CHIP DaNUGSING

cu tehnici de evaluare
si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale

Coordonator lucrare:

© eM UW eeu Gren |
 GHID DE NURSING
CU TEHNICI DE EVALUARE $I INGRIJIRI CORESPUNZATOARE
NEVOILOR FUNDAMENTALE
Fi =fo
us.
 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare gi ingrijiri
- corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrefia
Titircd (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... -
Ed. a 7-a, - Bucuresti : Viata Medicalé Romianeasci,
2008-
2 vol.
ISBN 978-973-160-010-9
Vol. 1 : Tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973-160-009-3

I. Titireaé, Lucretia (coord.)

I. Gal, Gherghinica
ITI. Dorobanju, Elena

614.253.5

Redactor de carte: Or. Mihail MIHAILIDE

Tehnoredactor; loan DUMITRENCO
Tehnoredactare computerizata
si coperta: Gina MANCIU
Corector: Constanta MARINESCU

EDITURA ,VIAJA MEDICALA ROMANEASCA"

Bucuresti, sector 1, str. lon Brezoianu nr. 27, et. 2, cod 010131
TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80
 AUTORI:
LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA
ELENA DOROBANTU LUDMILA RACHIERU
GHERGHINICA GAL LIANA PARVU
MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU
MARIA ZAMFIR
COLABORATOAI:
MARIANA ARDELEANU = _IULIANA VISOVAN
MARIUCA IVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN
LAURA MUNTEANU

GHID DE NURSING
CU TEHNICI DE EVALUARE $I INGRIJIRI CORESPUNZATOARE
NEVOILOR FUNDAMENTALE
Vol. |

Coordonator lucrare
LUCRETIA TITIRCA

EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA

Bucuresti
 eee ria be
Poe A) eee Ps wc F oollori*Ant
cyt Pee: tip rent Seal) ea is"
= nt ea ey, sy Fe
i fae “Srey 3% hp = oo Nea y
io - tgp

“4 Pad ihe pa
aT ee Ae te a mf 7
enn MRA eh = yt”
ay" a —4 il oF

Tagyet cit
REM: Sag SE:
tT war
es an

fae thas Gale

ih
re, ie Lhe -

i ty ACG vo
 NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
Jin $4 apreciez dintru inceput aparitia ,Ghidulul de nursing cu tehnici de evaluare si
ingrijirl corespunzdtoare nevollor fundamentale" si sa multumesc totodata, bine
cunoscutel autoare Lucretia Titirea si la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru
aceasta lucrare atat de utila nu numal invatamantulul de nursing de la nol din tara, cl si
tuturor asistentelor si asistentilor medicali oriunde s-ar afla, studentilor in medicina, medicilor
de familie si oricérel persoane interesate sa previna imbolnavirile, s4 acorde primul ajutor
sau $4 trateze si s4 vindece multe dintre imbolnavirile cu care ne contruntam astazi.
Multumese, de asemenea, Edituril .Viaja Medicala Aomaneasca" atat de receptiva in
aditarea si difuzarea acestor manuale de baza pentru dezvoltarea si aprofundarea studiilor
dé nursing.
Au trecut dovd decenii de cand OMS a lansat sloganul ,Sandfate pentru toti in anul
2000*. in cadrul Sesiunii intemationale de atunci, la care au participat 134 de tari membre, a
fost subliniat locul aparte pe care-l| ocupa cadrele sanitare medil, ca filmd grupul cel mai
important, mai apropiat de populatie si care poate influenta legatura Intre sisteme si cerinte.
laté ca, acum, in pragu!l mileniului Ill, omenirea nu se poate felicita cd a eradicat
principalele boli infecto-contagioase si cu extindere in masa gi nici ca a stavilit drumul spre
cronicizaréa foarte multor maladii (boll cardiovascularé, oncologice etc.), care determina
scaderea duratel medil de viata si a sperantei de supravietuire.
Reorentarea catre profilaxia primara Impune noi metodologii in conceptul de pregatire,
inclusiv pentru munca de prevenire si combatere a bolilor infacto-contagioase, cum ar fi:
hepatitele (4, B,C, D), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de
deprinderi nocive — utilizarea alcoolului, a fumatulul si a drogurilor majore.
Toate acestea se petrec cu o recrudescenté nebanuité In perioada de tranzitie cdtre
integrarea in UE a tarilor din sud-estul Europel, printre care $i Romania. lata de ce nevola de
formare a cat mai multor absolventeIn cadrul scolilor de nursing devine cu atat mai acuta cu
cat si tarile cu un standard de viata mai ridicat din Vest solicita cu insistenté asamenea
profesionisti, mai cu seama din tara noastra.
Exista, astazl, foarte multe puncte pe globul pamantesc in care se consuma tensluni
sociale si politice sau au loc razboaie, terorismul flind inca activ in numeroase zone ale lumii.
ExistA o crestere a pragmatismulul si a competitiel lolale — dar si neloiale — in viata
social. Existé si o polarizare a nivelulul de trai al oamenilor, o crestere a criminalitatii
(organizate), a penetratiel consumului de droguri, o revolutie a sexualizarii (in sensul rau al
cuvantulul), a delincventei minorilor si a tulburarilor psihice, ca o consecinté a tuturor celar
mentionate anterior.
Programete dorita terapeutice, profilactice sau réecuperatoril in domeniul ocrotirii sanatatii
nu sé pot realiza fara munca in echipa si fara prezenta bratelor devotate si calde ale nurselor.
3
De curajul, abnegatia si daruirea acestora este atat de mare navoie acum, pentru ca fafa
lumii s4 fle céva mai luminoasa,
Scoala Sanitara Postliceala ,Caro/ Davila*, care are 34 de filiale in judejele {arii, se poate
mandi cu faptul de a fi fost admisé in Gonsillul European de Nursing — infiinfat in 1899, cu
sediul la Londra —, Th anul 1999, si aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual
prin prezenta delagatilor sai la manifestarile intamationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sfu de baz4 a fost urmarit cu
consecven{é: mentinerea Ingrijirilor (prestajil proprii cacdrelor medii sanitare) la cel mai inalt
nivel in toate farile lumii - membre si nemembre — prin educatie, legi si practica
profesionistilor.
De-a lungul anilor, Gormitetul International pentru Nursing s-a preocupal, impreuna cu
asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul, a incurajat activitatea
publicistica si a initiat numeroase actiuni alaturi de alte foruri nafionale gi internationale
(OMS, UNESCO, UNICEF ete.).
Depunerea juramantului la absolvirea $colli a fost un timp practicata si in fara noastra gi
reluata si de catre Scoala Sanitard Postlicealé .Caro/ Davila" dupa decembrie 1992. Unul
dintre texte, denumit in semn de mare pretuire ,Juramaéntul lui Florence Nightingale", este
urmatorul:
Ma leg ev trup si suflet, in fata lui Dumnezeu si fafa de aceasta adunare, ca-mi
voi patrece viafa in cinste sica vol practica profesia mea cu Jojalitate.
id voi fer/ de fot ceea ce este rau si daunafor
si nu vol infrebuinta si nu vol da
ov bund stinfa vreun leac vatamator.
Vol face tot cé-sia in pulinia mea spre a pasira s/ idiea drapelul profesiel mele
s/ voi fine In iaind fol ceea ce mi se va increcinja, precum si tof ce voi afia din treburile
familale in timpul profesiel male.
Ma voi sirddus s4-| ajut cu foialitata pe meaici in fratamentul preseris de ei si ma
voi devota celor pe care il ingrijesc*.
Mi-as mai ingadui sa adresez prin aceasta pretata un apel cdtre cele trei depariamente:
Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Educatiel si Cercetdrii, Ministerul Muncii si
Solidaritati Sociale, s4 incurajeze invajamantul de nursing si, In urma controlulul GNEAIP
(Consiliu! National pentru Evaluarea si Acreditarea Invatdmantului Preuniversitar), s&
creasca numarul de locuri in invaja4mantul postliceal sanitar la toate disciplinela, inclusiv in
cel de Asistenta sociala.
Felicitand Inca o data pe autoare si pe reprezentantil Edituril .Viafa Mecicala Roma-
neasea” pentru munca lor deosebita, le doresc ace! atribut pe care medicina Antichitatii
asimileaza celui mai eficient tratament: zambetul.
Wn zambet nu costa nimic, dar poate oferi mult. El ia numai o clipaé, dar amintirea lui
dainuie uneori pentru todeauna.
Un zambet aduce fericire in casd, bunavointa in munca, este semnul prieteniei.
Un zambet nu poate fi imprumutat, cumparat sau cergit, pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit*.
Unii oameni sunt prea obosifi ca s4 mai daruiasca un zambet. Daruiti-le voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decat cel care nu-l mal poate darui.

Dr. Mioara MINCU,

medic primar,
director general al Scolli Sanitare Postliceale
Carol Davila"
 IMBINAREA STIINTEI
CU VOCATIA DE NURSA
indreptarul de fafa se adreseazd in egala mdasura cursantilor de la scolile
sanitara postliceale si asistentilor medicali (profesori de nursing sau practicieni).
Conceptul de ingrijire prezentat aici are la baza modelul elaborat de Virginia
Henderson, compleiat, cu elemente dintr-o larga bibliografie de specialitate. Acest
modal ij poate ajula pe asistenfii medicali sé se apropie si sa-i cunoasca mai bine
pe beneficiari Ingrijirilor, sa ofere ingrijiri mai bune, individualizate, complete si
continue. De alffel, aceasta este directia in care se orienteaza invafamantul sanitar,
in formarea de baza si continua.
Elaborarea acestei lucrari a presupus mult curaj din partea autoarelor, dat find
faptul ca dupa 1989 au apdrut Ja noi in Jara o serie de surse de informafil despre
nursing si procesul de Ingrijire, lucrari elaborate de autori americani, englezi,
francezi si care au fost folosite in caarul scolilor si in educatia continua a asistenilor
medical.
Aiscam prin urmare sa fim acuzaji (mai mult sau mai putin cu buna credinja) ca
nu am clarificat si aprofundat in suficienta masura nofiunile legate de procesul de
nursing, de planul de ingrijire, cu toate implicatille acestora, Este insa greu de
crezut ca In cateva pagini s-ar putea clarifica si epuiza toate modelele conceptuale,
cu nuanfele si implicafiile lor.
Panda acum, singurul teren comun de informare a asistenfilor din fara noastra in
legdtura cu noile nofiuni de nursing au fost atelierele-curs de perfectionare, cu
sprijinul Ministerului Sanatajii si Familiei. Prin aceste ateliere au putut fi pregatifi
doar un mic numar de reprezenianti al profasiunii de asisten!t medical Orneum,
materialele bibliogratice primite sau aduse de asistenjii care au fost in straindtafe
nu sunt suficienta pentru zecile de mil de asistenti si cursanfi de la scolile sanitare
postliceale. De aceea, am considerat ca elaborarea unei lucrari care sa constituie
— asa cum rejese din titlu — un indreptar, un ABC al nursingului, care sa ajute la
formarea si informarea asistanfilor medical! in conformitate cu orientarile actuale in
acest domeniu, ar putea fi de mare uitilitate, un sprijin important pentru elevil scolilor
sanitare si chiar pentru asistentele practiciene.
7
 Diversitatea informajiilor a produs derutd, mai ales in predarea nursing-ului,
ajungandu-se Ja situajia — poate exageral sous — in care avem ,cate scoli ataiea
modele de predare a nursingulul’. De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de
mult curaj pentru a incerca sa clarificam, in cateva pagini, complexitatea aspectelor
procesului de nursing, ale ciagnosticului de nursing — teme care fn Iiteratura straind
de specialitate sunt tratate pe sute si mii de pagini.
Toti cei care au incercat, cu diverse ocazil, sa clarifice unele dintre subiectele
abordate de noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze
eforturile intr-un asemenea ghid, ar putea, pe bund dreptate, sd exprime o serie de
observajil pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constienfi de faptul ca se
pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca
exista si alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condifia sa fie publicate in’
limba romana, intr-un tiraj suficiant de mare.
Prezenia lucrare este doar un ghid ce nu are pretantia de a fi impus obligatoriu
ca singuru! model posibil.
Pentru aceasta etapa, ne adrasam persoaneélor de buna credinfa cu rugamintea
de 4 primi aceasta lucrare drapt ceea ce se doreste, si nimic maj mult: un ajutor
pentru invafarea teoretica a nursingului, o incercare oe a fixa un limbaj profesional
comun, slandardizat, pentru usurarea comunicaril si clarificarea coneluziilor —
intr-un cuvant, un fir conducdtor ce poate fi continuat si dezvoltat cu noi cunostinfe
acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocuparl si responsabilitdfi in
eoucafie si formare.
re.

Lucrarea de fafa ofera elevilor din scolile sanitare principiile care stau la baza
actulul de ingrijire, ajutandu-i sa le puna in aplicare cu ce! mail inalt profasionalism.
Noua tendinja ce se manifesta azi in lume in domeniul nursingulul, de practicare a
unor Ingrijiri autonome, cheamda asistantele sa joace un rol nou, ce nu poate fi redus
la simplul act de executare a unor tehnici de ingrijire, ci implica intregul efort de
asigurare a unei stari da bine persoanei/ ingrijite, ajutoru! acordat acesteia pentru
menjinerea starii de sanatate. Competenfa profesionala se demonstreaza prin
cunosiinje teoretice aprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o activitate
creatoara, de ingrijire individualizata, personalizata, completa si umana.
Autonomia asistentel in procesul de Ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de o judecala independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baz;
autonomia nu inseamnd ca asistenta pune un diagnostic medical sau prescrie un
tratament, acestea raman In continuare atribufil proprii ale medicului.
In acelagi timp cunostinjele tehnice (investigafii, tratament etc.) legate de rolul
delegat al asisteniei sunt indispensabile: nu se poate in nici un caz renun{a le
aceste cunostinfe in pregatirea elevilor de la scolile sanitare postliceale, Aceasia
pentru ca asistenta colaboreaza cu mecdicul si are obligatia sa execute tratamentul
prescris de acesia, chiar daca are concomitent responsabilitafi si activitafi
independente, cu rol propriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de
pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenia are obligatia sa
aplice tratamentul prescris de medic pentru afectiuni. Dar riscul de deshidratare
legat de hipertermie (manifestata prin limba arsa etc.) fundamenteaza un diagnostic
de jngrijire, al asistentei medicale, in baza caruia aceasta jsi planifica anumile
acfiuni (ingrijirea cavitafil bucale, hidratarea repetata cu lichide, ingrijiri preventive
pentru evilarea escarelor etc.). Ambele categorii de Ingrijire (cele decurgand ain
rolul delegat si cele decurgand din rolul propriu) sunt la fel de importante.
Lucrarea de fafa nu urmareste sa impund o linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut ff clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,
oferind alemente de orientare pentru aplicarea in practica a unui concept teoretic
adoptat astazi in majoritatea farilor.
Lucrarea Incearca mai ales sa raspunda nevoill ca fiecare elev sa aiba la
dispozitie o bibliograiie care sa i! poata orienta in infelegerea si clarificarea
nojiunilor de baza. Aceasia ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte si
sa completeze temele cu alte informajii necesare. Elevil au in acest indreptar un
mode! conceptual care poate constitui un punct de pornire pentru reflexie, fn
vederea contruntaril cu realitatea noastrd, jar profesorul de nursing poate, in cadrul
orelor de curs, sa faca mai multe exercijii, sa aprofundeze nofiunile si, in acelasi
timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului — teme la care nu se poate
renunja.
Exista multe controverse in legatura cu termenu! cel mai potrivit pentru a defini
»persoana ingrijita.. Noi am folosit cu precddere termenul de ,pacient" sau
,persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
De asemenea, existd mai multe variante jn felul de a descrie ,procesul de
ingrijire’. Nu este atat de imporianta terminologia utilizata, nici numarul de etape
Propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este
aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sandatate.
Chiar si in acest indreptar sunt abordari diferite.
Anexele fa iucrare provin din surse bibliogratice diferite, dar fiecare poate fi
consuliata si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei
ingrijite, cu elaborarea diagnosticului de ingrijire, a planului de ingrijiri, Odata
dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea
introducerii si folosirii acestuia in practica asistentel medicale. Deocamdata poarta
este doar intredeschisa.
Am subliniat si in contextul prezentaril temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa fina seama atunei cand formuleaza djagnosticul de
ingnijire. Trebuie sa poata aisiinge clar inire aiferitela tipuri de problame cu care
pacientul este confruntat, pentru ca nu toate acesfe probleme se regasese in
diagnosticul de ingrijire autonoma.
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoasterea teoretica a
dliagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de o gandire
logica, care sé permita utilizarea practica a planului de ingrijire — mijlocul ce! mai
élicient de comunicare intra persoanele din echipa de ingrijire.
Este stiut, procesul de ingrijire are drept scop o ingrijire stinfifica si incepe cu
culegerea dafelor — dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie
deci sd se determine problemele de dependenfa, cauzele, objectivele potrivite si
atunc/ aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competenja si abilitatea
asistentel constituie cheia aplicdri realiste a procesulul de ingrijire dupa un model
stiintific. In fond, noj nu facem decat sé regularizdm o situatie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat si in acest cuvant inainte ca nu
am putut sé aprofundam anumite capitole, Cate nu s-ar mai fi putut spune?
ARamane poarta deschisa pentru oricine doreste sa dezvolte problema nursingului,
sa ofere spre publicare lucrar. Le asteptam deci cu noutafi care nu sunt cuprinse
in manualele existente.
Lucretia TITIRCA
 PARTEA INTAI

NURSA
procesul de ingrijire (de nursing)
- Sm aes = of : 7 - : ‘tes Bis

fate 7 t
¢
- ys ot aa
ch! 5 1 i. i - a
i - cI or I ea - -

. te : e = : ll 7
2 = =

x * — + = a a . a, ‘ iy °
= yr a = = . = cd 7™ =

: ba = V .- é ‘ 7
7 13°a sore a} al : :" oe ie
7 j a == Bae ae ‘4 - -
- r
i — =
a Oe — ol =
i Sve I) « I =
ae ; a * mot aa a fa, S| at ie a
. | ad ze | i
=e a he Pai a
= = hel a So *

e is a

= - | . _— * ™ a 7 = lien -

7 mr / . -
“| = " = . ay . .
 CAPITOLUL |

INTRODUCEREA IN PROFESIE

Ingrijirea bolnavulul se plerde in negura timpurilor: in trecutul indepartat, cand

femeile pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare; mai aproape
de noi, in 1860, data cand incepe Istoria profesiunii noastre de ingrijire a bolnavului
(sora-nursa-asistenta medicala), odata cu Infiintarea primei scoli de catre Florence
Nightingale,
Astazi cu toata vechimea pe care o are — misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru alti, ea practica o profesiune
autonoma. Intre aceste doud extreme — rolul asistentei medicale este perceput si
descris divers. Timp indelungat, ea nu s-a simtit obligata sA se defineasca. Insa,
rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat si continua sa evolueze.

1. NURSA Reproducem cateva definitii ale nursei:

Astazi — nursa* este definita de |.C.N. (C.I.1.)"* astfel:
1, — este 0 persoana care:
— a parcurs un program complet de formare, care a fost
aprobat de Consiliul Asistentilor Medicali;
— a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul
Asistentilor Medicali;
= indeplineste standardele stabilite de Consiliul Asistentilor
Medical:
- este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este
definité de Consiliul Asistentilor Medicall, in concordanta cu
pregatirea si experienta sa;
— este autorizata in indeplinirea acelor proceduri si functii
care sunt impuse de ingrijirea sanatatii in orice situafii s-ar afla,
dar s& nu facd o procedura pentru care nu este calificata.

‘Asistanjii mecicall denumifi in iiteratura anglofond ,registred nurse" Jar in caa

francotona ,intirmiére diplomée*. In aceasta lucrare vom folosi atat termenul de
nursa, cat si cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceeasi profesie.
**Consiliul international al nurselor (.C.N.), Consiliul international al intirmieralor
(C.L1), euprinde 103 asociafii din Intreaga lume, mai mult de 7 milion asistenfi.
13
 Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de
practica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare si pregatirea
elevilor. Deci — asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar
si pentru categoriile auxiliare.

2. Nursa este pregatita printr-un program de studiu

incluzand:
— promovarea sanatalil
= prevenirea imbolnavirilor
— ingrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a
celor cu deficiente, indiferent de varsta si in orice unitate
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta si acceptata in toata
lumea si in prezent este utilizata si in Romania pentru
descrierea nursingului.
De retinut!
»Codul pentru asistentele medicale* descrie de asemenea
4 (patru) responsabilitaji, care definesc directiile importante si
anume:
1. promovarea sanatatii
2. prevenirea imbolnavirilor
3. restabilirea sanatatii
4, inldturarea suferintel

3. Nursa generalista presupune:

— 0 pregatire pluridisciplinara — sociala, tehnica, practica (in
unitati sanitare si pe teren in comunitate)
— insusirea competenfelor
de baza si nu numai cunostintele
- sa alba cunostinfe de psihologie (sa stie sa incurajeze)
— 84 aiba afitudine potrivita faja de pacient si familia sa
— sd aiba preocuparea de a infelege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie)
Important!
Fenomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt
reactille:
— individuale
— familiale si
- de grup — la problemele actuale sau potentiale de
sanatate.
Ea este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului
si trebuie adeseori s4 indeplineasca sarcini cat mai diverse. De
aceea, asistenta medicalA a fost denumité .mama profe-
sionista’.

