nl
la punctul de echivalent6. Titrarea se face sub agitare putemicd la inceput,
SCzHzOq+ 3HzSO+ + 2K&tnO+ -+ 2MnSO+ + KzSOa + l0COz + 8H2O addug0nd o nou5 piclturd de KMnOa doar dupl ce culoarea roz disparc
complet. Se continud titrarea pdnd c6nd culoarea roz nu mai dispare.
Un volum exaot mdsurat (cunoscut) 'dintr-o solutie etalon cu Se citegte la biureti divizimrea la care a ajuns volumul de solufie de
oonoontrofie determinatd de acid oxalic 0,1N (V") se titreazd cu un volum de KMnOa 0,1N dupd ef,ectuarEa tifarii (Vr).
tolufio aproximativa de I(Mnoa 0,1N in prezenfa de acid sulfuric. La Pentru o determinare riguroasd se efectueazd un numlr de cel pulin
punctul de ochivalenll., o piclturd suplimentard de reactiv coloreazd solulia
tltratd In roz slab.
Calcul
Materlale necesare
pahare Erlenmeyer 50 ml Voiumul solu{iei aproximative de KMnOa 0,1N consumat in reacfia
pipete de sticlb de oxidoreducere(V.) se calculeazh prin diferengd:
biuretd
baie de ap[ V": (Vz - Vr) rnt KMnOa 0,1 N

I tifon
ap6 distilatd
reactivi
unde:
Vr: volumul de solulie aproximativd de I(MnO+ 0,lN crrnsumat in
reaclia de oxidoreducere / -:::

I Reactivi
Solu{ie acid oxalic 0,1N
Solu{ie KMnO+ 0,1N ';
V1

Ve
:
:
volumul de solutie aproximativ5 de KMnO+ 0,lN existent in
biuret6 tnaintea inceperii titr[rii
volumul de soh{ie aproximativb de KMnOa 0,1N r[mas tn

I Solu{ie TTzSO+20 o/,;

Tehnica de lucru
biurctd dupd efectuarea tihErii

Factorul de coreclie se calculeazd aplicdnd formula:

I
intr-un pahar Erlenmeyer de 50 ml se mdsoar[ cu exactitate lO ml
solufie etalon de acid oxalic 0,1 N (V*). f K.ro4= Ve /Yr: Vu / V2 - V1
Se adaug6 aproxirnativ 10 rnl de HzSOa, 20 Vo.
Se incdlzegte pe baie de api la75o - 80"C f6re a ajunge la fierbEre. unde:

I Se umptre biureta cu solutie aproxirnativd de KMnOa 0,1 N.

Se evacueazl aerul din v6rful picurator al biuretei'
Solulia fi ind colorat4 se noteaze divGirmea-@e ebEei"-ze+e) la'eare- -
este tangent meniscul superior al soluliei (V1).
:
V":
V':
volumul de solu{ie etalon de acid oxalic 0,1N utilizat (10 ml)
voiumul de solulie aproxirnativ[ de KMnO+ 0,lN consumat tn
reacfia de oxidoreducere
V1 = volumul de solulie aproxin:ativd de KMnoa o,rrrr lo

I Solulia etalon fierbinte se tiffeazb cu solu{ia aproximativH. de KMnO+

0,1N pflnd la aparifia coloratiei roz slab.
Obser-valie: Dupi primele picituri de KMnO+ addugate solu{ia se
li:
.:t I
.it I
,t:t
4ib
il

rt
biuret[ lnaintea inceperii tiffArii
Vz :volumul de solufie aproximativd de KMnO+ 0,1N r6rnas ln
biuret[ dupi efectuarea titrArii
"oi*i.oi

I
&

poate colora in roz; deoarece reaclia debuteazb lent. Prin agitare la cald se
'i|r
ionneazfl cafionul de Mn*2 cu rol autocatalitic, care determin6 cregterea
x

,ii
80 ,'fi i 8l

I
't',+i
?

i{ii' $
ri{ ;r

iil
,tl
5!
r!F&. t
''' **_
 I
I
I
i
N

{h

se face media aritmetica a valorilor factorilor catrculali pe baza celor

trei detemrinbri efectuaie.
Probr de ap6 oxigenat[ se titreazi cu solu{ia de KMnO+ 0,1N cu
factor cunogcut p&nd la aparitia colorafiei roz slab.
$e citcgto la biuretd diviziunea la care a ajuns
KMnOl0,lN dup[ cfectuarea titrdrii (V2).
volunul de solulie de
lI

I
I I

IItr. Dozare* Ireftnanganometricd a apei oxigenate

I
I

I
Frincipiul nretodei Calcul
sub ao;iunea oxidantd a apei oxigenate in mediu aeid" starea de I

oxidare a ionuiui de Mn din KMnOa se modificfl de |a +7 Lu * 2, conforrn Se calculeazi prin diferenln volumul solufiei de KMnO+ O,lN cu
rcacfiei: factor cunoscut consumat la titrare
It
SHzOz + 2KMnO+* 3H2SO+ --+ 2MnSO+ + K2SO4 + SHzO + 5Oz Vmr"o+ : (Vz - Vr) ml KMnO4 0,1 N 1[

Dozarea apei oxigenate se efectueazd inptezenta. acidului sulfuric, unde: IT

= volumul solufiei de KMnO+ 0,1N cu factor -cunoscut
I
prin titrare cu o solufie de KMnO+ 0,1N cu factor cunoscut' Vrunoa
It
Pe baza volumului de KMno+ consumat la tifare se calculeaza consumat la titrare
cantitatea de apb oxigenatb din solulia de analizat' Vr = volumul de solulie de KMnO+ 0,1N cu factor cunoscut existent
in biureti inaintea incaperii tiharii
Materiale.Pe-sesare V2 = volumul de'solulie de KMnOa O,lN cu fastor cunoscrit rflmas ln
pahare ErleirmeYer 50 mtr biureti dup6 efectuarea titr6rii I
pipete de sticlE
biuretd , Cantitatea de apfl oxigenat[ din pmba ds analizat se calculeazl
tifon ': aplicdnd forrnula:
apd distilatd
reactivi g=(V x f)xT'"r.

R.eactivi unde:
Apd oxigcnatd' g: cantitatea de substanfl din proba de analizat
Solu$ie'Khdno+ 0,1N V = volumul solufiei de reactiv consumat la titrare
Soiulie HzSOq20%; f: factorul de corec{ie al solufiei de reactiv
T r/c = titrul reactivului ir raport cu componentul de analizat
Tehnica de lucru
intr.rur pahar Eilenmeyer de 50 mt ce conline i0 ml probd de f rnf KMnO+.......
f x V xunoa'..' .".8
analizat (apd oxigenatb) se daug62 rnl de sotulie deHz!O+Z0%' rsnno+ Hzo:
se urnple biureta cu solulie de KMnOl0,1N cu factor cunoscut.
Se evacueaz[ aerul din vdrful picuralor al biuretei'
g uzoz: V rvno+ x f KMno4 xT ruu*o+/gzoz
se citegte voluqrul ini$al al soluliei de I(IvInO+ din biuretd (vr). 'x
T rvno+nrzoz: Il x l0'3
Solulia fiind coloratfl, se noteazd diviziurea la care este tangent meniscul KMno4 Ee H2o2

superior atr solufiei.

82 B3
 ll
ft Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I Elochlmle - Lucrdri practice medicind, vol. I ['1

unde: L Prepararea Si titrurea solaliei de tioswlfut de sodiw 0,1 N

V rir,rnoa : volumul de KMnO+ 0,1 N cu factor cunoscut
consumat la titrare a Prepararea solu,wi de tioswlfut de sodiw 0,1 N
rmno+ = factorul de corecfie al soluliei de KMnO+ 0,1 N
f
T runo+rHzoz = tih-ul KMnO+ in raport cu HzOz (cantitatea de Hzoz in Pentru prepararsa unui anumit volum (V) de solutie de NazSzOl
grnme cc I reaclionat cu 1 ml de KMnO+ 0,1 N). 0,1N se calculeazd cantitatea teoreticd de tiosulfat de sodiu, ce trebuie
n KMno+ = concenffafia normali a soluliei de KMnO+ cdntlritd qi dizolvati in volumul V de solulie (exprimat in litri).
EgH2o2 = echivalentul grarn al}J.zOz Calcul

I ln laboratorul de biochimie, permanganomefia se folosegte la

dOzaron potasiului ln sdnge gi urinl prin metoda volumetricb, la analiza apei
oxigcnate, a calciului precipitat sub formd de oxalat de calciu, etc. unde:
III Na2SZO3.5HZ0
: E* x P x \,r

I IV.3.2 lodornetria
m:
dizotrvati ln
cantitatea teoretic6 de tiosulfat de sodiu, ce trebuie cdntEritd pi
volumul V de solufie
Eu = echivalentul gram al tiosulfatultri de sodiu (Eg r.lo2szor . 5Hzo
/ 1 :248,19)
:

I
248,19
n: concenfalia normald a soluliei de tiosulfat de sodiu
Iodome*in este o rnetod[ de analizi volurnetrici prin care se V: volumul V de solulie exprimat in litri '
dozeazd substanle reducdtoare, folosind ca oxidant o solutie de iod, precum {

I pi substanle oxidante care, acfiondnd asupra anionului f, PW in libertate iod

elementar, titrat ulterior cu o solufie de tiosulfat de sodiu.
Iodul elernentar este un ojiidant care aclioneazi dupb reaclia :
este:
Pentru un volum de I litru, cantitatea de tiosulfat de sodiu necesar[

I i
12+ 2e- *- ZT
Materiale
fll uazs2o:

necesare
.sgzo: 248,19 g x 0,1 x | = 24,819 g

t Deoarece solubilitatea iodului ln api este foarte micd, se lucreaz6 cu balan!5 analiticl
' apoasb de ioduri alcalini
o solufie (KI), eliberSndu-se 13- gi rezultAnd KI3' fiol6 de c0nt[rire
in acest cazrcacliade rnai sus devine: :' spatul6
balon cotat 1000 rnl
h+2 <--+3I-

I
bec Bunsen
sticli de reactivi
Unul dinhe indicatorii folosili este amidonul, care impremf cu'I2 dd tifun
un comolex de culoare albas$. apd distitratd

I reactivi

Reaetivi
Na:SzOg

I 84 85

I
 [l
I
6

il Biochimie - Lucrdri practice medicind' voI'I

t:
I
I
i
spttull
;* balon cotat 1000 ml
Secflntdre$telabalanlaanaliticb,intr-ofiolidecdnthrire,ocantitate eticll do rcnctivi
de 25 g tiosutfat de sodiu' ,t
I
tifon i
Sedizotvatiosulfatuldesodiuintr.unbaloncotatde1000mlcuap6 apl distilat[
condilii solufia
distilatilfiarta qi racitL iipsit6 de dioxid de carbon' ln aceste reactivi p.
lgi pdstra titrulr.n timp mai tndelungat' ,
''- va'-'SoMa tl

astfel oblioute t" 'pdstreazh ln sticl6 brun6, la addpost

de L
Reactivi
dioxid de carbon 9i aer, care schimbd titrul sotrugiei' ..
Detorminareu ii*tui soluliei de tiosuifat de sodiu
-
se face fie cu KzCrzOt
[' T
rubstan|eetalonoxidante:bicromatdepotasiu,iodatdepotasiu,fiecuo tl
Tehnica de lucru

I
tL,
rolufio du petmung*at de potasiu cu tihu cunoscut' se cdntdreqte ta balanla analitrcil,tntr-o fio15 de cantlrire, o cantitate
0'I N de 4,9032 gbicromat de Potasiu P'a.
b. Prepararea solufiei etulon d'e hiwowat de
po:ilsiu
Cantitatea cdntdrita se transfera intr-un.balon cotat de 1000 rnl
qi se
I I
Penffu prepararea unui anumit votum (\C dt solulie de KzCrzOr
0,lNsecalcuteazacantitateateoretic6debicromatdepotasiu'cetrebuie
gi dizolvatbln volumul V de soiulie (exprimat in litri)'
completeazd cu api distilatE prin[ la semn'

c" Titrarea sotwtiei de tiasalfat de sodiu O'tr' N

1l
I
(r'
(L-
i
1

"l"tatita -&
Frincioiul metodei t
Calcutr u *"d" p.t.*ic acid, bicromatul do potasiu descompune iodura de tr
II
potasir.l punand tn libertate o cantitate de iod echivatrenta cu
cantitatea de il
Ill K2Cr207: E, x P x Y cu dosulfat de sodiu in prezenla
Li"ro*ui luati ln lucru. Iodul se titreza

unde:
soluliei de arnidon ca indicator. IF
tl
tI
cantfuitd II
m = cantitatea teoretica de bicrornat de potasiu, ce trEbuie KzCrzOr + 6K[ + THzSO+ --+ 3h+ Crz{So+): + 4KzSO+ + 7H:O It
*---C* in volunlrl
gi dizolvati V de solulie 7 potasiu lE K2crzoz :
'- = echivalentul gram al bicromatului de - -L^-:-- (Eg
Cr2O72- + 6e
----+
2Cf* tr
tl
6:49,032) tl
794,192 I dI* 6s-
_ ---+3T2" li
lr,
n:concentra,tianormalbasolulieidebiorornatdepotasiu
V = volumul V de solu{ie exprirnat in litri Iz + 2NazSzO3 2NaI + Na2S4O6 tl
-r {l
t'
de potasiu
Fentru un volum de 1 litni, cantitatea de bicromat ----tI '' li
2 -
I
52Q32- 2e^ - StOt?=
necesara este: Iz]-2e- -'+ 2\-

x 1= 4'90329
:t
i.ti {f
IR Kzcr2o?= 49,032 g x 0,1
IL
x#'t ff
g
Materiale necesare lr
-ii'tj I
Materiale ncesare
balan![ analitica
',u
,4il
wB
t flacoane iodometrice
pipete de sticl[
biurete
I
t
fiol6 de cdntdrire
86 ;f.i I
.li
,rf1' $
$

i?i :i
 0lI

YI Biachimie - Lucrdri practice medicind, vol,I

tifon V2 = rumdrul de rnililitri de solulie de tiosulfat de sodiu consumati la

ap6 distilatb titrarc
reactivi Eo = echivalentul gram al tiosulfatului de sodiu (Eg No:szol .sH2o =
248,19)
Reactivi n = concentrafia normall a soluliei etalon de bicromat de potasiu
Solulie bicromat de potasiu 0,1 N
Solulie tiosulfat de sodiu 0,1 N IL Prepararea gi titrurea solaliei de iod CI,I N
Solulie de acid sulfuric 25%
Soluiie iodurd de potasiu 10% a- Prepararea soluliei dq iod A,L N
Solufie arnidon (ca indicator). Se dizolvi 27g NaCl ln pufinl ap6 pi
re lncllzcate p0nd la fierbere. Se adaug[ I g amidon amestecat cu 5 ml apd Pentru plepararea unui anumit volurn(V) de solulie de iod 0,1 N se
dlrtllrtl reco. Se continud fierberea p6n6 la clarificare. Dupd rdcile, se ca\stleazd cantitatea teoreticd de iod, ce trebuie cf,ntirit[ 9i dizolvatd in
tlltroaztr gi sc completeazd cu api distilat6 pfu;5la 100 ml. volumul V de solulie (exprimat in litri).

Tehntca de lucru Calcut

I
intr-un flacon iodometric (flacon de titrare cu dop rodat) se
pipeteazd: nnn:EgxnxV
10 rnl bicromat de potasiu (Vl) - solutie de culoare portocalie
10 ml HzSO+ 25% -i: unde:

I
J

50 ml api distilati fiartd qi rdcit6 m : cantitatea teoreticl de iod, ce trebuie cintiritl pi dizolvat[ in
10 ml iodur6 de potasiu volumul V de solufie
Flaconul se tras6 la lntuneric tirnp de 10 rninute pentru eliberarea Er: echivalentul gram al iodului (Eg n = 126,92)
iodului. n: concentra{ia normald a soluliei de iod
Solulia coloratd in brun datoritd iodului pus in libertate se titreaz6 cu V = volumul V de solulie exprimat in litri
T cotufia de tiosulfat de sodiurpAnbla culoarea galben-pai. Se adaugd 1 ml de
onridon gi se titreaz[ cu tiosulfat de sodiu in continuare pdnd la disparilia Pentru un volum de 1 litru. cantitatea de iod necesard este:!
culorii albaste.
Se notcazd numdrul de rnililitri de tiosuifat de sodiu consumali tn - mp:126,929*0,1 xI=12,699
T
l
total(V2).
Materiale necesare
Calcul -balan{b analitic6
.=*.-'"--*fidi de esntdrirE cu dop rodat
: * n x 1S-5

I
TNuzszo: Vl/Vz* As spatul6
balon cotat 1000 ml
T u"zszol : YtNzx 248'lg x 0r1 x X0 -3 sticld de reactivi

I
qs _tifon
unde: '' ':: apl distilat6
V1 :
numdrul de mililitri de sotru{ie etalon de bimomat depotasiu reactivi

I
88 89
.$;
i4;
 g

i{
Rccdvl
Reactivi Soluflc do tlosulfat dc sodiu 0,lN
Iod pur Solutlo iod 0,1N
Sotufio do arnidon (ca indicator)
Tehnica de lucnre
Pentru prepararea unei soMi de iod se utilizeazd iod pur, care se Tehnlca de lucru
poate obtine prin lubtmEri. Deoarece iodul este greu solubil in ap[, se va intr-un flacon iodometric (flacon de titrare cu dop rodat) se pipeteaz1
dizolva intr-o solulie de iodurd de potasiu' 10 ml de solufie de iod (v1) (culoare bruna) 9i se titreazE cu tiosulfat de
se c6.nt[regte la balanta analitici, inh-o fioli de centarire cu dop sodiu p6ni la culoarea galben-pai.
rodat, o cantitate de 12,1 gI2. Se adauga I ml de amidon, moment in care culoaf,ea soluiiei devine
cantitatea c6ntlrit6 se transfera inh-un balon cotat de 1000 ml 9i se albastrE.
Se continu[ titrarea cu tiosulfat de sodiu pdni la dispari]ia culorii
dlzolv[ tntr-o solufie foarte concentrate de iodurl de potasiu (30 g KI in
pufin[ ap[). albastre (decolorare).
Dup[ completa dizolvare a iodului tn solufia de iodur[ de potasiu,
completcazd cu ape distilatd pdni la semn.
se Se- noteazi nurnflrul de rnililitri de tiosulfat de sodiu cu factor
cunoscut consumali tn total (Vz)' t
Solulia astfel preparatb se pdstreaz[ ln sticle brune'
, Calcul
Determinarea titrului soluliei de iod se poate face fie cu substanle
etalon ca trioxid de arsen, fie cu o solu{ie de tiosutrfat de sodiu bu titru
:

T u= (Vz x f )A/r T Eu x n x 10-3

I
cunoscut.

b. Titrarea solw{iei de iad':A,I N

Tn : (Vz x f)/V1 x 126.'92 x 0,1 x 10-3
I
unde:
trrincipiul metodei V1 : numXrul de mililitri de solutie de iod
i Titraria sebazeaz1 pe reduoerea!2la 1. cu tiosulfat de sodiu in v2 : numarul de mililitri de solulie de tiosulfat de sodiu cu factor
prezergaamidonului ca indicator, p6n6. la viraj incolor, conform reaciiei: cunoscut consumali la titrare
f = factorut de coreclie al solufiei de tiosulfat de sodiu
Iz * 2NazSzO3 --+ 2NaI + NazS+Or E* = echivatrentu!. gram al iodului (Eg 126'92) n:
n = concentralia normald a soluliei de tiosulfat de sodiu
Materiale mecsore
flacoane iodometrice tn hboratorut de biochineie,- iodomekia se folosbqte la dozarea
pipete de sticlE glucozei prin rnetoda ftragedorn, dazarca aantitativS a vitaminelonC 9i ?F,
biurete etc.
tifon
ap[ distilatd t:
reactivi
t'-

t.
91
90 i
:i! (;
I
(r'
,il,
rI
.fr
tqq-
T"r
I
a!
tl -
I
I
h_ Biochimie-LucrW I gtorhlmle - Lucrdri practice rnedicind, vol.
ery!"t,!,k*L.g!gl_ I fi
|
f--
| t**", su* reprezentate
rprczeirtate de cloruri, sulfali,
surati, fosfali,
fosfati,
I Srbstanyele anorganice sunt
-*^"e
I tricarbonafi de sodiu sau potasiu, calciu, magneziu, fier pi o scrie de
t I msg!', fluor,
fluo!, cuplu,

I cAPrroLalv I
I
tr
n
oligoelemente: cobalt zinc,
oligoclemente: cobalt, ziac, mangan, cupru, etc.
etc'
Plasma este un lichid de culoare alb-g61buie, culoare ce poate varia
-".--lg"::::-o*:0"*,:*ry-1**l*?:-*"*.ji,l"*Y:T:
tn funclie de creqterea sau sc[derea, in afara
afma limitelor normale, ale ale unor
,- PREG.ATIREA
rt<liltAll-laliA
I'.-lrut ! I A,<JIA !r
RECOLT^4.R8,A. I[ ruurvutsr
.o*ponen]i: qt."
bilirubina, hemoglobind,lipide.
$I
pnOBtf.Ofi Ot SANCE Sengele, lE3_pruni cu liofa qi liohidul imerstilial alctrtuiesc mediul
fI ii irtem al qgadsnului.