14
2. NURSING Definitia prezentata de O.M.S. si !.C.N. stabileste ca:
definitia 1) Nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire
O.M.S. @ Sana&tatii cuprinzand:
— promovarea sanatatii
— prevenirea boli
— ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handi-
capati) de toate varstele, in toate unitatile sanitare, asezarile
comunitare si in toate formele de asistenta sociala.

definitia 2) Virginia Henderson defineste nursingul astfel:

Virginiei 24 ajuti individul, fie acesta bolnav sau sdnatos, s4-si afle
calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav
sau sanatos, s4-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova
sénatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,
voinja sau cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa
actioneze in asa fel Incat acesta s4-si poarte de grijA singur cat
mai curand posibil".

definitia 3) A.N.A. (North American Association) da urmatoarea

ANA. definitie pentru nursingul comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de
nursing si a educ&rii in domeniul s4natatii, ci are scopul de a
menfine si a stimula sanatatea populatiei.
Ingrijirile au un caracter continuu. Ingrijirea este orientatd
asupra individului, a familiei sau a grupului si contribuie astfel la
sandatatea Intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a menjine si stimula
sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu si
stimuleaza continuitatea, Scopul ei este si acela de a-i apropia
pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie
reiese ca interventile nursei nu se orienteazA doar spre
pacientii individuali, ci cuprind si mediul social, afectiv si fizic al
acestora.

3. ROLUL Prazentam conceptia Virginiei Henderson privind rolul

NURSE! esential al asistentei medicale.
»FMolul esential al asistentel medicale consta in a ajuta
persoana bolnava sau sdnaloasa, sa-si menfind sau recastige
sanalatea (sau sa-| asiste in ultimele sale clipe) prin
indeplinirea sarcinilor pe care /é-ar fi indeplinit singur, daca ar fi
avut forfa, voinfa sau cunostinjele necesare. Asistenta medicala
frebuia s& indeplineasca acesie funcfii astfel incat pacientul
sa-si recastige independenfa cat ma/ repade posibil". V.H. —
Principii fundamentale ale tngrijirii bolnavulul.

15
 Precizare: O.M.S. descrie, de asamenea, rolul nursel in
societate — si acesta este important pentru noi:
,Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi, familil si
grupuri, sd optimizeze si sa integreze funojiile fizice, mentale
(psihice) si sociale, afectate semnificativ prin schimbari ale starii
de saéndtate".
Aceasta implica personalul de nursing in activitatile de
asistenta ce se refera la sAnatate ca si la boala si care privesc
intreaga durata a vietil de la conceptie la moarte.
Nursingul se ocupa deci de aspectele psihosomatice sl
psihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea,
boala si moartea.
De aceea, nursingul foloseste cunostinte si tehnici din stiin-
tele fizice, sociale, medicale, biologice si umaniste (arta si
stiinta).
Personalul de nursing lucreaza ca partener aladturi de
lucratori de alte profesiuni si ocupatii, ce participa la asigurarea
sanatatii in activitati inrudite.
Individul si, unde este cazul, familia sa vor trebui sa fie
implicate in toate aspectele — pentru mentinerea unei bune
sanatati. (Din .Dezvoltarea Nursei Generaliste", Raport la o
reuniune O.M.S., Copenhaga, februarie 1990).
4, FUNCTILE Functiile asistentei medicale sunt de natura:
NURSE! — independenta
— dependenta
— interdependenta

Functiile de natura independenta

de natura Asistenta — asista pacientul din proprie initiativa, temporar
independenta sau definitiv in:
a) — ingrijiri de confort, atunci cand el nu-si poate indeplini
independent anumite functii. Ajutorul asistentei este in functie
de varsta, de natura bolii, de alte dificultaji, fizice, psihice sau
sociale;
b) — stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu
apartinatorii (apropiafil);
c) — le transmite informatii, invataminte, asculté pacientul si
il sustine:
d) — este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea
promovarii unor conditil mai bune de viata si sanatate.

Functia de natura dependenta

de natura La indicatia mediculul aplicA metodele de observatie, de
dependenta tratament sau de readaptare, observa la pacient modificdrile
provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.

16
 Functia de natura interdependenta
de natura Asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul
interdepen- sanitar, social, educativ, administrativ etc. si participa la
denta activitati interdisciplinare.
Exemplu:
= actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic sau
social;
— actiuni de educatie pentru sanadtate, de sensibilizare
asupra responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are
populatia in materie de sAnatate;
— actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale;
— actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
unitatilor de ingrijire.

Precizare: Pentru a raspunde nevoilor persoanelor si

grupurnilor carora |i se adreseaza Ingrijirile, asistanta utilizeaza
in practica profesionala cunostinfele teoretice si practice
medicale, cela de economie, informatica, psihologie, pe-
dagogie etc.
Alte De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul
functii: asistentei medicale si care se reqasesc in cadrul funcifiilor de
natura: independenta, dependenta si interdependenta.
Subliniem asttel:
profesionala a) funejia profesionala — este vorba de rolul cel mai important al
asistentei, acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii
echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate.
Aici sunt cuprinse functille: @ tehnicd @ preventiva @ de
umanizare a tehnicii @ de psiholog, ca si functiile din codul
asistentei medicale:
— promovarea $i mentinerea sanatatii
= prevenirea imbolnavirilor
— ingrijirea in situatia imbolnaviril si recuperarea.
Aceasta cere din partea asistentei:
1. $4 acorde direct ingrijirea
2, sa educe pacientii
3. 84 educe alti profesionisti din sistemul sanatatii
4, s& participe plenar la activitatea echipei de asistenta
sanitara
5, 84 dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si
a cercetarii.

educativa b) funefia educativa — educare pentru sanatate

Aceasta functie presupune, alaturi de calitati psihologice si
aptitudini pedagogice — de a sti sA comunici, de a sti sa fii
convingator.

17
 Rolul educativ reiese si din relatiile pacient-asistent si din
relatile de munca cu personalul in subordine, practicanti,
studenti (educarea personalului de nursing).

economica c) functia economica

— de gestionare
— gestionarea serviciului, organizarea timpului, precizarea
prioritatilor de aprovizionare etc.
Functia economica se realizeaza prin corelarea ei cu
comportamentul etic.

de cercetare d) functia de cercetare

Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice,
dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale
superioare. Asistenta — ca participanta in echipa de cercetare
alaturi de medic — devine o componenta importanta. Prin activi-
tatea pe care o desfasoara (multifactoriala, multidisciplinara gi
multisectoriala), asistenta are atributia de identificare a
domeniilor de cercetare si, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta
(lucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente
(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alti pro-
fesionisti (educatori, psihologi, lagopezi, profesori), fapt care-|
permite sa desfasoare si activitati de cercetare.

No?a: in ,,Nursingul in actiune" de Jane Salvage, 1992, sunt

descrise patru functii majore ale nursei.

In anexa nr. 1 sunt, definite detaliat alte functii, precum si

atributiile si responsabilitajile nursei (Din .Dezvoltarea Nursei
Generaliste*, Raport la reuniunea O.M.S., Copenhaga, 1990).

§. DOMENII Domenii de activitate pentru asistenta generalista (cu pregatire

DE pluridisciplinara):
ACTIVITATE - Servicii de sAnatate — stationar
= ambulatoriu
— Invatamént, cultura
— Cercetare
— Educatie
— Social-economic (conditii de viata)
= Administrativ
— Demografie
— Alimentar
— Igienic
18
 6. LOCUL DE | 1. /n comunitate si ambulatoriu
MUNCA - dispensar — urban
— rural
— policiinica
— scoli, gradinite, crese, leagane
— camine de batrani

2. in stafionar (sectii: interne, chirurgie, pediatrie, obst.- gine-

cologie etc.)
3, Inspectoratele de politie sanitara — igiena.

Evolufia ingrijirilor
Pana la jumatatea secolului al XX-lea ingrijirile au fost tributare mai ales
conceptiei religioase, mostenite din trecut.

Astfel, pentru prima oara in istoria ingrijirilor, practica acordarii ingrijirilor devine
obiectul ,gandirii". In cartea sa ,Note despre nursing", din 1859, Florence
Nightingale descrie aceste ingrijiri.
Cu toate c& formarea surorilor medicale a inceput — competenta era limitata.
Incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul profesiei.
Medicii au delegat o parte din actele (sarcinile) lor — surorilor. Pentru a face fata
solicitarilor, ingrijirle
au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica
realizarealor in serie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pana atunci era in centrul
Preocuparilor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centraté pe
‘pacient, ci pe sarcinile ce trebuiau indeplinite. Penuria de surori accentueazd
aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapidd a stiintelor medicale, a tehnicii au
contribuit la trecerea pacientulul pe planul al doilea, pundndu-se accentul pe
aspectele medicale, tehnice.
19
 Astfel, ingrijirila sunt: — devalorizate
- trecute pe plan secundar
- |4sate adesea in sarcina ajutoarelor necalificate
S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relatiel intre:
— cal ingrijit
— cal ce Ingrijeste.
Catre sfarsitul anilor '70, curentul revalorizarii relatiel dintre cel ingrijit si cel ce
ingrijeste influenteaza surorile belgiene — gratie lucrarilor Virginiel Henderson care
a descris necesitatile fundamentale ale omului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in
anul 1955, apol 1966, 1977) — 14 Nevo! Fundameniale.
Dar pentru descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana
ingrijita. Este stiut c4 nu putem (este imposibil) s4 cunoastem fiecare pacient —
atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate In serie (sistem fay/orian). Acestei
conéeptii nol (adica ingrijiri centrate nu pe sarcinl, cl pe persoana ingrijita) | s-a
acordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-si organizeze munca in alt
mod, adica in loc s4.se repartizeze sarcini, s4 se repartizeze bolnavi. Activitatea sa
fle astfel centrata pe PERSOANA.
Astfel, asistenta:
— sa fle constiinta celui lipsit de constlinta
— ochiul pentru cel care si-a pierdut vederea de curand
— mana pentru cel caruia i-a fost amputata
— dragostea de viata pentru cel ce incearca sa se sinucida
-— 848 posede cunostintele necesare pentru tanara mama (Principil de baza,
Virginia Henderson).

Alte concepte de nursing

De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teoril ale nursingului:
FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) — teoriila sala se bazeazd pe
conceptul de mediu inconjurator.
VIRGINIA HENDERSON (1897-1996) — da definitia nursingului, acoptata
ulterior si de ICN; conceptul sau este despre cele 14 nevoi ale omului.
MYRA E. LEVINE (n. 1920) — teoria sa este deosebita prin enuntul celor
patru principil (interventiile pacientului se bazeaz@ pe: 1. conservarea energiei
pacientului; 2, conservarea integritatil structurale a pacientului; 3. pe conservarea
integritatil personale (psihice) a pacientului si 4. pe conservarea integritatii sociale
a pacientului si prin introducerea cuvantului TROPHICOGNOSIS propus in locul
termenului ,diagnostic nursing", pe care fl respinge.
HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) — teorille sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa sl pacient, cele patru secvente identificate de Peplau in
cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, identificarea, exploatarea,
retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) — utilizand ca si concept major persoana, King
introduce trel sisteme dinamice ce interactioneaza: individul, grupurile si societatea.
BETTY NEUMAN - teoria sa este influentaté de conceptul de stres descris de
Hans Selye si propune doua instrumente pentru studiul nursingulul: gandirea
inductiva si abordarea deductiva.
20
 MARTHA ROGERS (n. 1914) — teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om si
mediul inconjurator.
DOROTHEA OREM — foloseste prima explicit termenul de autonomie in nursing.
SORA CALLISTA ROY (n. 1939) — conform teoriei sale, nursingul trebuie sa fie
centrat pe individ si sistemul sau adaptativ.
JEAN WATSON (n. 1940) — autorul identifica zece factori care influenteaza
structura, studierea si intelegerea nursingului ca stiinfaé a ingrijirii.
M. M. LEININGER — publica lucrari legate de nursingul transcultural.

2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) — creata in 1948 — este o institutie
specializata a Natiunilor Unite, careia ji revine pe plan _ international
responsabilitatea principala in probleme sanitare si de sanatate publica. O.M.S.
cuprinde 165 de tari, (numar in continua crestere, tot mai multe state, indeosebi din
cele care si-au dobandit independenta, urmand sé faca parte din Organizatie),
repartizate in 6 birouri regionale.
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde jn prezent
50 de state membre, printre care si Romania. Pentru reorientarea serviciilor de
sanatate sunt importante urmatoarele hotarari:
1) Conferinfa de la Alma-Ata 1978, unde s-a enuntat principiul 1.P.S. (ingrijiri
primare de sanatate) prin ,Declaratia de la Alma-Ata". Au urmat apoi:
2) in 1979 lansarea strategiei mondiale ,Santé pour tous d'ici l'an 2000" (Sana-
tate pentru tofi pana in anul 2000).
3) in 1984 statele membre ale regiunii europene au adoptat cele 28 de objec-
tive" (scopuri) ale sanatajii pentru tof.
4) Conferinfa de la Viena 21-24 junie 1988 continua s4 sensibilizeze nursele din
toata Europa asupra modificarilor cerute in practica de ingrijire pentru atingerea
celor 38 de obiective regionale.
Reamintim ca la Conferinta de la Alma-Ata (1978) a fost enuntat principiul |. P.S,
considerand prioritatea nr. 1 — Comunitatea.
5) Rezolutia Adunarii Mondiale a Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi .Nursingul in
actiune* de J. Salvage).

3. INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE [I.P.S.)

Definitie. Prin .P.S. infelegem:
— ingrijiri esentiale de sanatate
— accesibile tuturor persoanelor si familiilor din comunitate
— prin mijloace ce le sunt acceptabile
— cu participarea lor plenara
— si la un pret de cost abordabil comunitatii si tari.
I.P.S. se sprijina pe comunitate.
21
 Definifia comunitapii
Prin comunitate intelegem ansamblul unei populatii de pe un teritoriu geografic
determinat, de care este legat prin interese si valori comune, avand o forma de
gestiune administrativa, iar membrii sai au interrelatii cu grupuri sociale si institutii.
Comunitatea este locul de unde pleaca |.P.S.; indivizii, familiile si grupurile isi
asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei
strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii conceptii de asistenta
medicala, anume conceofia dinainfe de Conferinta de la Alma-Ata cand:
— actiunile de sandatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;
— se acorda o pondere mai mare refacerii sanatafii si nu mentinerii si dezvol-
tarii, ei;
— ingrijirle erau limitate la partea medicala si in acest caz asistenta era un
executant al indicatiilor medicale, pierzandu-si rolulde baza in procesul de ingrijire.
Dar ingrijirile persoanei nu presupun numa/ funcfil tehnice, ci si cele de nursing, ce
ne obliga s4 gandim.
in coneeptia actuald, se considera cd o bund asistenfé medicald (o buna ingri-
fire) presupune trecerea de /a ingrijirile terapeutice (carora |i s-a acordat un loc pri-
éritar in dauna ingrijirilor menite sé mentind sandtatea, viaja) trecerea deci la .P.S.
|.P.S. — sunt denumite si ingrijiri de sanatate comunitare, pentru ca solicita
participarea comunitatii (membrilor acesteia). Deci omul in globalitatea sa, cu
necesitatile sale bio-fiziologice, psiho-sociale, culturale si spirituale poate activa ca
un copartener si nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatil.

LP.S. favorizeaza ingrijiri complete, ingloband:

— promovarea sanatatii
— prevenirea imbolnavirilor
— ingrijirilé curative curente si obisnuite
— recuperarea
— urgentele

LP.S. acopera trei niveluri de interventil si anume:

1) ingrijiri de prevenire primara
2) ingrijiri de prevenire secundara
3) ingrijiri de prevenire ferfiara
Se poate vorbi si de interventia de nivel 4 (patru), in cazul bolilor terminale
(sustinerea familiei etc.).

Nivelurile de interventii:

ingrijiri de 1. Prin prevenirea primara intelegem:

prevenire — menjinerea si promovarea sanataii, precum si preverirea
primara imbolnavirilor. Interventia asistentei urmareste:
— educajia sanitara (din toate punctele de vedere — alimen-
tatie, contraceptie etc.)
— prevenirea specifica (vaccinari, profilaxia unor boli)

22
 Ingrijiri de 2. Prevenirea secundara urmdareste:
prevenire - interventii curative — pentru tratamentul bolilor si prevenirea
secundara agravarii sau a complicatiilor.
Rolul asistentei este s4 descopere problemele la timp (prin vizite
acas&, In comunitate — nu asteptém s& ne caute oamenil, fi
cautam noi, prin controale periodice etc.)

Ingrijiri de 3. Prevenirea tertiara urmareste recuperarea. Rolul asistentei

prevenire este sa sustina persoana ingrijita pentru a se adapta la diferite
terfiara dificultati cauzate de problemele de sandtate — rol in
recuperarea persoanel.
Atentie!
Este necesar sa se faca o distinetie intre |.P.S. (vezi si definifia) — care au
primit o importanfa mai mare dupa Conferinfa de la Aima-Ata — si ingrijiri de
prevenire primara (nojiune care este, de asemenea, definita mai sus).
Pentru asigurarea dezvoltarii |.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu §i
actiune:
1. Identificarea a ceea ce inseamna |.P.S. :
2. Initierea personalului sanitar, a consumatorilor in |.P.S. ‘
3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala si economica a |.P.S.

1. Identifi- Necesitatea cunoasterii si studierii unui intreg ansamblu de

carea aceea | caracteristici:
ce inseamnaé — climatul, resurse de apa, caracteristicile populatiei, nivelul
IL.P.S. de educatie a populatiei, categorii sociale, resurse economice,
caracter urban sau rural, natura muncii efectuat&é de barbat si
famele, incidenta si prevalenta unor boli, reteaua serviciilor de
sanatate.

2. Initierea a) — pregatirea lucratorilor sanitari pentru a intelege |.P.S.,

personalulul | indiferent c&d acestia lucreazd in mediu extraspitalicesc, in
sanitar sia mediu spitalicesc sau sunt personal de instruire
consumato- Este indispensabil ca acestia sa cunoasca diferite medii de
rilor de 1.P.S. | viata pentru colaborarea cu I.P.S.
— mediul familial -* domiciliul
= mediu de munca — activitatea barbatilor, femeilor
— alte medii + cultural, petrecerea timpului liber etc.
— mediu scolar ~ copii
Pregatirea lucratorilor sanitari si sociall pentru a lucra cu
populatia, nu pentru populatie. Aceasta le impune:
- 64 stie s4 asculte
— 8a fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)

23
 — sa stie sa utilizeze informatiila
— 84 stie sA alcatuiasca un plan de ingrijire (sau actiuni
sanitare stabilite cu populatia)
= 54 invete s& munceasca cu alte modele sociale difant de
cel ce ingrijeste si cel ingrijit; conducator si salariat
iModela sociale siabilite pe ralaji de agalilata si racunoastera
reciproca, Personalul din sistamul sanitar trebule sé inveje sa
renunje fa complexele de superioritate sau da inferiariate inire
diferitele categorii profasionale. Sa invefe sa cunoasca valoarea
sociala a persoaneloar care Indeplinesc alte profesil.
Personalul din sistemu!l sanifar sa nu-si asume wun
comportament de dominajie fafa de consumatoni de prestafii —
spundndu-le ce au de facut — fara sa-i asculte macar ce au de
Spus.

important
Asistenta generalista — a carei activitate se desfasoara in
comunitate, trebule sA mentina contacte regulate cu persoane,
familii, grupuri, la domiciliu, la scoala, la institutii (locuri de
munca), la locuri recreative,
Asistentele trebuie sa abordeze ingrijirila da asa natura,
incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale paciantului, familiei,
colectivitatii si societatii.

b) — populatia trebuie pregatita s& (lucreze) coopereze cu

lucratorii sanitari

3, 54 $@ recu- 54 studiaze costul, incidenta economica a |.P.S. finand cont de:

noasca valoa- — durata timpului de munca
rea sociala si — mijloacele si tehnologiila necesare
economicéd a — cheltuieli (local, dotare etc.)
.P.S. sia — dotarea cu personal
persoanelor Expresia cercetarii in comun — a lucratorilor sanitari si a
care le acordaé populatiel —, cunoasterea necesitafilor de sanatate

4. CADRUL CONCEPTUAL AL INGRIJIRILOR

Orice activitate ce se doreste a fi profesionala urmareste sa se sprijine pe baze
stiintifice. Cu toata diversitatea teorillor si conceptelor despre ingrijiri (in profesiunea
noastra), ele toate au o anumita intelegere privind persoana ingrijita, sanatatea si
ingrijirile (nursingul).
1. Conceptul despre om: este o fiinté unica, avand nevol biologice,
psihologice, sociale si culturale, o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu
mediul sau inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta.
24
 Concepfia individulul dupa Virginia Henderson: ,individul este o entitate bio-
psiho-sociala formand un TOT inaivizibil (nofiune privind globalitatea individulul). Ef
are necesilafi fundameniale fcamune tuturor) cu manifestari specifice pe care si la
salisface singur daca se simte bine. El tinde spre autonomie in satisfacerea
necesitatilor sale“
2. CGoncepjil privind sdnafafea. Au fost formulate mai multe definitii ale
sanatatii.
Definijia O.M.S. a sanatapii:
,oanatatea este o stare de bine fizic, mental si social, ce nu consta numai fn
absenta bolii sau a Infirmitatii*.
Alte definitii:
,Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satistacute in mod autonom, nu
se limiteaza la absenta bolii" (Virginia Henderson). ,Sanatatea este o stare de
echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, stare de autonomie si independenta,
fara a fi egalA cu absenta bolil sau a infirmitajii —, este o stare dinamicd ce da
posibilitatea unul organism de a ramane in echilibru cu mediul exter si intern"
(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului
intern si extern.)
.andtatea reprezinta ansamblul forfelor biofizice, fizice afective, psihice si
sociale, mobilizabile pentru a infrunta, compensa si depasi boala,“

3. Concepjia despre boala: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de

alarmaé tradus prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie
noua, provizorie sau definitiva. Este un eveniment putand merge pana la
respingerea sociala a omului din anturajul sau.

3. COMPETENTA ASISTENTE! MEDICALE

Practicarea unor ingrijiri de calitate presupune multe cunostinte si elemente de
competenta: i
1. Cunoasterea unui model conceptual de fngrijire (de nursing)
2. Cunostintele acumulate
3. Cunoasterea demersului stiintific

1. Cunoas- Dafinitie: Un mode! conceptual este un ansamblu de concepte,

terea unui o imagine mentala care favorizeaza reprezentarea realitafil.
model con- Modelul conceptual (cadrul conceptual) este deci o
ceptual de dimensiune esentiala de baz care ne permite s& aplicam
ingrijire Jilosofia noastra" privind ingrijirlle. Nu poate sa fie altfel,
deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,
valori si elamente.
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni — oricare
ar fi campul ei de actiune —- este necesar mai intai sA se
precizeze urmatoarele elemente:
1. scopul profesiei
2. telul activitatii sale: beneficiarul

25
 3. rolul sau
4. dificultati intalnite la pacientii de care se ocupa (sursele de
dificultate puse in evidenta de asistenta — legate de: lipsa de
forja fizica, vointa sau lipsa de cunostinte)
5. natura interventiei acordata pacientului (de: inlocuire, su-
plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
6. consecintele acestei actiuni
Aceste elemente — cand se organizeaza intr-o structura
teoretica globalA4 — devin cadrul sau conceptual (sau modelul
sau conceptual —in cazul nostru, al nursingului)
2. Cunos- Stiintifice
tintele acu- — cunostintele stiintifica - acumulate pe parcursul formarii
mulate asistentei, o ajuta la intelegerea fiintei umane in dimensiunile
sale fizice, intelectuale si afective. Ele turnizeazd, de asemenea,
explicatil
Tahini asupra mediului fizic si social.

— notiuni si abilitati tehnice — se refera la procedeele metodice si

stiintifice care servesc la promovarea sanatafii si combaterea
bolilor.
Aelationale
— cunostinfele relationale — se refera la capacitatea asistentei de
a stabill relajii cu pacientil, de a crea un climat propice unor
relafii calde de umanitate. De asemenea, de a sti sa colaboreze
cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-o
echipé multidisciplinara si de a lucra in comunitate.
Etice
= cunostintele etice — sunt legate de ansamblul de norme si
principii referitoare la valorile morale ale persoanei si profesiei si
care regleaza buna conduita a asistentei.
Lagisiative
— cunostintele legislative— referitoare mai ales la reglementarile
si directivele incluse in lagi, in vederea protejarii asistentei si a
pacientului.
3. Cunoas- Demersul stiintific este un instrument de investigafie, de analiza,
terea de interpretare, de planificare si de evaluare a ingrijirilor.
demersului Cunoasterea demersului stiintific aplicat in ingrijirea
stiintific individualizata a pacientilor fi va permite asistentel sa ajunga la
continuitate si la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic si sistematic pe care-| utilizeaza nursingul
este demersul stiinfifie.

De refinut
Toate competentele pornesc de la cunoasterea conceptului (modelului
conceptual) de ingrijire. Termenul: concept de ingrijire este sinonim cu:
@ model de nursing
@ cadru conceptual
@ model conceptual
 CAPITOLUL Il

MODELUL CONCEPTUAL
AL VIRGINIE! HENDERSON

Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:

— Individul bolnav sau sanatos este vazut ca un tot complet prezentand 14 nevoi
fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca;
— Scopul ingrijirilor este de a pastra sau a restabili independenta individului in
satisfacerea acestor nevoi;
— Rolul asistentei (vezi definitia de la pag. 15) este suplinirea a ceea ce el nu
poate 4 faca singur.
Un model conceptual pentru o profesie reprezinta (asa cum am mai spus) o
imagine meniala a profesiei, o conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui = fie.
Un model conceptual este o abstractie, o creatie a spiritului.

1. COMPONENTELE ESENTIALE
ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL
Componentele esentiale ale unui model conceptual sunt urmatoarele:
— postulate
— valori
-—elemente a) scopul profesiel
b) telul activitatii (beneficiarul)
ce) rolul activitatii
d) dificultati intalnite de pacient (sursa de dificultate)
e) interventia acordata
f) consecintele

Postulate Postulatele sunt suportul teoretic si stlintific al modelulul

conceptual. Enunturi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sunt
recunoscute si acceptate (nu trebuie demonstrate). Postulatele
pe care se bazeaza modelul Virginiel Henderson sunt:
— orice fiinté umana tinde spre independenfa si o doreste
— individul formeazaé un tot caracterizat prin nevoi fundamen-
tale
— cand una din nevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este
,complet", ,intreg*, .independent*.

27
Valori sau Modelul Virginiel Henderson este susfinut de trei valori:
credinte ® asistenta poseda functii care sunt propril
® cand asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaza o
parte din functille sale unui personal necalificat
® societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor, pe
care nu poate sa-! primeasca de |a nici un alt personal

Elemente Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale:

1. Scopul profesiel este:
= de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca
independenta sa, in asa fel ca el sA poata sa-si satisfacd nevolle
prin el insusi;
— de afavoriza vindecarea;
— dé a asista muribundul spre un sfarsit demn.
Membnrii acestei profesii tind spre un ideal. Fiind insa realisti,
neputand sa-l atingd — accepté s4 desfasoare activitati limitate
care au scopul de a conserva sau a restabill independenta
persoanelor ingrijite.
2. Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul — adica
persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata
activitatea.
in atingerea obiectivulul se fine cont de faptul ca individul,
balnav sau sanafos, formeaza un fot cu neveol comune tuturor
fiintelor umane, dar si de faptul ca manifestarea nevoilor este
diferita de Ja un individ Ja altul.
3. Rolul profesiel — desemneaza rolul socia/ pe care-| au
memibrii profesiei,
Rolul asistentei este de suplinire a dependentei (a ceea ce nu
poate s& facd persoana), de a incerca sa /nlocuiascd
necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfacd
cerintele mai usor si fara handicap.

4, Sursa de dificultate
Dificultatile intalnite la pacient, care fac ca persoana sa nu
poata raspunde la una din nevoile sale, sunt cauzate de o lipsa:
— de forta
— de vointa
— de cunostinte
Aceste dificultafi fin de competenta asistanta/ si este important
de stiut de care iipsa este data sursa de dificultate. Dar
dificultafile intalnite de pacient nu sunt toate legate de
profesiunea noasira.

28
 §, Interventia aplicata persoane/— asistenta nu trebule sa
plarda din vedere omul In globalitatea sa. Interventia va fi
orientata asupra ,lipsei" si const&a in a spori (creste)
independenta persoanei. Este initiativa noastré proprie.
6. Consecinfele — sunt rezultatele obtinute ~ ,ameliorarea*
dependentel sau — ,c&stigarea” independentei — atingerea
scopulul.

2, NEVOILE FUNDAMENTALE
Generalitati
Fara indolala, existd anumite nevol fundamentale comune tuturor flinjelor
umane, care trebule satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bundstare.
Cadrul conceptual al Virginiel Henderson porneste de la existenfa uner
necesitafi liziologice si aspirafil ale finfel umane — numite nevoi fundamentale.

Nevoile fundamentale si dimensiunile

bio-psiho-sociale, culturale si spirituale
Cadrul conceptual al Virginie/ Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevol
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale
individului.
Atingerea de catre pacient a Independenjei in satisfacerea acestor nevoi este
telul profesiel de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiel Henderson, asistenta trebuie sa
stie cd: o nevoie fundamentalé este o necesitate vitald, esentiala a filnfal umane
pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala.
Cele 14 nevol fundamentale sunt:
1. a respira $i a avea o buna circulatie
2. a bea sia manca
3. a elimina
4. ase misca si a avea o buna postura
5. a dormi si a se odihni
6. a se Imbraca si dezbraca
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale
8. a fi curat, ingrijit, dea proteja tegumentele si mucoasela
9. a evita pericolele
10. a comunica
11. a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica
religia
12. a fl praocupat in vaderaa realizaril
13. a s@ recrea
14. a invaja cum sa-fi pastrezi sanatatea
29
 Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:
) —0 dimensiune biologica (biofiziologica)
— o dimensiune psihologica
- 0 dimensiune sociologica
— o dimensiune culturala + cultural-spirituala
— o dimensiune spirituala
Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
sa de sandtate, maturitatea sa,. obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie
prezinta componente bio-fizico-psiho-socio-culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot a considera o nevoie facand abstractie de
celelalte constituie o negafie a ,totului*; a incerca s4 separi fizicul de psihic e inutil.
Dupa conceptul Virginie Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenja persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

@ Asistenta care vrea sa personalizeze ingrijirile trebuie deci sa fina seama de

diversele dimensiuni implicate si de interactiunea intre nevoi. Satisfacerea
sau nesatisfacerea unel nevol are consecinie asupra satisfacerii sau
nesatisiaceri celorialte nevoi.
O nevoie nesatisfacuta poate s& para (sau sa fie) de ordin bio-fiziologic, dar
aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesata. De exemplu: nevoia
de a elimina comporta si o dimensiune psihologica — nevoia de intimitate pe care o
resimte persoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,
comporta si dimensiunea cultural-spirituala:
- prin valoarea acordata igienei fn anumite culturi
= sau legat de anumite obisnuinte si ritualuri.

@/n clasificarea nevoilor, dupA Virginia Henderson, circulatia este alaturaté

nevoii de a se misca. Data fiind insa legatura fiziologica care uneste functia
cardiorespiratorie — unil prefera sa alature functia circulatorie la nevoia de a
respira. Ni se pare logic.

@ O altA problema care nu este specificaté este sexualitatea. Se considerA ca

faptul de a comunica inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de
combatere a solitudinii fiinjei si de a comunica la nivelul corpului sau.

in concluzie — dimensiunile pot modifica manifestarile de satistacere a fiecareia

dintre nevoi. Pot deci influenta satisfacerea nevoilor fundamentale.
De exemplu:
Pentru nevoia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologice, socio-
culturale si chiar religioase (spirituale) care pot influenta satisfacerea nevoil.
Dimensiunea psihologica
— factor! psihologici ca: frica, anxietatea, emotia, repulsia pentru anumite
alimente
: 30
 Dimensiunea socio-culturala
— climatul familial in timpul mesei, obiceiuri alimentare legate de familie sau
cultura, importanta acordata alimentatiei
Dimensiunea spirituala (religioasa)
—restrictia alimentara impusa pentru anumite religii (de exemplu, carnea de porc
la evrei).

3. CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE

DUPA TEORIA LUI MASLOW
Abraham Masiow, psiholog si umanist american, afirma ca exista cinci categorii
de nevoi umane, ierarhizate, in ordinea prioritatilor (vezi pagina 32), astfel:
1. Nevoi fiziologice
2. Nevoi de siguranta
3. Nevoia de apartenenta
4. Nevola de recunoastere sociala
5. Nevoia de realizare (depasire)
Dupaé aceasta teorie, trebuie sa fie satisfacute intai nevoile de baza (toate sau
cea mai mare parte) — fiziologice si de securitate — pentru ca persoana sa poata
tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior — apartenenta, stima, realizarea
(depasirea).

4. NEVOIA SI HOMEOSTAZIA
Satisfacerea in ansamblu a nevoilor unel persoane permite conservarea in slare
de echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice.
Nevoia: stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de
dorin{a (dorit, vrut), de utilitate.
Definitia homeostaziei:
Este o stare de echilibru si de autoreglare care se instaleaza intre diverse
procese fiziologice ale persoanei. Acest concept se extinde, de asemenea, si la
procesele psiho-sociologice.
Astfel, azi se vorbeste de — homeostazie fiziologica si de
— homeostazie psiho-sociala a individului.
Evolutia spre o nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci
cand nevoia inferioara este satisfacuta.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
de a avea repercusiuni la una sau mai multe nevoi.
Exemplu de autoreglare (transpirajia in febra): — o eliminare insuficienta a
acidului uric poate provoca un oarecare grad de acidozA metabolica pe care nevoia
de a respira va incerca sa o compenseze printr-o respiratie rapid si profunda,
antrenand asifel o mai mare eliminare de CO, si o restabilire posibila a echilibrului
acido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabil in procesul de autoreglare: o persoana care
nu se poate misca va avea apetitul scazut, capacitatea pulmonara redusa,
motilitatea intestinalA incetinité, tonusu! psihologic scazut... si deci homeostazia
proceselor fiziologice si psihologice poate fi perturbata.
31
 lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

personalitatil
— autodepasire
— creativitate
NEVOIA
DE RECUNOASTERE
— de iubire — de recunostinta
— de stima — de recunoastere a
statutului,
a competentel
4, — de respect
NEVOIA DE APARTENENTA
— nevoia de a stapani situatiile
-— de a apartine unui grup
— de a fi recunoscut si acceptat de cdtre grup
- de a avea cui impartasi
3. -—nevoia de putere
NEVOIA DE SIGURANTA
— nevola de siguranté se manifesta in cazul agresiu
nilor externe (plerderea loculul de munca, schimbarea
mediului, orasului) — catastrofe, razbol etc.
— evenimente sociale etc.
NEVOI FIZIOLOGICE
— (nevoi fizice si corporale elementare)
— a manca,a bea, a te odihni, a communica, a se distra, a elimina
absenta durerii, anularea suferintei 14
4, —Nevoia de aer, apa...

Evolutia spre o nevole superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci

cand nevoia inferioara este satisfacuta.
32
 i 5. INDEPENDENTA SI DEPENDENTA
IN SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
Ca s&-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebule sa atinga
un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independenta Atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor (un
la adult bun echilibru fiziologic si psihologic) prin actiuni pe care le
Indeplineste individul insusi (singur), fara ajutorul unei alte
persoane. Independenta este deci satisfacerea unela sau mai
multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de persoana insasi.
Pentru copii, independenta se considera si atunci cand
nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre alfii) in tunctie
de faza de crestere si de dezvoltare a copilulul.
Dependenta Incapacitatea persoanei de a adopia comporiamente sau de
a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, aciiuni care
sa-i permita un nivel acceptabi! in satisfacerea nevollor asttel
inc&t sa fie independent.
Originea probabila a acestel dependente este o lipsaé de forta
(cand pacientul nu poate), lips de vointé (cand nu vrea), lipsa
de cunoastere (cand pacientul nu stie cum s& actioneze pentru
satisfacereaa nevoilor fundamentala).

Observafie:
Asistenta stie cA propria sa competenté nu este suficienta in
vastul domeniu al sanatatii. Asa, de exemplu, in cazul unul
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinja, cAldura,
interventia asistentei este limitaté. De aceea, ea recunoaste
competenja altor profesionisti cu care lucreaza interdependent.

important de retinut:
Notiunea de ,nivel acceptabil in satisfacerea nevollor’
inseamna ca poate exista un oarecare grad de insatistactie fara
ca acest lucru s& presupunaé o dependenta a persoanei.
De exemplu: 0 persoana este independenté dacd foloseste
intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, o protez4 (protezA auditiva, oculara, dentara, carja,
sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite s4
manifeste o stare de bine — deci este independenta.
Dependenta apare din momentul in care persoana trebuie sa
recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
de sustinere sau o proteza. O alfa precizare; se considera ca
este eronat sa callficam pacientul ,dependent", de aceea este
de dependen{a™.
preferabil s4 se spuna ,,problema

33
 Manifestarea Atunel cand o nevoie fundamentaléa este nesatisfacuta din
de depen- cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe
denta manifestan de dependenta. Acestea sunt semne observabile ale
unel anumite incapacitati a persoanei de a rdspunde prin ef
insusi la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).
Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-si protejeze
tegumentele poate duce la roseala sau la leziune = este o
manifestare de dependenja tajA de aceasta nevoie, sau —
incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestari de dependenta care pot conduce la /zolarea sociala.
Dependenta unei persoane trebuie sA fie considerata
(apreciata) nu numal in raport cu Intensitatea sa, dar si in raport
cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfel ea
(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau
permanenta.

Clasificarea nivelurilor de dependenta

Nivelul de dependenta (indicele de gravitate) al persoanei ingrijite se poate
determina dupa evaluarea functiei de independenta/dependenta a fiecarei nevoi
fundamentale, dupa urmatorul tabel:

Tabel de corespondenta a nivelurilor de dependenta

Niveluri de Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4

dependenta
Persoana Persoana Persoana Persoana
este prezinta o prezinta o prezinta o
independenta | dependenta dependenta dependenta
si autonoma moderata majora totala
Fiecare nevoie fundamentald poate fi incadrata intr-una dintre cele patru
categorii.
Totalul de puncte obtinut permite clasificarea pacientilor in patru categoril de
dependenta, astfel:

Clasificarea in patru categoni de dependenfa

persoana independenta pana la 14 = nivel 1

pacient cu dependenta moderata: dela 15 la 28 = nivel 2
pacient cu dependen{a majora: de la 29 la 42 = nivel 3
pacient cu dependenja totala: de la 43 la 56 = nivel 4

34
 importanta practica:
Evaluarea nivelului de dependenja a pacientului foloseste ca instrument de
masura pentru a ne orienta in procesul de ingrijire. Astfel, consemnarea si
urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut in
urma tratamentului si interventiilor de ingrijire.
Determinarea si consemnarea nivelului de dependenta se pot face si numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute, acordand nevoii respective
punctaj de la 1 la 4, fara sa se mai faca totalizarea punctelor.

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si
spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
= potentiala
— actuala
— descrescanda
— permanenta
Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de
interventii — deja mentionate: prevenirea primara, secundara si terfiara.

Potentiala Daca problema de dependenta este posibil sA apara din

cauza anumitor predispozifii, atuncl vorbim de o stare de
dependenté POTENTIALA.
In acest caz trebuie planificata o interventie.

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat, poate usor s&

apara roseafa sau rani prin presiune (escara). O actiune
preventiva poate evita aceasta problema de dependenta.

Actuala in acelasi timp, dacd problema este prezenté, dependenta

este ACTUALA.
— in acest caz actiunile vor fi coractive.

Descres- Cand dependenta pacientului se reduce este in

canda DESCRESTERE —rolul asistentei in acest caz este de a susfine
acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul
optimal de autonomie.

Permanenta Daca in ciuda ingrijirilor din partea asistentei problema nu

poate fi corectaté, dependenta este atunci PERMANENTA sau
CRONICA (exemplu in paraplegie). Rolul asistentei este in
acest Caz suplinireéa a ceea ce el nu poate face independent si
de a-! ajuta s4 se adapteze in aceste limite.

30
 6. SURSELE DE DIFICULTATE
Sursele de dificultate se definesc ca flind cauza dependentel = orice obstaco!
major care Impiedicd satisfacerea uneia sau mai multor nevol fundamentale
constituie o sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. Factori de ordin psiholagic
3. Factori de ordin socia/
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuwficiante cunostinfe (vezi Anexa 4)

- de ordin 7, Sursele de dificultate de ordin fizie cuprind toate

fizic obstacolele (pledicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca
ce influenteaza negativ satisfacerea uneia sau mal multor nevoi
fundamentale. Sursele de dificultate intrinseci provin de la
individul insusi. Poate fi vorba de o problema articulara, de o
paralizie, de o problema metabolica, de o infectie, de o
excrescenja care obtureaza trecerea aerulul, a alimentelor, a
substantelor excretoare etc. Sursele de dcificultate extrinseci
cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman
impiedica functionarea normalaé (ax. o sonda nazo-gastrica sau
vezical4 care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, o
imobilizare ete.)

= de ordin 2. Sursele de dificultate de ordin psihologie cuprind senti-

psihologic mente si emotii — pe scurt stdrile sufletesti si intelectuale care
pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale
(tulburari de gandire, anxietata, stres, situatil de criza, mo-
dificareéa schemei corporale, dollu etc.). Manifastarila de
dependentaé la acest nivel pot afecta toate nevolle (ex.
anxielatea poate cauza hiperventilajie, anorexia, diaree,
perturbarea capacitatii de comunicare etc.).

— de ordin 3. Sursele de dificultata de ordin social cuprind problemele

social generate persoanei in raport cu anturajul sau, cu partenerul de
viata, cu familia sa, cu prietenil, cu colegil da munca — pe scurt
problemele legate de inserarea (incadrarea) in comunitate,
Aceste surse pot fi prezente pe planuri relafionale culturale si
economice, Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului
Sau social (Sserviciu nou, somaj) dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc.
Asistenta nu poate intotdeauna sa Influanteze diract problemela
generate de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa stie sa
le recunoasca si sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa
deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant
etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sA afecteze
calitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) si pot fi
surse de stres, de depresie, de malnutritie etc.

36
 - de ordin 4, Sursele de dificuliale de ordain spiritual,
splritual Este vorba de aspiratiile spirituale, revolta persoanel asupra
sensului vietil, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea
religiai care-i dau persoanei insatisfactii. Au repercusiuni (mai
ales) asupra persoanelor in varstA sau la muribunai.
Dar pot apdrea manifestari de dependenta gi la alte categorii.

— lipsa de §. Sursele de dificuitate legate de lipsa de cunostinfe.

cunostinte Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte
care sunt necesare pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor.
Astfel sunt necesare informatii pentru: cunoasterea de sine,
cunostinte despre sdnatate si boald, cunoasterea celorlalte
persoane, cunoasterea mediului social.

Unde, cum poate interveni asistenta?

intervenjia asistentei poate fi asupra sursel de dificultate direct sau asupra

manifestarilor de dapendenta. Uneori ins asupra sursei de dificultate nu se poate
actiona.
Astfel, fafa de o problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un
pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar
asupra retentiel, care constituie problema de dependenta a pacientului. Din contra,
cand este vorba de insuficiente cunostin{e, actiunile asistentei pot viza direct sursa
de dificultate — printr-o Invatare (educare) adecvaté a pacientulul.
Alte situafii in care interventia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.
Exista insa situafii in care interventia asistentel poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar
si de sursa de dificultate — prin schimbarea pozifiei pacientulul).

a7
 CAPITOLUL III

PROCESUL DE INGRIJIRE

Prezentare generala
Ce este procesul (sau demersul) de ingrijire?
@ Este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri
individualizate. Demersul de ingrijire este cenirat pe reacfille particulare ale
fiecdrul individ (sau grup de indivizi) la o modificare reala sau potentiala de
sanatate.
® Dupd Genéviéve Déchanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului
stiinjific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiel, a ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunja la
administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutind, bazate pe necesitati
presupuse, in favoarea unor ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.
Este un mod de a gandi logic, care permite interventia constienta, planificata
a Tngrijirilor, in scopul protejaril si promovarll sAnatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire
usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si
spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interventiilor capabila s& reduca influenta acestor
surse de dificultate, in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia (pe cat
posibil).