h -I Rolnl longeld
I sdrSete esie un tesut mobil Uchid, oooplex, alcrtuit din plrsda
d" *ptn ,'!gele ildepliae$te o multitudine de alte
,t c6rr ----.-' ------ !-
sc sf1tr rtr suspelsie elementeb hguraL: aitrooire, raicocite
:-::'::":- || " -. ln.li:19,::"
irncfii orgaaism:
tromDocltc. I
a Seagele rcptezinE 6 8% dh greutatea coporale (volemia n..,-ot!
r; /r,^t..;a no|mall |i ., -:':"-1:---: - i:::-
-*".^*. oxigen molecular de la lsutul
RespirafE Sngele trarlsportl
la toate tsuturil cooului ei dioxid de carboo de la
I- "a'roitl
"sllnl
s:oi,i";5i**"t"" 40 - 45vo etemznteieurde, aut
trombocite Si leucocite, iar reslrl sulrt hematii. " "a*-iil I
| *::$,t]|-,-jf:
tcsu$n la Dlalluru,
I '--_;:1:;=;
Nutrifie- Sdngele transportd substanlele cu rol nutritiv absorbite la
Varcnlenofnlale Arc elemeAtercI trgul$e SUDI: II
rI- :-::"':.----- .
dvelul Eactului digestiv +i del.eboliFi endogEri Glucoza, sminoacizii qi
Lft,foctre l . ,... .
rpidele).la .!"-tyh"+ T-iryte"j yd."^l :oTgn necsari.,met'boliernului
fehei: 4200 fi)0-4 5oo 000/dm3 I
;;;;, ; ;fi ;00 - j-" ;00 ood;; I| prcum.qi posibilitardsitelulelE sd-si bdplineascr filllcliile normalc.

r
I --"-$;#;j?0"1*
;::::-..--^;;;
Leucocite 4
-"il,l-!*-
_g OOOlnf
OOO I
||
prodlao b
rezidurle plo{rule
Exdefle. Subst otel reasu're

:tr'#ffiffift""xr"%?i:;1ff"u""*Tl';;,f'urrfini:
ur tirdpul
omPur Btroousmurur
rdctabolismului

limfocite 25-30% .- ^, .. :.
|!
monocrre + _ 6_/0
ffi[|? i _Y;" Ii '- itriii.iiii#ia.pjt*.i fi eliminate din organism
plamdni, piele gi intestin)
pe r&BE oxisea ri subJiante nutritive, senscrc

;;fi'] Vt" I' tral,lport[ Ei hor&oni, vitamine, elzitne caxe inteivi.]r ir reglara anumitor
oool**3
150m-350000/sm' i| fu"lii
'*"r"::ale organismului
"'9-*:*
Tmnbocite
Trombocite 150 000 -lso
II i;;;;;#A;;iilio"zaio*to'ourbiddese"ge,
fiind arcn*iti ain 1o"z api 9i lp% reziduu usr,sr, din car 9% zubaa$e i
i ,- ,-ryf::':1
:T"",1"_::19:i
,Y:3:Y::'*:":-:rli ln::,"*::l-:tl
ry',l6a-corolo-o$no'ca
(otrcoucaj' ec*rorur aqoc'-oazrc'
echilibrul hidro-electrolitic.
organice gi 1% substanle anorganice.
Sistem de comunicalii intre anumite organe. Migcarea su'bstanlelor
II -
Sr/bstmtele orga tce sllt.tte{ne? zrE de CjlIei .. II --..,..":::-,T.*'::'::!:-':::::::::,:..:-:i"-::--'::1:-:-i::::j
afiutite tnn inLefidedrul sengelui pemit uDui orgafl sl contoleze limclia
I ...i qltPqflte:Qrya'nce e'Eotate: gLuc-roe' uproe' mgucnoe! acr'z | dti ccl doua otg*i i-rin eot la o anumiu distanp uaul ae
era?i liberi, fosftupide; I ;'trfir. -
"t*ia

-:: ,l{
r. . conponerrte organice Eotate nqroceice:
- wee, acid udc, crssf_^

| "*"**n{#,"i"irii"i"*:-rG _-. ,,,,-_

. .- proteiae:
. cotrpofiente organice eolate
proteine sericeo fibrinogen plasmatic, enzirne serice.
_,
Etotf,'ine plstrr,s''i(, |
fJ
,",_,#'llflf;jT"'"",i:l"
;,;;;
-*-*clor
ffi,mr#j;':yffi-;ffi*ll
h
9i mtico4ilor salguini 8jutard infe4iilor si
combateres a
uv'tur'
ilUrcr,
; fr
l1
t4
92t93
T
 il:in''--
i,
'1i':
w

fr fi

I
Blochlmle I'utrtlrl pnt<'tl<'c' tnadicind, uolJ tl
til
Serulstmg,u/nsctllrfincprincentrifugafeasaudeeantareasangelui
I{emost aza. sangele participd la asigurarea statusului antihemoragic
proaspht recttltnt lhrtl srrbstrrnfil anticoagulantar^c\rfd ce a fost

lr
h
trbsat sd se
prin participarea trornbocitelor cornplexului factorilor plasmatici de
9i
,oogril.r. ln tctnpcrutura camr:rci timp de 30 - 60 de minute'
coagutrare.
sangcle sc rcooltcazl dircct in vase sterile 9i uscate, far6 substanla
Termoreglare. Froducerea qi pierderea de c61dur6 tn diferite p6r!i ale camerei sd se
anticoagutaittr. Se lasd 30 - 60 de mimte la temperatura
corpului sunt eihilibrate de transferul de singe prin vasele de sdnge ca
.lr*ut" a varialiei diametrului vaselor de sdnge din piele'
)
.""g"f*t. Se desprinde u;or cu o baghetd de sticld ctaeagul de perelii
gi se mai lasa 30 de minute la temperatura carnerei pentru retraclia
curatd, prin
;r
'l
I
cireagului. Se decanteazir apoi foarte repede serul intr-o ebrubetd
"prirU.t"i
cu o pipeta steriln sau prin transYarzare, cu atenlie ca s6 nu a'iungh
V.l Obtineree pHasr&ei 9i serulaei ;il;*
bucdti de cheag.

Annlizclc biochirnice se pot ef,ecfua din sdnge total, plasmi sau ser.
Plasmasanguindseoblineprincentrifugareasdngeluiproaspat
ffi ffi
rr:ooltat pe anticoa[1lant, timp de zece rninute ia 3000 de tura{iilminut.
Supcrnatantul obgin* este constituit din plasrna sanguina, iar sedimenful,
din elementele figurate.
in ng*u ao, fii eprubeta din dreapta se afl6 sange proaspat recoltat.
, *'"1.

it
in eprubetaiin stfr'ga se gasegte s6nge recoltat pe anticoagulant (EDTA)

il
qi

l6sai sd sedirnenteze. Se o6serv6 separarea de plasmd a elementelor celulare, "ffi

care au sedirnentat la fundutr eprubetei. Plasma este lictridul transparent 9i ffi
ugor gdlbui aflat deasuPra.

Figura 4X Ser nomtal - fn eprubeta din stdnga;

Sdige proaspdt recaltat * in eprubeta dirz drepta :
:r
Serul normal este lirnpede, transparent, de cutroare galbln
cteoseliegte de plasma sanguind prin fapful ci rur mai conline

Flasmea: Ser + Fibniogen + S'actori de coagunlare

pai 9i se
fibrinogen'
lr
inqod iigiqlq$c. s.pryl pgStepq aibd unnitoarele aspecte: ;'
; opA.u*ttt in cazutr' particulelor de grdsirne plovenite. dintr-un
I
i regimbogattnlipide(clarificareasepoateob|ineprindeproteinizaresau
;r
'l
*
prin extrailia lipidelor cu un ame$tec alcool eter);
Figura 40 P/asmd- in eprubeta din slAflC:; "l:
Sdnge proaspdl recoltat - in eprubeta din drepta
*
t o salben-brun intr-o alimentatie excesiv vegetariani (carotenoide).
,...1 ?

..t i";;;;t;ogic seru1 are aspect opalescent in nefroza lipoidic6 9i ('

culoare gatrben-brun in ictere' I
I,
95
94

iil
l A

{1 Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.l Elochlmle -Lucrdri practice medicind, vol. I [7

I Seruritre
fotometrice.
gi plasrna lipemice qi icterice influenleazd determinlrilo Hcmoliza serului poate
agitarc ugoard gi
fi prevenitE prin recoltarea
evitarea stazei venoase prelungite
in vase uscatel

I Hemoliza dd erori la tlb = 20

interforenfi cu reacfiile de culoare -
mg!/a (valori crescutej
hurgirnea de undd pentru bilirubinfi e
aacmlnltoare cu cea a hemoglobinei, interferenle cu unele reacfii chimice
ale K,

-
inhib[ lipaza).

I Utilizarea plasmei in locul serului prezintd un singur avantaj:

hemoliza este mai slabl in cazul oblinerii plasrnei decAt ln cazul ob{inerii
serului.
Din aceste doul componente, ser gi plasmi sanguinl, se vor efectua
I principalele analize medicale biochimice gi serologice.
Utilizarca s6ngelui total este admisd numai in
cazul careln
concentratia substanlei analizate este aproximativ aceeaqi in hernatii gi in

I plasmb (ex. glucoz*, azot ureic) gi utiliz6nd substanle anticoagulante.

Deoarece confinutul ln ap[ alsdngelui (80%) diferA de cel al plasnei sau al
serului (93%), valorile glicemiei in ser sunt mai mari dec6t cele oblinute din

l Figura 42 a) Ser normal * in eprubeta din stdnga; Ser lipernic - in eprubeta din drepta;
b\ Ser normal - in eprubeta din stdnga; Ser icteric - in eprubeta din drepta
s6nge cu aproximativ l2o/o.

!rg-*"1-
total este utilizat pentru analize
f
hematologice. t

Substan{ele anticoagulante
I urma
Coloralia rcz pdnd la rogu intens denot[ prezenla hemoglobinei in
hemolizei datoratd unor griigeli in tehnica de recoltare a sdngelui.
Substangele anticoagulante folosits la recoltare au proprietatea de a
inhiba coagularea sdngelui gi trebuie sd indeplineascf, urmltoarele condilii:
o sEnu confini substanla de dozat;

I e strnu interfere cu feactivii;

o sd se giseasc[ ?ntr-o anumitd proporfie fa]n de sOnge.
Substanle anticoagulante cele mai utilizate sunt:
I

I ffi
e
fluontra de sodiu este inhibitor al glicolizei eritrocitare gi al unor
enzirne; se utllizeazd pentru determinanea glicerniei atunci cdnd analiza nu
poate fi efectuatd in rnaxim 4 ore de la recoltare gi nu se utilizeazd pentnr

I ffiffi
ab rd -
determinarea enzimelor;
citratul de sodiu se folosepte la detenninarea " fibrinogenului,
.-
VSH-utui 9i-probelor deiobgulaie;
o oxalatul de potasiw impiedici prooesul de coagulare prin legarea

I Figura 43 Gradul specimenelar hemolizate:

a) ser nonnal; b) hemolizd ugoard;
c) hemolizd moderatd; d) hemoltzd lntensd.
calciului sub formd de oxalat de calciu insolubil;
s EDTA (etilendiamintetraacetat - sare disodic[) se folosegte tr
special pentru hemograme, deoarece nu modific6 dimensiunile sau aspectul

I 96
celulelor sanguine; se foloseqte gi pentru deternrinhri de fibrinogen sar.r
metabolili;

I
 Btochlmlo - l,ucrllrl pruc'tice medicind, vol. I
tl
r!t
s heparina este anticoagulantul fiziologic ideal pentru cX ru
Probl Adclln-flntnburgcr necesitd colectarea urinei pe parcursul a trei t
modifica starea fizico-chirnic[ a sangelui (se utilizeaza heparinat
,oOlrr, litiu, amoniu); are proprietaii anticoagulante,
antilipennice
de potasfur,
gi are efect
orc.
I{eginrul ulimentlr dcfinc un rol major, de aceea rscoltaf,ea sangeli"li I
stabiiizator asupra trombocitelor'
se facc pe nctttAncate (la 7 -' 12 ore dupd ultima mas6)'
Dac[ subieotul a mAncat, cresc valorile pentru glicemie, lipide,
r
Pentru a evita coagularea se poate fotrosi 9i metoda de{ibrindrii,
presupune agitarcas6ngelui intr-un balonaq cu perle de sticl6'
care
triglicericle, fier, fosfat, iar in cazul alirnentaliei bogate in lipide se obgine un
ser lactescent carg va da erori la mdsurdtorile fotontetrice.
t
V.2 Recotrtarea s&ngeHui
organe.
De evitat sunt tutunul, cafeaua, ceaiul care influenfeaza func1ia tlnor
II
Consumut de bauturi alcoolice conduce la leziuni celulare hepatice 9i
la cregteri aletrigliceridelor, gama-glutalniltransferazei, aspartat-
Analizclc chimice ale constituenlilor organici 9i anorganici sanguin-i
trc pot rcaliza din sAnge venos, capilar qi arterial
(foarte rar)'
arninotransferazei, lactatului, acidului uric.
Efortul fizic sus{inut determind: I
.o cre$terea eflzimelor musculare lactatdhidrogenazL, creatinkinazd,
transaminaza glutamicoxalaceticS, a rnetaboliiilor lactat 9i piruvat;
I
r' I
r cre$terea ureei, creatininei, acidului uric, o2-macroglobutinei,
V.Z"X Freg4tirea Pacientului
HDL-colesterotului; I
e scdclerea albuminei, fierului, sodiului' ' L
FoarteimportarrtdinvederearecoltdriisAngeluiesteaganumita
pregdtire- a pacientului, cale se face de, cdtre medicut care a prescris
vitaminele, analgeziceleo somnifbrele g.a deternninb modificari ale
enziinelor, ale diferililor rnetabolili precum qi ale unor reactan$ chirnici,
r
I
ceea ce poate duce la intensificarea unof reaclii de culoare sau tra inhibi{ia
***-
un*li"ete gi care constb in cdteva recomanddri'
aparigiei lor din cauza interferenfei cu medicarnentul'
IL
i" fu"r91" a" analizele ce trbbuie efectuate pacientului i se comunica:
o sil ser-veasca ultima mas6 cu 1,6 - |7 h inainte de recolta (d jeun);
trnterferenfele cavzate de medicamexlte sau metabolili se pot datora:
o ac,tiunii directe iri sdnge (ex' insulina qi gticemia, diureticele);
I
o sd rer+llile la furnat in dimineala recoltdrii;
e actiunii indirecte (efectele adverse ale ariticoncepfionatelor care
.* si eviie sd bea cafea, oeai, alcool;
e s5 nu fie duPd. s masE. coPioasi;
detennini scdderea toleranlei la glucozi administratb pe cale orald);
o interferentei cu reactivii chimici ai rnetodei de dozat (antibioticetre
I'
e sd nu fie irnediat dupi un efort fizic intens; t'
gi creatinina). Ir
osastopezeoricemedicalie.cu24hinaintedereco!.tare. R.itrnr.ll circadian influenleazb secrelia multor honnoni: A'CTH, PTH,
pacientul
i" ,*"itostului de toleran!' la glucozd adminishati oral,testului, ce cortizon, aldosteron, .detefrninAndu-le concenti'alii maxitne intre anurnite
.\ru ur*u uo regim alimentar timp de trei zile lnaintea efectuarii

const1 in ingerarea a 250 hidrocarburtlzi'

g
- 0re.
' - Secrella maximipentru aldosteron are maxima la ora I 9i minimd la i.1
t" &rof detenniiarii acidului uric, cu minim trei z*e inainte, ora 18.00. Concentrafia plasrnatic6 a fierului are un ritrn circadian cu rnaxim lt
aLimentalia va fi sfuacb in purine' dupbamiaza qi minim la ora 4 diminea{a.
tn cazul determindrii statusului lipidic trebuie asigurat un regxm $i alte substanle sunt secretate in mod discontinuu in sAtlge, l:
dupd zece
constant de lipide, deoarece metabolismul lipidic se stabilizeaza - trigliceridele, ureea, P avdnd nivele serice rnai ridicate seatra, sau in urind:
zile. '- UBG, excrelia urinar6 de K, LII, FSII, TSH'
II
in cazul examenului Adter, alimentalia nu va confine fier'
t:
tl
I

I
f:--

I
I Sarcinainfluenleazlmajoritateaanalizelor:hemoglobina,feritina,
glu"o"u, p.oteinele, aib,rmina, Ca1, Cai, Mg, Fe, fosfatul' bicarbonatul'
LDI--Col' TG'
V .2.2.L Sistemul venoiect

ureea, creattnLna, actdutr uric, FAL, CK, Col, HDL-Col'

I - -'--
icrintgrnur,
s'i ln
_
o1 antitripsina, c,2
tin:pul
_ macroglobulina, vitamnaBL2.
cictului menstrual se constata varialii tn secrelia unor
hormoni de tipul ADH, PRL, estrogen, progesteron, etc'
Echipamentul de recoltare a sangelui venos include sistemul venoiect
sau vacutaiier. Acest sistem este format
din ac de puncfie, holder qi tubt'*i

I V.2.? Frelevarea Probelor

vldate.

I SefacedecStrepersonalmedicalcalificat,conforminstrucliunilor
dimine)p d jeun, ideal6 fiindpozilia de decubi.t dorsal.
date de laborator,

I s-a constatat ca'poi4ia corpului qi staza venoasd influenleaza

concentrafia unor particule indic6nd:
."on".ttt*.tiimaripentrualbumine,hematii,colesterol;

I c concentralii mioi pentru lactat, piruvat, amoniac'

Schimbarea poziliei la vertical scade volumul intravascular
--'--il cre$terea concentra{iilor substanlelor sanguine'
si deterrnini .
de sdnge

'^ ;"co*a"aa repaus complet minim o ori inaintea recoltdrii FigLra 44 Sistem venoiect (sistem vacutainer) ansctmblcrt

t probelor,rn6nafiindpozi}ionat6inplanorizontaltimpde30deminute
inainte de recoltare.
Pentruexplorareafunclieirenale,testutrdeclearancealcreatininei
a)Acutdepunclieareoconstruoliespecialdcutreiporfiuni:
o v,frrfut anterior (porfiunea care pStrunde in vend) este reprezcntot
mentjnuti pozilia protFial de un
I este influenlat de pozilia ,ccrpului, de aceea tuebuie
orizontali.
Clea.rance-ul creulinioel este o probd dinamici de evaluare
I
a,
de un tub metalic sublire cu vflrful seclionat oblic, steril,
capac de plastic, care se desprinde doar tnaintea
puncfionarii piopriu-zise a

l'
venei;
de elirninare a
capacitalii renatre de diiugie gi de_concentrare a urinii, ca 9i aineluldeprindere(pgrtirrnea..rnedianl)estefabricat[dinrnaterial
clearance-ul rcprezinti volumul de plasma in holcler;
unor substanle test administrdte. *
plastic care, posteriof, are o zond filetata cu care se lngurubeazd
curele de acea substanla tntr-o
tn mililitri pe care rinichiul e capabil s6-1 r vffiil posteri,o,r (por[iunea care pEtnrnde tn tubul vidat) este un tub
unitate de tilnp (1 minu$ prin h'ecerea in urin6' : metatic, .* \ratn t seclionat oblic, mai gros decat cei care pltruude
irr vetri'
- .
t '
,pu"*tqstql de.ioiery$alu gllT:a
,enreognijp"ozi,tia-orizontrd* finrp
adminlstryti !!al sau intravenos
.Ce-lO de minute inaintea

toatd perioada de doud ore de desfagurare a acestuia'

testului 9i pe *i:Witgu capac de proteclie qi cnre aro iolul de a perfora dopul
al tubului vidat.
de

Lurnenul hrbului anterior al acului se continua cu lumenul tubuiui

caueilic

S6ngele sE recolteazl de obicei penffu examene hematotogice' posterior, permipnd sdngelui s5 se sourgb din ven6 prin ac in tubul vidat.
I paraziCIloglce, biochimice, serologice,, microbiologice
Scipulpentru caxe se faceiecoltarea stabilegte
gi virusologice.
9i locul punciiei'
^ pentru a schirnba lnfre ele mai multe tuburi vidate, fbr[ s6 curgh
sAnge din momentul desprinderii unui tub vidat pdn[ la
rnomentr.d prinderii
tubului urm6tor, rnenginand acul in ven[, vdrful posterior al acului are un

I 100
man$oil obturator de cauciuc.
l0l

T
Tr-

tu Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I

Atunci cfurd v6rfir1 posterior al acului pdtrunde prin dopul tubului Flcorrc tlp de vacutainer axe o anumitd culoare a dopului sau pe
vidat, mangonul se strf,nge, dezgolind vdrful metalic ai permildnd trecerea ctichst[, csro lndicfl ln plus scopul pentru care a fost pregitit tubul vidat.
sf,ngelui din lumenut acr.llui in tecipierrhrl tn care se colecteazfl 56ngele.Cdnd
se desprinde tubul vidat din ac, mangonul de cauciuc revine la pozi{ia
inifialb gi obtureazi vdrful posterior al acului. Astfel, chiar dac6 acul rSmAne
singur in venA, nu se scurge sdnge in afara sistemului de recolt6.