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de ingrijire comporta cinci etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea intervenfiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea

1. Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul in globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a
38
ceéa ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viaja $i asupra
stan de satisfacere a nevoilor fundamentale.

2. Analiza si interpretarea datefor ne permit sa punem in lumina problemele

specifice de dependent{a si sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea
sdiagnosticului de ingrijire*.

3. Planificarea ingrijirilor ne permite:

a) determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite — mai precis
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul asteptat);
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea
rezultatelor).

4, Executarea, aplicarea intervenfjiilor

Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interventiilor).

5. Evaluarea constA tn analiza rezultatulul obtinut (daca interventiile au fost

adecvate, daca s-a obfinut rezultatul dorit sau nu) si dacd au aparut noi date in
evolutia starii pacientului (care trebuie notate) si, eventual, dacé este necesara
reajustarea interventiilor si obiectivelor (proces ciclic).

Care sunt avantajele utilizarii procesului stiintific din punct de vedere al calitafil
Ingrijirilor?
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersu/ se sprijind pe datele
furnizate de pacient sau luate ain alte surse sigure. Aceste date permit sa se vada
situafia in ansamblul ei si sa se aprecieze nevoile reale ale fiecadrui pacient
considerat ca o persoana diferita si unica in sine.
Demersul constituie deci un instrument:
= de individualizare
— de personalizare a ingrijirilor — ele concura la umanizare.
O alta calitate a demersulul consta in faptul ca informatiile constituie o resursa
foarte utila pentru controlul calitatii de ingrijire; pune la dispozitia intregii echipe de
ingrijire detaliile planificarii ingrijirilor, facand posibila rafionalizarea jfngniirilor,
coordonarea si stabilirea prioritafil.

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA

prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire
Culegerea datelor este faza inijiala, debutul procesului de ingrijire de la care
incepe derularea acestui demers. Culegerea informatiilor este un proces continuu,
in sensul ca pe fot parcursul muncii sale, asistenta nu inceleaza de a observa, de
a intreba si de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Deci — incepand de la sosirea pacientulul in spital sau in momentul contactulul
initial cu personalul de ingrijire, intr-un centru de sanatate, in comunitate si pe tot
parcursul ingrijirli, culagerea de date permite asistente/ sa-si stabileasca actiunile
de ingrijire.
39
 Multe dintre asistentele din spital se informeaza despre pacient inca inainte de
a-| vedea (citesc dosarul, intreaba date mai semnificative) pentru a-l aborda cu un
spirit deschis.
Tipurl de informafii culese
Informatiile culese sunt:
— date obiective — observate de asistenté despre pacient
— date sublective — expuse de pacient
= date continand informatii frecute
- date continand informatii actuale
- date legate de viafa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau sau
de mediu! inconjuratar.
Ingrijirea pacientului porneste de la informatiile primite. Scopul /nvestigafiilor
noastre este de a rezolva problemele pacientului, pe care acesta nu si le poate
rezolva singur — deci: /dentificarea problemelor. \dentificarea problemelor de
ingrijire a pacientului se bazeaz4 pe cunoasterea pacientulul:
— cunoasterea deficientelor pacientului
— cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
— Tngrijirea
— sanatatea
— spitalizarea sa
— cunoasterea propriilor resurse pentru a face fafa nevoilor de sanatate.
Prin cunostintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale si
potentiale.
Toate informatiile culese pot fi grupate in douaé mari categoril:
— date relativ stabile
— date vanabile

Date relativ | — /nformafi/ generale: nume, varsta, sex, stare civilé ete.
stabile ~ Caracteristic/ individuale: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie
etc.
— Gusturi personaj/a si obicejuri: alimentatia, ritm de viata etc.
- Evenimente biografice legate de sanatate: boli anterioare,
sarcini, intarventii chirurgicale, accidente etc.
= Elemente fizice gsi reacfionale: grup sanguin, deficite
senzoriale, proteze, alergil etc.
— Aefeaua de susfinere a pacientului: familie, prieteni etc.

Date variabile sunt date in continua evolutie, schimbare si care cer o

constanta reevaluare din partea asistentel. Date variabile legate
de sifarea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia
raspiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul,
miscarea, reactii alergice, inflamatil, infectii, oboseala,
intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.
Date variabile legate de condifiile psihosociale: anxietate, stres,
confort, inconfort, stare depresiva, stare de constienta, grad de

40
 autonomie, capacitatea de comunicare, acceptarea sau
neacceptarea rolului etc.
Asa cum am mai mentionat, colectarea datelor este un
proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta in
munca sa zilnica pentru a descoperi cum s& se ajunga la
satisfacereaa nevoilor.
Aceste date sunt la dispozitia intregii echipe de ingrijire si
constituie un instrument de lucru in procesul de ingrijire, care
trebuie sa fle adus la zi cu regularitate, in functie de evolutia
starii pacientului.

Surse de informatie
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de
informatii, asttel:
= sursa directa, primara: pacientul
— surse secundare sau indirecte:
— familia si anturajul pacientulul
—membril echipel de sanatate
— dosarul medical — actual — anterior
= scheme de referinja (consultarea unor date; cazuri specifice:
hemodializa)

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt fara
indoiala urmatoarele:
a) observarea pacientului
b) interviul pacientului
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)

Observarea
Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care il foloseste asistenta
pe parcursul activitatii.
Observarea presupune: o capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prin
intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite detalii).
Observarea este un proces mintal activ.
Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina
marea sa ,fragilitate*.
Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale, de perceptie si
emotivitate.
Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am
invajat sa vedem si la ceea ce este de vazut, Trebule deci ca in atentia noastra s&
fie diminuarea subiectivitafii (prin efort intelectual).
41
 implicarea simturilor
In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se foloseste de organele de simf,
vedere, auz, atingere si miros.
Vederea: ne aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
unel persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de
asemenea, asupra anumitor semne si simptome care traduc o nevole
insatisfacuta, o problema de sanétate:
— fata trista sau denotand suferinta
— agitafie sau descurajare
— eruptii ale pielii, ictere etc.
Auzufl: prin simtul auzului ne parvin cuvintele
— intonatia vocii
— gemete, vaicareli, plangeri
— zgomote emise de pacient, batal cardiace, gaze
Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor parti
ale corpului, permitand cunoasterea detaliilor (indurafie, grosimea unei mase,
caldura membrelor etc.)
Mirasul! permite:
— decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
— procese patologice — infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena — de exemplu la un diabetic (in acidoza)

Utilizarea observatiei
Pentru a fi eficace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebule sa-si dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca
abstractie de propriile preocupari si sa se concentreze asupra pacientului si
asupra a tot ceea ce-| inconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie o grila de observatie
sistemica si practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientulul din punct de
vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permite observarea pacientului ca un tot
—adica de a avea o viziuine holistica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
depistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependentei pacientului.
Elemente de evitat
Asistenta trebuie sd se fereasca de:
= subiectivism
— judecati preconcepute
— rutina si superticialitate
= lipsa de concentratie si continuitate

Precizare: \n observarea pacientului de c&tre asistenta, pentru culegerea

datelor, se recurge si la instrumentele de mAsura termometrice, aparate de monito-
rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar este foarte
important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de ingrijire care permite
o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-social in acordarea de
ingrijiri individualizate. DacA folosim modelul medical vom avea numai informatii
medicale.

42
 Interviul
Generalitati:
/nterviul— intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul
Interviul este o forma specialé de interactiune verbala care se desfdsoara in
intimitate intre asistenta si persoane care recurg la ingrijiri de sanatate.
Permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei si diverse manifestari
de dependenta pe care le determina.
Interviul este un instrument prin excelenta de personalizare a ingrijirilor
(instrument de cunoastere a personalitatil).

Conditiile Trebuie s4 se fina cont de anumiti factori importanti:

pentru — alegerea momentului oportun pentru pacient
interviu — respectarea:
— orei de masa
— momentelor de oboseala si de repaus
— a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
— asistenta sa-si organizeze astfel munca sa, incat sa prevada
un timp suficient de lung pentru a permite pacientului s4 se
exprime in ritmul sau
— asistenta trebuie, da asemenea, s& creeze toate conditiile
tinand cont de — infimitatea la care pacientul are drept — si de
confortul pacientulul
- interviul se bazeaz4 pe abilitatea asistentei de a stabili o
comunicare eficace si clara
— de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un comportament care sa reflecte:
— alitudine de acceplare
— capacitate de ascultare
— atitudine de respect
— Capacitate de empatie
Asistenta demonstreaz4 acest comportament prin:
— mentinerea unui contact vizual — expresie (mimica) senina a
fetel — surazdtoare (dupa caz)
= printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc pacientului
dorinta sa de a-l asculta si de a-j usura urmarirea interviului.

Abilitati ale Abilitatea de a facilita (favoriza) interviul

asistentel de Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depasind cadrul
a facilita acesiui indrumar.
interviul Vom enumera cateva:
a) Abilitatea de a pune intrebdri adecvate
intrebarile pot fi: inchise sau deschise.
intrebarile inchise — aduc un rAspuns limitat prin ,da" sau
anu".

43
 Exemplu de fntrebare inchisa: .Ati dormit bine?" (raspuns
monosilabic).
intrebarile deschise -— permit pacientului sA se exprime.
Exemplu de intrebari deschise: ,Vorbiti-mi despre problema
care v-a adus la spital". Sau: .Puteti sa-mi descrieti obisnuinta
dumneavoastra in legatura cu somnul?*
Intrebdrile deschise pot fi de diverse tipuri:
= de tip narativ (ex. .Povestiti-mi ce probleme va mai
creeaza boala"), ,Povestiti-ml ceea ce s-a petrecut"
(destasurarea unui eveniment).
— de tip descriptiv (ex. ,Descrieti-mi felul dumneavoastra de
a proceda’).
— de tip de calificare (ex. ,De ce nu mancati niciodata
carme?").
b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale in legatura cu
pacientul, in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei
sale (ex. .Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-i
$4 va repete ceea ce credeti ca nu ati inteles.
c) Abjlitatea de a readuce pacientul la raspunsunile necesare —
atunci cand face digresiuni (ex. ,Vad ca va preocupa mult
digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte si despre
somnul dv.’?*).
d) Abilitatea de a face o sinteza (ex. pe scurt, ,Ceea ce mi-ati
povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti
din cauza nervozitatii dv.").
e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica.o ascultare activa:
— prin repetarea ultimei parti din fraza pacientului,
—prin extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul
pacientului si raspunzandu-i in asa fel incat sa-i demonstrati ca
injelegeti ceea ce el simte (trdieste).
Aceste accesibilitati sunt necesare pentru a nu-l face pe
pacient sa se inchida in el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa
stie cum sd puna intreb&ri suplimentare sau s4& treacd sub
tacere unele chestiuni care pun pacientul in situatii neplacute.

— inceperea relafiei asistenta-pacient, relajie favorizata de

schimbul de informatii, idei si emotii
= obtinerea de informatii asupra celor cinci ,dimensiuni" ale
pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala
— observarea pacientului: interactiunile dintre pacient si familia
sa, modul in care evolueaza in mediul spitalicesc
— furnizarea de date pacientului, care-| vor determina sa puna
intrebari si s& participe la stabilirea obiectivelor si efectuarea
ingrijirilor

44
Tipuri — structurat
de interviu - pentru obtinerea datelor de baza ale fiecadrui pacient
Ex.: ,Cum va numiji?*
,Cu ce Va ocupati?”
— semistructurat
—condus cu obiective si puncte de reper dinainte precizate
Ex.: ,Relatati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".

Etapele a. Inceperea interviulul

Interviulul - asistenta se prezintaé declinandu-si numele, functia si
explicand scopul interviului
Ex.: Buna ziva die... Ma numesc... si sunt asistenté. As dori
sd discutém 10 minute in legaturé cu starea dv. de
sanatate si sa-mi raspundeti la ca&teva intrebari care-mi
vor permite s& planific Ingrijirile, Sunteti de acord?*
— pacientul va fi asigurat de confidentialitatea Interviului
b. desfasurarea interviului
—- asistenta pune intrebari deschise sau inchise, ale caéror
raspunsuri vor forma ,profilul" pacientului
— pe parcursul interviulul, asistenta si pacientul devin, rand pe
rand, emijator si receptor
Ex.: Pacientul: ,Pentru ce este sursa de oxigen pe peretele
de deasupra patului meu? Asta inseamna cA sunt grav
bolnav?"
Asistenta: .Nu, nu inseamna asta. Toate saloanele din
aceasta sectia sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-
talul are un sistem central de distribuire a oxigenului si,
daca un pacient are nevoie, putem sa i-| administram ra-
pid. Acesta este motivul pentru care afi fost nelinigtit?*
Pacientul: ,Nu, eram doar curios".
Asistenta: ,ln aceasta situatie, aveti alte probleme care
va nelinistesc?”
Pacientul: ,Da".
= este de preferat sA se semnaleze apropierea sfarsitulul
interviului
Ex.: ,Am sa va mai pun doua intrebari" sau ,Vom termina in
doua minute".
c. concluzia interviului
— la sfargit, asistenta va trage concluzille asupra interviului
Ex.: ,.Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari".
»Am inteles care va sunt problemele".
»Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific
ingrijirile".
45
 Profilul pacientului
Este constituit din informatiila culese prin interviu si cuprinde ca elemente de
baza urmatoarele:

Informatil - numa, prenume

generale — Sex
= stare civila
— ocupatie
— religie
—surse de sustinere
Antecedente | —Dolile copilariei, vaccinari
medicale — traumatisme
— spitalizari (experienta pacientului cu ocazia spitalizarilor ante-
rioare)
— interventii chirurgicale
= alergii medicamentoase
— utilizarea tratamentelor empirice
Antecedente | — boli cronice, afectiuni mentale ala membrilor de familie
familiale
Mod de viata, | — utilizarea de alcool, tutun, droguri
obisnuinte — obiceiuri de munca, somn, alimentatie
— practicarea exercitiilor fizice
Probleme de | — aparifia simptomelor:
sanatate — natura lor
actuala — caracteristici (localizare, durata, intensitate etc.)
— factori declansatori (frig, umezeala, efort etc.)
— masuri luate pentru a le usura si efectul acestora
— cunostinte despre sanatate
Mediul —factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)
ambiental — securitatea fizicA (respectarea masurilor de protectia muncil)
Profilul = limba vorbita, etnie
psiho-social | — capacitati cognitive
si cultural —emotii, sentimente, stari sufletesti care pot influenta satisface-
rea nevoilor
— probleme generate in raport cu familia, anturajul

@ NOTA:
In culegerea datelor, pe langa profilul pacientului, va fi inclus si examenul
sistemelor si aparatelor:
— examenul fizic
— investigatii radiologice si endoscopice
— explorari functionale
— examene de laborator

46
 Fisa de interviu
STAGIU PRACTIC.
SPECIALITATEA
ELEV
SCOALA
ANUL DATA
DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul starea
civilé nr.copii___—sreligia profesia
statutul social ocupalia locul da munca
DOMICILIUL: Localitatea casa camere
LOCUIESTE: singur/cu sot(ie)/cu copii/cu parinti/institutionalizat.
OBISNUINTE DE VIATA
ALCOOL: da/nu/ocazional; TUTUN: da/nu/ocazional.
DROG: da/nu/denumirea mod de administrare
CAFEA: da/nu/ocazional.
Dieta ; Greutate /kg; indltime_
so; TA
Puls /min.; Semne particulare
Alergii cunoscute: reactia

STAREA DE DEPENDENTA
Autonom semiindependent dependent
Proteze: dentara/oculara/auditiva/de membru/valvulara;
Stimulator cardiac/din anul ; Lentile de contact/ochelari — dioptrii
Afectiuni care limiteaza activitatea: cardiace/respiratorii/locomotorii/senzoriale/
altele

ALTE PROBLEME DE SANATATE

Spitalizari anterioare pentru la data
Operatil/interventii la data
Tratamente prescrise urmate: da/nu.
Impresii din spitalizarea anterioara

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):

Data aparitiel
Motivele internarii
Probleme de sanatate (dependenta — P —)
Sursele de dificultate (etiologia — E —)
Manifestari de dependenta (semne si simptome — S —)
Alte date: (investigatii paraclinice etc.)

47
 2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
a doua etapa a procesului de ingrijire
Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre Interventii individualizate
este important ca ele sa fie analizate si interpretate. Aceasta presupune
identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeaza
orice filnta umanad. De exemplu, nevoia de a fi curat este comuna tuturor, in timp ce
nevola de a face zilnic dus este personala, particulara pentru o anumita persoana.
© alta persoand, pentru a fi independenta, are nevole s&-si poaté spéla zilnic parul.
Exista, de asemenea, nevoi personale in ceea ce priveste dinfii, barbieritul, unghiile
etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea
pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi
particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistentei la interventii individualizate.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR IN CADRUL CONCEPTUAL

AL VWIRGINIE! HENDERSON — PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$I CLASIFICAREA LOR
Analiza Analiza datelor se face prin:
— examinarea datelor
— clasificarea datelor: date de independenta — acelea care
permit satisfacerea autonoma a nevollor
= date de dependenta
— stabilirea problemelor de ingrijire
— recunoasterea legaturilor si a prioritatilor (problemelor).
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la
fiacara din cele 14 nevol.
Regruparea permite identiticarea resurselor individuale.

Interpretarea Interpretarea datelor inseamna a da un sens, a explica

originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini
sursele de dificultate.

De refinut: Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea

diagnosticului de ingrijire.
Nota: Organizarea datelor se poate face si dupa diferite alte metode (Maslow,
Gordon, pe sisteme = sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).

Complexita- Analiza $i intenpretarea datelor — in nursing este o sarcina

tea analizel sl | complexa.
a Interpretarii Dificultatea provine din:
(dificultate) — numarul mare de date culese (relativ la cale 14 nevoi)
— varietatea surselor de informatii (pacient, familie, dosar,
echipa de ingrijire etc.)

48
 — caracterul schimbator al unui mare numar de date
— subiectivitatea persoanei care culege datele
— caracterul adesea urgent si grav al situatiei,
Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ce nevole
este nesatisfacuta, sa determine unde se afla sursa de dificultate
(care reprezinta obstacolul in satisfacerea nevoil).
Diversele cunostinte ale asistentei in nursing si in stiintele
conexe (anatomie, fiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-
logie etc.) fl vor fi sprijin in procesul de analiza $i interpretare a
datelor.

Departajarea intre manifestarile de independenta

si manifestarile de dependenta
Exemplu
Comportamente ale paclentulul care-i Comportamente ale pacientulul care
favorizeazé satisfacerea nevollor nu-l favorizeazé satisfacerea nevollor

— isi la masa regulat cu pofta; — lipsa poftei de mancare;

— alimentafie variataé care respecta nor-
mele;
— nici o alergie alimentara;
— hidratare in jur de 2000 mi/zi.
— greutate la stomac atunci cand
mananca;
— dificultate In a dormi de doua zile;
— spune ca nu simte gustul alimentelor
pentru ca este prea nervos si se
gandeste cum va fi la intoarcerea lui
acasa.

Din coloana st€nga4 se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in

general. Dar starea sa actuala arataé (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,
datorita unei nelinisti legata de reintoarcerea acasa. Aceasta persoana are nevoile
de suportul asistentei si de informatii privind convalescenta acasa. Aceasta
neliniste si lipsa de informatii pot constitui o problema de dependenta.

Exerelfiu:
M. P. este un pacient de 76 de ani, spitalizat da mai multe sdptamani ca urmare
a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parfil
drepte. El prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respirafia sa
éste superniciala: ritm 24/min, Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru
a-s/ dia alimentele si susfinerea mainii drepte (este ocreptaci), Se hidrateaza bine,
Poate sa find un pahar, poate sd ceara bazinetul, dar nu poate sa-si mentina
scaunul prea mult (incontinenfa de fecale si pierderi de urind, scaune moi). Roseafa
la nivelul sacrului (29 cm diametru). De cdteva zile poate sa se intoarca in pat
ajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotoliu 1 ora zilnic, se simte in general
anxios, in momentul ridicarii flindu-i fricd sa nu cada. Cu toate aceste limite,
49
comunica bine, if place sa-i atingi, sa-| mangai. Se plictisesie, n-are decal un
televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele cara-i favorizeaza
salisfacerea nevoilor si intre cele care nu-i favorizeaza, deci pariaj Inire
manifestarile de independenfa s/ manifestdrile de dependenfa. Pentru a usura
exercijiul va enumerdm manifestanile da dependenfa.

Manifestarile de independenta Manitestari de dependenta

— respiratie superticiala ritm 24/min

— partea dreapta imobilizata
— are nevoie de ajutor pentru a-si taia
alimentele si pentru sustinerea mainii
sale
— mu poate sa-si retina scaunul mult
timp —incontinenta de fecale si urina
— roseata la nivelul sacrului
—anxios in momentul cand se ridica: Ti
este frica sa nu cada
— dificultate in a articula cuvintele, se
plictiseste, se simte singur.