G
l

I
I
I

ftgura 46 Tuburividate (vaantainere)

Figura 45 Sis tem venoJect (sistem vacutainet)

I
b) Holderul este un sqport din plastic cu formd asem6nbtoare
corpului unei seringi obignuite. Marginea anterioar6 a holderului are o
proiminenld similarh amboului de la sering1 cu un canal central prevdzut cu
f,rlet-interior psntnr ftrgurubarea acului de punc{ie.
- c) Tubul vidat (vacutainerul). repreztnti' recipientul tn care se
recolteazd s8ngele gi are forma unei eprubete cu perelii mai grogi pentru a
rezista la o presiune mai mare. Tubul este prevhzttt cu un dop de cauciuc,
care inchide ermetic volumul integior, realizdnd asffel un vid relativ.
Datoritd presiunii inteme scdzute, in momentul perforirii dopului de
cdtre vfuful posterior a1 acutruirs6ngetre venos este absorbit in tub.
dg.scopul pentru care este recoltat singele, tuburile vidate
-tn_fnqfie_
confin sau nu substanld anticoagulantd. Fiecare tub vidat este etichetat, iar
Figuna 47 Tipuri de v&cutainere
pe etichetd sunt inscrisei
o volumul de s6nge care poate fi aspirat ln tub;
r informatii privind prezenla sau absenfa anticoagulantului;
o informafii privind tipul de ana\izh care se poate executa;
o infomrafii despre datele personale ale pacientului de la care se
recolteazb sdngele.
1,02
 IJ

ft Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I

'l'uhcfu! lltr Caracteristici ale diferitelor tipuri. de vacutainere

V.2 "2.2 Recoltarea sfingelari vernos

Culoarea Aditiv* Scogl Frecau$i Utilizare

caoncului Pentru determindri hematologice gi biochimice se foloseqte sAnge
Rogu rafa Perrnite Se separd sed Biochirnie
venos, iar recoltarea sdngelui se face, tn consecinlE, prin punclie venoas6.
aditiv coagularea in 45 - 60 min. Serologie La adult qi copii mari, obignuit, se face recoltarea din venele plicii
probei pi de la punclia Determin6ri
cotului, iar la sugari gi copii mici din venele jugulare sau fontanetri.
separarea venoasil. grup ABO
serului Se transport5 Determindri Principiul metodei
ln recipiente Rh Sdngele este aspirat in vacutainer ca urmare a presiunii mult sc[zute
de nlastic.
fald de cea din vasul de s6nge.
Mov EDTA Impiedicd Se transport6 Hematologie

I coagularea
sdngelui
plasma
?n recipiente
de plastio.
HLG Materiale neesare
mdnugi
garou

l Negru Citrat
sodiu*+
de Leag6 calciul qi
impiedicd
coagularea
sineelui
Se transport5
plasma
in recipiente
de olastic.
VSFI ac de puncfie
holder
venoasi

vacutainer cu anticoagulant pentfu examenul hematologic

vacutainer fdrd anticoagrlant pentru exarnenul biochimic

I Albastru Citrat de
ggdiua.**
Leag6 calciui gi
impiedicI
coagularea
Se transportE
plasma
ln recipiente
Hematologie
Timp de
protrombinh
vatd
alcool rnedicinal
benzi adezive

I s6ngelui. de plastic. PTT

Factori
ai coazul5rii
Tehnica de lucru
Se fixeazE garoul deasupra plicii cotului gi se recomandi pacientului
Verde Heparina' knpiedicb Se transport[ Biochimie sd strdngd ugor pumnul. Cu ajutorul garoului se produce o st-pzd venoas6,

I ioagularea
sdngelui.'
piasma
in recipiente
de plastic.
Eleckolili
Horrnoni
Gaze arteriale
lbsdnd liber fluxul arterial.
Se dezinfecteazd tegumentul la
$e punclioneazilvena.
locul de punclie cu alcool.

I Galben Citrat Mediu penfi"u

dexftozL- eriticcite,..,.-,.,
Setransporti
s6sgointgret-
la laborator.
Hernoculfiird Se recolteazb sdngele direct in vacutainere.
DupH. recoltare se agitd ugor vacutainerul de
facd spurn6.
8 - tr0 ari'; fEr# sb-*e*-

Se ladepErteaz[ garoul gi se tamponeazi locul punc{iondrii cu un

I * substanle anticoagulante, conservanfi, activatori ai coaguldrii.
++ raportul s6nge/anticoagulant este 4/1
*** raportul s6nge/anficoagulant cste de 9/l
tampon cu vatd imbibat ln alcool.

I 104 105

I
w

{il
rlcool modicinal
lcmo pcntru executarea frotiului sanguin
;I .;t;ri: lame iodate pentru lntinderea frotiului sanguin
ij Lof,ul
prurcriel se Tehnlca de lucru
I ircoperir
Se dezinfecteazd pulpa degetr-rlui inelar cu eter.
Dupd evaporare gi uscare se tnleapd pielea rapid 6i suficient de adAnc
i

cu ajutorul acului steril.

Se lasd sAngele sb curg6 spontan sau duph o slabi presiune.
I
Frohn de sange Prima pic6tur6 se qterge cu o hdrtie de filtru sau vatd.
rscoltats
A doua pic6tur6 de s6ngi se depune pe lamd qi se intinde frotiul cu
ajutorul lamei rodate
Dupd prelevare se tamponeazd locul punctiei cu un tampon de vati fi
imbibat in aleool.
L
Rerultate
Fr
Picdtura de s6nge caPilar
Figura 48 J?ecoltarea sdngelui venas
- l:I
V.2.3 Etichetarea qi notarea probelor
Rezultate
Froba de sange venos
Probele sunt recoltate in vacutainere coresptrnzatoate, alese trn

fun*lie de tipul de analizS cu sau fbra substan{d anticoagutranta, etichetate'

V.2.2.3 Recoltarea s$ngelui capiian l Asistenta medicaia verifi c6 identitatea pacientului 9i noteaza ih4intea
i
prelevirii pe recipient:
o nrmele pi prenurnele pacientului;
Pentru analize hematologice de tipul: formuld leucocitarS, o numdrul foii de observafie;
morfologie eritrocitar[, exanninars a frotiului sanguin se recolteazd sdnge o secFa;
*pif*. fr.ecoltarea s6ngelui capilar se face din pulpa degetului, din c6lcdi (ia e numirul salonului;
nou-nascuqi) sau din lobul urechii (la pacienli ln stare deyc), o numdrul patului;
ce tretiuii efectuate;
FrinciPiul rnetodei "o analiiele
data giora recoltdrii;
Curgerea spontanfl a sdngelui dup6 inleparea unui vas capilar' e m.mele medicului caxe a recomandat analizele;
c numele in clar pi semndtura cadrului medical care a resoltat proba.
Materiale necesare
' Se completeazl tecomandare pantru ambulator, iar pentru spital se
ace Franke cu vdrfinlocuibil sau ace obignuite de seringd
cornpleteazd un bilet de analize ce conline:
vatd
o datele de pe recipient;
eter
106 107
| 'n'"

t t/

ft Blochlmle - Lucrdri practice medicind, vol. I t]

t o num[rul foii de observalie gi sec{ia;

o numele medicului care a recornandat analizele: V.2.6 Eroni produse in laborator

t
o analizele ce frebuie ef,ectuate.

Cunoscdnd importanla examenelor biochimice ln stabilirea

U t probelol diagrosticului de cih'e clinician, acestea trebuie sd tndeplineasc[ exigenfe

tT :Traresportrel

Transpotul probelor la laborator se face imediat dupi recoltare, cu

atcn;ie s[^nu cad6 etichetele pi fbre a fi agitate, pentru a nu favoriza
hemoliza. In caz contrar au loc difuzii ale unor substanle:
r din ser in hematii - clorul care ia locul bicarbonatului;
din ce tn ce mai mari prin controlul tuturor surselor de eroare care ar putea
influenta acuratelea acestora.
Pentru evitarea erorilor produse
urmdtoarele reguli:
in laborator trebuie respectate
P Alegerea reactivilor se face tn concordanlE cu metoda de lucru
folositE. Se va line permanent o eviden!6 stricti in ceea ce privegte tipul 9i

I r din hematii tn ser - potasiul, lactat dehidrogenaza, fosfataza

alcalinl.
cantitatea din fiecare tip de reactiv, condiliile de pistrare gi termenul de
valabilitate. Pentru fiecare 1ot de reactivi trebuie sE existe ser de conirol.
F Respectarea criteriilor de alegere a metodei.
ln prezent se folosesc rnetode enzimatice ce folosesc volune rnici de

I V.?.5 Conservareaprobelor singe sau ser gi care lndeplinesc urmEtoarele criterii:

, specrrtcitule :- reactivul utilizat in reacfie reaclioneaz[ cr{ o singurd
substanii, cea care trebuie determinatb (ex. glicemia cu gtucozoxidazl,

I in general se recomandi ca efectuarea analizelor sb se facd in

primele 2 - 3 orc de la recoltare, timp tn care ta temperatura laboratorului nu
se produc rnodificdri notabile' ale concentraliei metabolililor sau ale
activit6lii enzimatice.
DacE analizele nu se executd tn primele 2 - 3 ore de la prelevare,
ureea cu ureaz6, acidul uric cu uricazE);
: s reproductibilitate - la repetarea multipld a analizei din acecagi
prob6 se obtine aceeaqi valoare;
o exactitate - se obfin rezultate asemhndtoare cu valoarea rcaltt prin
rnai rm.llte determinSri din aceeagi prob6, folosind alte metode in paralcl;

rl serul trebuie pdstoat tn eprubete la * 4oC (dar nu mai mult de 2 * 3 zile).

A.cest lucru nu este valabil pentflr gticemie, AT, FAL.
s sensibilitat"i - *rtoda surprinde concentrafii foartc rnici alc
substanlelor.
fta cazul pdstr6rii probelor pentru perioade mai lungi de tirnp (cdteva F Timpul de lucru al metodei trebuie respectat deoarece, dac[ aoesta
It luni), serul poate fi congelat la 10'C. Dupd decongelare probele se
omogenizeazd gi se lucreazd imediat. Nu se repet6 congelarea.
este crescut sau scbeut, reac,tiile de culoare sunt prea intense sau nu apar.
ts Frobele recoltate (ser, plasrnE, LCR, urini etc.) trebuie sd fie de
Horrnonii se lucreazd in prirnele 4 ore de la recoltare, in caz conhar

I serul trebuie congelat.

Pentru unele analize, rnai ales penffu
pbstrate la lntuneric.
bilirubhf probele *tretule" - *"
F.Sticlfuia qi cuvetele spectrofotometrului sE fie curate, fbrd sd
conlin6 u'nne de substanle care ar putea interfera cu reabtivii de lucru.
Acestea trebuie cldtite cu ap[ distilat5 gi uscate sau, ln anumite cazuri,

I trebuie si fie de unici folosin|[.

ts Aparatura de laborator trebuie s[ fie modemi gi sil aibfl contract
de service gi garanlie. Permanenta intrefinere qi verificare a aparaturii se
executi zilnic de cdtre personalul de laborator gi periodic de echipa de
I service, lucru inscris in fige de evident[ pcntru control gi reparalie.

109

tl
 fir
rl|I"
I

a Elochlnlo - Lucrlrl practice medicind, vol' I II

1t
probelor tI
F Controlul erorilor ce fin de primirea 9i lnfegistr"area
biologice se realizeazil prin evitarea transcrierilor inutile, existen{a unui
regisfrr unic al laboratorului, tipbrirea unui buletin de anaLiz1,pentru fiieeare
p"-"i"rrt, care s[ reuneasc[ toate tipurile &e analize efectuate' tranSmiterea CAPITOT-AX, VT rl
datelor on-line, etc.
ts Calificarea 6i congtiinciozitatea personalului de laborator. Pentru GLUCTDE 1f
mentinerea performanlelor personalului laboratorului trebuie s[ existe un tl
manual care sE cuprindi toate tehnicile de lucru, un manual pentru utilizarea
fioc[rui aparat gi nu in ultimul r6n4 un progmm de perfeclionare care s6 Concurtragia glucozei in sdnge poartd denumirea de glicemie' ll
cuprind[ cursuri, manifesttui gtiin{ifice' valoarea normala a glicemiei constituie o rezulta{td a cootdonarii ;i
corelaliei func{ionale dintre urmdtoarele c6i metabolice:
ii
o glicogenogenez[ hepaticd (biosinteza glicogenului in ficat);
o glicogenoliza hepaticd (degradarea glicogenului hepatic la
glucoz5);
" it
; g[cogenoliza ln alte{esuturi (degradarea glicogenului in special in
lesutul muscular). ll
Determinarea ' glicemiei prezintL importanlb tn legaturd cu ll
dezechilibrele survenite la nivelul aces{or cdi rnetabotrice. Deorece glucoza
constituie principala formd tisulard dE utilizare gi transport in sdnge a
glucidelor, doraieu glicemiei constituie modalitatea cea mai frecventd de
"olvaluare
metabolismului glucidic, constituind astfel un indicator util
a li
penh-u prognosticul gi diagnosticul starilor de diabet 9i al atrtor afecliuni
icorelate cu starea de cetoz6), precum 9i
pentru cazurile de dezechilibre 9i
carEnte nutritionale. ii
I Deoarece glucoza este repartizat6 tn mod inegal intre ptrasmd gi
eritociteo dozarea ei se poate face tn sAngele total recoltai pe fluonxE de
sodiu (aproximativ l0nag/ml s6nge). Aceasta are pe de o parte rclul de a
preu"ni ioagularea sdngelui, iar pe de altA parte de a inhiba glicoliza pentru
24 de ore, fdr[ a influenla valoarea glicemiei.
Determinarea glicemiei se poate obline prin metode cotrorimetrice
rapide, bazate pe reac{ii directe lnfre glucoza pi un cfomoggn- (orto-." I

toluidina).
ln prezent, cele mai utilizate irn laborator sunt metodele enzimatice ll
cu glucozoxidazfi, datoritd marii specificit[li, a rapiditd{ii qi a necesarului
redus de material biologic'

111
110
'/!----

I I
qh

I VI.l" Deterrninarea glicenriei prin nnetoda cu orto-toluidlntr rpfo6po incolor (o-toluidina prea colorati trebuie redistilatd), Se conservl la
fece f,i tntuneric,ln recipiente bine etangeizate maxim o lun6'

I Principiul rnetodei
Glucoza se condenseazb clt orio-toluidina tn rnediu de acid acetic [a
un complex intens colorat in albastru-verde (baz[ schiff),
Solufie standard de glucozl 100 mg%. Se dizolvd 100 mg glucoz[
(tinutl timp de 24 de ore in exicator cu silicagel) in 80 ml solu]ie saturattr de
acid bcnzoic. Dupd dizolvare se completeaz1 cu aceeaqi solufie pAn[ la 100
ml. $e conserv6 la temperatura camerei cdteva luni.

I
cald, formdnd
care ale rnaximum de absorblie la lungimea de rutdd de 630 nm.
Cetohexozele gi aldopentozele dau o culoare mult mai slab[ cu orto- Proba
toluidina tn aceleagi condifii, practic neglijabili, datoritl ooncentrafiei lor Ser nehemolizat

I foarte mici ?n sdnge (0,2

Galacloza
galactozemie
- 10 mgA).
interferi reaclia glucozei, astfel lncdt tn cazurile de
rnetoda dd valori cumulative. in aceste situalii numai metoda
Plasm6
Sange total

I enzimaticd, cu glucozoxidazd, d6. valori corecte. Tehnica de lucru

Materiale necesare I. Metadu cu deproteinizare

eprubete

I stativ pentru ePrubete

pipete de sticld
pipete semiautoniatfi
Deproteinizereb
Se pregitesc trei eprubete de centrifugb: martor, standard, prob[.
Se pipeteazd in eprubete confornr tabelului urmdter:
-"
'"

I conuri
exicator
baie de ap6 ':'
Tabelul IV

Reaetivi Standard Proba

I
termostat
spechofotometru acid trj.ctofficetic?0
Sotr Ys 0.5 rnl 0,5 ml
centrifugd Apd distilatE 1,5 ml 1,5 ml
cuve I cm Standard 0,2 ml

I vase cu sotru$ie dezinfectant6

aPddistilatd
tifon
-: ''l
S4nge 0.2 rnl

Se agit6 eprubetele pentru omogenizare gi dupd 5 minute de repaus

I
reactivi 4000 turafii/minut.
se centrifugheazLtimp de 10 minute la 3500 -
. Supematantul _rezultat ln fiecare eprubetd lq ryrya centrifugdrii se
Reaativi utilizeazL pentra reaclia de cul,oare.
Solufie acid ticioracetic 20% 5i 5%.

I Reactiv de culoare (solufie o-toluidinb): o-toluidind 0,75M (proaspit

distiiath, de culoare galben ca l6mdia), tiouree 33mM, tn acid acetic glacial
16M. Se amesteca 80 ml o-toluidina cu 920 ml acid acetic glacial (98 -
Reactia de culoare
Se pregitesc hei eprubete: maltor, standard, prob6.
Se pipeteazd in eprubete conform tabelului urrndtor:

I 100%) pi se adaug[ 2,5 g tiouree. Reactivul trebuie sd fie foarte slab colorat,

tt2

t
 N
t
,i

qs

Trbrlul Vl t
TabelulY

t
0,1 ml
Supematant standard
t
timp de 8
Eprubetele se agit6 9i se lin in baie de ap5,' la fierbere'
minute apoi se rbcesc in curent de apd rece'
timp de 8 (E')
Eprubetele se agiti qi se fin tn baie de apd' la fierbere' Dup6 rleire ,r'*au"ura probei GJ
,qi ,standardului t
""iint1iit9 in cuve de lcm'
minutc aioi se r[cesc ln curent de apd rece' faln de *urtor, la lungimea,de und[ de 6351m,
Dup[ r[cire se mdsoarl probei (Eo) si standardului (Eu) Formula de calcul este cea folositl in cazul' metodei cu
"*iio.6i1" lcm'
fap de ,nurtot la lungimea de und[ de 635 nm ln cuve de *-----p;tt"
deproteinizare.
determinbrile din urin6 se lnmu{egte rezultatul ob{inut
cu
Calcul factorul de dilulie qi se raporteazi la litru'

Cp:Ep/Erx6u Valorinornnale
mg glucozd/tOO mt sdnge: E* / E' x 1gg
7::r
in sflnge/ser/plasmh': 65 - 110 mg/i00 rnl
unde: in tctJAU cefalorahidian: 45 - ?5 mg/100 ml
Cp = ooncentralia Probei
:
En extinclia Probei "
:
E. extinclia standardului VI.2 Determinarea glicemiei pnin rnetoda emz{rslaticd
Cs: colxcaotralia standardului (100 mg %)
I ..
foarte
Vatorile obfinute pentru glucoz6 pri:i aceastd metodd sunt FrinciPiul nnetodei
enzimaticE' strict
apropiate de glucoza' real6 (obginuti prin metoda
Trinder
Metoda foloseqte glucozoxidazd 9i o reacfie de culoare
specifich). rnoOifi caia, cata1izatdde peioxidazb'
Glucozoxidaza(coo)catn|izeazdoxidareaglucozeilaagidgluconic
fdrd dePtoteinilare
'i
In. Metoda cu formare de Peloxid de hidrogel:

Metoda se poate aplica'fbri deproteinizare numai

pe seruri
plasme perfect clare;i fipsite dehemolizl'^ Cft.rcoz[+HzO+Or I
Se pregfltesc trei eprubete de centrifugE: martor'
standard' probd'
tabelului urmitor: (PODI, 4-arninoantipirina qi fenolul sunt
Se pipeteaza in eprubete conform 'cuperoxidazei de hidrogen, form6nd un compus intens
tn prezenla
cuplate peroxidul
coiorat in"r,idutiu
rogu (chinonimind)'

lt4
l ntil

t I
Biochirnie - Lucrdri practice medicind, vol.I \la-gltmle - Lucrdri practice medicind, vo.t. IJ

Intensitatea culorii formate este direct proporlionirlE cu concentratia Tehnica de lucru

t
de glucozb din prob6. Se pregdtesc trei eprubete: martor, standard probd.
Se pipeteaz6 in eprubete conform tabelului urm6tor:
POD
ZHzOz + fenol * 4-aminoantipirinb ---+ chinonimini + 4HzO Tabelul VII

I Materiale neces&re
eprubete
staliv pentnr eprubete
Reactivi
Amestec R1 +R2
Martor
lml
Standard
lml
Proba
1 nnl

I
Ap[ distilatl 10 pl
pipete de sticld
pipete semiautomate Standard l0 pl
conuri Prob6 l0 pl

I
termostat
spectrofotometru Se agitb eprubetele gi se incubeazd timp de 10 minutela3ToC sau 30
cuve I cm de minute la 20 -25"C.
vasg cu solulie dezinfectantd Se citesc extingliile probei (Eo) qi standardului (8,) fa{[ de martor la

I apd distilatd
tifon
reactivi
lungimea de undl de 505 nm, in cuve de lcm.

Calcad a

I Reactivi
Reactiv Rl:
Tarnpon tris, pH:7,5 90 mrnoVl-
Cp:Ep/E'x6u
mg glucoz6/100 md s6nge = Eo / E, x (n

I Fenol
Reactiv R.2:
Glucozoxidaza
Peroxidaza-
0,3 mmoVl

10000 U/l
1000 u/l
unde:
Co * concentralia probei
Eo = extinclia probei 1

E, = extinclia standardului
4-aminoantipirina 2,6 pmoVl r, C, = concentralia standardului
Se dizolv6 conlinuful unui flacon de reactiv R-Z io cantitatea
corespunzdtoare de reactiv R1. Stabilitatea soluliei (ln sticld brun6) este de Valori norrnale:

I 14 zilela2D - 25oC gi dE 90 zile la 2 - 8oC.

Standard glucozE 5,56 rnmoUl (100 mg/dl; lgll) in ser sau plasrnii 3,9 - 5,8 rrnol/l (70 - 105 mg/dl)

I
Froba Variafli flziologice
Ser nehemolizat
Plasmd lreparin :.zatd fEird hernolizd Valorile glicemiei cresc peste vfirsta de 40 - 50 de ani.
Sdnge deproteinizat

I Lichid cefalorahidian

116
Glicemia poate inregistra valori crescute pasagere in:
efort fizic intens;
tt7

t
E

qt
t
Bioehtnie - Lucrdripraetice medictrtd, vol.I

emotii;
oboseald;
gllooarlo de cauzd renal6;
fobr4
t
expuxrere la frig; glndrom postgasfrectomie;
postprandial consum de alcool;
insuficienfl hqatic6;
t.
Glioenria poate furegistra valori scAzute ln:
sarcini (sc[deri de 15 * 20o/o ca unnare a utilizdrii glucozei de glicogenoze;
citre frt); i,
intolsranlF la fructozd.;
malnutrifie; galactozemie;
post, insufi cienf 5 hipofizarb;
insufi ciengd corticosuprarenaliand;
Vrrlrflt patologlce hipotiroidie;
hiperinsulinism;
Valori crescute (hiperglicemii) hiperplazia cetulelor insulare pancreatice;
diabet zaharat; administrarea de:
sindrom Cushing; antidiatetice;
hipertiroidie; beta blocante,
acromegaliei
' feocrsmocitom;
hiperaldosteronism;r
tumori pancreatice cu celule A;
accidente vassulare la nivelul sistemului nervos central;
tumori ale sistemului uervos central;
encefalit6;
infarct miocardic;
soci --
insuficienlE renal6;
hipotermie;
intoxicafie cu monoxidde carbon;
administrare de:
diuretice;
glucocorticoizi;
aei#uisctfuiiei".
contraceptive;
fenotiazine;
fenitoine.

Valori scEuute (hipoglicemii)

malabsotbgie;

118 119
 iil''

l &

Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I

I
flil

r metode imunologice
F analiza cantitativd qi calitativd a constituenlilor lipoproteinelor:

I CAPITOLAL WI
t
.
c
dozarea lipidelor totale
separarea cromatograficd a diferitelor lipide
dozuea acizrlar gragi liberi gi esterificafi, a colesterolului total

I LIPIDE

Lipidele reprezintd o clasi de biomolecule caracterizate prin

$i csterificat, a trigliceridelor qi fosfolipidelor

VII.I Dozarea lipidelor totale

I proprietatea generald de a fi insolubile tn mediu apos gi solubile in solventi

organici nepolari (eter, clorofonn, benzen, etc.)
Ca structurb, lipidele sunt constituite din wizi gragi gi cliferifi alcooli Explorarea biochifnicd a lipidelor totale din ser poate furniza

I lntre care se stabilesc legituri de tip ester (in majoritatea lipidelor) sau de tip
arnidd (in sfingolipide).
Nivelul plasmatic al lipidelor serice suferd varia{ii diurne foarte
accentuate. Din acest motiv, se considerl cE au valoare diagnostici probele
indicalii asupra evoluliei diferitelor procese constitutive atre metabolismului
-lipidic: depozitare, inobilizare din
lesuturi (in special din cel adipos),
transport, degradate (lipolize) biosintezi (lipogenezd). Aceste procese, la
pi
rindul 1or, pot fi influenlate de modificdri la nivelul altor cdi metabolice.

I care se recolteazb La 12 - 14 ore dupd ultima masd. La un subiect normal,

dupd acest interval de tirnp, sdngele ests epurat de chilornicroni, iar in ser
sunt pfezentb numai trigliceridele de origine endogend sintetizate de ficat Si '' '
-
\rIL1.1 Dozarea tipidelor totale prin {netoda cu vanilin6 - acid fosforlc

I transportate sub formd de preB-lipoprotEine. Colesterolul gi fosfolipidele

prezint[ variafii diume mai pulin accenfuate.
Condiliile optime pentru iecoltarea shngelui tn vederea determindrii
profi lului lipidic sunt urm6toarele:
Principiul metodei
Sub acfiunea acidului sulfuric concentrat, tn prezenfa acidulrri
,l o obiceiurile alimentare nu se modifici timp ds 3 siptimdni inaintea
determindrii; !

o greutatea corporal5
fosfori.c $i a vanilinei, lipidele serice formeazLla cald un complex colorat in
roz, fotometrabil Intensitatea coloraliei oblinute este Sirect proporfionaltr cu
se va menline stabill; concentralia lipidelor totale din ser.
o post pe o duratb de cel pufin 12 ore;
o nu se consumd alcool timp de72 de are; Materiale *****6'-\'
r nu existd afecfiuni acute, traumatisrne sau intervenlii chirurgicale eprubete '/

I rccente;
r fdr{ tratament cu hormoni tiroidieni; estrogeni, androgeni,
cortico izi, conh"aceptive orale, antihipertensive, hipolipemiante, etc.
stativ pentru eprubete
plpete de sticli
pipete semiautomate

I
Analiza lipidelor serice se telizeazd ln dou6 rnoduri: conuri
) analiza funcfiona16 a lipoproteinelor serice: vase cu solufie dezinfectantd
o electroforeza lipoproteinelor serice (lipidograma) ap[ distilati
baie de apd
"o ultracentrifugare
I metode turbidimetrice

t20
termostat
spech"ofotometru
t2l

I
'T'-

1t

tt Biockimie - Lucrdri practice rnedicind, vol.I Bkrchlmle ..' l,tr<:r'dri practice medicind, vol. I IJ

cuve I cm lt
'l'lbclul IX
tif,on
reactivi
Rerctlvi Fnoba Stauidard W$artor
Reaativl Amcstec acid - ser 0"1ml
Acid sulfuric concentrat d: 1,84 Amestec acid - standard 0,1ml
r
R.eactiv fosfo - vanilici acid fosforic 11,8 M, vanilinb 13 mM. Se Acid sulfuric 0,1mI
dizotvi 0,495 g de vanilind in 50 ml de apE distilatl, se adaugb 170 ml de Reactiv fosfo - vanilic 2.5 ml 2.5 ml 2"5 ml
acid fosforic cu d : 1,70 (sau 165 ml de acid fosforic cu d - 1,75) 9i se
aducc la 250 mt cu apd distilatd. Se agit6 energic Ai se pdstreaz6 ln sticlfl Eprubetele se agitd puternic gi se menlin tirnp de 15 minute la 37oC.
bnrnil. ln curent de apd rece gi dupd 10 minute se m[soarl
Se rdcesc irnediat
Solufie standard. Se cdntdregte un balon cotat de 25 ml. Se adaugd in
extincfiile probei (Ep) Ci standardr.rlui (E,) fat6 de martor la lungimea de
b6lon 0,15 ml trioleini gi se rec6ntdregte. Se aduce la semn cu cloroforrn. Se
undd de 530 nrn, in cuve de I cm.
calculeaz[ concentra]ia in trioleind la 100 ml prob6 standard: .
Calcul
n rng kioleina / 100 rnl: mg trioleini cenffirit6 x 4
Co:En/E.x6u
unde: rng Xipide totale / 1(}0 ser = E, / E" x Cr
m :
concenffa{ia in trioleind la 100 ml probb statrdard ryLl .

unde:
Froba
e--
:
Co concentralia probei
:
Eo extinclia probei
E, = extinclia standardului
Tehnica de lucrw
jos: Cu :
conoentragia statdardului (n mg lipide/l00 ml; n se catrcutreaz[
Se pipeteazd tn eprubete confonn tabelului de mai
la prepararea reactivilor, in func{ie de cantitatea de triolein6 c6ntdrith);
Tabelul V[{tr'
Ohserva$ii \
R.eaetiv! Froba Standard Din cauza vdscozitSgii crescute a reactil'ului fosfo - vanilic Ai a
Ser 0.1ml acidului sulfuric concentrat, pipetarea se face cu aten{ie, iar eprubetele sc
0.1ml agit6 energic.
Solutia standard
2rnl SticlAria utilizatb trebuie foarte bine degresat6 gi spdlatd cu multd apd
A,cid sulfuric 2rnl.
distilat6.
Fentru lipidernii ce depEgesc 1500 mg/100 ml se repetS determinarea
Se agitb pi se fin eprubetele in baie de ap6, la fierbere, timp de 10 cu dilulie dubl6 de ser (0,1 rnl ser ln 2,0 ml apb), standardul rdrn6n6nd ia fel,
rninute. iar rezultatul fiind tnmultit cu 2.
Se rbcesc imediat ln curent de ap6, timp de 5 minute'
Din acest amestec se pipeteazl in alte kei eprubete curate confofin
tabelului D("

122 r23
T_

T
qq Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.l
!,lq
I Vru,1.2 Doaarea lipidelor totale prim rmetoda turbidirmetrictr
$o separl supematanful qi se deterrnind lipidele totale conform
tabslului urmdtor:

I Frincipiul rnetodei
Tabelul X

Lipidele sunt extrase din ser cu un arnestec de alcool etilio gi heptan, R.eactivi Proba Standard Martor

t Dup[extraclie, se adaugi reactivul Kunkel (rol precipitant), care detcrminl

o turbiditate. Turbiditatea, mdsurat6 la 620 nrn (tn cuv6 de I cm) este
proporlionail cu concentrafia lipidelor totale.
ApE,
Standard
Supernatant
0.1 rnl
0,1 rnl
0,1ml

I Materiale necesare
eprubete de centrifug[
Precioitant 1 rnl lml l'ml

Se agitd eprubetele gi se menlin timp de 30 de minute la temperatura

l stativ pentru eprubete

pipete de stic16
pipete semiautomate
conuri
camerei, apoi se citegte turibiditatea probei gi a standardului fa{d de martor,
la lungirnea de und6 de 6ZO nm, ln cuve de 1 crn.

I
Calcul
vase cu solulie dezinfectantd
apd distilatd
cenf ifiigE
Cp-Ep/puxC,
spectrofotometru
ser:
rng lipide totale / 100 ml E" / E, x g,

I cuve 1 crn
tifon '; unde:
Co: concentralia probei
reactivi :
E, extincfia probei
I Reactivi
Solulie de extraclie: conline 70% dtanol 9i 30% heptan
Er:extinctiastandardului
: .,--'------\
C, concentra{ia standardului (rng iiplde{ OOml)

l' Reaotivprecipitbnt: fenol 100 mM, tirnol 1,2 rnM

Solulie standard de liPide

Proba
Reactia este liniari pdnd la concentralii de I.6OO myat

Valori rnormale

I Ser

Tehnica de lucnu
Lipide totale = 500

Varia{ii fiziologice
- 700 rngo/n

ln eprubete de centrifugd 25 1tl de ser pi 800 ptr de

I Se pipeteazd
solufie extractivd.
Eprubetele se agitd puternic timp de 30 de secunde, apoi sb
Variafiile fiziologice ale lipemiei sunt ln func{ie de: vdrstd, sex, ras6,
tipul de alimentalie, factori genetici, echilibru neuro-endocrin,
profesie.
cLimfl,
centrifirgheaz6la4D00 rotafiilminut, timp de 5 minute.

I 124
Lipemia are o valoaxe mai redusd la nou-n[scut gi in perioada pnimei
copildrii, dup6 care prezint[ o cregtere constant]l pAn6 la vdrsta de 60 de ani.
t25

I
 ,f
&

\1 :c
t
Sarcina asociazdo creqtere a con{inutului de lipide totale'

Varia$i patologice
VII.2 Dozarea colestenolulwi totntr ,t
Valori crescute (hiPerliPemie) Sterolii sunt alcooli superiori ciclici hidroaromatici, deriva{i ai
I
deficit de catafofizare a lipidelor, respectiv lipolizi diminuat6; "'-
hidrocarburii saturate colestan'
mobilizare orescut6 de acizi gragi din lesutul adipos corelat$ cu il plasm[, colesterolul este legat de diferitllq_11ut:-* lipoproteine:
60%o din colesterolul total de cdtre I-bL, de IIDL, 75y, de VHDL 9i
o biosintezd crescut[ de liPide;
hiperlipemie congenitald; SYo de chilomicroni ^OVa
o colesterolemie crescutl favorizeaza ateromatoza. colesterolul se
:f
sindrom nefrotic (nefroz[);
obstrucfie a o4ilor biliare (lipsa acizilor biliari);
hipotiroidie (mixedem) ;
depune pe arterele mari, formand pl6ci ateromatoase ce
provoacl modificdri
delenerative ale peretelui'in care se infiltreazb fibroblaqti
qi se depune
'l I
hipercorticism; provoc6nd ateroscleroza. Suprafala rugoasi a pl6cilor ateromatoasc
insuficien![ hePaticd; ""ilio,
aavonzeazdformareaaheagurilor'
tn consecinld, deierminarea cotresterolului total 9i a celor dou[
hemooromatoz6;
tuiburili ale metabolismului lipidic din cauza insuficienfei fracfiuni, LDl-colesterol gi HDl-colesterotr sunt frecvent solicitate ca teste
hipertensiune
,I
pancfeatlce: screerriog in evaluarea gt"d,rltti de risc pentru ateroscleroz,F,
diabet; arterialdl cardiopatie :ischemic[ gi accident vascular cerebral sau penfiu
rnonitorizarea pacienlilor cu afecfitmi cdronariene'
Pancreatitd acut6;
maladii arteriale:
aJerosclerozA;
arterite; : vII.2.1 Dozarea eolesterotrului total prin metoda colorimetrictr
coronaritS; cu aeid sulflrric ai amhidrid$ aceficS
l
hiperlipemie familiald idiopatiod (lipidoza splenomegalic5)'
Hlperliperniite patologice sunt in strdns6 corela{ie "Y)
1

hipercolesterolemiile patolo gice. Pentru dozarea colesterolului total, ca 9i pentru dozarea lipidelor
totale, se rocolteaza cdte 5 - 6 ml s6nge prin punclie venoasl f4rd
Valori sc[zute (hiP a I iPemie] anticoagulant, analiza fEcdndu-se din ser'
infecfii acute;
hipertiroidism; Frincipiul rnetodei
anemie; Colestirolul formeaz[ cu asidul sulfuric Ai anhidrida aceticl compu$i i,
colorafi (ieacfia Liebeimann). tn prezenla acidului sulfosalicilic
(sau
,r".rori hePaticd avansati;
inanilie; dimetiibenzensulfonic) se poate lucra fbrd deprotreinizare, ptoteinele
malabsorbtie. rimdn6nd ln sotrufie.
t,
Materiale nscesare
stativ Pentru ePrubete
eprubete
1?7
126
I ff

{ tice medicind, vol. I

I pipete de sticld
pipete semiautornate
Eprubetele se agit6, se las[ timp de 10 * 15 minute la temperatura
cnmerci, dup[ care se adaugd cdte 0,5 ml de acid sulfuric concentrat in

I conrri
vase cu solulie dezinfectant6
apl distilat[
ficcarc eprubetd.

circaZl"C).
(sau ln baie de apl la
tinrp de 10 minute la temperatura camerei
Se agitd din nou gi se lasd

Se misoarb extinctiile probei (Ep) gi standardului (Es) fale de martor

I
baie de apl
spectrofotometru la lungimea de undi de 570 nm, in cuve de 1 cm.
cuve I cm
tifon Calcut

I reactivi

Reactivi
Acid 2,S-dimetilbenzensulfonic 0,25M: 5,55 g in 100 ml acid acetic
Cp=Ep/Erx6,
Colesterol total (rng /tr00 tmt ser) = Er / E, x 6u

I glacial.
Reactiv colesterol:
acid sulfosalicitric 5,5 g
unde:
:
Co concentrafia probei
E* : extinc{ia proboi
acid acetic glacial 195 ml E, : extincfia standardului
I anhidridd aceticd 305 rnl
Acid sulfiric concenhat d: I,B4
C, = concentra{ia standardului (200 mg%)

$oluiie standard de colesterol 200 mgo/o Observa$ii

t Pnoba
Ser
Reaclia este influenlat[ de prezen{a apei qi de aceea toat[ sticldria
utilizat6 trebuie si fie perfect uscat[.

I Tehnica de lucrui .-'--,,t/

Se pregdtesc trei eprubete: rnartor, standard, probE.
VI1,.2.2 Dozarea co'lesferolului total prin rmetoda enzirmaticil

l Se pipeteazb tn eprubete conform tabelului urmdtor:

Tabelu! X{
- Frincipiul nraetodei
Metoda permite dozarca colesterolului totatr folosind un sistern
enzimatic format din: colesterol-esterazd, colesterol-oxidaz6 gi peroxidazd"
Maitor
I R.eactivi
An[ distilat[
Standard
Proba $tandard

0,1mI
0,1ml
Reacliile enzimatice sunt urm6toarele:

Colesteral esterazd
Colesterol esterificat + H2O Colesterol + Acizi gragi

I 0,1mI
Ser
Reactiv colesterol 2.5mt 2"5 ml 2.5ml Colesterol oxidazd
Colesterol + 02 d-4-Colestenond. + H2O2

I 128 129

I tSi
 M
I

ft Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I Bloc!!!!!to - Lurl,:frl ptlctcttge medicind, vol. I {'l
Peroxidazd Tchnlcr do lucru
2iI2O2 + Fenol + 4-Aminoantipirind produs rogu de chinonH + 4lI2O
So progAtesc trci cprubete: martor, standard, probd.
Sc plpeteazl ln eprubete conform tabelului unndtor:
Prin metoda enzimatied, colesterolul este detrminat colorirnetric,
concentralia colesterolului fiind direct proporJionalb cu exti,nctia cititl la Tabslul Xll
lungirnea de undi de 505 nm.
Reactivi Martor Standard Froba
Materiale necesare Amestec reactivi Rl + R2 lml lml 1ml
stativ pentru eprubete Api distilatd 10 ul
eprubete
Standard ( R3) 10 pl
pipete de sticli
pipete semiautomate Proba l0 pl
conuri
vase cu solulie dezinfectantii DupE agitare, se incubeazi timp de 10 minute la 37oC, apoi se citegte
ap6 distilatd extinClia probei (EJ $i a standardului (E,) fri!6 de maxtor la lungimea de
tefinostat undi de 505 nm, tn cuve de 1 cm.
spectrofotometru
cuve I cm Calcul
tifon
reactivi Cp=Ep/6r*g,
Colestero! total (mg /100 ml ser) : En / E. x fl.
Reactivi
R"eactiv R1: unde:
Tampon Pipes, pH: 6,9 90 mmoVl Co : concentralia probei
Fenol 26mmoVl Eo: extinclia pobei ,,

Reactiv R2: ' E, : extinclia standardului :

4-Aminoantipirina 0,4 mmol I C*: concentrafia standardului (200 mg%)

Colesterol esteraza 300 un ^-r/
Colesterol oxidaza . 300 uA CIbservafii
Reaclia de culoare este stabili timp de 30 de minute ia ternperahua
Peroxidaza 1,250Ut|
Standard colesterol 5,17 mrnoVl Q00 mg%, 2gll) carnerei.
Un flacon de reactiv Rl se amesteeS cu un flacon de reactiv R2, p6nd Volumele de reactiti vtiltzate se pot modifica proporfional.
la dizolvarea complet6 (agitarea se face ugor pentru a nu
a enzimelor Emulgatorul confinut de reactivul R.l perrnite analiza unui ser care confine
denatrua enzimele). Sub forrnb de solulie, enzima este stabild timp de 30 de pAnd la 1000 mg/l00 ml trigliceride. t:
zitela2 - 8o C, fErb a fi expusdla lumind. Corelalia dintre colesterol gi extincfie este liniar6 pentru o i
concenhatie de pdnd la 1000 mg/100 rnl. Penft"u concenhafii mai mari se fac
Froba
Ser
dilufii corcspunzdtoare, folosind sotrulii salilre, iar rezultatul se calculeazd
lu{ind ln considerare factorul de dilu-tie.
I
Plasm6 heparinizati
130 131
ll
I

l
l tr

{q
I
Biochimie - Lucrdri practice medicind, val.I

Valori normale

I Colesterol total:
Variafii patologice
160 -2A0 mg% VII.3 Deterrninarea frac-tiilor de colesterol

t Valori crescute (hiperqol terolemie)

es

hiperlipoproteinemii primare (mai aLes tr, I[V);

VII.3.1 Deterndnarea llDl-colesterolultai
prin metoda enzimatic-colorimetricfl

I
hipotiroidie;
' ateroscleroz[; Principiul metodei
colestazd; Acidul fosfowolframic precipitd din ser lipoproteinel.e cu densitate
sindrom nefrotic; foarte micfl (VLDL) qi lipoproteinele cu densitate micd (LDL). In prezenla

l anorexie nervoasb;
guta;
diabet zaharat;
alcoolisrn;
ionilor de magneziu precipit[ chilomicronii, iar lipoproteinele cu densitate
mare (IIDL)
-I{DLrimAn in supematant.
enzimatic6.
- colesterolul din supematant se determini prin metoda

I tratament cu cortizol, retinoizi qi androgeni.