Diagnosticul de ingrijire (de nursing)

Pomind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de
dependenta, asistenta poate sA defineasca problemele pacientului si s4 puna un
diagnostic de ingrijire.
Formularea sintetica a informatiilor intr-un diagnostic de ingrijire usureaza
munca asistentei, pentru ca se clarifica sensul interventiei sale.
Definirea diagnosticelor de ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale in anii 1854-1855. Au urmat din ce in ce mai multe descrieri
despre problemele de ingrijire si despre necesitatea unul cadru conceptual pentru
profesia de asistenta.
In ultimele doud decenii (pe plan mondial), ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabil in materie de responsabilitate.
Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci — de preferinta
— asistente care sa raspunda in mod autonom de problemele unui individ.
Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
fofma grupul de studiu pentru clasificarea diagnosticelor de ingrijire — S.U.A. 1973.
Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.N.A.) — a fost format din
asistente practiciene, asistente din invajamant, teoreticlene, conducatoare. Acest
grup elaboreaza o lista de diagnostice care au fost studiate si testate in practica.
Apoi, acest grup se transforma in North American Nursing Diagnosis Associations“
30
= N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americand de Diagnostic de ingrijire (in trancaza
A.N.A.D./. = Asociatia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).
in cadrul acestui grup, care se reuneste periodic, se completeaza lista de
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, de folosire a unui vocabular
(in formularea diagnosticului) mai uniform si mai comod. in Anexa 5 se prezinta lista
de diagnostice acceptate de a Vil-a Conferinjé a Grupului National pentru
Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).
Diferite Reproducem diferite definitil ale diagnosticulul de ingrijire:
definitii ale
diagnos- 1. Diagnosticul de ingrijire este o forma simpla si precisa care
ticului de descrie raspunsul (reactia) persoane/ (sau grupului) la o
ingrijire problema de sanatate. El constituie o judecata practica bazata
pe colectarea si analiza datelor si serveste de pivot la plani-
ficarea Tngrijirilor. Diagnosticul de ingrijire releva rolul autonom
al asistentei. (,Planification de soins infirmiers", autori: Louis
Grondin, Rita |. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
2. Diagnosticul de ingrijireé este un enun}| concis actual sau
potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,
regrupate sau nu si legate de o sursa de dificultate. (,Repertoire
des Diagnostics Infirmiers*, autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de ingrijire — o problema de sanatate realé sau
potentiala pe care nursele, prin baza pregatirii si experientei lor
sunt capabile (calificate) s&4 acorde ingrijire. (Gordon — ,Le
diagnostic infirmier — Témoin du réle propre de I'infirmiére’,
Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
4. Un diagnostic de ingrijire este enuntul care descrie raspunsul
uman (stare de sAnatate sau alterare actuala/potentialA a unul
mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care
asistentele pot sa le identifice legal si pentru care ele pot
prescrie interventii definitive in vederea mentinerii sanatatii sau
reducerii, elimindril, prevenirii deteriordrilor (inr4utatiril). (LJ.
Carpenito — ,Le diagnostic infirmier — Témoin du réle propre de
linfirmiére*, Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
5. in 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de-
ingrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):
-Enun{ul unei judecati clinice asupra reactilor la problemele de
sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de viata ale
unei persoane, ale unei familil sau ale unei colectivitati". (,Le
diagnostic infirmier — Témoin du réle propre de |'infirmiére",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).
Diagnosticele de ingrijire servesc ca baza pentru a alege interventiile de
ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.

51
 Componentele diagnosticului de ingrijire (de nursing)
Diagnosticul de Tngrijire este format din doua sau trei parti principale:
1. Problema de dependenta a persoanei
2, Cauza problemei de dependenta
3. Semne si simptome

1. Prima Prima parte a diagnosticulul consta in enunfu! probleme,

parte adiag- | problema cara exprima o dificultate tralta de persoana, un
nosticulul comportament sau o atitudine nefavorablla sanatatil sau
Satisfacerii nevoilor sala. Reamintinm ca: problema de
dependenta o.putem defini ca o schimbare defavorabila de ordin
bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi
fundamentale care se manifesté prin semne observabile.
Precizare: Problemele de dependenté se definesc in urma
analizei si interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenfa).
Termeni care araté o schimbare fn starea de sandatate si
frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio-
rare, deficit, incapacitate, diminuara, dificultate, perturbare.
Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa tragd o
concluzie, explicand clar situatia si definind problemele.
Da exemplu:
- alferarea starii de constianfa...
= atingerea intagritapi pialii...
- alterarea integritafil fizice...
- alterarea mobilitafil fizice
— alterarea elimindril intestinale;: constipafie

2. A doua A doua parte a diagnosticulul este constituita din enuntul

parte a diag- | cauze/ (etiologia) probleme, adicé a surse/ de aificultate,
nosticulul Reamintim c& sursa de dificultate poate fi definité ca o
pledica (obstacol major) in satisfacerea unela sau mal multor
nevol fundamentale.

Cauza poate fi legata de factorii da ordin fizic, psihologic, social si spiritual sau
9 insuficlenta cunoastere — vezi pag. 36—37 si Anexa 4.
Diagnosticul de ingrijira format din 3 parti utilizeazd formula P.E.S.
1. Probleme de sandtate
2. Etlologia
3, Semne si simptome
P E 3
Probleme de Etiologia sau cauza | Semnele prin
dependenta care se
manifesta

52
Ex. P = alterarea eliminaril intestinale: constipatia
E = din cauza imobilitatii
S = manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.
Exista trel tipuri de diagnostice de ingrijire:
- diagnostic actual — cand manifestdrile de dependenta sunt prezente,
observabile;
= diagnostic potential — cand o problema poate surveni, daca nu se previne;
— diagnostic posibil — este acela care descrie o problema a carei prezenta nu este
sigura. in loc sA se riste descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sA se
prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire
care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.

Sinteza celor 3 tipuri de diagnostic de ingrijire

Actual Problema este prezenta, semnele si simptomele sunt

validate si cauza identiticabila.
Ex. ,Alimentaiie inadecvaia orin deficit din cauza siaril
depresive".

Potential Problema are mari sanse sa survina. Sunt prezenti factorii de

LE »Atingeréa potenjiala a integritafii pielii, din cauza

imobilitafil".

Posibil Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e

certa), dar sunt indicli care las& sA se intrevada. Colectarea de
date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex.. ,Perturbarea
posibila a stime/ de sine din cauza unei dificultafi in asumarea
rolului de tata sau disfunctil sexuale".

Deoarece diagnosticul de ingrijire frebuie sa se orienteze spre actfiunile

autonome, este esenfial a se identifica o cauzd sau etiologia asupra careia
asistenta poate sa acfioneze.

Orientarea diagnosticelor spre interventii autonome

si/sau interventii de colaborare
Formularea diagnosticului de ingrijire se face deci pornind de la informatiile
culese, analiza si interpretarea lor de catre asistenta si exprima problema
persoanei, cauza acestei probleme si semnele prin care se manifesta si care reies
din datele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
In acest sens redam mai jos si alte exemple:

33
 Exemple
Exemplul 1
Date culese: Diagnostic de ingrijire:
— amputatle de gamba stanga; Alterarea imaginii corporale din cauza
— refuzad sa-si priveasca bontul; amputatiel gambei, manifestata prin...
— isi ascunde bontul sub cuvertura;
—- exprima sentimente negative fata de
aceasta operatie;
= vorbeste putin.

Exemplul 2

Date culese; Diagnostic de ingrijire:

= st4 toata ziua la televizor, nu-l inte- -— sedentarism din cauza lipsei de
reseaza alte lucruri motivatia de a face alte activitati sau
= se apropie putin de alte persoane, exercitii
spune ca se simte singur si se -— sentiment de inutilitate din cauza
plictiseste, primeste pufini vizitatori. lipsei de activitate sau
— sentiment de singuratate din cauza
izolarii sociale

Exemplul3

Dupaé culegerea datelor si separarea manifestarilor de dependenfa ale

pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice:
Diagnostice
1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...
2. Dificultate In a se alimenta din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin...
3. Mofidicarea eliminarii intestinale si urinare (incontinen{a) din cauza pierderii
controlulul sfincterian manifestata prin...
4, Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata
prin...
5. Anxietate —legata de limitele sale (frica de a cadea)
6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in
articularea cuvintelor
Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu
obiectivul bine precizat.

Problema conexd (de colaborare)

Trebuie sa tinem cont in acelasi timp de functiile de colaborare ale asistentei cu
medicul. Trebuie précizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa
constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa
54
LJ. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua
tipuri de probleme utilizand doi termeni si anume:
— diagnosticul de ingrijire (probleme cu rol propriu de ingrijire) si
— probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).
Problemele conexe pe care le identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sdndtate (complicatii) care rezult4 sau pot rezulta din situatii
patologice sau iatrogene.

Problema Problema conexa este definita astfel:

conexa — problema reald sau potentialA de sdndtate (complicafie)
corespunzaénd unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui
traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-
sabilitate sa le recunoasca, s4 le semnaleze si sa le trateze in
colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa
identifice si problemele de ingrijire care tin cont de functiila de
colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ).
Asa, de exemplu, in cazul unul ,diabetic (cand pot aparea:
hipotensiune, stare de lesin, tremuraturi, roseala a fetei,
iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul ,iminenjei de
infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie
etc.), cazuri in care interventiile asistentei sunt de colaborare,
dar permit in acelasi timp si interventii autonome, vizand
confortul bolnavului, diminuarea anxietafil etc.
Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunind
problema si cauza):
— Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din
cauza condifiei sale cardiace.
— Modificarea stArii de confort din cauza durerii retrosternale.
— Anxietatea legata de frica de moarte.

Precizare
In formularea diagnosticulu/ de ingrijire, cauzele (sursele de dificultate), care
constituie a doua componenta a diagnosticulul, se jeagd de prima componenta
— de problema — prin urmatoarele cuvinte: legat de, din cauza — asa cum afi
vazut in exempiele de mai sus.
In cazu! imposibilitatii de a cunoaste clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientulul (sau specifica: sursa posibila!!).
Se poate intampla ca uneor! problema de dependenfa sa fie privita ca o
sursa de olficultate sau invers.
Exemplu; ,durerea" poate fi o problema de dependenta, dar si sursa de
dificultate (ax. In miscara). Tot asa si frica, stresul, doliul etc. care pot fi, de
asemenea, tratate ca probleme de dapenden|a si ca surse de dilicultaia.

55
 Exercitii
Cazul nr. 1
M.S., 63 ani, este vaduy de o lund; in prezent retuz4 s& se alimenteze, plange
frecvent, se izoleaza. Flica sa declara ca el se trezeste foarte devreme si umbla fara
rost, in lungul si latul camerei. Fata sa este trista si impietrita. Fiind de putin timp
pensionar, el este lipsit de ocupatie. Diagnosticele de ingrijire pot fi formulate
raunind problema si cauza sa.

PROBLEMA DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE

Stare depresiva Doliul neacceptat inca
Sentiment de izolare Pensionar, fara ocupatie

SEMNE
manifestate prin... (vezi textul).

Cazul nr. 2
M.I. — pacienta de 40 ani, se
Fecalele sunt de consistenta dura
careia fi place s4 ma&nance bine.
cartofi, paste fainoase si produse
plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.
si dificil de eliminat. Este o femele putin activa,
Meniul s4u se compune intotdeauna din carne,
de patiserie.

PROBLEMA DE DEPENDENTA SURASA DE DIFICULTATE

Constipatie Dieta saraca in fibre
Lipsa de miscare
Lipsa de cunostinte

SEMNE
manifestate prin... (vezi textul).

Cazul nr. 3
|.D. — 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial).
El este adesea trist si pierdut in ganduri. Refuza ca sotia s-| asiste la ingrijirile sale
speciale si nu se intoarce spre ea imediat dupa ce si-a efectuat Ingrijirile.

PROBLEMA DE DEPENDENTA SUASA DE DIFICULTATE

Problema de cuplu Modificarea schemei corporale
Sentiment de rusine fata de... Nowa imagine corporala
Perturbarea imaginii de sine Din cauza scheme corporale

SEMNE
‘ manifestate prin... (vezi textul).

- 56
Atenjia: ;
1. Trebuie sA stim sA facem diferenta intre manifestdrile de dependenta si
problemele de dependentaé — vezi pag. 33 si 34
2. Nu este obligatoriu s& utilizam toate (sau numal) diagnosticele din lista
NANDA sau alte clasificdri adoptate.
Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de ingrijire — mai bine-zis putem
sa formulam problema identificata de noi la o persoana prin proprili nostri termeni.
Importanta este identificarea corecté a problemei pe care o prezinté persoana si
formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventille ce le putem face (spre
aplicarea practica a ingrijirilar).

Exercitii de testare a cunostintelor

Alegeti o singura problema — pe care o considerafi cea mai potrivita pentru
formularea diagnosticului — avand urmatoarele date:

1. Date culase Problame

— lipsa familiel sau a prietenilor 1) Alterarea comunicaril verbale
— comunica putin, este retras 2) Izolarea sociala
— se simte singur si inlaturat 3) Anxietate
— arata ostilitate 4) Alterarea procesulul de gandire
Ae@2

2. Date culase Probleme

Pacientul se exprima fn felul urmator:
— ,@u nu mai valorez nimic acum*
—,6U nu vol mai ajunge sa..."
— ,altadata eu puteam sa fac fata
situatiilor celor mai dificile pe
cand acum..."
1) Modificarea imaginil corporale
2) Perturbarea interrelatiilor sociale
3) Perturbarea cronica a stimei de sine
4) Perturbarea situationala, a stimei de
sine
AR=4

Prezentare de cazuri

Doamna T. (68 ani) a fost altadata pianisté concertista, locuieste cu flica sa si

ginerele sau.
Ea atrebuit s4 se pensioneze devreme din cauza unel artrite reumatoide severe.
li place sA asculte muzicA si sA citeascA insd, in prezent, nu poate sa asiste la
concertul orchestrei simfonice cu toate c4 are abonament pentru sezon. Este
obligaté s4 stea acasd cand are durerile articulare si resimte oboseala cand fsi
sporeste activitatile. Miscarile mainii sunt limitate mai ales In flexie. Degetele sunt
deformate si edematiate; merge Incet si cu rigiditate. Flica sa spune ca trebule sa-si
ajute mama pentru cea mal mare parte a activitatilor sale.
of
 Alegefi cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru
sintetizarea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;
2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;
3} Diminuarea mobilitatii fizica din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;
4) Perturbarea de rol legaté de pensionarea forjatd, de incapacitatea de a-si
asuma rolul (pianista);
5) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza artritei.
Rad
Doamna M. (83 ani) are o fractura de sold de acum 5 ani si, in prezent, se misca
putin in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara si se plange de mici
pierderi de urind. Se plange c& nu poate s4 readoarma dupa ce a fost la toaleta
noaptea.
Este somnolenta dimineata si spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se
scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabild si se plange cA asistenta n-o las&
sa-si faca siesta.
Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia)
Fi = Perturbarea obisnuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a
urina 3i a diminuari mabilitatii.

Criterii care permit stabilirea unor prioritati

intre problemele de dependenta
Pentru a stabili o ordine a prioritafilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuie
avuta In vedere mai intai in ce masuraé nevoia nesatisfacuta ameninja (vatima)
homeostazia pacientului sau securitatea sa si gradul de dependenfa.
’ Asistenta trebuje sa se ocupe mai intal:
1.de o nevoie a carei nesatisfacere pune in pericol starea de homeostazie a
pacientului;
2. de o nevoie a carei nesatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de energie;
3. de o insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;
4, de o nevoie a carel nesatisfacere determina un grad important de dependenta;
5. de o nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
nevoi;
6. de o nevoie a carei nesatisfacere vatama (deranjeaza) confortul pacientului;
7. de o nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului
(lipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta);
8. de o nevoie care este importanta in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat,
afazic, s4 comunice cu copiil).

Exercitiulnr. 1
Puneti cifrele 1, 2 sau 3 in paranteza — dupa prioritatea apreciaté de
dumneavoastra:
Operata in ajun pentru vezica biliara
a) { ) modificarea respiratiei din cauza durerii
b) ( ) durere toracica dreapta — datorita interventiel
c)({ ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine
 Exercitiul ar. 2
Doamna X este urmaritd la domiciliu, Ea a avut o interventie asupra colonului
$i
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:
a) ( ) insuficienté cunoastere in legatura cu ingrijirea colostomiei
b) ( ) 0 lejera alterare a functiei digestive — posibilé anxietate
c) ( ) modificarea schemei corporale — rau (greu acceptabila)
Stabiliti prioritatile.

Exercitiul ar. 3
Doamnei I.I. ji place s4 cante la pian. Ea sufera de artrita si are probleme — vezi
diagnostic.
a) ( ) constipajie din cauza alimentafiei sarace in fibre
b} ( ) depresie usoara, probabil cauzaté de o pensionare anticipata
c) ( ) alterarea mobilitatil degetelor din cauza artrital
Stabilifi priorittile.
Sinteza diferentelor intre diagnosticul de ingrijire
si diagnosticul medical

Diagnosticul de ingrijire Diagnosticul medical

1. Tine cont de starea pacientului
care traleste o problema de
denja si de reactla sa fata de aceasta
stare.
2. identifica un raspuns uman spe-
cific la un procent de boala particular,
conditie sau situatie.
3. Se schimba in functie de modifi-
carile raspunsurilor pacientului.
4. Nu exista o terminologie anume
desemnata si acceptata de comuni-
tatea profesionala de nursing pentru a
descrie reactia umana.
5. Tine cont de sursele de dificultate
(sau de factorii care contribule) care
cauzeaza problema de sanatate.
Ex.: Aport caloric (excedent) intre-
cand nevoile organismului, legat
inactivitate sau lipsa de cunostinfe.
6. Serveste ca ghid in determinarea
tipurilor de interven{ii nursing care vor
asigura ca ingrijirea acordata, furnizata
de orice nursa, s4 promoveze reactii
sanatoase si un trai de calitate.
7. Orienteaza asistenta spre inter-
ventii autonome.
1. Tine cont de problema de sana-
depen- tate in sine, descrie procesul, exemplu:
artrita reumatoida, AVC
2. Identifica un proces anume de
boald in legaturé cu patologia unor
organe si sisteme specifice.
3. De obicei ramane constant in
decursul bolii (desi mai poate fi adaugat
si un alt diagnostic).
4, 0 terminologie anumita a fost de-
semnata si acceptata de comunitatea
profesionala medicala pentru a descrie
procesele specifice de boala.
5. Formularea sa nu implica, in ge-
neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.
de
6. Serveste ca ghid in determinarea
cursulul obisnuit al tratamentului me-
dical pentru promovarea insanatosirii.
f. Orienteaza practicianul spre trata-
ment medical.
59
 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR*
a treia etapa a procesului de ingrijire
Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de
actiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca
problemele de dependenja.
Definitie: Planificarea ingrijirilor inseamna stabilirea unui plan de interventie,
prevederea etapelor, a mijloacelor de deasfasurara ca si a precaufiilor care trabuie
fuate.
De retinut: Planul de interventie tine cont si de prescriptille medicale. Planul de
interventia cuprinde doua componente:
a. obiectivele de ingrijire
b. interventiile
Planul de interventie permite asistentei sé judece urgenfele si importania
problemelor de dependenf{a, putand astfel sd decida prioritafile pa care trebuie sa
le respecte in cursul unel zile de muned.
Acest plan se intocmeste tinand cont de toate sursele de informatie si de
participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea clarificaril
problemelor pe care le are persoana (pacientul) si pentru o orientare comuna a
actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse.
Un astfel de plan, care usureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de
catre tofi membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument de
comunicare, de unificare si de continuitate a ingnijirilor.

Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile si

capacitatile pacientului, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind interven-
fille, are dreptul s4-si spuna opinia asupra ingrijirilor pe care le doreste. Obiectivul
principal al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad optim de independenta
in satisfacerea nevoilor proprii.
Este deci esenjial — in masura in care este posibil, sa se colaboreze cu
persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii si in elaborarea prioritatilor.
Asistenta trebuie sa informeze persoana despre actiunile pe care le intreprinde
si sa-| solicite acordul.

De exemplu: Asistenta poate sa spunad unui pacient slabit care sta de mult
timp in pat: .Planul de ingrijire pe care |l-am facut pentru dv. impune sa va ridicati
din pat. Astazi va vol aseza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemele
respiratorii si ca sa nu va incerce o stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nu
ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord s4 incercdm?" Sau
unui pacient cu incontinenta in urma indepartaril unei sonde, care poate fi reeducat,
i se poate spune: ,Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale.
Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doud ore in cursul zilei, ca 54 puteti dv.,
putin cate putin, sa reluati mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti in acest sens?“
Unui pacient afazic, in recuperare, | se poate spune: ,Eu cred ca dv. v-ar placea
* Planificarea fngriirilo* se mal numesgie gi Plan de interventi@
60
s4 incercati s4 va exprimati, nu-i asa? Dac& ma ajutati, putem incepe sa lucram
impreuna la pronuntia a doud consoane. In timp ce va fac toaleta (bala parfiala) si
de flecare dat& cAnd voi veni s4 va vad vom cauta cuvinte care incap — cu «p» si
«f» gi dv. veti incerca s4 le pronuntafi cu mine. Gasiti cd aceasta este o idee buna?"
In unele cazuri, planurile de interventie se pot face tn intregime cu colaborarea
pacientulul, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sa
s@ comunice pacientului toate obiectivele propuse. Aceasta In cazul fin care exista
riscul de a-| produce acestula neliniste sau reactli negative.

Nota: Planificarea presupune stabilirea prioritafilor de Ingrijire in urma cdrora se

stabilase oblectivele, lerarhizarea nevoillor, dupa Maslow, furnizeaza, da exemplu,
o metodd de a stabil prioritafile:
Prioritatea 1; nevol fiziologice (respiratie, circulatie, nutritie, hidratare, eliminare,
temperatura, confort fizic)
Prioritatea 2: nevol de securitate (pericole din mediul inconjurator, frica)
Prioritatile 3-4-5; nevola de a simi dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unel
fiinte drag, stima de sine, realizarea etc.)
Precizare: Problemele care trebule tracute in planul de ingrijire se aleg
cu discerndmadnt, deoarece, teoretic, fiecare pacient ar putea avea 50-60 oe
diagnostice de /ngrijire si atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.

a. Obiectivele de ingrijire -
prima componenta a planificarii ingrijirilor
Un obiectiv de jngrijire poate fi definit astfel: @ deserierea unu/ comportament
pe
care-| asteptam oe la pacient @ un rezultat pe care dorim sa-i obfinem in urma
interventillor. Acest rezultat defineste comportamentul scontat al pacientului, un
comportament care se doreste s4 se vada in manifestarile pacientului (reactii
specifice prevazute) (Anexa 3). Pacientul si familia trebuie inclugi in acest pines
de formulare a obiectivului.
Obiectivul de ingrijire vizeazd deci atitudinea, comportamentul sau actiunea
pacientulul insusi (sau a familiel, a grupului $i colectivitatil).
laté un exemplu de oblectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial
paralizat:
Ca pacientul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptdmani)
sau
Ca pacientul sa-si mentina tot timpul gamba (piciorul) si braful drapt (daca ele
sunt afectata), intr-o bund pozifie anatomica, se precizeaza si obiectivul de ingrijire:
,asistanta va verifica la fiecare 3 ore”.

Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire

Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat s4 reiasa clar si precis care
sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) si asistenta spera sa
le obtind, precum si care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta si pacientul
(familia, grupul, colectivul) le pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat.
61
 Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze oblectivele pornind de la sistemul
$.P.1.R.0. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire.
Obiectivele astiel formulate trebuie s4 raspunda la urmatoarele cinci intrebari:

S = specificitate: cine face actiunea?

P = performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
| = implicare: cum se face actiunea’?
R= realism: in ce maésura se poate face actiunea?
O = observabil: cand?

Deci obiectivul trebuie s& alba urmatoarele (componente) caracteristici:

Specificitate |-— sa apartina unui singur subiect (familie, grup etc.) ex. .Ca
dna X..."

Performanta | — actiuni, atitudini, comportamente asteptate de la persoana,

pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. ,Ca ona X sa
Infeleaga si sa efectueze..."

Nota:
in situajii grave de dependenfa marcaté, implicarea
asistentei in vederea satisfaceni nevoilor este aproape tolala —
avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice.
in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar
el are
intotdeauna ca subiect pacientul. Exprimarea in aceste cazuri
se va face cu verbe Ja diateza pasiva. Ex. ,Dna
X va fi
supravegheata la fiecare ora privind...”
Implicare — nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur
Sau cu ajutor).
Ex. ,Ca dna X sa inteleaga si sa efectueze ea insasi..."
sau ,Ca dna X s4 mearga cv ajutoru! (asistentei, carjei)*

Realism — obiectivul trebuie sa tind cont totdeauna de capacitatile fizice,

intelectuale, afective ale persoanei; pentru a fi aplicabil, al
trabuie sA fie realist si aceasta atat din punct de vedere al
capacitatii persoanei, cat si din punct de vedere al abilitatii si
disponibilitafii asistentei pentru a-| ajuta sa atinga obiectivul. Ex.
.Ca dna X s4 efectueze ea insasi ingrijirile stomiel respectand
principiile invajate*.

Nota:
Se subinfelege ca asistenta este capabild sa-| invefe pe
pacient principiile de ingrijire a une/ stomii.

Observabil = comportamentele, actiunile si atitudinile s4 poata fi ,obiectiv"

observabile, masurabile, evaluabile cu precizie.

62
 Ex. .Ga dna X s4 procedeze ea insasi la aplicarea dispozitivului |
de stomie de flecara data”
sau
Ca dna X sé mearga cu ajutorul carjelor de 3 orl pe zi — cate5
minute”.

Specificitate
Performanta
CadnaX... Implicare
Realism
Observabil

Specificitate Performantaé
CINE face actiunea? CE FACE?
Activ Pasiv
CE seface CE se face
de catre pentru
pacient? pacient?

intrebari la care ee
un obiectiv de ingrijire
trebuie s4 raspunda NN

Implicare Observabil
CAND?
CUM? in ce moment
In ce fel face se face actiunea?
pacientul actiunea?

Realism
IN CE MASURA
sé poate face acliunea’?

63
 Nota: Se intampla uneori ca obiectivul s4 nu poata fi formulat respectand
orbeste regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivulul sa fie clara
si precisa oriantand interventia. Obiectivul este uneori formulat si in termeni de
interventil executate de asistenta:

Exempiu: — Asigurarea confortului (pat comod etc.)

- Prevenirea complicatiilor infectioase (mobilizarea pacientului etc.)
- Ameliorarea microclimatului...

Precizam cA este preferabil ca obiectivele sa fie formulate in termeni de

comportament asteptat de la pacient, mai curand decat in termeni de interventil
executate de asistentd (sau alta persoana).
De asemenea, s4 aiba o formulare in termeni care sa stablileasca oblectivul ce
poate fi realizat. (Mai ales studentil au tendinta sé exprime obiectivele ca posibil
de realizat 100%).
Obisetivele pot fi:
1 -— pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile
2 — pe termen mediu (O.T.M.) o saptamana
3 — pe termen lung (O.T.L.) saptamani, luni

Exemple:
0.T.S. — Dna X vaf asezata tn fotoliu in fiecare zi, timp de o ord, de 3 ori pe zi
{acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)
O.T.M. — Ca intr-o sAptamana dna X sé mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. - Ca dna X sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
capabila sa tricoteze in termen de o luna.

Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective.
Pentru a atinge un obiectiv indepartat se fixeazA mai multe obiective scurte sau
pe termen mediu.

Exemplu: Dna X va trebui sa faca in fiecare zi, in trei reprize, exercitii de flexie
a degetelor si pumnului (termen scurt). Intr-o saptamana ea sa fie capabila sa
preseze o minge rand pe rand, in fiecare mana (termen mediu).
Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obiectivul pe termen
lung = peste o luna sa tricoteze.
n cazul unui pacient internat in spital O.T.L. — global — este considerat ca
obiectiv de atins pana la externarea pacientului si trebuie scos in eviden{a in
planul de ingrijire, pentru ca toata echipa de ingrijire s4 stie spre ce rezultat tind
eforturila camune.

Exemplu: Ingrijim doua femei jn jur de 70 de ani. Una activa si una care nu-si
paraseste patul (zace la pat). Ambele operate de fracturé de col femural.
Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu, la soful el, sa fie
capabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabila s4 efectueze sarcini
zilnice obisnuite.

64
 Obiectivul, in a/ do/lea caz, va fi ca pacientul sa se inapoieze la casa de batrani
cu fractura vindecata si fara complicatii.
Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa le elaboreze sunt
objectivele permanente.

Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

De retinut:
Esta ufil in anumite eazuri sa se menfioneze in formularea obieectivulul
momentiul in care se va face evaluarea sa. De ex.: ,a.se evalua fa fiecare ora* sau
~4 $6 evalua Ja trei zile" etc.

Exercitiu de elaborare a obiectivelor

Pornind de la urmatoarele diagnostice de ingrijire, elaborafi obiectivele necesare:
1. Deshidratare usoara, legat de o hidratare insuficienta;
2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobiliz4rii Indelungate (varsta
74 ani);
3. Predispozifie la escare de decubit, din cauzd ca pacientul este imobilizat de
mai multe zile si se misca foarte putin In pat.

Sugeram urmatoarele raspunsurl:

Ri = Ca pacientul s4 bea 2000 mi lichide timp de 24 ore (la interventii se va
preciza cum se va face repartizarea cantitatil de lichide).
A2 = Ca pacientul sa-si amelloreze amplitudinea respiratiel: sa fac& exercitii
respiratoril timp de cincl minute de doua ori pe zi.
A3 = Ca paciantul sa se intoarca si sa-si schimbe pozitia in pat, ee se de
marginea patului sau auxiliar, la flecare 2 ore.

b. Interventia -
a doua componenta a planificarii ingrijirilor
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru
a corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de completare a ceea ce pacientul
nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de
independenta a pacientulul.
Asistenta care intocmeste planul de ingrijire trebuie sa se gandeasca la
interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
Interventiile trebuie s4 fie deci: novatoare, personalizate, observabile,
masurabile (evaluabile).
Pentru ca interventiile s4 fie evaluabile trabuie:
= 84 se indice la ce ora (2, 6 sau 10h), in care moment al zilei (dimineata, dupa
baie etc.);

65
 — la ce interval (de trei ori pe zi, de patru on pe zi etc.)};
— Sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei
Sal 54 5€ supravegheze continuu semnele (de ex. dispneea).

4. EXECUTAREA (APLICAREA) INGRIJIRILOR -

a patra etapa a procesului de ingrijire
Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a
interventiilor planificate pentru a obfine rezultatul asteptat. Aplicarea in practica a
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-si menjina sau sa-si recapete
independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea in practica a
interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de ingrijire, familia
{apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemel.
Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, in functie de resursele proprii
(ex. exercitii, raspunde la diversi stimuli...)
Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, incurajeaza, informeaza, isi manifesta
empatia, ajuta si efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului.
Echipa de ingrijire: asigura completarea si eficacitatea activitatii profesionale.
Familia: in anumite circumstante este alaturi in actiuni de ingrijire.
Observajie: Cele doua etape ale demersului de ingrijire: planificarea ingrijirilor
{a Ill-a etapa) si executarea ingrijirilor (a |V-a etapa) sunt strans legate, astfel:
- |n rubrica planificare, decidem interventiile care trebuie sA se execute In etapa
urmatoare: ,fidicarea pacientului de 3 ori in cursul zilei*, in rubrica executarea
interventiilor: ,ridic pacientul de trei ori in cursul zilei". Aceasta relajie stransa poate
s4 fle sursa de confuzie intre cele doua etape pentru studentii de la scoala
postliceala sanitara — care ar trebul atunci cand concep planul de ingrijire sa repete
aceleasi elemente si in etapa a lll-a si in etapa a IV-a.
Pentru ase evita aceasta confuzie — este posibil ca interventia (atat in ce
priveste planificarea cat si aplicarea) s& fie consemnata o singura data in planul de
ingrijire intr-o rubrica de ,interventii".
Trebuie s& precizim ca realizarea interventiei reiese din evaluarea starii
pacientulul inainte, in timpul si dupa interventie. Este insa foarte important ca
interventia sa fie formulata clar si precis, in consecinta va trebul indicat:
— cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)
— orarul (inainte de masa, la doud ore, de 3 ori pe zi, la culcare sau data)
— natura actiunil cu un verb activ, observabila, masurabila
— semnatura asistentei care planifica, executa ingrijirile.

Exempiu; ,Se determina pacientul sa practice exercitii respirator (10 respiratii

abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore"
Semnatura: Maria Pop
66
Exercitiu - pentru integrare in procesul de ingrijire
(fara evaluare)
Domnul V.A., in varsté de 68 de ani, este spitalizat de putin timp pentru
probleme cardiace — care acum sunt In ordineé. Cateva elemente reies din
culegerea de date. El se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (o
béutura la masa de pranz). Cu toate cA | s-a recomandat s4 umble, el are dificultate
in a se deplasa din cauza unei fracturi a gambei drepte, unde mai simte putina
durere. Are nevole de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.
Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, insa scaune dure, mictiuni
putin mai frecvente. El spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta usoara
ocazionala. Se plange uneori de durere in partea inferioara a abdomenului.

Nota: Se acordd prioritate nevoli de a se misca pentru ca aceasta ji produce

cea mai pronunjata dependenja cu repercusiuni asupra altor nevol, Pentru a usura
demearsul, problema cardiaca se lasa deoparta.

Plan de ingrijire (ghid) [fara evaluare)

Nevola Date care Diagnostic de Obiective interventii

demonstreaza ingrijire
dependenta

Ase — Dificultate in a|Alterarea mobili-|Ca intr-o sapta-|Se fac exercitii

misca | 56 deplasa; ali din cauza se-)manad el sa fie|pasive si active
— Dureére la nive-| chelei unei frac-| capabil sa se de- | ale membrelor in-
lul gambei; turi manifestate| plaseze pentru a|ferioare de doua
= Are nevoie de|prin... (vezi nota| merge latoaleta jori pe zi. Se
ajutor pentru ajde la sfarsitul determina pa-
umbla. planului) cientul sa mear-
ga cu ajutor de
trei ori pe zi, cinci
minute la inceput
si apol creseand
un minut in fie-
care zi

Aco- |- li este jend sA|Dificultate in a]Ca el sa-si ex-|Se raspunde cu

munica | ceara ajutor; comunica, legata| prime nevoile cu|rapiditate cand
= Nu suna decat| de jena mai multa indraz- | suna: jj subliniez
foarte rar neala (a se|disponibilitatea
evalua la trei zile) | asistentei pentru
a-l ajuta

Aeli- |- Mictiuni pufin) Modificarea|Ca el sa-si resta-|Se explicd paci-

mina mai frecvente; schemei urinare|bileascA o sche- | entului nece-

67
 = Incontinen{a o-|(usoard incon-|mA urinara nor-| sitatea
de a urina
cazionala; tinenta) din cau-|mala orar de) atunci cand simte
— Dureri (uneori) | za dificultatii in a| eliminare intr-o | aceasta senzatie
in partea infe-|se adapta pentru| sAptamana pentru a_ evita
rioaraa abdome- | mobilizare incontinenta. Se
nului va conduce la
toaleta la doua
ore. Se lasa uri-
narul la inde-
mana pe timpul
noptii.
Ase - Se hidrateazd|Insuficienta|Ca el s& bea|Se las portiade
hidrata | putin; nu bea|hidratare, legata| 1500 mi de lichid | apa la indemana.
lichide intre mese | de frica de a fio-|in 24 ore (a se|Se explica nece-
bligat s& mearga| evalua zilnic) sitatea de a bea
la toaletaé cel putin un
pahar de apa
intra mese. Sa
ofera pacientului
un pahar de suc
la ora 10, la ora
14 si la ora 20.

Nota: La formularea diagnosticului — din acest plan -, semnele (a treia

componenta a diagnosticului) reies din datele care damonstreaza dependenfa,
consideramca nu maj este necesar sé le scriem aici.

Precizare: Fiecare plan de ingrijire va fi completat cu:

— Interventii constante:
Ex.: Asezarea obiectelor la indemana pentru cei cu defect vizual...
— Elemente de supravegheat:
® comporiament
® reactii la medicamente
® functii vitale etc.
— interventii cu rol delegat care reies din prescriptiile medicului.

Sfaturi pentru efectuarea interventiilor de ingrijire

— Nu efectuati niciodatd acte de ingrijire fara a se cunoaste rationamentul, efectul
asteptat;
— Inainte de orice actiune reexaminati pacientul pentru a evalua starea problemelor
si verificafi daca interventiile prevazute sunt intotdeauna potrivite (practicati o
culegere specifica de date):
68
— Nu sunteti roboti. Fiti atenti la reactiile pacientului si modificati orice interventie
ineficace:
— Implicati pacientul si familia sa. Explicatite intotdeauna ratiunea interventiilor
d-voastra;
— Pregatiti mediul inconjurator terapeutic si fara pericole.

Executarea ingrijirilor si relatia asistent-pacient

in optica Virginiei Henderson, ingrijirile trebule sd fie de suplinireIn satisfacerea
nevoilor fundamentale.
De asemenea, ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independenja, spre
castigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila
de disponibilitate, de voinja de a ajuta si de o deschidere fafa de altii, care constituie
un climat esential in desfasurarea activitatii.

Aceasta relajie trebuie sA urmaéreasca stabilirea unei comunicatii: functionala,

pedagogica si terapeutica.
@functionala —usurarea schimburilor (dialogurilor) cotidiene
@®pedagogica —-invatarea = transmiterea informatiilor necesare prevenirii
(primare, secundare si tertiare), reabilitarii atat fizic, cat si psihic
a pacientului
®terapeutica —-stabilirea intre asistenté si pacient a unei relatii de:
— acceptare reciproca
— atitudine de: respect, caldura
— intelegere empatica fata de pacient.

in cursul ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se intretine cu pacientul, il

asculta, il atinge (cu duiosie), raspunde la intrebarile sale, imparte cu el povara boli
gi comunica acestuia injelegerea sa empatica.
Acest contact cu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de incredere,
respect reciproc, ceea ce confera ingrijirilor un caracter uman care este o conditie
a calitatii ingrijirilor. Adesea insa, din cauza sarcinilor pe care asistenta trebuie sa
le indeplineasca, se observa ca nivelul relatiilor intre ingrijitor si cel ingrijit nu este
propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba
centrata asupra sarcinilor de indeplinit, decat asupra persoanei insasi. Este cazul
pacientilor cu stare grava si multe tratamente, cand asistenta este
supraaglomerata.
Trebuie ins& s& se tind cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai
critica, cu atat anxietatea si durerea sunt mai mari si el are nevoie, cu atat mai mult,
de suport si intelegere din partea asistentei.
O problema asemanatoare se pune si in cazul ingrijirii unui pacient confuz sau
inconstient, cand interesul pentru stabilirea unei relatii cu pacientul trebuie sa fie
evident. In aceste situafii, ingrijirile acordate cu cdldurd si respect pot sa creeze
Ppacientulul, emotional, revenirea unei flacari de constienta.

69
 in munca sa pentru pacient, asistenta trebuie s&4 comunice cu el tn multiple
circumstante:
— atunci cand aceasta ajunge la spital
— atunci cand se face interviul pentru culegerea de date
— atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i
explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre
examenele si interventille pe care va trebul sd le suporte etc.

Aceasta comunicare verbala si nonverbala trebuie sa fle o comunicare

ferapeutica, o relafie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari si de a raspunde (interesul
concentrandu-se spre pacient) nu sunt decat cateva din caracteristicile acestei
forme de comunicare.

Situatii sau reactii in timpul ingriirilor,

care trebuie s4 fie in atentia asistentei
Anxietatea— este un sentiment de inconfort si de tensiune pe care-| resimte
persoana. Poate s4 aparaé sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a
nelinistii etc. Ea poate s4 produca usoare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale
tensiunii arteriale, o crestere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie
s4 invete s4 deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru
acesta.

Stresu! — este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. El
se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat si psihologic. Stresul psihologic
provine dintr-un dezechilibru fntre exigentele la care individul trebuie sa faca faja
si capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta parte, este prezent sentimentul de
a nu avea destul timp: viata este ca o curs permanenta contra cronometru.
Stresul poate antrena numeroase probleme de sanatate — atat pe plan psihologic
(anxietate, frica de esec, depresia), cat si pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor
nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta
stresulul (fizic sau psihologic), el poate afecta organe ca de exemplu stomacul
(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic si
prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la
care ea acorda ingrijiri.

Frica — Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe

care-l resimte persoana falA de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebule sa
minimalizam importanta acestui sentiment fafa de un tratament, faja de interventii
sau fata de moarte. Atunci cand asistenta stie sa deceleze frica la persoana
ingrijité, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-l asculta
| si de a-l asigura.

Durerea — este o senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte
ale organismului. Ea este insotita de reactil psihologice (anxietate, depresie, furie

70
etc.), de preocupari sociale (neliniste, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar
intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar
putem sa le clasam in doua mari categoril: durerea acuta si cronica. Rolul
asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol
delegat), in a-i acorda ingrijiri care sa-i potoleascd starea de rau fizic, dar
comunicarea terapeutica cu acesti pacienti care sufera are o importanta unica.

Singuratatea — Boala, intirmitatea si batranetea nu sunt atractive. Persoanele

in varsta, bolnavii cronici si persoanele din unitatile psihiatrice traiesc trecvent
experienja singuratafii si a izolarii. Singuratatea este starea individului care se
regaseste singur cu el insusi. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiinta
umanda. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care
persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatil sale) si intre legaturile sociale
care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea si dezvoltarea personalitatii.
Singuratatea frecventa si prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la
deteriorarea mentala si afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana
singuratica este de a stabili o relatie de ajutor, de a stabili un climat de incredere,
de acceptare, de respect si intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi
persoanei, ci a-l sustine in dificultatea sa aducandu-i suficienté caldura si
infelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalneste la
pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa
tina cont. Astfel, mai amintim:

Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii

si stimei de sine).
instrdinarea — este vorba de pacientii aflati in serviciile de sdndtate care
sesizeaza (percep) ca nu exista loc — ca nu se tine seama — de opiniile lor, de
nelinistea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informatie, de
preferintele lor si chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
Sentimentul de neputinfa — situatie in care pacientul se vede condamnat si
constata cu améraciune inutilitatea ingrijirilor, isi da seama cA nimeni nu poate sa
iaca nimic mai mult pentru el.
Modificarea schemei corporale — o schimbare progresiva cum ar fi: slabirea,
obezitatea, menopauza, imbatranirea, poate s& producd la unele persoane
perturbari importante. insA socul cel mai puternic este format de o boalA
deformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante
(amputajia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situatii, care
ating schema corporala gi la care pacientul se resemneaza cu dificultate, il fac pe
acesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare si pierderea increderii
in sine.

Pierderea unei fiinte dragi, a unui rol, a unui statut social sau a unui avantaj
creeaza dificulta{i de ordin material, profesional sau emotiv.
Doliul — dupa decesul unei fiinte dragi este o pierdere cu repercusiuni
importante.

71
 Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri
potrivite, printr-o intelegere empatica, printr-o prezenta umana gi caldura
sufleteasca, gata sé ajute persoana ce traieste aceste dificultali.
Dar, fara o prezenta de calitate si o comunicare ce constituie o relatie de ajutor,
toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii.

De retinut: In vederea executarii unor ingrijiri potrivite fiecdrui pacient, asistenta

trebuie sa stie s& aplice mai multe metode de actiune care sa usureze suferintele
persoanei bolnave si s4-i asigure un plus de confort si o stare de bine.
Executarea Ingrijirlor constitule un moment potrivit pentru asistenta, care vrea
sa inveje, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra
tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viaja mai putin potrivite pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale. /nvajarea pacientului este un act de ingrijire
esential si necesar. Aceasta invalare poate sa fie specifica (ex.: a Invata pacientul
sa-si faca injectie — in cazul diabetului) sau poate sa contina alte sfaturi practice.
Inainte de a incepe invatarea, trebule mal intai s4-i evaludm cunostintele
jentului si dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientul sa puna intrebari.
i putem spune, de exemplu: ,Puneti-mi toate intrebarile pe care le vreti, chiar daca
ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim c&teodata limitati, deci sA nu credeti ca
sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar si acelea care va par
neinsemnate."

5. EVALUAREA INGRIJIRILOR -
a cincea si ultima parte a demersului de ingrijire
Evaluarea const4 in a aduce o apreciere (o judecatdé) asupra progresului
pacientului fn raport cu interventiile asistentei.
Evaluarea este o condijie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile
planificate nu si-au atins scopul lor, atunci trebuie sa stim de ce nu avem rezultatul
scontat si trebule sa stim cum s& corectadm situatia.

Gand se face evaluarea?

Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv
indica, in general, in ce timp trebuie s4 se facd evaluarea.
De exemplu: dacd existé mentiunea ,se va evalua maine" sau , ...din 3 in 3 ore®
sau .in 3 zile" — atunci trebuie sa fie facuta examinarea fn tarmenul fixat.

Ce se evalueaza?
Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem
84 evaluam douaé aspecte:
1. Rezultatul objinut sau schimbarea observata — adica reactia pacientului la
ingrijiri;
2. Satisfactia pacientului insusi.

72
 1. Rezultatul obtinut

Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat

prevede sa se objina in urma ingrijirilor acordate.

De axemplu: un obiectiv poate fi formulat in felul urmator:

, ca dna X s4 accepte sa-si exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia
primului pansament dupa mastectomie”.
Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta isi va planifica toate interventiile in
vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai
odihnita, o va asculta, o va stimula sa4-se exprime, va manifesta empatie, va
sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginil de sine.
Pentru a sti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insasi sa-si puna
niste intrebari in legdturA cu modul in care a reusit sA intrefina o relatie cu
pacienta.

Exemplu de evaluare —
Doamna X, inca socata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este
descurajata, dar, in urma discufiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum
se vecde, rezultatul nu a fost atins si oblectivul va trebui reluat. La o noua incercare
de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins.
Dna X accepta sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice cA nu va
mai fi niciodatd ea insdsi, cA se devalorizeaza. |i e teama pentru relatiile sale cu
soful. Spune ca s-a mai imbarbatat vorbind cu asistenta.
Rezultatul este satisfacator — pacienta vorbeste despre sentimentele sale, dar
apar alte probleme, alte dimensiuni — care vor fi subiectul unor noi objective cu
evaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, intr-un fel, o
culegere de date, atingand anumite aspecte ale problemei de sdnatate a
persoanel. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sunt astfel adaugate,
sunt revazute, se stabilesc prioritatile, obiectivele si se decid noi interventii daca
este cazul — proces ciclic.
Deci: evaluarea se face pe tot timpul ingrijirii. Cand se observa ca semnele nu
s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), cAé actiunile de
ingrijire (ale asistentel) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la
prima etapa (reformularea diagnosticului, a obiectivelor, se modifica interventiile).
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci modificarea interventiilor. Ea
prezinta o asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite s& evaluam in
permanenta.

2. Satisfactia pacientului

Este important s4 se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie in acelasi

timp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu stie intotdeauna ceea ce implica o
buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, desi
beneficiaza de o ingrijire excelenta.
73
 Evaluarea nu ar fi completa fara o evaluare a intregului proces urmat. Aceasta
evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad
rezultate. De asemenea, se impune o evaluare a procesului urmat cand se produc
numeroase schimbari in starea pacientului (interventii, complicatii, nastere etc.),
pentru ca va fi necesara introducerea unor date noi.

Cum se face evaluarea?

Evaluarea se face pornind de la un punct de referinja care de fapt este
obiectivul de jngrijire.
De exemplu: obiectivul pentru o escara de 2 cm diametru si 2 mm profunzime
poate fi: .ca escara de decubit sA granuleze intr-o saptamana". Pornind de la
acest punct de referinta, asistenta va putea cu usurinté s4 judece evolutia acestel
probleme. Persoana care face evaluarea unui obiectiv dat va trebui sa inregistreze
observatia, sa indice data si sA semneze.
Concluzie: procesul de ingrijire este un proces ciclic si permanent reinnoit.
Precizare
Planurile de ingrijire, asa cum le gasim descrise in diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare si care trebuie luate
in seama.
Toate pot fi instrumente de lucru utile si trebuie folosite ca puncte de plecare,
pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta invatarea, usureaza demarajul planificarii,
ajuta la stabilirea unui plan de ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbeste, pentru ca in nici un plan standard —
scris in termeni generali — nu pot fi cuprinse si tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atentie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul
nostru, astfel incét obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice si individualizate.
Un plan de ingrijire extensiv fine cont atat de prescriptiile medicale, cat si de
interventile autonome ale asistentei. Astiel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia
medicului inainte de a-si planifica interventiile autonome.

De exemplu: unul din pacienti prezinta ca diagnostic de ingrijire ,intoleranta la

activitate’. Asistenta nu va putea sa-si planifice mijloacele de interventie pentru
aceasta problema inainte de a sti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile
medicale referitoare la:
— limitarea activitatilor fizice
— restrictii alimentare
— alte prescriptii ale mediculul cu rol delegat.
 PARTEA A DOUA

NEVOILE
FUNDAMENTALE
ale fiintei umane si probleme de ingrijire
 JAesoirafia corecta este fe fev
de necesara o2 sf Arar”,
Vechi provert hindus)

1. NEVOIA DE A RESPIRA
S| 4 AVES O BUNA CIRCULATIE
A. RESPIRATIA

Definitie
A resplra reprezinta nevoia fiinjel ufmane de a capla oxigenul din mediul
incenjuiator, necesar proceselar de oxidare cin organism, sf de a elimina dioxidul
de carbon rezultat din arderile celulare.

l. independenta in satisfacerea nevoii de a respira

Este determinata de mentinerea integritaji caller respiraterli si a musehilor
respirator, de functionarea lor eficienta,
Elapele respiratiai:
a} Veni#vatia — raprezinia patrunderea aerulur in¢dreat cu oxigen tn plamani si
eliminarea aerului inearcat eu dloxid de carbon, Yentilatta are doi timpi: inspiratia si
explratia; aa este inflventata da:
~ perméabilitaies cailor reaplratarii;
= concentratia oxigénului in aarul respirat;
~ maturitatea ceritrufui respirator bulbar;
~aexpansiunea cutie) ipracice:
- funclionaras normala a centrilor care ragleazé respiratia,
b} Ovfuziuinea gazeler—este procesut prin care oxigenul din alveciele puimonare
trece in capilarele perialveciare si CO, din capilare trece in alveclele pulrmonare.
Esta influentata de:
— diferenla de prestuns a ©, in aerul alveolar si cancentratia O, din sange:
— stated peretelui alveolar;
— marimea supraietei alveoiare
te
 c) tana circufatorie -— const in conducerea 0, prin vasele arteriale la tesututi
sia OO. adus da la tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina.
Este tnfluentata dae:
— ¢antitatea de hamoglobina din sange;
— debitul cardiac:
—numarul de hematii;
— permeabitilatea retele: perifarice arterial
qd) Clana feofsra — reaprezinta schimbul de gaze dintre sange ai tesuturi, cy
ajutorud un sistem enzimali¢ complex.
Asistenta medicalaé face chservatil privind etapa ventilatore a respiratial.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira

-.————— —

Factori — Vars/a—la copii, numarul de respiratii oe minut este mai mare

bielogici ca la adult:
+ Gexe/ — la femei se inregislreaza valor ale trecventei
respirator la limita maxima a normalului, ja beirball la lirnita
minima;
— Statue — la parsaanele mai scunde, numarul de respirate pe
minut este mai mare decat la persoanele inalte;
— Soma! — in limpul somnuiui, frecventa respiratitlor este mai
scazuta decat in timpul starii de veghe:;
- Postura — pozitia corecta a toracelui permite expansiunea
plamaénului in timpul respiratiel. Individul sanates poate respira
in otlostatiam, sezand, culeat. Pozitia care favorizeaza
dee

raspiratia este cea sezand $i ortastalica, prin cantracia

coresounzaioare a diafragmet;
- Alimeniatia — influenteaza mentinerea umidiiati cader
respiratorii si prin aportul dg glucoza favanzeaza Oo bund
functionare a diafragmel $i a celarlalti muschi respirator:
— Evercinut fizic — influenjeaza frecvenfa respiratiei # per-
soanele neantrenate day semnne de cboseala la un efart mai mic
decal cele antrenate:

Facteri = | — Ernofiife — influenteaz& frecventa si arplitudinea respiratici;

psihelogici aneeasi influen{é o au plansul, rasul:
Factori - Medi ambian! — procentajul adecval de oxigen {21%} din
sociologici aéru! atmasferic favorizeazA respiratia: mediul poluat, tncarcat
su particule migrobiene, chimice, influenteaza negatiy respiratia;
umiditatea aerulul inspirat de S0-60% creeaza un med
cantartabil;
|— Giimatuf — influenteaza frecventa respitrafiel; caldura
determina cresterea frecventei, frgul — scaderea frecventei:
¥Vantul perturba respiratia; altitudinea, prin rarefierea aerului,
determing cresterea frecveantel;
— Lecul oe sued — prin poluare chimica sau microbiana, devine
un madiy nefavorabil buinei respiratil;

78
 Manifestari de independenta
| Frecventa |- reprezinta puma! de respiratii pe minut
resplratiel — asle influentalé de varsta gt sex
la nou-nascut — 30-50 min
fa 2 ani — 20s err
la 12 ani — 15-25 min
adult -16-18 rimin
varstnic — 15-25 rmin
Amplitudinea | — este data dé volumul d@ aer caré patfunde $i se elimena din
plaman Ja fiecare respiratie. Din acest punct de vedere
respiratia poate fi profundaé sau superticiala;
Riimul — reprezinté pauzele egale dintre respirajii, deci, respiratia ste |
ritmica;
Zgomatele — normal, réspiratia @sle linistiia; in somn, devine mai
resplraterii | zgomotoasd (storait);
Simeina — ambele hemiorace prezinta acegast migcaré de ridicare si
miscarilor coborare fn timpul inspiratiel si axniratiet;
respiratorii
Tipul da - Sunt trai tipi de respiratia:
respiratie — costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea parti
superoare a cule teracice, datorita maéririi diametrului |
anteroposterior in timpul inspiratiei: |
— costal inferiar, intainit ia barbat, prin marirea diametrului |
lateral al cubei toracice; :
— abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea
diametrului vertical al cutel toracice;
Mucozitati - mucoasa respirateria este umeda, secretii reduse,
tranaparente, dense;
Tusea —reprezinta o expirajie fortata, prin care se elimind secretiilo dir
| odie respirator; este un fenamen de protectie al organismului,
— -———— -—: ..

Interventiile asistantel pentru mentinerea independentel

in satisfacerea nevoii
- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului
— invata pacientul:
~ $4 facd exercitil respiratorii
— $a facd exerciti de mers, de relaxare
~ $4 aiba posluri adecvate, care s4 favarizeze respiratia
— 84 Inidture obicsiurle daunateare (imbracaminte stramta, tabagism, mese
copidase}
#9
 ii. Dependenta in satisfacerea nevoii
In satistacerea nevoii, $4 manifeslA urmatoarela probleme:
1. Alterarea vocil;
2. Dispneea;
3. Obstructia caéilor respiraterii.

Surse de dificultate,
care determina nesatisfacerea nevoili de a respira
Surse de — alterarea muccasei nazale, faringiene, bronsice, traneale sau
ordin fizic ‘ parenchimuluti pulmonar: tabagism:
— obstructla cailor rasplratorii; obezitatea, bandaje toracice:
dezechilipru hidroelectrolitic: durere;

Surse de — anxietatea; stresul:

ardin - sltuatia de criza;
psihologic

Surse de — aérul poluat, umed;

erdin - altiudinea inalta;
socioiogic

Lipsa = cundastereda de sine:

Cungasteril = cungdasigrea mediului ambiant;
—cunoasterea alter perscane.

Prezentam trei probleme de dapendanta:

1. Alterarea vacil
Poate fl cauzata de procese inflamatarii la nivelul céilar raspiratorii supenoare -
nas, faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator.

Manifestari de dependenta
i Distonie - whburdri ale emisiunii vorcale, interasand jnaltimea,
intensitatea st timbrul voc. Sa manifesta sub forma de
raguseala, voce stinsa, voce aspra.

Afonle ~imposibiitatea dé a varbi

Sanzatiade | —lipsa de aer
sufocare

80
 2. Dispneea
Sé manilesta ca 6 respiratie aneveicasa., Eslé provocata de numeraase cauze;
mai frecveni, de bolile inimi si ale plamanului, dar si ale cilor respiratarii supe-
finaré, Aerul palrundé cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea
defectuoasa a fesuturilor si acumularea de CO, In sange. Pacientul este anxios.

Manifestari de depandenta
Ortopnee — pozitie fortata, cu bratele atarnate pe langa carp, bolnavul |
i stand sezand (pozitie care favorizeaz4 respiratia)
Apnes — opfrirea respiratici
Bradlpnee = feduceres fracventei raspiralal
_ Tahipnee — cresterea frecvensei respiratie
| Amplitudine | — respiratie superficialA sau profunda
modificataé
Hiperventi- — patrunderea Liner cantitati mari de aer tn plamani
: latie |
Hipoventi- — palrunderea une cantitati mici de aer in plamani
latie
Tuse — expirate forjata, ce permite degajarea cailor respiratotii
supericare de secretii acumulate
Hemeptizie — hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii — plamani
Mucozltati = amestes de secretii din arborele traheo-bronsic, formaie din
{sputa) mucus, purci, sange, celula descuamate
— respiratie din ce in ce mai “Fe
Dispnes de irecventa ajunsa la un grad
tip Cheyne- maxim, dupa care frecventa
Stokes scade treptat $i esie urmata
de o perioada de apnee. —
Ciclul se reia Rene | dr ul at
I

Dispnee ~ insparalié lunga urmata de o

Kiismaul expiratie forfata, apnee. Ciclul {|
s¢ rela [op :

Zgomote — sunt de diferite tipuri: crepiante, rornflante, sibilante

respiratayil
Clanoza — legumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul
urechii, unghii

81
 3. Obstructia cailor respiratorii
Paate fi prodysa de procesele inflamatori) ale calor resprratorii, dar $i de
prazenla unor cori straint, palrunsi accidental tn cAile respiratorii — indeasebi la
copii — ca si de defermari ale nasului.

Manifestar: de dependenta
ar

Respiratie ~ bolnavul respira pe gura

| dificilA pe
nas
Secretii — secrefii muccase, purulenta sau sanguinolente, care
abundente timpiadica respirajla
nazale

Epistaxis — hemaragie nazala

|

Deformari ele | — devialie de sepi, traumatisme

nasuiui

Sanu! — expirare forfata

Aspiratle pe — smioreait
nas
Tuse /— ou caracter de tuse ustata sau umeda, persislenta
Cornaj — Zgomot inspirator cu caracter de suieratura, avzibil de la
| distanta
{ Tira] — depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui
Suprasternal, epigastru, intercostal

« Interventile asistentei -
Paciantul cu deficiente respiratorii

OBIECTIVE | INTERVENTIILE ASISTENTE! AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul 58 | — f9 mivetul nasuini

respire liber, /{_ fndeparteazd secrejiile nazate
pe nas —umezeste aerul din inmtapere
\~ asigura un aport suticient de lichide pe 24 de ore

Pacientul sa re educa pacientul peniru a tolasi batista individuala, de unica

nu davind folosinta
sursa de — educa pacientul peritry a evita imprasiierea secrebilor nazale
infectie

82
 =—— — —, —-
na
’ Oprirea = 494874 pacientul it dacubit dorsal, cu capul in hiperaxtensie
epistanisulyl — camprima cu palicele, pe septul nazal, nara card sangercaza
ing de 6-10 minute
— aplicd comprese reci pe frunte, nas sau ceafa
— reromanda pacientului sa nu-si sufle nasul
fa 1 = ———,

Paclentul sa oa ve faringetuy sf faingeduy

prezinte mu- — umezegte aérul din incapere
coase respl- — recomanda paciantului repaus voeal absalut
ratorii umede — favorizeaza madalitaji de comunicare nonverbala
si integre
ere

Pacientul sa
inghita fara
— intrerupe alimentatia solida
=- recomand4 gargara cu slut antisaptice
|
| diicultate — Alimenteaza pacientul cu lichide caldute :

| Pacieniul sa | - pregateste psihic paciertul, in vederaa aplicari tehnicilor de |

: fie achilibrat | fngrijire si in vederaa aspirdrii secretiilor brongice
| psihic
| Pacientul s4 |} — invalé paciantul sa evite s¢himbarile bruste de temperatura si
prezinta dé asamenea, aglamerapite
| rezisienta
crescuta fafa
de infectie

Pacientul sa | —/a aiveiu! plmdnawint si Broniilor

prezinte cal —invaté pacientul sa tuseased, 54 expectoreze si 54 colecteze
resplratari sputa
permeablle sl | — umezesie aerul din incapere cu apa alcoolizata
| a buna — aspira secretiile bronsice, daca este cazul
| respiratie — invala pacientul $4 tacad gimnastica respiratore
— asiguri pozitia sezand sau semisezind a pacientilar cu
dispnee
— invata pacientul sa renunte la obiceiurila daunatoare (fumat}
— administreaza tratamenlul prescis: aniitusivé, expectorants,
bronhadilatateara, decangestionante ale mueoase! traheo-
bransice

Pacientul Sa | — asigura pozitie antalgica

te echilibrat | - invata pacientul $a uttlizeze tahnici de relaxare
psihic — pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care
¥a fi SUDUS {puncti, examene radinlogice, endoscapice}
LL _—
83
 Piecare are varsta anverealor save”
(Cer ali}
B. CIRCULATIA”

Definitie
Cirevlatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in intericrul
Vaselor sanguine, care are drapt scop transportul substantalor nutritive si a
oxigenulul la fesuturi, dar si transportul produsilor de cataoolism de la tesuturi la
organele excretoare.
Un rol Important it datin sangele si linda, cuprinse Th sistamul circular, si inima,
in condi de integritate anatomicé si tunctionala,
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmérirea pulsulul si a
tensiunii arteriale.

l. independenta in satisfacerea circulatiel

a) PULSUL,
Reprezinth expansiunea ritmica 4 arterélor, care se comprima pe un plan osos
si ste sincrona cu sistola ventdculara. Pulsulta nagtere din conftictul dintre sangele
existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistclei. Acest conflict se
exteriorizeaz’ prin destinderea ritmicd a arterei.
Factorii care influenteaza pulsul

Factori ~ varsfa — la copilul mic, frecventa este mai crescuta decal la

biologic! adult: d@ asemenea, la varstnici
— ifdiimea corparald - persqanele mai scundé au fracventa
oulsului mai mare decdt a celor inalte
f— somnmu — fracventa pulsului in timpul somnului este mai
recuse,
— atmenatia — in timpul digestiel, frecventa pulsulur cregie
- @forti! flac — determina cresterea trecyentei pulsutui, care
stade dupa Ineetarea efortulvi

Facterl - amotiile
psiholoagici ~plansul } produc cregterea frecventei pulsului
= mania

Factor! - medi! amivant— prin concentratia in oxigen a aerului inspirat,

soclali influentearé fracventa pulsului

Fe

maditicaéri ale parametrilay candiavasculari (pulse, tensivna anerialal $4 invers, am considarat necesar sa
Iraiam newoia de 2 avea oO bund circulatia iMprouna cu insasi nevoia do a respira.
a4
 Manifestanle de independenta
Frecventa Reprezinta numarul de pulsati pe minut
—la nou-nascut > 130-140 puisatiifminut

RIM —lacopilul mic

-la 16 ani
= fa adult
& 100-120 pulsatii¢minut
+ 90-100 pulsatiminut
i> 60-80 pulsatii/minut
Sfigmograma
— varsinic = peste 80-90 pulsatii/minut
a) anacrota; b) catacrota; ¢] inflexiune dicrota

Rim — pauzela dinte puleayi sunt egale, owisul este ritmc

Amplitudine | — @ste detetrminata de cantitatea de sange existenta In vase

(vetuin)} ~este mai Mare cu cat vasela sunt mai aproape de inima
—la atterete simetrice, volumul pulsului este egal

| Tensiunes — este determinaia de fora necesara in comprimarea arlerel, |

, pulsuluf pentru ca unda pulsatila sa dispara

Celeritatea — reprezinta vileza de ridicare $i coborare a undei pulsatile |

Coloratia — eoloratie roz & tagumentelor inclusiv a extremitatilor

| iequmentelor | — legumentelé sunt calde

bh) TENSIUNES ARTERIALA

Reprezinta presiunéa exercitata de sangete circulant asupra perefiior arteniali,

Factor care determing lansiunea arleriala:
~ debitul cardiac
+ farta de contractie a inimii
— Blaslicitatea I catibrul vaselor
~ vascozitatea sangelui
Tensiunea scade de la ¢eniru spre periferie.