Vatrori scbzute (hipocolesterolemie)

Materiale necesxr
eprubete de ceiitfifugE i

I malabsorbfie1'
maldigestie;
inanilie; '.
stativ pentru eprubete
epnrbete
pipete de sticlb

I
carenle alimentare; .pipete semiautomate
ca6exie; conuri
steatoree; I vase cu solufie dezinfectantB
afecliunihepatice {ckoze); '
apb distilatii

I hipertiroidie;
hipo u,-lipoproteinemie.
centrifugd
termostat
spectrofotometru
cuve I cm

I tifon
reactivi

I Reactivi
Reactiv de precipitare:
Acid fosfowolfra-nic 14 mmoVl
Clorur6 de magrreziu 2 mmoV I

I 132
Reactiv complementar pentru determinarca enzimaticb

133

I
 #

{t
E, -
extinclia standardului ri
Standmd de HDl-colesterol
Cr = coflcorltrafia standardului
Froba gradul de risc pentnt
Taboful xlY Intervale de HDL-colesterol corelate cu I
Ser gi accident
itirosclerord, hipertensittne arteriald, cardiopatie ischemicd
Plasrnd heParinizati vascular cerebral

Tehnica de lucru t:
Separarea fractiilor de lipoproteine
i"tr. .p*bAtde centrifugd se pipeteazd 500 p1 de ser qi 50 prl de
roactiv de preciPitare.
t:
Existd o legafura, intre perturbarea metabolismului lipidic $i
Se'agiti confinutul eprubetei, se men{ine timp d9 10 minute la
temperatura-camerei, apoi se centrifugheaza la 4000 rotafii/minut, timp de "----
aterosclerozE:
24amg % $i TG > 150 mg % (sau lipide totale
>
20 de minute.
v*r"ri pentru col> tl
aldturi de valorile
S00 mgy"jrepr""inta factori de riic pentru ateroscleroztr,
de risc prezenfate in tabelul de rnai sus'
Reacfia de culoare
Se pregltesc trei eprubete: martor, standard, probi'
Se pipeteazd ln eprubete conform tabelului urmhtor:
t:
VII.3.2 tr)eterminarea LDL-colesterolului
Tabelql XIil prin rnetoda enzirnatic-cotorimetnicd
t:
Iteactivi Ma.ntor Standard Froba
Standard 20 ul FrinciPiul metodei
Supernatant (F) 20 pl Lipop*t*irr"le cu densitate joasd (LDI-) precipitd-cu anumifi
^polimeri, poat" solubiliza cu o solulie de citrat t:
Reactiv Colesterol lml l rnl lmi ;" iar preiipitatul se
"o*p"Si
trisodic-cloruri de sodiu.
LDl-colesterolutr se determind enzimatic'
Dup6 agitare gi incubare timp de 5 minute Ia 37"C se citegte extinclia
probei 6j +i istandlrdului @,) fai6 de martor, la trungimea de undd de 505 Materiale neces&re
nrn, in cuve de 1 crn. ePrubete de centrifugd --
stati,- penh'u eprubete
Calcul eprubete
piPete de sticld
" Cp=Bo/8, x [' PiPete semiautomate
H$L-colesterol (mg 1100 mll ser) = En / E' x 6' conuri
- vase cu soMe dezinfectanti
unde: api distilatd
C* : concentralia Probei termostat
Ep = extinclia Probei
t34
 w

I
I
in Biochirnie - Lucrdri practice medicind, vol,I Elochlmle - Lucrdri practice medicind, vol. I tl
I centrifugd
spectrofotornetru
Determinarea LDl-oolesterolului
Se preghtesc trei eprubete: maf,or, standard, probd.

I
cuve 1 cm Se pipeteaz6 in eprubete conform tabelului urmltor:
tifon
reactivi Tnbelul XV

I Reactivi
Reaciiv R1 (reactiv de precipitare LDL):
Agent polioiclie anionic tensioactiv 0,4 g/l
Apd distilati
Reactivi

Standard colesterol
Martor
100 ul
Standard

100 ul
Proba

I Agent policiclic policonclensat tensioactiv

Dioxan polisubstituit
Tampon imidazolic, pH = 6,1
0,8 g/l
l2,4mmolt
25 mmoVl
Fracfie solubilizati LDL
Amestec reactivi trusa colesterol lml lml
100 pl
lml

l Reactiv R2 (reactiv solubilizant pentru LDL):

Citrat hisodic
NaCl
Standard colesterol:
0.15 moVl-
0,11 moVl
Dupd agitare gi incubare timp de 5 minute la37"C se citegte extincfia
probei (Ep) qi a standardului (E,) fage de martoi la lungirnea de undd de 500
nm, in cuve de I cm.

I Colesterol liber gi esterificat I rnmoVl (387 mgil)

Standardul are stabilitate o lund de la deschiderea recipientului daci
este menfinrlt la o temperatur[ de 2 * 8'C.
Calcul

Cp: Ep / S, . ;;

I FrohE
Ser
Flasrnh recoltat5 pe EDTA
':
unde:
I-DL-colesterol (mg /100 mtr ser): Eo / E* x g,

I Tehnica de lucru
C* = concentralia probei
Eo = extincfiaprobei
E* = extinc{ia standardului

l Senararea fractiei l-Dl-colesterol

Intr-o eprubeti de centrifugb se pipeteazd 1 ml de reactiv
prccipitare R1.
de
Cu: concentrafia standardului I mmol/l (387 rng/l)

Observa{ii

l
Rezultatul se lnmutr{egte cu 10 datoritd diludrii probei prin precipitare
Se lasd timp de 5 minute la 2 - 8oC, apoi se adaug6 50 pl de ser.
gi dizolvare.
Se incubeaz6 timp de 30 de minute la2 - 8"C, apoi se centrifugheazd
la 4000 rotatii/minut.
Metoda Friedewald

I Solutbilizarea fracliei LDl-colesterol

Se decanteazd supematantul obginut
hsend sb curgb tot lichidul picdtur6 cu picitur[.
prin rdshrmarea eprubetei,

pl de reactiv R2 li
Este o formuld de calcul a LDl'colesterolului prc baza valorilor
obflnute pentru colesterol total, HDl-colesterol gi trigliceride.

LDl-colesterol = Colesterol total - TG/S - Iffi{"-colesteno&

I Feste precipitat se misoard 500

determinarea din solulia astfel obfinut6.

t36
se face

I
 t?

It
{h

Tabelul XVI lntervale de LDL'colesterol corelate cu gradwl de risc pbntru It

aterosclerozd, hipertensiwne arteriald, catdiopatie ischemicd i accident
vascular cerebral

C.{PfTCILW{, VTW It
Risc scbzut Florrnal R.isc crescmt
LDL-Col < 130 me/dl - ms/dl > 160 mg/dl
X30 tr6$
C0MPU${ AU0TATI PROTHICI
situdlii de neconcordan{e tntre rnanifestdrile clinice gi examenele de
t:
luboralor: Froteinele cornponente organice esenliale ale materiei vil
F Exista hiperlipemie la subiecli clinic s5n[togi; astfel de subiecli indispensabile tuturor formelor de viaj6, de la virus la organismul. uman lunt
pot fi considerafi in stadii incipiente de dezvoltare a aterosclerozei sau biornacromoiecule formate din arninoacizi legali lntre ei prin legflturl t:
av0nd potenfial de evolufie spre aterosclerozi peptidice (- CO -NH -). '
F Nu orice hipedipemie evoluEazd cu ateroscleroz[' compozifia chimicS elementara a majoritdlii pro_teinclor 6st
F Existd cazuri de ateroscleroza clinic manifesti fErd lipemie, la similara: toate sunt substanle cef pu,tin cuatemare ce confin C, O, I{ ql N, ti
v6rste inaintate, c6nd hiperliperniiie tind str regreseze, iar leziunile vasculare altele contin in plus S:gilsau P, iar altele metatre ca: Fe, Cu, Mg. etc'
antenior instalate dau manifestdri clinice. io'f.tnrtie de num6rul aminoacizilor gi de existenta unor conlpupi de
ts Lipidele serice tind si scadd ulterior unui infarct miocardic acut. atrtdnatur6careintr[inconstitu1ia1or,proteinelesec1asific6ln:
a peptide (ogliqpeptide Si polipeptide) t;
a proteine ftoloproteine $i heteF6proteine)
Peptidele sunt 6onstituite din minim doi arninoacizi, oligopeptldelo
conlin tn itructura lor pAnd \a zece arninoacizi, iar polipeptidela rczultA dln t;
condensarea unui numdr superior de aminoacizi.
Proteinele sunt ansarnbluri de macrornolecule care rczult[ dln
condeusarea unui nr.lrnbr mace de aminoacizi 9i care posed[ ntaro
t;
motreculare ridicate.
Holoproteinele sunt constituite numai din antinoacizl i$r
heteraproteinele conlin pe l6ngh aminoacizi qi o componentl prostetic[
(neproteica) de nafura diferita: glucide, lipide, acizi nucleici, nuelcu t,
porfirinic, metale. Cornponenta prosteticl conferd heteroproteinci proprictllfi
qi funclii biochimice specifice.
Proteinele orginismului sunt repxtizate in celule (proteine cclulare)
l:
qi in ptasrnil (proteinele ptrasmaiice)'intre ele existdnd o str6nsd dependcnf[
metabolici, acestea asigur6nd organizarea qi rnenfinerea strtrcturii
morfologice a celulelor, pfecurn gi manifestarea func{iilor 9i activit[filor
vitale ale acestora. l,
Plasma, formatS din ser, fibrinogen pi faatorii de coagulare, cstc
alcdtuit[ dintr-un ansa{nbtu eterogen de tipuri de proteine, care au structurd,
t,
138 139
if
p

h Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I n

il proprietdli gi funcfii difedte. Acestea se gdsesc tn stare liberd sau conjugatc

cu lipide, glucide gi alte componente prin legdfuri stabile sau labile.
apd distilatd
tifon

t,l VIn.l Dozarea proteiraelor totale prin metoda biuretului

Reactia biuretului este comuni tuhrror proteinelor, deoarece pune ln

rcactivi

Reactivi
Solufie A (stoc). 4,5gtaftrat de sodiu gi potasiu (sare Seignette) se
dizolvd ln 40 ml de NaOH 0,2 N. Se adaug6 agitdnd puternic 1,5 g CuSOa .
5H2O (sulfat de cupru pentahidratat) dizolvat ln 10 ml de ap6, apoi 0,5 g KI
evidenld prezen[a leg6turilor peptidice din structura moleculard a acestora.
(iodura de potasiu) gi se completeaz1,cu l{aOH 0,2 N p6n6 la 100 ml. Se

I Ea este pozitivb gi in cazul oligo qi polipeptidelor. Aminoacizii in general nu

dau aceast6 reaclie de culoare, cu exceplia serinei pi treoninei.
Cel mai simplu compus care produce aceaste rea4ie este biuretul,
conserydln sticld brun6 la temperatura laboratorului.
Solufie B (diluant). Se dizolvd 5 g KI in i000 rnl de NaOH 0,2 N. Se
conservd in sticld brund, la temperatura laboratorului timp de cdteva
caxe se ob{ine prin incllzirea ureei la 180oC cu eliminarea unei molecule de

I amoniac.

Frincipiad rxretodei
siptfmdni.
Solutie de lucru (reactiv biuret). Se dilueazE I volum (20 ml) de
solufie A (stoc) cu 4 volume (100 ml) de solu{ie B (diluant), Se poate utiliza
o sdptamenA, plstrandu-se ln sticla brund.

I Reacfia biuretului se bazeazl pe formarea rmor compuqi de tip

chelalic intre legdtura peptidici gi ionul de Cu'*, in mediu alcalin, cu
aparilia unei culori violet sau albaskff
Solulie NaCl0;9%. 9,0 g NaCl se dizolvd in ap[ distilatd gi se aduce
la 1000 ml.
standard de albumind: 500 - 70d rng alb*minr cristalizatd rn friritie
Metoda foloseqte un singur reactiv, ln care hidroxidul de cupru este

I rnen{inut in solufie sub forma unui complex format cu tartratul de iodiu gi

potasiu qi stabilizat cu ioduri de pbtasiu"
de Nacl 0,9 yo. se conservd ?n stare congelatd iar la intrebuintare se
decongeleazd gi se utilizeazb o singurd dat6.

Froha
I 2(H2N- CO -NH2) -+ HrN-CO -NH * CO -NH2 + NHs
NaOH
Ser
:

Tehnica de hacna
NH2 -+
I HzN - CO - NH - CO -
CUSOa
compl.ex Cu - proteind
(anloare violet)
Se preg6tesc trei eprubete: rnartor, standard, prob6,
Se pipeteaz[ ilr eprubete conf,orm tabelului urrndtor:

Materiale de lucnn

I ep{g-bFlq
stativ epnrbete
pipete de sticl6
I{eacfivi Sdartor Standand Frobh
Reactiv biuret 5.0 ml 5,0 ml 5.0 ml

I pipete semiautomate
conuri
spectrofotometru
Ser
Solu{ie NaCl0,9%
Standard
0,1 ml
0.1 ml
0.1rnl

cuve I crn

I vase cu solulie dezinfectantd

l4l
t
 ,t,ll- Y;t
I

Se eestecl !i (tup[ 30 de mioutr se mesosrtr qliri4is probei (Ee) ti I hcmorqli crooico;

"l
li
onuri tritiosu;
-**, t *g-* *-*;;" il;;;;
,

IJI
a sta'dardului (8") frS de
de I cqr. amiloidoztr;
atnuolsoza; rf ll I

III Poritonit4.
hiprtiroidie; ll
Catcul hipertiroidie;
:: ll
ce=q/E"ic" I | ,-:t:* (hiperproteinanii): lL"llfl
sproterne/rmrdier-EE/qxci
/
g proteine
= / Er x gu
100m1 ser
||
Ep 'Ti'ffi;:Hr"tf:ffiffi#:Jfr,,"rc'etnemu/:
Valori crGcute ale proteinelc totale
hepatic6 in stadiul compensau

undeiprobei
probei
Cp = concentratia
colcnhalia
|I
"iroz6
;ffiln*"_*
(pseudohiperprocinemG);
l-
"ll .:
deahidratare (,,pseudohiperproteinernie");
;leshidratate
E! = a(titqis probei I diarce; ., ll
Ei = extinclia stqodsrdutui i stlri ftbrile;
Lr
C. = conc&trEa}3 suuxra(ruln
corc44tsalis standardului I diabr itrBipid;
I
[" t|
I fiffiff;r_.,
tuberculoz6. ll
Obrerv.Ci i : t- ''
h timpul piele"&ii problor de ssngc bebui evitattr staza vnoastr | - l." ,.
prefrpgiqtdio ; oegte
Fpluogi6-do.rc6 concentalis iaogaU
orE$te concentalia obliadad asfel vslod
sdagelui oqioeaa vslod I Vm.2 Sqrrrars etectrqforeit * a proteidelor
electrqforeift&h pretoinelor lllf
cnecute ale roleiD@iei
I l-
V.lor{rordal ,1
. |I lerunnu de
T6rmlul d etectxotoreza d6cri mlgrarea
electsofoilztr $esgne uni parrrcule
migrarea unor l, lltf
incErcate ,,
particul mcarcate
eleckicsub iqflyent3 uryi c6rnp electric.
nou-n$sculi: 5l 9,0 g/100 ml Ber
I ..
Corstituieltii eleaenbri proteici, aminoacizii, srrot substent
._ lt
-
- I l-
copii sub 3 aoi:5,6- 8,69100 6l ser i aofoterr, fimctionatrd ltr mediu bazic cr a.izi fi fo mertu acid ca baze. l,,,
copii pesre 3 ani ti adulti:46- 8,6 g/100 F ser I pIf-U izoelecEic (pHi) cste pH-ul la carc dkociaFa acidtr o egaleazd ll
. I I
ltrcltcihtra elcric{ este lulr ti digrErea nu are loc.
**"if,#r"-#"L,i"ii]l"l'"iiffi'dHffi;#,i}l,iJ""r""ni"nei
pe cea bazic!, t- ll
varrr9lIllorogrce II "*".,, de migrare
sensut
sensul ui! pH
lncet un
astfel incAt,
migrarE astfetr bazic va
ptrX bazic v imprima srrcini elctsict
iErFirq sarcind electricb
l-'-:
tt ll
Valori scizure ale proteinclor tolde (hipowteinemi+ I negativi ruturcrFotcinelor, irl acstea vor migra spr amd (+). -_ ll
mslnutriliei I Din cle xpllse Eai sus riese cd peDtu rtalizafta unei &acliodnri I r
malabsofttie;IeleeroforEticesEtneceiarcdoufcondilii:Ltr'
polenFal,electric wiforE ei e.Dstsnt;
Tgge:i_.
cimzd h@atictri iI .: Tt:Ti
mentinereaTtri
u i pH coDshn!. ._ ll
l- 'i
sidrod rcfrotic; I -
In fimqio de natura suportrdui (mediului) de migrse urilizat pentru 1.._l
glomeruloncftird; I fraclionare etitoforeza se ctssifici tr ' t I
irsufcierF rEnaE c(Dnic{ | . electoforezd llberd tn cotoana de tichtd (nellu omogen) h csre ,. ll.,
ileus mec;ric; ntig.."o h liohide]
,42
A""i+oarn interiord rmei &ze
I
iI
""
,- l.]
;llj
r.I
'[]
I &

fi !tgS!tlt:" - t "*ni pr""ti"" *

I o electloforezd de zond (rnediu eterogen) tn cale migtarea se
desfbgoard pe suporturi solide de rnigrare:
protcice separate se face dupd intensitatea culorii oblinute prin proccdcul
clufici sau direct.

I electroforezape hdrtie de filtru

'
r electroforeza in geluri (agar, agaroz6, amidon, folii de acetat de
celulozd, poliacrilarnidi sau mixte)
Pentru separaxea proteinelor serice se efectueazd elech'oforeza de
Materiale neossare

zorrll.
Elcctroforeza proteinelor pe gel de amidon sau poliacrilamidd este
tchnica cea mai ugoar[ gi mai pufin costisitoare, care implicn o cantitate
lirnitatd de materiale, un timp de lucru scurt gi o reproductibilitate foarte
1. Aparaful de electroforEzd
a. Sursa de curent este alcbtuitb dintr-un redresor care fiimizeazb
curent continuu prin stabilizarea curentului de la refea. Redresorul debiteazd
o tensiune reglabild intre 0 - 500 vol1i gi o intensitate maximd a curenhrlui
de 50 mA. Redresorul este prevdzut cu un voltmetru gi cu un

I bun[, motiv pentru care in laboratorul clinic tinde sd inlocuiasci separarea

electroforeticl pe hdrtie de filtru'
Electroforeza este utilizate pentru analiza gi purificarea moleculelor
miliampermetru necesare ajustirii qi stabilizbrii exacte a pararnetrilor care
definesc cimpul electric pentru efectuarea electroforezei (120 sau 200 V).
b. Cuva de electroforezd alc[tuit6 din:

I foarte mari cum sunt proteinele gi acizii nucleici, dar se aplicd 9i altor
nrolcculc ca glucide, aminoaci2i, peptide'
in prezent, se poate efectua electroforeza penffir s6nge, urind, stlcuri
e cutie de material plastic cu doud compartimente pentru electrozi,
ce comunici intre ele,' unul pentru anod gi cel6lalt pentru catod, in cate se
introduce solufia tampon de pH gi tErie ionic[ cunoscute;
digestive (saliv[ gi suc gastric), lichid cefalorahidian, lichide patologice de o electrozi de chrbune sau de sfumd de platinb spiralatd,-care sunt

I punclie.
Pentru sdnge,electroforeza sfudiazd proteinele serice qi nu pe cele
plasmatice, deoarece fibrinogenul impiedic6 separarea netb a fracfiilor.
dispugi in fiecare compartirnent;
o suport detagabil care permide fixarea in poiliib orizontald a
benzilon de hdrtie de filtru pe care serealizeazd frac{ionarea proteinelor;

I Fentru efectuarea electroforezei, se recolteaz6 s6nge venos ln vacutainere

fbrd anticoagulant.
Efectuarea electroforezei se face in paralel cu dozarEa proteinelor
o capac care inchide etan$ cuva de electroforez[ gi prin cnre se poatc
urmdri procesul de rnigrare electroforeticl;

I totale serice. 2. Suportul de migrare este reprezentat de o hdrtie cte filtru specialit
tip lVhatrnan nr.l,4 sau 100, tdiat[ sub formi de benzi, cu dimensiunile de
3/30 cm. H6rtia de filtru trebuie s6 prezinte unndtoarele caracteristici:
V{{{.Z.L Electroforeza proteine}or pe h6rfie de fi}fru

l Principf,ml metodei
o
o
u
e
struchud ornogend gi grosirne rmifonn6 pe toath suprafafa;
suprafalanetedd qi curat6;
nu adsoarbe proteine;
absorbtie minimd gi egald pentru toate frac{iunile proteice.
O prob6 de materiai biologic (ser) care confine proteine este depusb
I pe o bandd .de h6rtie de fi.ltrU speciald." Sub influenfa.curentului electric
aplicat la capetele acestei benzi imbibate in solulie tarnpon cu pH = 8,6,
-i.I(eactrvrl
a. Solufie tanrpon:
particulele de proteine plasmatice incdrcate negativ se deplaseazi spre anod

t (+) cu viteze^de migrare diferite, specifice fiecdrei fracfiuni proteice,

separflndu-se. ln prezenqa unui colorant proteinofil fracliunile separate se
eviden[iazd sub form6 de benzi cu pozilii decalate datoriti mobilitniii
acid dietilbarbituric(barbitat) 1,84 g
sarea de sodiu a acidului dietilbartituric (dietilbarbiturat) 10,30 g
Se aduce la uo litru cu ap[ distilatl.

I etrectroforetice diferite pe care la posedd. Imaginea oblinutA dup[ separare qi

colorare poart6 denumi.rea de electroforegramd. Evaluarea fracfiunilor
144 t45

t ''
l
i
l-
_ttii
 ilr
I
tr
rl

i,a Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol'I ilt

Caracteristici: r prin decuparea spoturilor colorate, elulia lor ryi determinarea It
o brur6 conducbtoare de eiectricitate extinclici la fotomctru ilr
o pH constant: 8,6 > pHi
pH = 8,5 > pHi la care toate fracliunile proteice sunt incdrcate 5, Alte materiale necesare: ti
negativ-(anioni) gi migreazd spre polul pozitiv (pHi : 4,9 pentru albumine, stativ cu ePrubete
pHi : 6,5 pentru y-globuline) microPiPete llt
foarfece
bii de colorare
t:
b. Solufia de colorare:
' albastru de bromfenol 0,01 g bdi de sPdlare
vase cu solulie dezinfectantA
Ir
sulfat de ztna 5 g
acid acetic glacial 5 m1
apd distilatd l"
Se aduce cu aPE distilat[ la 100 ml.
tifon
ilI
Caracteristici: Froba
Ser
li
r
se fixeazi pe toate proteinele de pe suportul de migrare in cantitdli
direct proporlionale cu cantit5li1e fracliunilor proteice. llll
Tehnica de lucru:
c. Solufia de sPdlare:
l:
acid dcetic Sa/o
a. Aolicarea orobei t
r" u"*it* a! narue de filtru speciala, cu dimensiunile menfionate ill:
solufia de spilare indepirteazi colorantul de pe h6rtia de filtru, astfel
anterior, se marcheazd transversal linia de start, cu creionul, la B cm distanjfi
incdt rdrndn colorate numai fracfiunile proteice. t,
de gnul din capetele benzii. Linia de start reprezinti pozilia de aplicare a
d. Solufia de etalare (eluant6):
probei supuse analizei.
-
$ urnecteazd benzile de hdrtie de flrltru in solulia tampon cu pH =
il
carbonat de sodiu cristalizat 10%'
solufia de carbonat de sodiu se amestecd.in volume egaleicu metanol
8,6 gi se elimind excesul de lichid prin tamponarea lol cu hdrtie de filtnt I
(metanolul se adaugd ln cantitali mici, cu agitarea recipientului, pentru a obignuit[.
se apazd cwa pentru electroforezl tn pozilie orizontala pe o rnas6,
llll
evita precipitarea).
-. se toarnd sot rlie tampon tn cel* dou6 compartirnente ale electrozilor I.
solt4ia eluanta dizolv& colorantul fixat pe proteine, care trece de pe
(acestea comunicfl lntre ele, astfel tncdt prin inclinarea uqoarfl a cuvei
fracliunea proteicb fixat5 pe h6rtia de filtru in solulia eiuantS. Aceasta se va
colora cu utet mai intens cu c6t fracliunea proteici a fost mai colorath (direct
lichidul ajunge la acelaqi nivel in ambele cornpartimente) llll
Si tniina benzile ?n pozilie perfect orizontal5 pe suportul amplasat in
nrog3rtional cu cantitltea de frotllA din fractiunea
respecti-v-6),
iuva de electroforezi, astfel inc6t capetele acestora sd fie imersate irn solu{ia I,

4. Dispozitiv automat sau fotometru pentru evalualea cantitative:

tarflpon din cele dou6 compartimente ale cuvei.
capatul benzitror prevazut cu linia de start se agaz[ spre catod,
ill
Fracliuniie proteice separate se pot evalua cantitativ prin dou6
deoarece iireclia de migrare a fracliunilor proteice va fi spre anod (pH-r.rl I
procedee: se vor
o prin fotornetrare directi a
electroforegramei, utilizfuid un tamponului fiind in domeniu alcatin, proteinele ?ncSrca
elech"onegativ). ilil
densitomitru (intregrator) automat gi oblinerea curbei respective din care se
calcutreazd procentul fi ecErci fractiuni proteice separate; I
t47
146 ilt
i
f,

::fflj
,]]i"-dr&--
 I N

ft Blochlmte - Lucrdri practice medicind, vol. I l':l

I se 1as6 benzile sub tensiunea curentulului electric timp de 15 minute,

oentru echilibrare.
Se aplic[ cu ajutorul unei micropipete l0 pl din proba de ser'
d Evaluarea cantitatiyd a elecffoforesr4melor:
Electroforegrama oblinut6 prin sepafarea proteinelor serice sc
compune din cinci frac{iuni proteice, sub fom6 de benzi, cdrora li sc

l Aplicarea probei se face prin migcdri liniare.repetate ale verfuiyi pipetei de-
a iungul liniei ae start (se eviti aplicarea probei pdnd la rnarginile benzii).
mEsoar[ densitatea opticd, fiecare bandd avdnd un rnaxim de absorbgie.
ln ordinea mobilitE[ii eLectroforetice (exprimatd ca diferenfa in
ccntirnetri de la linia de start p6nd la mijlocul fiecbrei fracliuni separate),
fracfiunile sunt: albumitr&, t!1, oz, F $i y'globuline

I b. Migrarea:
Sc asigura etangeizarea cuvei de migrare cu ajutorul capacului, se
pune tn funcliune redresorul 9i se stabilesc paranetrii curentului electric
Albumina este fracliunea cu cea mai urare mobilitate electroforeticd,
fracfiunile d Si p posedd mobilitate electroforeticd. itrterrnediard,
globulinele, mobilitatea cea mai micl. Albumina, o1 qi p globulinele apar
iar
(tensiunea gi intensitatea)'
-
I Tensitmea (diferenfa de potenfial) se caLculeazd prin raportare la
lunsimea benzii de h6rtie, iar intensitatea curentului prin raportare la ldfirnea
ben-zilor de hflrtie. ln general se recomandi ca tensiunea sf, nu depd.geasc[ l0
sub forma unor benzi omogene, bine definite, sz $i y globulinele apar aa
benzi difuze, iar fracfilrnea,y prezinti ln partea sa centrald o zond mai intens
colorat6.
Ylom,iar intensitatea 2,5 mA/cm.
I Dup6 terminarea tifirpuiui de migrare (rnigrare rapida 4 - 6 ore sau
migrare lenta tA ore) se intrerupe curentul 9i se scoate din cuvb suportul cu
benzile de hdrtie.
I Benzile de hdrtie se usuc6 la temperatura camerei timp de 30 de
rninule, apoi se introduc tn etuvl la i10"C timpde 15 minute pentru fixarea
proteinetrcr seParate. f fi ExB! AXb

I c. Colorarea: ';

Benzile de hdrtie de filtni se imerseazd intr-o baie de colorare care

contine solulia de albastru de bromfenol cu care se lasd in contact timp de
I cel pu{in 30 de mirurte.
Dup6 acest intervatr de tirnp benzile se introduc in baia care con{ine-
Figura 49,, Aspectu I benzilor fracliunilor proleice separdte
electrofut etic tnsogite de electroforegrttma normald

I
sonulia de spatrare pi se'repeta de cateva ori operalia de 1n!1a1e, pan[ ce $e pregdtesc cinci eprubete in care se pipeteaz6 cdte 5 rnX de solulie
fondul hhrtiei devine incolor. Prin tndep5rtarea excesului de colorant
I nere{inut de frac{iunile proteice, acestea apar individualtzate sub formi do
benzi colorate in albastru.
eluantS.
Se traseaz[ cu creionul pe etreetroforegramd conturul fiesdrei
fracliuni colorate.
ulterior, benz{e de hartie'de filtru pe care sunt etalafe fracliunile Se decupeazd cu foarfeca fiecare frac{iune, tdincl suprafala rqsp_e*ctivd
proteice se uiucb fa {emperaturd ambiant[; iar dupfl r*sbare -se]+ree prin
_-
T filtru in porfiuni rnici,
de hdrtie de
vapori de aitoniac care schimbb culoarea indicatorului, fracliunile proteice Por{iunile de hf,rtie corespunzitoare fiEc6rei frac}iuni se introduc
sellaxate devenind albastru - violet' separat in cele cinci eprubete pentru eluarea colorantului relinut de

I fracliunea respectivd.
Se astupi eprubetele gi se lasd 30 de minute pentru eluarea
colorantului, tirnp in care eprubetele se agitd de cdteva ori.

I 148 t49

-
I
 -J
l"
tr
tt
tq Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I B lachlmte, - Lugrd1l p log.! W ."di4!o,.:gU
Dup[ ornogenizare se determind la fotomeku, la lungimea de undil 3. Ronctivii:
de 570 nrn, in cuve de I cm extinc{ia lichidului colorat oblinut dupd eluare.
Se ob{in pentru fiecare bandd cinci valori de densitate optici
pi-oporlionale cu concentraliile proteinelor din zonele respiective
n. Solugio tnmpon:
Tampon barbiturat pFI : 8,6, tdrie ionicl 0,075
se dizolvl 0,331 g de veronal gi 1,848 g de medinal in ap6 distilatd 9i
, lt
(alburnine, ch, tr2, P gi y- globuline). se aducc volumul la 120 ml.
Se calculeazi totalul acestor valori care se considerd 100%. b. Amestecul de colorant 9i fixator
Se calouleazb valsrilE procentuale ale fiecdrei fracliuni proteice
scparate electroforetic, dup6 urmStoarea formulS:
Se dizolvd 0,9 g de colorant FoncEau S, 13,4 g acid tricloracetic ai
13,4 g acid sulfosalicilic in 1000 ml de apl distilatd'
,n'
x=E x 100/E
c. Solufia de acid acetic 5 Yo
d, Solulia pentru transparentizare:
Se amestei6 70 ml de acid acetic glacial cu 30 ml de acetat de etil.
;il
unde: Se prepard zilnic inainte de utilizare.
x= valoarea procentualb a fiecdreia dintre cele cinci fracliutti
proteice separate
E : extincfia determinati a fracfiunii x
E = suma extincliilor celor cinci fracliuni (considerat6 i00 %)

Pentru a exprima frac{iunile in 9/100 ml ser, se deterrnind

proteinelor totale gi -ser*calculeazi cantitSlile colespunzbtoare fiec[rei
valoarea
ll
fraclinni pebaza concentraliilor procentuale obfinute '
Raportul albuminS/globuline (A/G) se calculeaz[ prin relafia:
i

VWX,.2.2
A/G : E albumind / I E globuline

Electroforeza proteinelor pe foiii de acetat de cenulozd

Figura 50 Aparatul de electroforezd Figrera 51 Sistemttl de scanare
densitometricd Si inregisftare a tezultatelor ll
Ma{eriale mece$are
:;
1. Aparatul de electroforezb alc6tuit din:
redresor.
camerb umedd.
dispozitiv de fotometrare (densiiometru) adaptat pentru folii de
acetat de celulozd.

fraeliunilor proteice

lI
- tr'tgura 52 A spectu I
2. Suportul de migrare: separate electroforetic pefolii de acetat de celulozd
folii de acetat de celulozd
150
I N

ft
I Froba
Ser
Rezultate

I Tehnica de lucru
Se umplu cuvele aparatului de etectroforezi cu tarnpon barbituric'
Se scot foliile cle acetat de celulozd din cutie, se noteazd 9i se
+-- f------1
l=l
I irncrscaz[ tn solufia tampon timp de 15 minute, cu grijd s[ nu se
de aer ln mediul de acetat de celulozb.
prindl bule

se scot foliile din solulia tampon qi se inl5tur6 excesul de lichid cu

*-l F,l
*F-l
l ajutorul unei h6rtii de filtru.
Foliile se agaz[ ln camera umedaintre cele doud cuve, av6nd grij6 ca
cele doul capete ile membranei de acetat de celulozb sd fie imersate ln
solufia tampon.
' se aplic[ 0,25 pl din serul de analizat la capitul dinspre anod a foliei a

I cu ajutorul unui dispozitiv special fumizat de firm['

Se d[ drurnul la curenhrl eleckic pentru ob]inerea separirii
electroforetice (100 vo$i timp de 20 de minute).
I Se intrerupe cr.lrlntul, se scot membranele de acetat de celulozi
imerseaz* apoi in-amestecul de colorant 5i fiXator timp de 10 minute.
qi se
"-'*
Se siot foliile din baia de colorant, se lasd si se scurgd excesul de

I solufie colorantil gi se spal6 ln trei b6i succesive de acid acetic SYo

spdlare dureazi dbua mlnute). Se tnlaturd excesul de lichid
usuce la teilaperatura camerei (sau la 60'C)'
qi se
(fiecare
lasi si se

$e inierseaz6 incet foliile in alcool etilic timp de 5 minute, se trec

?n

t solulia de'fransparentizare, unde rtrmAn doar

us*ce la 40* 60oc'
un minut 9i apoi se lasi sd se

a canlitativfi a fracfiunil.or proteice se face prin scanare

I densitometrica cu ajutorul densitosreffutrr.ri care interpreteazd gelurile. '

TST. PdtT;lfi$: ?. S

ALE Uil I HN
6/OL
ft/6
z Hoftn.
6
ohserva{ii ffLFf t
sr
I o++amde
Ivletoda este extrem
decurJde o or5. DetJliile
accesibild.
Aa*ronisi
referitoare 1a
ai rapidi,
precisd 5i
tehnica de
putfind furnizare: rultate tn
lucru depind de-aparatura'
ALFfr?
FFT*
"BET I
I?
6A|1lrA
l{

I Figura 53 a) Aspecnl benzilor fracliunilor proteice separate

electroforetic pe.folie. de acetat de celulozd;
b) Rezziltatul int erp re t dr i i tb I i il or p ri n s c an ar e d ens itame t r ic d

I t52 153

T
 N

rh Biochimie - Lucrdri practiee medicind, vol.I

Traseul electroforetic prezintd un aspect tipic 1a adultul sdnitos, sub Varlnfll llzlologlce
forma unei cliagrarne cu diferite vdrfuri ce corespund fracliilor proteice
(figura 53): Eloctroforeza proteinelor serice ale sugarutrui este asembnitoare cu
c primul vArf corespunde care este fracliunea cea mai cea a adultului, dar prezintd o scddere a v6rfu1ui y-globulinelor, mai ales in t
rapidd, migrdnd cel mai repede; perioada de 3 - 6 luni, c6nd exista o hipo-gamaglobulinemie fiziologica.
o al doilea vdrf corespunde a1-globulinelor; i'{ou-nlscuturl gi prematurul nu prezintd aceasta anornalie lnsl albuminernia
r al treilea vdrfeste al cz-globulinelor; este frecvent sc[rutl tn perioada neonatald;
La adutfi electroforegrama este cea descrisa mai sus, far6 diferenle L
o al patrulea v6rfeste F-globulinelor;
a1
. ultimul vdrf corespunde y-globulinelor, cele rnai lente majore intre ceie doud sexe. Nu se observb nici o varialie semnificativd a
protcice. valorilor la femei, pe durata ciclului menstrual.
La vtusrnici se observa ln general o sc[derg a vdrfului y-globulinelor
aserndnfitoare cu scbderile din deficitetre imune gi o hipoalbummemie. T5 Yo
i I

dintre bltr8ni prezint6 o hipoproteinemie datoratd scdderii simultane a I

atrbuminelor gi imunoglobulinelor.
variafiile determinate de oboseala (diminuarea gamaglobulinelor) 9i t
de condiliile climatice sunt relativ reduse, O dietl deficitard ln proteine,
poate influenla trasedl electroforetic, tn sensul diminu[rii alburninelor gi r
cregterii globulinelor, in special a fracfiunii beta' ' I
I

sts2R Sarcina, rnai ales in al treilea lrirnestru, determind o diminuare a

*L
albuminelor gi o cregtere a fi2 gi p-globulinelor, ln timp ce T-globulinele au I
valori normale. I

Figura 54 Traseul electroforetic in condi1ii normale

Varia$i patologice I
Cregterea rapoitului albumine/globuline nu are importanld prea I
Valoni norrnale rnare, dar scdderea acestuia sub cifra I sugereaz6 boli care scad sinteza de
atbumind sanguind sau boli care cresc sinteza de globuline, Cauzele care I
Proteinernia nonnald presupune o valoare totald norrnal5 5i o duc la sclderea albuminelor sunt aceleagi care produc qi scddenea proteinelor I
repartilie procentualb caracteristicd a fiecdrei fracliuni proteice: totale.
Froteine
Alburnine
totale 6,0 - 8,0 gVo
3,5-5,5 g% (50-62%)
I
Albwmine I

Globuline 2,5 -3,5 g% (38 - 50%)

u1-globuline 0,2 - A,4 gYo (4 - 8%) Valori scdzute (hipoalbuminemii):
a2-globutrine 0,5 * A,9 go/o (6 - 10o/o) scbdetea aPorfului:
B-globuline 0,6-i,l g% (8-15W malnutrilie;
y-globuline 0,7 - 1,7 g% (10 -20%) malabsorbfie;
Fibrinogen 0,2-0,4 gYo scilderea sintezei:
Raport Albumine/Globuline: 1,2 - 1,5. Valoarea acestui'raport hePatit6 cronicd;
condilioneazd VSH-uI,
154 155
I &

h Biochimie - Lucrdri pfactice medicind, vol.I

l pierderi:
cirozi;

sindrom nefrotic;
ayglobwline
Au valoare prognostici nuld gi vatroare diagnosticd scdzut6.

t enteropatii exsudative;
cre$terea distrugerilor:
hemoragii;
Valori scearte:
etilism cronic;

l arsuri;
infec,tii g&ve1,
hipertiroidie;
diabet zaharat;
anemii;
ciroze (asociaz6 scddEre de oz-globuline);
ictere mecanice cu angiocoliti.

I supura{ii;
analbuminemie congenitald.
Valori crescute:
boli infeclioase,acute: reumatism articular acut, pnellrnonii
poliartrita reumatoidd;
;

'
I Valori crescute (ftlperalbuminemif) sunt foarte rare:
leucemie limfatic6 cronic6;
hip o gamaglobulinemii.
astmbrongic;
infarot miocardic;
neoplasme;

I Glabwtiwe
Scdderea globulinelor are valoare prognostici important6 tn hepatite. F::a'
hipertiroidie;
diabet zabarat;
necroze lntirfse; J

I
arsuri;
Valori scbzute (hipoglobulinemifl: sindroarne nefrotice (asaciazd ore$tere a2-globuline Pi scliclere
hepatite cronice grave;,, alburnine 9i y-globuline);
ciroze avansate; afecliuni hePatice:

I pierderi proteice indelungate :

digestive: entsropa{ii diareice, neoplasm digestiv;
renale: sindrom neftotic;
ciroz6" biliari;
amiloidozb hePatic[;
'

hepatite epidemic6 (cregteri ugoare).

I
arsuri extinse;
eezeme plasmoragice; ' a.rglobwli'ne
hipo/agamaglobulinemii. genetice. Au valoare diagnostica foarte redusfl gi vaioare prognostica pentru

I hepatitele grave,
1

.,1

Valori crescute {hiperglobulinemii):

infecfii gi inflamalii cronice; 1
-- t.^ --' Valoiisclzute :

ne&opatii cronice; izalate sau asociate cu sc5derea er1-globulinelor in ciroze

t turnori maligne;
I
I
I hepatice severe sau oricare afeciiune hepaticd grav6!
perioada de convalescenll boli acute; i Valori crescute:
stEri postagresive acute (reacfie la sciderea albuminelor); 1 sindrom nefrotic;
I

I
cotragenoze; cancere hepatice severe;
I
hepatite acute gi cronice. atrofie hePatic6;

156 157

I
 T I
tr

$h

hepatite epidernice
Biochirnie - Lucrdri practice medicind, vol.I

gi ictere mecanice de cauzh neoplazicd

I

I
!!gS!lg!t: t:,gf*! p,o"ti,u *udi"i"d, ,
Valori croscuto -- semnific[ un proces irnunologic cronic asociat cu:
t-r
ll
(creqteri uqoare).

p-globaline
intbcfii subacute gi cronice;
parazitozc, viroze; I
inflamafii cronice;
Au valoare diagnostic[ gi pronostic6 pentru gavitatea hepatitelor.

Valori scdzute:
boli de colagen:
poliartrita reumatoidd;
lupus eritematos sistemic;
I
afecfiuni hepatice grave; afecliuni hepatice: L
atrofie hepatici acuti;
ictere grave.
hepatite cronica active;
ciroza hepaticd;
I
neoplazii: t
Vatori crescute:
primele sdptdmdni postinfarct miocardio acut;
diabet zahant;
boala Hodgkin;
leucemie mielornonocitarb cronic6 I
amiloidozd;
sindrorn nefrotic;
unele neoplasme (in special cele metastatice);
lrynls t+TffHffi:**tivithfii peptidice
I
sarcoidoz6;
-t
'
ciroze (cresc ?ncet dar ajung la valori ridicate);
hepatite: Echilibrul dinarnic normal al proteinelor sanguine poart6 denumirea
de euproteinemie qi privegte atflt cantitatea totald de proteine cdt
I
acute epidernice;
toxice; raporturile cantitative dintre fracgiunile proteice.
gi
t
etilice;
icter rnecanic.
';
Frin disproteinernie se inletrege o modificare cantitativA qi calitativd a
proteinelor plasrnatice, caxe apaxe ca ufinar a unui mecanism fiziopatologic
I
declanqat de o serie de afecfiuni. Disproteinernia reprezinti incapacitatea t
I
i
y-globalim.e: organismrilui de a msnline constante gi ln lirnite normale fracfiunile sale
proteice. Paraproteinemia presupune aparilia de proteine atipice
(paraproteine), absente in plasrna norrnald gi este subordonat6
Valori scdzute:
disproteinemiei (fiecare disproteinemie este insolit6 de apari{ia de
t
sindrorn nefrotic;
agamaglobulinemii; paraproteine).
in ser, in condilii fiziologice, pr.oteiqele reprezinti un sistem coloidatr
I
hipogamaglobulinemii;
congenitale; stabilizat prin moleculele de alburninX. In cazul rnodificdrii raportului I
dobdndite:
mielom cu lanfuri ugoare;
normal albumina/globuline, ca urnare a unor stiri patologice insolite de
scdderi ale factorilor stabilizan{i (alburninele) sau cregteri ale factori I
leucernie limfatic[ uonic5; precipitanli (globulinele), se produce un dezechilibru in sistemul coloidaX al t
limfoame. serului (instabilitate/labilitate coloidalb).
Testele de disproteinemie (testele de lsbilitate sericd) alcdtuiesc un
ansamblu dc rcaclii ln care apare o turbiditate sau o floculare prin addugarea
I
I
difi;rifiilor reactivi in ser, punAnd astfel in eviden]d existen{a dezechilibrului
158 159
I
 t'

-lr g
T
h Biochimie - Lucriri practice medlclnd, vol.l Elochlmle -Lucrdri practice medicind, vol' I
t intre diferitele fracliuni proteice (modificarea raportulul
albuminh/globuline).
Reactivi
Reactiv timol
in principiu, la pH : 7,4, stabtlitatea coloidalfl a globulinolor dovlne
t mai micb decdta albuminei. Aceastb labilitate particular[ a serului re poato
pune in evidentd prin addugarea urmitorilor reactivi: s[ruri ale motalolor
grele - HgClz (test Takata-Ara, reaclia Gross), CaCl2 (test Wcltmann),
Proba
Ser

I ZnS0q(test Kunkel); substanle,organiss - timol (metoda Mac Lagan), etc.

Denumite impropriu probe funcfionale hepatice (sunt incluse ln
testele de investigare a sindromului de hiperactivitate mezenchimal[
Tehnica de lucru
inn-o eprubetd cu 0,05 ml de ser proaspdt se adaugd 3 rnl de reactiv
timol ln tampon - veronal.
hepaticb dar nu sunt specifice ficatului), testele de disproteinemie permit Se agitl gi se lasb timp de 30 de minute in repaus la temperatura

t eviden{ierea modificlrii st5rii coloidale a proteinelor plasmatice atflt ln

afecfiunile hepatice, cit gi intr-o serie de alie afec{iuni extrahepatice. Testele
de disproteinemie sfer[ indica,tii orientative (in special asupra funcfiei
camerei.
Se evalueazi turbiditatea prin comparare cu o scald de etalonare sau
fotometric prin citire la Spekol fap de apd distilatb (f, = 660 nm, factor de

I hepatice), iar tn cazul tn care aceste teste sunt modificate, se impune gi

efectuarea de determinlri cu metode specifice.
pantd 35).
Rezultatul testului se exprimd in unit[ti Mac l-agan (LIML).

l: VIII.3.1 Testral tiutoX (metoda Mac Lagan)

I Fnincipiul metodei
Prin adbugarea soluliei tarnpon saturati de tirnol (pH : 7,4) la o
probd de ser apare o turbiditate ln cazul tn ca.re globulinele sunt crescute (in

I special o2-globulinele) sau albuminele sunt scdzute. Turbiditatea se

datoreazd apari{iei i,rnui complex timol * globulinic - fosfolipidic, Gradul
de trubiditate se deterrnind fotonnetric la 660 nm, in cuve de I cm.

I iV{ateriale de lucru
eprubete
stativ eprubete
Figura 55 Testul tirnal

I pipete de sticld
pipete semiautomate
conuri
Valori normale

0_ 4 LIML

I spectrofotomeffu
cuve I cm
vase cu substanld dezinfectanti
tifon
reactivi

160 161

t
 T
j I
ffi Eiochimie - Lucrdri practice medicind, val.I Blochlmh - Lucrdrt practice medicind, vol. I ll T
t
Varia{ii patologice

Valori crescute se inregistre azd ln:

hepatopatii difuze (infecgioase, toxice);
Resctlvl
Roactiv Kunlcel (sutfat de zinc tarnponat)

Probr I
I
cirozd hepatici;
infla:nafii cronice (poliarhita reumatoid6, reumatismul articular
acut);
Ser

Tehnica de lucm
I
I
colagenoze;
endocardita subacutd;
TBC pulmonar;
"
tntr-o eprubetd cu 0,05 ml de
Kunkel (sulfat de zinc tamponat).
ser proaspdt se adaugi 3 ml de reactiv

Se amesteci confinutul eprubetei prin rdstumare de cdteva ori.

I
nefropatii; Se 1as5 timp de 30 de minute tn repaus la temperatura camerei. t I
mielom multiplu;
infectii virale;
neoplasm.
Se evalueazb turbiditatea prin comparare cu scala trubidimetric[ de
etalonare de la timol sau fotometric, prin citire la Spekol fa{E de api distilat[
-(1, = 650 nm, factorde pantd 40).
I
VIn3,2 Testul cu sulfat de zinc (testul Kunkel)
Rezultatul testului se exprim6ln unitdli turbidimetrice. t

t
l I

I
."_=*iE

Frincipiul metodei
* 7 ,4) adiugat6 la o probb
rl
O solulie tamponatd de sulfat de zinc $tH
de ser determin6 cregterea turbiditdlii serului in cazul prezenlei y- t I
globulinelor ln cantitate crescutd (direct proporfional cu concentralia
acestora). Turbiditatea ap5ruti se datoreazb form6rii unui complex metal -
ll
y-globuline gi urme de B-globuline (complex insolubil). I
h{ateriale de luctu
eprubete
stativ eprubete
t {
pipete Figrara 56 Testul cu sulfat de zinc
pipete semiautomate
conuri Vaiori nornnale t
spectrofotometru
2 - 9 unitbli turbidirnetrice
ouve 1 crn
vase cu substanld dezinfectanti
tifon Variafii fiziologice t
reactivi
Valorilc apar crescute la persoanele vfustnise (pdnh la 12 unit6fi) $i
scdzute irr primele 6 luni de viatb exkauterini. T

162 163

I
I
ri * ll,u
I
ih

Varia{ii patologice
Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol,I

Testul Kunkel este rnai specific ca testul timol gi mai selecfiv pentru
t-
I y-globuline, pun6nd in evidenfd varialia asestora pi prezinti interes ln'cesa
ce priveqte progrrosticul gi evolulia unei hepatite infec$ioase.
C,APITOT,UL TX

coercu$tr AzorATr NEPR.0TEICI

I IX.l.Dozarea ureei
I ureea reprezinta compusul prin cafe se elirnina amoniacul din
organism. Amoniacul rezulta din dezaminarea aminoacizilor 9i din
I caiabolismul altor cornpuqi azotali. Raporhrl dintre cantitatea de proteine
catabolizate gi ureea eliminat6 este de 3:1'
Procesul biochimic de formare a ureei se numegte ureogeneza, este

I localizat la nivelul ficatutui gi constituie o cale eficientd de detoxifiere a

organismulUL*gpn care amoniacut (produs toxic) este transformat in urce
(oJmpus ne6?ic) care se eliminlt y'rin urin[, Nivelul urooi sanguine
repreiint[ echitibrul dintre produc]ia 9i excrefia uroei,
I
ffi"l.lMetodn de dozare enzlmutlc[ r ureel cu urorzl
I (metodl speoificl)

I Principiul metodei
Ureea'este hidrotizatb sub acliunea. uteazei gi este transformatd ln
amoniac si dioxid de caf,bon.
ln rnediu alcalin ionii de ar.:roniu irnpreunl cu salicilatul 9i
I tdpoglo-llul de s_odiq forme-azb un ompxs de culoare verde, fotcmetrabil'
lnieniitifi" culorii este airect proporlionalh cu concentralia ureei.

I Uree*HzO +
uremd
2NHs+COz

l r64 165

!
 T ,l
:r
&

{h Biochirnie - Lucrdri practice medicind, vol.I Etochlmta 'Lucrdrl practice medicind, vol' I II

Urcaza este o am:idazd, enzimd care catalizeazdhidroliza legdturilor

N, altele decdt cele peptidice. Ea scindeazd hidrotitic legdturile amidice Tnbolul XVIII
C -
din uree.
Reactlvl Marton Standnrd Froba
lml lml

ll
Materiale neces&re Reactiv Rl lml
eprubete Ap[ distilat[ 10 pl
statfv pentru eprubete , Standard 10 pl
pipete de sticl[ l0
:r
Probd rrl
pipete semiautomate
Se aeitd $i se incubeazitimp de 5 m!rg!@
conuri 1ml 1ml lml
Reactiv R2
tennostat
spectrofotometru
Se agitd din nou gi se incubeazdtirnp de 5 minute la37'C'
cuve I cm
Se citesc extinc|lile probei (Ep) li standardului @*) fald de martor la
vase cu solufie dezinfectantb '
lungimea de und5 de 5'78 nm, in cuve de lcm.
ap[ distilat[
tifon
reactivi
Calcul (pentru ser gi Plasrnd)

Cp:Ep/p"xC,
l:
;r
Reactivi Eo / Eu x 6'
Rl: mg uree / 100 ml sbr:
Reactiv
ureazi
unde:
solulie tampon fosfat 'r
: concentralia Probei
' salicilat de sodiu
Co
:
En extinc{ia probei
nitroprusiat de sodiu
Reactiv R2: i
Er: extincliastandardului '
hipoclorit de sodiu Cu: conceni:ralia standardului (50 mg/dl) ;

NaOH
Standard uree 8,325 mmotrA (50 mgldl)
IX.L.2 Dozarea ureei prin rnetoda
|:
Froba
Ser sau plasmd heparinizat6 (nu se vtilizeazd anticoagulant ce
conline flraorurl sau ioni de amoniu)
cu diacetilmonoxirm$ 9i solu$ie catatieatoare
(DAM * metodd standardizatd) ;I
Urind diluatd cu apd distilatd I :100 (rezultatnl se ?nrnulfegte cu 1 00)

Tehnica de lucru
Se preg6tesc trei eprubete: martor, standard, prob6.
Frincipiul metodei
ureea condenseazS in rnediu acid cu di.acetilmonoxirna in pfezenla
unui catalizator, formdnd un comptrex colorat in rogu, fotornetrabil'
;I
se pipeteazaln eprubete conform tabelului xvm. Intensitatea culoa'ii este direct proporfionatrS cu concEntra$ia ureei.

;I
165 r67
:lt
 -T
I
l!
lel
t'l
ffi Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol,l I gturhlmle - Lucrdri practi
rl'.---
t
I ou"o"."
u"tu,t"l" necsarg
ryI$temale 1 rtltl-u
.1",..-
r;PruuEL4 Ds uDrvusv v'! *:: evrt f
-ep,Alj3_,':-'fj1*]c"?'-i1"*,t**r
rsu sadse totar in
epmhete , -' '.- ii apb
o,s rnt de distilatb ei se adaug6 9,1 Tl t-.":l1i::t::1t^1t;',
p** ' Jeiu *nginutut eltupe.5,T9it"i":3^91*-:Y6:
II "i"i' "e.*""
;i.pel"J.i;-lf;'** il;fu** "pruuetei
ureei'se fare dupl teblica de lucru peBtru semri
iii*r Gemiautomate nehemolizate folo6ind ca gobd supematatrhrl.
oo4un
I baie de apd Tehntca de lucru (peoEu scr oebcoolizat {i urind)
probl.
| ;;i..F I S" pt uasc tei epirbeter martm, strndard,
unldtor:
; ;;";6 se pipeteaze tn eprubae oonfotm tabelului
i Itectrofotometru
| *0"t" t T.belul
Tabelul xlx
XIX
"m
I ;ff*;$redezidectantzr @
|
| ,ifo'
'*ci ;fu
;
i
I Dilutie ser sau
Ditudtser
Dilufie etalon
udna
a{u urind | - I ni;i I
u'!@
|

t| S.n"Irl: m
-:$l$:1Hfr"1fi3Ei:
Reactiv tlc cl oarc:
ffit
^'*"""iuf""#finltimono*iml sp,s orvr ] htoduc ti@p de lo.minute lnt!-o b'ic d
II tn**,",e se agitn ti se
jel de apa timp dc 5
n"*i"Ga cofiiJlsorugie catnrizatoatelr ]' f" nl*to (100"CJ, apoi 3 ricesc imdiat ln
2M "pa
HzSO+ "*-'-
minutE'
r irli6l iiii I: s"
"i*""
exrilcriile Fobei (%)ei.staDdardului (EJ faF de mo.|lor la
I- ricrti,e l]'M lungimoa de udi d 525 nE, to clrve de lcm
tiosemica$azidn 0,66 mM
Solulie etalon uree 50 lrrrg% {50 rng uree dizolvatdin solu{ie saturatd Caleul
I
.a
de acid bnzoic)
CP=EP/E xC"
Froba: i *g ure I ioo mt ser = E* / E' x 6u
t Ser nehemolizat, plasm6 heparinizat6 sau sAnge total, diluat l:10 in
I I.IaCl 0,9 % (0,i ml ser sau plasma in I ml NaCl 0,9 %) unde:
I-lrinA diluate cu ap6 distitat6 1: 200 ! Co = concentraliaprobei
E*: extincfia Probei
|I seruri 9i plasme li&pozi, nehemolizdte r lucrozt fihr I il=;d"6it'"dtdtloi
"**
auprot"inirur., doar cudili4io. I C. = coaoeotr4ia staodsrdului (50 Eg
o/o)

Fentru sAnge total sau probe hernolizate este necesarl

I deproteinizareo, ,ur" serealizeazdtn modul urrnitor:
.t
t6B 169

I
 I
I
rx Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I J
Obsenvatii
Sticlilria folositd trebuie s5 fie foarte curat6.
Nu se agit6 eprubetele prin punerea degetului La glur.a eprubetelor,
Probe
Sor
PlasmE
t j
deoarece pe piele se gdsegte o cantitate lnsemnatl de uree ce poate modifica SAnge deproteinizat I I
rezultatul.
Tehnlca de lucru

t
I t
IX.l,.3 Deternninaru"

Prlnclpiul neetodei
,r*ul n"* **rUo ctl diacetiknonoximf Deproteinizarea
s"p.'gat"'"t'"teprubetedecentrifugil'mart0r,starrdard,prob[.
Se pipeteazd tn eprubete conform tabelului urmdtor:
t
I
Ureea se condenseazE in mediu acid cu diacetilmonoxima, ddnd un
compus de culoare galben5. Hidroxilamina eliberatd din reactiv, care ar
interfera, se elimin[ prin adlugarea de fonazonE.
Tabelul XX

Reactivi Martor Standard Froba

5.0 ml I
I I
I
5.0 ml
Materiale Becesare
eprubete de centrifugi
Soi acid tricloracetic 10 %
Ap[ distilati
Sol etalon wee
5.0 ml
5,1ml
'5,0
0,1 rnl
rnl 5,0 rnl
I
stativ pentru eprubete t I

I
Ser (plasm6*.s6lee) 0"1mtr
- prpete de sticl[
pipete semiautomate
Se agitd qi dupl 5 minute se centrifugheaz['
conuri
t i

baie de ap[
termostat
centrifugS
Reacfia de culoare
Se pregitesc trei eprubete: martor, standard, prob6'
Se pipeteaz4 tn eprubete conform tabeluh'li urmbtor: ,I
I I
II
spechofotometru
cuve 1 cm
vass cu solulie dezinfectantd
Tabelul XXI II
api distilatd Mantor Staradard Proba I
tifon
reactivi
So1.
Reactivi
DAM
Sol. antipirind
0-5 ml
4,0 ml
0^5ml
4,0mI
0-5 ml
4,0 rnl I
Reactivi Supernatant rnartor 0,5 ml t
Solutie acid tricloracetic fi g% Supernatant etalon 0,5 rnl '

Solu{ie de diacetilmonoxim6 50 mM 0-5 ml

T
Supernatant Prob6 i
i
Solufie antipirini 10,5 mM I
Solulie etalon uree 50 mg % (50 mg uree dizolvatd in solulie saturati
de acid benzoic)
Toli reactivii se ptrstreazi la temperafima camerei.
Eprubeteleseagit6gisetintimpde50deminutelnbaiedeapdla
fierbere (100'C).
I
I I
Lt0 171
I
li
I
h
&

Biochirnie - Lucrdri practice mediclnd, vol,l

Se rdcesc fir curent de api rece pi se m6soard extincliile proboi (Ep) lt

standardului (Es) fa!6 de martor la lungimea de und6 de 460 nni (fittru $ 47),
l AncUnle -L."rdrt pr*t
rinichi polichistic;
hidronefroze;
n

l
in cuve de lcm. hiperfofia prostatei;
calculozd renal6;
Calcul insuficienld renali acutd sau cronicd (permite aprecierea
gradului leziunilor parenchirnatoase),
Cp=Ep/E, x g,
tL
mg uree /100 nnl ser (6llasmi, sflnge) = En / E, x 56
F cauze exffarenale:
hipercatabolism proteic ce asociazd obligatoriu o componentd
renal[ de origine ischemicd;
stlrile de toxicozd gi goc datorate hemoragiilor, atsurilor,
ti
unde:

I Co conoentralia probei
=
Eo = extincfia probei
traumatismelor.

E, = extincfia standardului

l
Valori scizute
C*: concentra{ia standarduhd (50 mg %) insufi cienla hepatici gravl.

Valori nornaale uree

' nX..z Dozarea creatininei
sffm.ge; 20 - 40 mgo/o (2,49 *7,47 mmoVl)
T urind: ,:
24 - 3A g I 24 vlisf /
Creatinina reprezintd un degeu metabolic care se g[se;te in cantitate
I Varia{ii fiziologice

Concentralia sanguind a ureei are varialii str6ns legate de vdrst[, cu

cregteri p6n[ la 50 rng/l00 ml ser la subiec]i peste 60 de ani.
x Alimentalia bogatS ln proteine determind valori la limitatuperioard a
normalului.
in ultimut trimestru de sarcinS se constatb. valori
deoarece fbtul crepte rapid folosind aininoacizii materni.
T
Variagii patologice ale ureei in sffnge
mai mare in urinb dec6t in plasrni. Ea se fomeazd la nivelul ficatului pi
rinichiului gi se elimind prin urind.
Creatinina este cel mai constant constituent azotat din s0nge,
deoarece nu este influenfat de regirnul alimentar, efortul fizic sau starea altor
orglure; vanaz| doar ln funclie de eliminarea sa renal[. Concentralia sericE a
creeitininei este un bun indicator al filtrnrii glomerulare pi creqte atunci c&nd
mai scazute, mai mult de 50% din funcfia renald este pierduta.
Deternalnarea creatisrinei sel'ice (metoda Jaff)

I Valori crescute
F cauzerenale:
Frincipiul metodei
glornerulonefrite acute gi cronice;
Creatinina, tn mediu puternic alcalin, reduce acidul picric la acid
I ne&oangioscleroze benigne sau maligne;
nefropatii tubulare toxice ;
picramic de culoarg galben * portocalie, fotometrabil. Intensitatea culorii
este direct proportionald cu conceniralia creatininei.
TBC renal6;
tumori renalel
T
r72 173

I
,j
'rit _*L
 T
ff

{& ll o: |!*Jg : l:ll g4, tP r, tir t *, d i'

"

Pflateriale Recesare RcaE[ia dc culoare

Sc preg[tesc eprubete: nnartor, standard, probd
trii
eprubete de centrifugd
stativ cu ePrubete Se pipeteazl in eprubete conform tabelului urmdtor:
pipete de sticld
Tabelul XXIII
pipete semi.autornate
conuri Frobs
Reactivi Martor Stamdard
vase cu dezinfectant
Supernatant plgbg- 2ml
centrifuge
spcctrofotometru Supematant standard 2ml
cuve I cm Api distilatb 0,5 rnl
tifon Sol acid picric 1,5 ml
reactivi 0.1ml 0.1rnl 0.1ml
SolNaOH 10%
Reactivi (Eo)
Solulie saturati de acid picic 1,2 gYa Se agitd pi dupS 20 de minute se citesc extincliile probei !i
standardului(EJ fal6 de rnartor la iungirnea de undb de 530 nm, in ouve de
NaOItr l0%
Solulie standard stoc de creatininE 100 mg % ml HCI 0'1N 1cm.
soluiie standard de lucru de creatinin6 1mg1t00 ml. se dilueaza 1 rnl
Calcul i'o"t'-
stoc de creatinind la 100 ml de apd distilatE.

Froba
Cp:E*/Erx6t
rerg ereatinitid /100 lrrl ser: Ep / E' x X
Ser nehemolizat

lucru unde:
Tehmica de
Co = concenffalia Probei
Depglteinizarea En : extincfia Probei
Eu : extinclia standardului
Se pipeteaz6 in doud eprubete de centrifug6 conforrn tabeiului
urrnitor: .
Cu = concEntraiia standardutrui (1mg/100 nrl)

Tabelul XXtrI Valori norrnale creatinind

Reactivi Frohn Stamdard tn sdnge: bdrbali 0,6 - L,l tngVo

Sol acid picric Jmr 3mtr fernei 0,5 - 0,9 mg %

Standard de lucru trml

I
inurinl: 1-1,5 gl24ate
Ser
intruc6t elirnindrile de creatininh sunt ln legitura cu greutatca
$e omogenizeazi conlinutul eprubetelor pi se centrifughcaz[ timp de colporald (si rnai ales cu rnasa muscular6), valorile norrrale
pot fi exprimate
5 minute la 3000 tura$iilminut.
174 r75
lr flil
t,

l sub formi de coeficient creatininic, reprezentdnd eliminlrile de creatininl pe

kg corp gi pe 24 de ore.
Calculate astfel, valorile normatre ale creatininei urinare devin:
Valori sclzute:
insufi cien!6 renald cronicd.

I b6rbafi: 20- 26 mglkgl? orc

fenrei: 14 -22 rnglkg/24 ore
IX,3 Dozarea acid{rluei uric

l copii: 6,4 -21 mgl[<5124 ore

Variafii patologice a[
Acidul uric reprezinti la om produsul final al catabolisrnului oxidativ
bazelor purinice (ureea este produsul final al eliminflrii bazelor

I Valori crescute:
Creatinemia rim6ne constantb atdt timp cdt factorul renal de
eliminare nu este afectat. Modific[rile acesteia, chiar minore, pot fi
pirimidinice).
Uricopoeza (biosintezei acidului uric) aie loc la nivelul ficatului.
Acidul uric este transportat tn plasrni sub formd de urat de sodiu pi este
excretat prin urinl.

I senu:ificalive pentru diagnostic deoarece cregterea acestor valori este direct

proporfionald cu severitatea bolii.
ts cauze prerenale: IX.3"1 lVIetoda de dozare a acldului uric cu uricazd

l insuf,rcienta cardiac[ congestiv[;

deshidratdri masive prin:
vd*lturi incoercibile; Frincipiul metodei
(metod6 specifici)
/ -t::ai'
,

l
diaree; Acidul uric este transformat de uricazi in alantoinl qi ap[ oxigenat[,
administrare excesiv6 de diuretice: care sub acgiunea peroxidazei oxideazfl 2,4-diclor-fenol-sulfonatul 9i
transpiralii abundente; . 4amino-antipirina formdnd un derivat de chinonl de culoare rogu-violet.
diabet zaharat; Intensitatea culorii derivatului oblinut este direct propo(ionald cu

I diabet insipid;
gut6;
afecfiun{ hepatice;
concentralia aci dului uric.
lJicazaeste o enzirnd cu specificitate absolut[ de substrat, acfionand
numai asupra acidului uric.
miopatii;
I polinoiozite, etc.
ts cauzerenale:
insuficienli renal6 acutl sau cronic[;
acidnric +2H2O +Ot *--&
uricaza 1

alantoina+CO2+H2O2

t ts cawe poshenale:
obstrucfii ale cdilor
neoplasm;
uifrafdr . ZttzA2 + 2,Hlclar-fqnol-sulfonat
peroxidaza
i 4ay[13tiqgln3 --:--+ derivat chinond

Materiale nece$are

t
litiazd renalS;
adenom de prostati. stativ cu eprubete
pipete de sticld
pip ete. serniautornate
in cazul transplantrilui renal, cregteri cdt de mici ale creatininei falE

I de valorile normale ne indicd respingerea grefei.

r76
conurr
vase cu solulie dezinfectantd
177
I

I
 -T n
w

SL
tl
I
I

termostat
spectrof0tometru
cuve I crn
tifon
Se mleoarl extincliile probei (Ep) pi standardului (Es) fala
la lungirnca dc und[ de 520 nm, in cuve de

Cslcul
1 cln'
de martor

I
reactivi Cp=Eo/EoxC,
x C'
mg acid uric/100 ml ser (ptasned) = Ep / E'
Reactivi
Reactiv Rl:
tampon fosfatic 50 mmol/[; PH:7,5 unde:
Cp = concentralia Probei
2.4--diclor-feno1-sulfonat 4 mmoVl
En = extincliaProbei . .
Reactiv R2: .

uricaz6 80 un E. = extinclia standardului

peroxidaz6 660 U/l C. = concentradia standardutrui
4amino-antipirina l mmol/l
Standard acid uric 60 mg/l (357 pmoVl)
0bservafii
mg/l' Peste aceast&
lvletoda este lineara pdni la concenh'afia de 30ft
fiziologici 9i rezultatul se
Preparare. Reactiwl enzimatic se prepari nrin d]z9l1area unui valoare se dilueazi proUu tiS sau 1:10 cu solt{ie t
flacon de reactiv R2 tn cantitatea corespunzdtoare de reactiv R1. Stabilitatea inrnutrleqte cu 5 sau 10.
'ru-d t
so@ei este de 28 de zile la? - 8"C 9i de 7 zilela}0_ 25"C'
trx.3.2 Dete r min ar.-
-*- Folin nao dif icat r
Proba ?#},:h1f r1ffi ff; L;l;f
Ser sau plasm[ heParinizath 'i

Urini diluatE cu aPi distilatd 1:10

lucru FrinciPiul rnetodei

Tetrnica de
prob6'
1
Aoidul *i" reaptivul fosfowolfrarnic, in mediu alcalin, la
$e pregdtesc trei eprubete: martor, standard, ' '"J"". Intensitatea cllorii oblinute
Se pipeteazb in eprubbte conform tabelului urmdtor: albastru de wotfrarn t"o*prt* colorat.atba{ru)
aciduiui uric din proba de analizat.
este direct proporfionali cu eoncentralia
Tabelul I(XIV Acidulascorbiccafea:interfmaEstsneutratizatdepH.ulsolu[ieitampon
(10- 11).
tr(eactivi Martor Standard Proba
1ml lml 1ml Materiale necesare
Arnestec R1+R2
ePrubete de centrifuge
Ap6 distilatb 20 pl
stativ cu ePrubete
Standard 20 pl
PiPete de stic16
20 uI
Probd PiPete semiautomate
conuri
se agit6 conlinutul eprubetelor 9i se incubeaza timp de 5 minute la vase cu solulie dezinfectantb
37'C sar.l 10 rninute ta 25'C'
179
178
 H

fl Blu*hth - I,ml*l nwtlrl ngdilelnll, wL I fl

II

termostat
tftddxxv
centrifug[
spectrofotometru
Rnadvl Proba Standand
cuve I cm Aold rulfttr|o N/12 4ml 4 ral
tifon
Probt 0,5 ml
roactivi
Strndard do lucru 0,5 rnl
Rcactlvl Wolframat de sodiu 0.5 ml 0.5 ml
Acid eulfuric N/l2
Wolframat de sodiu solufie 10% Se agit6 energic eprubetele qi se las6 in repaus timp de 10 minute,
Reactiv fosfowolframic. se dizolvd2s gde wolframat de sodiu in 20 apoi se centrifugheazi.
ml do apd distilattr, se adaugtr 20 ml de acid fosforic d = 1"71 qi se fierbe
timp de patru ore cu refrigerent de reflux. Dupi rEcire se aduce ra zso ml cu

!
Reacfia cle culoare
ap[ distilatd Se preg[tesc trei eprubetg curate: martor, standard, probd
Solulie taffipon pH aproximatw 12,5. Se dizolvd 3 g de glicin[ in Se pipeteazi in eprubete conform tabetrutui de mai jos:
100 ml de NaOH lN.
standard stoc 100 mg% acid'ric. se dizolv6 100 mg de acid uric
ai
Tabelul XXVI :

50 mg de carbonat de litiu in 20 rnl de ap6 distilat6, lncdlzind la 60"c. si

,l adaugd 30 ml de apb distilatE, Z,S mtr de fmldehide,40% qi 0,3 ml de acid R.eaqtivi Manter Standard Proba

Iil
acetic glacial. se amestecx gi se aduce dupi rEcire la 100 ml cu ap6 distilati. Supematant orob6 2.5 ml
'standard de lucru. se dilueazi 0,5 ml de solufie standard stoc cu l0 Supernatant standard 2,5 ml
ml de apd distilatd. SoLutia conline 5 n:g de acid uric la 100 ml de api Ap[ distilat5 2,5 ml
distilatl.
$olu{ie tampon 0,5 ml 0,5 rnl 0,5 ml
Proba Se agitd pi se lasd ln repaus timp de

t
Ser I minut la teulrre.ratura camerei.
R.eactiv fo sfowo lfrarnic lml lml lml
Tehnica de lucru
Se agiti energic eprubetele gi se 1as6 in repaus timp de 15 minute.

I
Deoroteinizarea Dupd 15 - 30 de minute se rnlsoarS extincliile probei (Eo) Si
Se pregdtesc doud eprubete de cenffifugE: standard gi probd standardutrui (Er) fate de martor la lungimea de undd de 710 tun, ln cuve de
Se pipetezE tn eprubete conform tabelului X)61: - . -., 1cin.

I Calcul

Cp:Ep/E g' x
nag acid uric/100 rnl ser : Ee / E* x 5

I
t
lf riT

t
Btochlmle - Luerdri practice medicind, vol. I n

unde:
guffi:
la o limit6 dc
t
Cp = concentralia Probei
acidul uric liber din ptrasm6 ajunge
concentrare la care precipit[ cu depunere in lesufuri * tofi gutoqi
E, : extinclia Probei
E, = extinclia standardului
(redizolvabili sub tratarnent);
forma cronici include artropatia gutoas6, litiaza renall pi
r
C*: concbntratia standardului (5 mg%)
chiar depunerea in miocard.
Valori norrnale acid uric '
Hip eruricem i i s ecundqre
supraalimentare proteic6 ?n special purinic[;
t
in s6nge: b[rba1i 3,5 -7,5 rngVo
hiperproduclia de acid uric prin catabolismul exagcrat al

ln urin[:
femei
coPii
aAutg
2,5 - 6,5 mgYo

O,ZS
| -3
-
mgVo
0,8 g I 24 ore ( 3,5 - 10 mg/kg/24 ore)
nucleoproteinelor celulare
poliglobulii;
:
t
leucemia acutb gi cronic[;
coPii sub 1 an Pdn6 La2:5 mg/rgl?A ore
sindroame mieloproliferative;
Variafii fiziblogice mielom multiplu;
-

t
leucoza mieloidd;
intoxipafii cu plumb qi mercur;
Valorile normale ale acidului uric variazd in funclie de sex, vdrst6,
**
alimentatie, ef,ori fizic, rifin circardian'
bogatn tn purine 9i efortul fizic duc la creqteri ale
toxicoze gravidice;
mononucleaza infec,tioan6' := t
liil#a1la tulburarea excretiei renale din:
valorilor uricerniei.
Valorile acidului wic sunt mai scdzute in timpul nopfii'
insufi cien{a renald cronic6;
gtomerulonefrita cronic6;
boala polichisticd renald;
t
Varia{ii Patologfce
pielonefrite;
scleroza renalX;
nefropatia satumiand;
t
Cregtereaconcentra|ieisanguineaacidutuiuric(hiperuricemia)se
hiperuricemia medicamentoasd in cazul consumului crescut de:
produce prin un'nEtoarele mecanisme:
o anomalii ereditare de elinrinare a acidului uric, in parte sub form6
diuretice;
saludiuretice;
t
de urat alcalin;
mercuriale;
oexcgsuldeaport(nuoleoproteineaduseprinatrimentalie),creqterea
sintezei
endogene;
,ode
novo" a purinilor, catabolismul accentuat al nucleoproteinelor
acetazolamid6;
salicilat desodir.u " "-. t
aite afecliruri:
o distrugerea insuficientS a acidului uric in organism cu insuficienta
diabet zaharat cu cetoacidozb;
lui eliminare. hiperparatiroidie;
mixedem.
t
HiP erur i c ernii Pr irnare :
enzimoPatii;

183
r82

sr--
 l ( Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol. I n
tt

I Hipouri.cemiile sunt rnult mai rare.

primare:
.
*t#,:
l 1'

l defect fubular renal ereditar;

xantinuria eredidard (defi cit de xantinoxi dazb);
secundare:
consum inadecvat medicamente;
E TB LT O GRA F IE S E T"E C TIVA

I leziuni fubulare renale;

afectiuni hepatice severe;
mielom multiplu;
I. Andrews A.7., Electroforeza: teorie, tehnici Si aplicayii biochimice ,ri
clinice, Editura Tehnic5, Bucweqti, 1996.
Balaban D.P., BuqudcuF., Metode gi.tehnici de analizd biochimicd in
sindromul secretiei inadecvate de ADH.
I
I ab o rat orul c I in i c, Editura Medicald, Bucureqti, 2 00 I .
5. Bayness J., Dominiczak M.H., Medical Biochernistry, Mosby, 1999.
+" B6descu M., Fiziopatologie generald, Editura Cantes, Iagi, 2000.
3. B6nicd R., Samoild M., Anghel L., Negru M., Analize de laboystor Fi

I 6,
-alte explordri diagnostice, Editura MedicArt, 20A7.
Bratu Ivf.M., Crtpmaru M., indrumar de lucrdri practice de biochiwtie,
Editura Ovidius University Press, Constanla, 20A1.

I @
o.
Bratu M.M., Bipchimia metabolismului. Aplicalii clinice, Editura
Nfuntenia, Consta,nia, 2004.
Burtis Cartr, Tietz Textbookof Glinical Ckemistry and Moleutlsr
Diagnosis 4th edition, Saunders, 2006.
o Chiqu I., Biochirnie vol l,Edrtuta Mitron, Timigoara, 1999.

ll 18. Ciocoiu M., B6descu M., Eleryente fiziopatologice

intercelular, Editura Terra Nostra, Iaqi, 2001, iSEN 973*8 5547* 4--8.
de
14, Cristea E., Popescu A., Trulia E., Dinu Y., Eiochirnie wedicald, Editura
limbaj

:r ,4
Lfu.
Medical6,Bu-uregti,2006. :

Davidson V.L., Sittman D.8., Biochetnistry, 4-th Edition, tr,ippincott,

Williarns & Wilkins Publishers, 1999.

5 15. Drugan C., Jebetreanu Gh, Notians Fondatnentales de Biachirnie

Medicale, Editura Srima, Cluj-Napoca, 2003.

l 14. Q*g* C., Jebeleanu Gh., Principes et Methades de la Biorhiwie

Medicale, Editura Srima, Cluj-Napoca, 2003.
.t3. Filip M., Paduraru I.o Sararnet A., indnnnar de lwcrdri practice de
biochinnie,I-itografia U.M.F. ,,Gr. T. Popa" Iapi, 1993.
15. Fisbach Frances, A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests 7th
I edition,Editura Lippincott, Williams & Wilkins Publishers, 2003.
17. GheorghilA N,, Pavel M., Iacobovici A., Jerca L., Eiochimie medicald -'
lucrdripraatice,YoL { LitografiaUMF,,Gr. T. Popa" Iaqi, 1996.

t
 tr
p

ft Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I Blochlmle :.tg9!4!ll!9949 rngcind, vot. I ll

18. Gheorghiu Al., OtrSroiu M., Investigalii funclionale in practica
rnediadui defamilie, Editura All, Bucuregti, 1998.
35, Osnn A., Biochimie: Lucrdri practice, Litografia U.M.F Tdrgu-Mure;i, t
2006,
x.9. Hopkins Tracey, Lab Notes - Guide ta Lab and Diagnostic Test, F.A. 36. Pdslaru L.L'., Biochimie clinicd YoL I, Editura universirara ..carol
aw.
Davis Company,20O5.
Ivanovioi G., Fuiorea 1., Diagnosticul de laborator in practica
Davila", Bucuregti, 2007.
37. Popa c.,
Musca L., Biochirnie medicald. Analize de lahorator. Editura
t
rnedicalti, Editur Militari, Bucuresti, i990 Funda$iei Universitare'oDundrea de Jos", Galafi, 2003,
21,. Jacobs David, Laboratory Test Handbook Concise 3th editiono 38. Rogoiu N., $erban M., Badiu Gh., Biochimie clinicd; metode
LexiComp,2004.
22. Kondi Mitrici N., Laboratorul clinic
Si tehnici
de laborotor, valoar.e diagnosticd.. Edih*a Muntenia Constant;, 2005, t
- Biockimie., Editura Medioald, M,, Metode Si tehnici de laborator in hictchimte _
Jv. Rogoiu N., $erban
Bucuregti, 1981. Vol.I: Biochimie medicald Si farmaceuticd, Editura Muntenia.
23, Lawrence M.T., Stephen J.M.,'Mar<ine A. Papadakis, Diagnostic gi
trata,nent tn practica medicald, Editura intemalionald, 2001,
Constanfa,2000.
40. Roqoiu N., $erban M., Badiu Gh., Metode Si tehnid de lahorator in
r
24. Lotreanu Y., Analize medicale: biochimice-hematologice-imunologice biochirnie - Vol.II: Biochimie clinicd, Editura Muntenia. Constttnfa,
(ed a III-a), Editura C.N.I. ,,Coresi" S.A., Bucuregti, 2002. 2000.
25. Manole Gh., Galelescu E.M., Analize de laborator - Ghid privind 4tr" Roqoiu N., Biochinr.ia medicald qi Jitrznaceuticd, Editura Andrei t
principiile, rnetodele de deteyminare qi interpretare a rezultatelor (ed a
$aguna, Consabrla, 1995.
III-a revdzutd), Editura C.N,L ,,Coresi" S.A., Bucuregti, 2007. -
42. Ropoiu N., Biochimie clfuicd capitole speciale, Editura hilunienia &
26" Meisenberg G., Simmons W.H., Principles of Medical Biochemistry,
Mosby trnc., 1998. r'
Leda Constanla,2002.
43, Rusu V., Anghel A., $ipu E., MolCovan L, Kaycsa A., David tJ., Mihala
t
27. Mihele D., Biochimie clinicd - Metode de laborator, Editura Medical6, A., Sirbu I.O., $ecl6man E., Tdmag L." Lucrdri practitie de biochimie
Bucuregti, 2007. medicald generald, Editura Waldpress, Timiqoara, 2003.
28. Mihele D, Biochimie clinicd, Editura Medical5, Bucureqti, 20 1 0. 44. Sava C., Metode de analizd volurnetricd, Editura Muntenia, Constanqa. t
29, Mihele D., Buguricu F., Metode uzuale de analizd biochimicd clinicd, 2045.
Editura Exponto, Constanla, 2005. *
45. $erban M.G., Patologie m.oleculard Aspecte biochiwice gi cli,nice,
tdI Ministerul S6n6tbfii gi Academia de $tiinle Medicale, Metode curente
pentru analize de laborator, Editura Medicald, Bucuregti, 1982.
Editura Frintech, Bucuregti, 2004.
46. Turgeon Mary Louise, Clinical Laboratory Science, The Basirs and
t
nt
Jt. Mody E., Funduc I., Alexandrescu R, Dobreanu M., Biochimie clinicd Routine Techniques, Mosby, 2006.
Editura All Educational, Timigoara, 2000; qt. Tutunaru D., Biochirnie rnedicald. Note de curs, Editura EtmoBlus,
J.L. Ivlugat C.L., Nechita A., Berciu'Coman M., Fraisler M., Pdcuraru A., Galafi,2007.
Matei M., fuIetode clinice, chernometrice Si motrice utilizate in vederea 48. Tutunaru D., Biachimie clinicd, Edihira Europlurs, Gaia{i, 2005.
oblinerii unui ,,rnodel experimental de identiJicare a fazelor sensibile 49. Wallach 1., Interpretarea testelar de diagnosfic, Editura $tiinlelor
ale arganismului la sportivii adolescenli printr-un progrqm controlat Medicale,2003.
de antrenawtent", Editura Didactied qi Pedagogici, Bucuregti, 2A09,
ISBN 978-97 3- 30-2681-5.
Nufd Gh., Buqngag C, Investigalii biochimice, Editura Didactic[ gi
Fedagogic6, Buculegti, 1 980.
34. Olinescu R., Metode biochimice de laboiator clinic, Editura Cerma
Print,2006,

186