Factorii care influenteazd tensiunea arteriala

Factori — varsia— tensiunéa este mai mied la capil si creste pe masura

biologisi ce inainteaza In varstA; se stabileste la adult; creste usor la
hersoana varstnica
~ sarmauf!— tansiunea arteriala in timpuf somnului este mai mica
decat in peripada de veghe

85
 — aciiviaiea — diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de
asemenea, efartul fizic produce cresterea tansiunil arteriale, cu
revenirea la valorile inijiale dupa Incelarea acestuia
200 |
gerv|ciu
1704 #caaa acagh

140
140
a
I Bo

t+ - cHTt 7 1. 1 Ws 7" "1 on MM | oe | se tT

Variatia valorilar tensionale la o persoand nonmotensivaesth

Factori ~ amofite: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii

psiholagici arteriale
Factor —cimetul, —figul produce vasoconstrictie, deci 51 cresterea
sociologici tensiunii arteriale
- ~caldura preduce yasodilalate, deci si scaderea
tensiunil arneriate

Manifestari de indepencdenta
Tansiunea maxima sé ! Varsta TWA. ax T.A. min.
ebtine in timpul sistelei -
ventricutare 1-3 ari 75-90 50-60 mmHg

4-1fani 90-110 60-65 mmHg

Tensiunaa minim& se 12-15 ani 100-420 60-75 mmHg

objineg in timpul dlastolei " ——
a P adit 114-140 75-90 mmHg

varstnic peste 150 peste 90 mmHg

Tensiunea diferentialaé Ex.

reprezintd diterenta T.A. dif. = T.A. max, 140 —T.A. min. 80 = 60 mmHg
T.4. max. T.4. min

Mentinerea raportulty
fntre TA. max. TA. mins TA max. 41 sa 9
si T.A. min. 2
— re ——

56
 Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei
cifculatiel sanguine

aduca pacientul:
— pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire)
= s4-si mentind tagumantele curate, integre
— 54 aiba 0 alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sadly
— $4 evite tutunu!, consumul exagerat de alcool
— $4 evita Sedenlarismul
~ 5a poate imbracdminie lejera, care s4 nu slanjeneascs circuiatia

ll. Dependenta in satisfacerea nevoit

Circulatia inadecvata
I

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevaii-

de 3 avea o buna circulatie
— °
| De ordin fizic |— alterarea muschiului cardiac, a perefilor artesaii, venasi;
obslructi arteriale: supraincarcerea irimii
_— ="

Be ordin — anxietatea, stresul, situatia de criza

psihalogic
Lipsa — cunostinte insuficiente despre alimentatia eohilibrata, despre
cuncastarti sing, despre alti, despre obicsivrile daunaioare

Manifestari de dependenta
a ——
1 11 _

Tegumenie ~Teci, palide, datorita ingaril insuliciente a pielii

moditicata — cianatica - colarafie viclaceé a unghillar, Buzelor, lobutui
! urechil

Maditicarl de | —tanmardié = cresterea frecvantel pulsutui

frecvenja a — bradicardia = scAderea frecventel pulsului
pulsului

Meditlcari da | —puls filiform, cu volun toarta tedus, abia perceptibl

yolum al — puls asimetric — volum diferit al putsului la adere simetrice
pulsului

Modificari de | — puls aritmic = pauze inegale intre pulsalil

ritm al - puls ditrat = se percep doua puisatii, una puternica si alla
pulsului slaba, urinata de pauza

a7
 Modificéri ale | — hipertensiune areriala = cresterea T.A. peste valorlle narmale
tensiunlt — hipetensiune anenalé = scaderea T.A. sub valorile normale
arteriale — moditicari ale TA. diferentiala = variatile T.4. max. si T.A,
Min. NU $4 fac paralel
— 7.A. diferita la segmente simetrice {brat stang, drept)
Hipoxemie — scaderea cantitatii de oxigen din sange
Hipoxie — diminuarea cantitatii de oxigen in pesuturi
a

~ Intervantille asistentei -
Pacientul cu circulatie inadervata

OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTE! AUTONOME $I DELEGATE

Pacientul s4 | — invata pacientul:

prezinte 6a intrerupa consumul dé tutun, alcool
circulatie "3a alta alimentatia bogata in iructe, zarzavatun
adecvata “$4 réducd grasimile si clorura de sodiv din alimentatia
— administreaza medicatia preserisa: tonice cardiace, antiarit-
mice, diuretice, vascdilalatoare, hipotensoare, antianglnoase,
anti¢cpaguiante
— urmareste efectul medicamentelor
—aplica tehnici de favorizare a circuialiel: exerciti active, pasive,
masaje

Pacientul sa, — informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gra-
fie echllibrat | dului dé eto pe care poate sa-l depuna, asupra importantei
psihic Icontinuarii tratamentuiui medicamentos
t

Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate nevoii

de a respira si a avea o buna circulatie
Evaluarea functiilor vitale
Functite vitae iiclue! respiratia, pulsul, tensiuneaa arteniala si temperatura. Ele
sunt frecvent utilizate ¢a indicator ai starli de sanatate sau de boata.

Cand se — cand intervine o schimbare in starea de sanatate a Unei per-

mascara S$0ane
furnctile — cand este admis intro urdate spitaliceasca (la internare, pe
vitale toata perioada spitalizarii si la externare)
—inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
—inainte si dupa interventil chirurgicale

88
 ~ inainte st dupa administrarea medicamenteior care au efect
asupra sistemulul respirator si cardiovascular (ex. digitala)
—inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot in- |
fluenta funcilile vitala fex.: mobilizarea pacientilar jmetillzad la
pat timp indelungat}
Rolul — 84 pregateasca material $i insirumeéntar coresounzaigr si Th
asistentei in | Stare de iunctionare
masuraraa — 54 pregateaseca pacientul din punct de vedere fizic (pozilie co-
funcfillor respunzdatoare si in acelasi timp comoda pentru pacient)
vitale - sd pregdteasca psitic pacientul ($4 explice tehnica, s4-i
canvinga de necesitalea efectuarii ei si sa-i solicite conperarea}
— 84 asigure canditii de microciimat care 54 nu influenjeze func-
! tile vitale flinigte, temperatura optina, umiditate corespun-
zatoare)
— 84 cunoasea variatiile normale ale functiilor vitale, (ni fumetie de
sex si varsta
— 5a cunoase’ antecedentela medicals ale pacertului si traia-
mentae prescrise (unele modifica functille vitate}
— §a respecie trecventa de evaluare a functilor vita’ée in raport
Ch slarea pacientulul
— 84 comynice mediculul maditicarile sernoificative ate functilor
vitale

Observarea si ma&surarea respiratiel

Sccp ~ evaluarea functiei respirator] a pacientului find un indiciu al

avolutiel boll, al aparitiel unor complicafii 3% al prognosticului
Eiemente de | — tipul respiratiei
apreciat —amplivdinga migcaritor respiraterli
= Html
= frecventa
Materlaie — cegs Cu secundar
| necesare ~ creion de culoare verde sau pix cu pasia verde
| — foaia de temperatura

Interventiile |— asezarea pacientului in dacubit dorsal, fara a axplica tehnica

asistentel ce urmaeaza a fi efectuata
= Plasarea mainii, cu fata palmara pe supratfata toracelui I

8g
aiug AT SIP STP TL] al pol pcg cyte pac

Zife de boald 1P2ya pap spoagz pays jw fu

Oo A UTA. P J Pope syos| a sic yspcpsyo Py

3000] 60

90
 — nymararea inspiratiilor timp de un minut
— consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de tem-
peratura ffiecare linie orizontala a foii reprezinta dowd respiratit)
~ united cu linia a valorii prezents Cu cea Anlerioara Pentru ob-
tinerea Gurbei
— in alte documente meditala se poate nota cifric valoarea cb-
linuta, cat si caracteristicile respiratiel: ex.:
R= 20 respiratii‘minut
RpHt8 respiratit‘minut de amplituding medie, corespun-
zatoare, ritm regula
~ aprecierea celorlalte élamenta ala (unctiel respiration ae face
pin sirmpla observare a miscarilor respiratorii
re

mw NOTA:
Pentru foile de temperatura in core respiralia este insérisa cu valorl ¢& crease din
einci in cinci, pentru fiecare tine orizontala se considera o respiratie.

Niasurarea pulsului
ee. - OOF

Scop — evaluarea functiei cardiovasculare

Elemente de | —ritmicitatea
apreciat — frecventa |
~ celerilatea |
~ amplitudinea l

yy
' +h popliteu

-- femural
| _pedios
| tibial
g :
'~ radial ol
Fig. 1- Locuri da redsurare a pulsului
—

91
 NOTAREA GAAFICA 4 PULSULLH

Ziua AT, SIP BLE ID] ac] Sl Ss] IRI 21/2

Zile de boals LE2 pada ayTe lyr] sys jwde
oO Ai T.A. P T D MISIBIS 3 SYy™)5 3

92
 Locurl de | oricare attera accesibila palpani si care poate fi camprimata
masurare | pe UN plan asOs: artera radiald, feriurala, hUmerala, carotida,
tamporala, superticiala, pedioasa (Fig. 1}
Materiale — Ceas CU secundar
hecesare | oréeign ros sal pik cu mind rogie

Intervenflile | pregatirea psihica a pacientutui

aslstentel | — asigurarea rapausului tizic si psihic 10-15 minute
| - spdlarsa pe main!
'— feperared arterei
|—fixarea degetelar palpataare pe traiectul arterei
| — @xercitarea uneéi presiuni asupra peretelui arterial cu varful de-
' getelor
| ,~ humdrarea pulsafiilor timp de 1 minut
_— Cansemnarea valorti obtinute printr-un punct pe foala de tem-
| | peraturd, findnd cont ca fieeare linie arizontala a foil reprezinta
| patru pulsafil
- unirea valoril prezente cu cea antenoara cu o linie, pentru
abtinersa curve
— cansemnarea in alle documenta madicale 4 valorii obtinuta si
a caracteristicilar pulsului
Ex. 12.11.1996 Pp, =80/minut
Pe = 90/rminut
puls regulat

NMasurarea tensiunii arterialte

Scep — evaluarea funche: cardiovasculara (forta de contractie ainimil,

rezistenta detenninata de elasticitatea si caliprul vasedor)

Elemente de | — tensiunea arteriala sistaiicA {maxima} |

evaluat — tensiunea arteriala diastolicé (minima} |
Fivche Chall |e

| Materiale — dparat pentru masurarea |

| necesare ) tensiuni arteriale: |
— cue mercur Riva-Rocci
— cu manomelru
— oscilometru Pachon
— stetascop biauricular
— tampon de vata
— alooal
—creion rosu sau pix cu
Tuna Posie Fag. 2 - Tipuri de lariiomeira

93
Metode de ~ palpatoria :
determinare — auscultatorie .

interventiile a. gentry metoda auscuttataie

asistentel —pregatirea psihica a
pacientullui
—asigurarca repausului tizic
si psihic timp de 15 ranute
— spdlarea pe maini
-—se aplica mangeta oneu-
matica pe bratul pa-
cientului, sprijinit si in
axtensie (Fig. 4)
-se lixeéaza memorana f
stetoscopului pe artera
nhumerala, sub marginea
inferioara a mansgetai
—se introduc olvele sletc-
scopului in urechi

membrana
Fig 3 - Btatoscapul bdtaritular

—S@ potipeaza aét in man-

seta Oneumatica, cu ajutorul
perel de eaucive pana la
mangela disparitia zQomotelor pulsa-
tile
artera ~ Be decomprima progresiv
HesTer eh aerul din manseta prin
a
deschiderea supapei, nana
"
u1
"
.-
sand s6 percepe primul zga-
+_——_

mol arterial {care reprezinta

yvaloarea Tensin artariale
&

-——

Maxine} !
artera cubitala — Se retine valoarea indicat
—_

artera radial de coloana de mercur sau |

acul Manamelrului, pentru a|
fi congemnala i
Fig. 4 — Aplicaroa mangoter — 86 continua decomprimarea,
fansipmetru lui roomatele arferiale deve-
Rind tot nai gulernice
ee |

94
 NOTAREA GAAFICA A TENSIUNH AATERIALE 1

Zilia éTP St PST] ITg ATP ST TUT eT eT

fife de boala T7P2y3 7475 pa eo be de fig fu
D RitaA.| P JT Pope lspcps) og spe stops post eos as

3000] 60

2500 [50

2000; 40

1500 F 30

95
 — se refine valoarea indicata de coloana de mercur sau dé
acul manametrului, in mamantul in care zqamolele dispar,
aceasta reprezentand tansiunea arteriala minima
— $e noleazdé pe foaia dé temperatura valorile objinute cu o
linia arizontala de culodre resi, so¢otindu-se pentru fiacare ;
linié a folio unitate coloand dé marcur |
—se unesc linile orizontale cu lind verticale si se hagureaza |
spatiul razultat
~ in alte documante medicale se inregistreaza cilric.
Ex: TA. max.=150 mmdg
TA min= 75 mmHg
—$6 dezinfecteazd olivele stetoscopului si membrana cu !
alcool
b, paniru metoda palpaione
- determinarea $e face prin palparea arterei radiale
~— nl se foloseste steloscopul biawricular
- stapele sunt identice metodel auscultatarii
— are dezavantajul obtinerii unor valowd mai mici decat realita-
tea, palparea pulsului periferic find posibila numai dupa
reduceraa accenluata a compresiunil extericare
oc. mefoda osciiomelrica este descrisa in ,,Breviar de explorarl
functionale* de Lucretia Titirea, ecitia 7994

@ OE RETINUT:
~mangeta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
— manometrul va ft plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
— masurarea va fi precedata de linistirea pactentului
—in caz de suspiciung, se repeta masurarea fara a scoale manseta de pe bratul
pacientului
~ Ja indicatia medicului, $6 pot face masuratori comparative la amibele orate

Interventil pentru mentinerea

sau favorizarea expansiunit pulmonare
EAGACTHHYT RESPIRATOR
— re —-

Hespiratia — lavorlzeaza oxigenarea si ventilatia adecvatéa la pacienti

profunda anxiosgi: ¢reste volumul curent 41 diminueaza spatiul mort
= pacientul efectuesazé o inspirajie profunda si o expiratie pre-
lungita, cll buzete stranse
— este de preferat $4 se axecula Th pozijie sezarid
1
Respiratia — pacientul este agezat in pozilie semisezand, cu genunchit flec-
dlafragmatica | lath, Sustinuli in regiunea poplites cu o palura rulata
— ._— _—_

96
 [a mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, oe abdomen
l | sub coast
~ SE (baga pacientul $a inspire adan¢ pe nas, cu gura inchisa,
| $a Sted relaxat, 53 NU-si arcuiasca spatele, $a sesizezs ridicaraa
| abdonenutui
L — in timpul expiratiel pacientul isi va contracta muschii ab-
' dominali, va tiné Buzele stranse si s€ va cancentra asupra
4 eoborani abdormenului
) —timpul afectat exercitiului va creste progresiv de ta S minute, la
| 10 minute
1 = axercitiul va fi efectuat de 3-4 ori'zi
— dupa invataraa exercifiului, pacientul il poate elect si in po-
| zitte sézand, ortestatica sau Tn timpul mérsuiui

INGITA TIA SPIROMETARICA

| I Spirometru ~clipnada una sau mai multe racipiente din plastic, comtinand
de debit bile colorate
: — pacientul se agaza in pozijie sazand4
~ 86 introduce piesa bucald in gura pacieniului, care va strange
buzele Tn jurul ei
— 86 solicit§ pacientulut $4 inspire profund si lant pentru a ridi¢a
Dilele $i a le face 34 pluteasca cal mai mull timp {de la doua la
gase secunde)
~ Se scoate piesa bucala si se expirad normal
— tnainte de repetares proceduri, pacrantul sé va relaxa si va
respira nermal
Spirametru | - esfé orevazut cu unm burdul care se ridich ka wn volum
de volum | predeterminat
i- procedra cuprindé atapelé prezantaty antertor
1 ~—

DARENAJLL FORAGE

| Scop — drenarea lichidelor, sangelui sau aerulul din cavitalea pleural

ai réstabilireaa unel prasivni negative care 5a tacwii@ze expan-
; siunea plamanului
Conditil — sistemul de drenare sa fie perfect intretinut, tuburile s8 nu fie.
| : obstruate
ential .
| &8 nate — rBépectarea novmelor de asepsie

Sisteme de = f—¢cu un facan de drenaj [Fig. 4):

drenaj — este cel mai simplu

97
 - funeticnalitatea
drenajului este
atéslata de aparilia
Ee

onor bule de aer in

lichidul din laecon
— cl douwa flacoane
de dranaj (Fig. 6:
-atest sistem are
ee

avantajul masurarii
secretilor prove-
rind din drenul to-
racic cul mai multa
PreCIZIe Aig. §—Sistam de drena) cu un flacen
— eu treet Nacoane
(Fig, 7):
——

~ are avantajul obtinerii unei diferente de presiune in cavitatea

pleural si flacoanele de drenare, ceea ce face 54 scada
presiuinea Th interiar
1onice = or _— Alppenztie
ae Gn aspire sence

Fig, 6— Sistem de drenal cu dova llacoane Fig, ?- Sistem de dranaj cu trei Nacoane

interven{lile | 7 486Z8rea pacientulul in pozitie semisezand

asistentei ~ explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de
anxietate a pacientuluy
— fixaréa lubulatuni la pat $i asezaraa Maconuly) sub nivelut
toracic
— observarea drenajului: yolurmul, thou, ritmul scurgerii
~ ohservarea fuctuatitar floterului
— solicitarea pacientului 54 respire profund 5i s4 tuseasod la
doud-trel ore pentru a favoriza drenajul lichidelor
— in car de spargere a flaconului, peansares Lubulaturil si
achimbarea flacanulur

BODE RETINUT:
— é@ste interzis& fiditaréa flaconulyi plin cu secretii fara pansarea tubulaturii,
deoarece lichidele pot fi remntraduse in cavitatea pleutrala

98
 Interyventii pentru mobilizarea secretiilor
|
Hidratares — este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar |
—la un pacient cu o hidratare adecvata, o (use slaba poate usor
disloca sécratiile
— £28 recamanda aproximativ 2000 rol lichideszi
—_

Umidificarea | — consta in adaugarea vaporilor de apa la derul inspirat

— pastreazd caile aeriene umede si permite debarasarea
secratiilar
— se realizeaza cu pulverizatoare sau reciniente cu apa asezaie
pe o sursa de caidura
Nebulizarea | — consta in adaes de urniditate sau medicamente la aerul
insplrat
= se féalizeaza prin pulverizare (inigsing atomizorul) sau cy
ajUlorul aerosolilar = un amestet dé gaz cu un medicament
| dispersat ih particule sferice de ordimul micrenilor fantibiatice,
antialergice, Dronhodilatatoare, expectorante}
Tapotament | — consté in loviraa peretetu toracic, cu mana, nitric, pe toaté
supratata, timp da 1-2 minute
—inchetetura mainii trebuie $a fie relaxata, iar cotul in flexie
—pacientul este rugal 54 respire lent si adane
— ioracele pacientului trabuie $4 fie acoperit
— este contraindicat la pacientil cu aslaapercza sau coaste frac-
turate si la cei cu probleme de sangerare
Vibratia ~ pacientul este rugat sa inspiré adanc pe gura st 84 expire lent
pe nas
— Th timpul expiratiel se aplica cu mana pe peretele toracic a
presiune Uspara St osclatone
— dupa § expiratti pacieniul este inturajal sd tugeasca si si
| expectoraza
— este contramndicata la sugeart si capir mici
—_——— _——_——]
4

Drenajul —este UN procedeu pozitional care permite slirminarea secretiiar

postural — pozijia pacieniului se schimba la 20'-30":
— decubit ventral cu perna sub abdomen
~ decubit ventral cu paiul inélinat la 20°
—

— decubit dorsal
~ decubit lateral drept
— decubit lateral slang
— pozitie sezand |
~ fa slarsitl flecdrenr pozitii pacianlul este tugat sa respire
profund |
~ 52 renunta la pozitiile in care pacientul prezinta discantfont sau
dispnee |
| — este contraindicat la pacientit cu leziuni ale maduve: spinarii
sau cu hipertensiune intracraniana
|
|
99
 interventii pentru mentinerea cailer respiratorii libere
INTUBA TIA
—— =
Intubbatla | $6 TRSZeaZa cL ajutarl |
orofaringiana | pipei Guedel (Fig, 8) i|
—tehnica de introducere a *! ‘ ia 2
pibel Guede! este H “gh
escrisd fn ,,Urgentele ! ;
medico-chirur Scale", Jo ATL
de Lucretia Titire feo 7
- impornant este ca.
lungimea canulei sa fie |
corespunzatoare: 1
— daca este prea lunga|
ar putea impinge ik. :
limba spre epiglota Fig. & Tehniea intuaiai orplaringiane
¢u
Si astfel ar obstrua 4. vactiunea mandibulei
caile aerena iB. cotafla pipai cu 1 ESF favre accadela Geniare
-dach este prea © pazitia corecté a pipe
ecUrta, limba nu OD. hperectensia capului pontra resoiratia ariiciala
ndate fi manginula ir
partea anlerioara a gutrii
Intubatia — este efeciuata de medic sau cadra specializale pentru aceasta
traheala manevre,
- sonda de intubatis poate fi intradusd nasctrahgal (pe has) sau
protraheal (pe gurah

fo. #— Pozitia capuiue

Poot intubatie traneala

- sé afectueaza sub anes-

tezie gerérald (5& mal poaia
Wiliza s anestezia locala a
lariegeluty
— pozitia pacientului este de
dacubit dorsal funeori se
poate aseza sub ceala un Fig. 10 - inivtalia orotraheala
| Bac cu nisip} (Fig. 9)
_—— ee Le re ——. ae ee ee, se

100
 - capul se extinde mult spre spate
— $¢@ introduce lama laringascopulut in cavilatea bucala, cu
blandete
— se incarca limba pa lama laringoscoputul (Fig. 10)
— cu varul lamei, prin miscari succesive de tnainte-inapoi, se
agala epigipla care $6 ridica in sus, descoperind orificiul glotic
— in cazul telosirt laringoscopulur cu lam curba ny este nece-
Sara Incarcarea epigiotei
— se introduce sande traheala in orificiul glotei, fara a ferta
— $e verifica prezenta sandaei tn trahes:
—prift apagari ritmice pe torace trehuie $4 $e perceapa sutty
de aer prin senda
— accidentele intlibabiei traheale: '
—ruperea corilar vocale prin utilizarea unor sonde groase |
$au manevwre brutale
— rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare -
sau prin destinderea exageralA si mentinerea timp !
indalungat a balonului dé etansare
- edemul de glota dupa delubare |

ASPIRATIA OROFARINGIANA SAU NASOFARINGIANG

Materiala | dispozitiv de aspiratie

necesare — sonde sterile (Nélatorn)
— mAnusi sterile
— solufie sterlla pentru umectarea sondei
| — prosop

Interventille — 86 evalligaza semnele si simptamele care indicd prezenta

| asistentei secrefiilor in caile aeriene superioare
| — 5e explicé pacientuiu: in ce fel acest procedeu
degajarea cailor respiratorii
va permite

— 52 asiqura intimitatea pacientului prinir-un parayan

— $6 Instalearé paciantul in pozitia adecvala:
- semisezand, cu caput into parte - pacienti constienti
~ decubit lateral, cu fata la asistenta - pacientit inconstienti
— 86 profejeaza fenjeria de com cu un prosop
— Spdlarea pe maini
—imbracarea manusilor sterile
- fixarea sonde la aparatul de aspiratie
= masurarea lungimil sondei, pe obraz, de la nara la tragus
— umeéectarea capatului liber al sondei
—irilfoducerea sondei:
— pentru aspiralia Orofaringiana sonda sé introduce pa margi-
nea gun, Jasandu-d s& alunece in arotaninge

101
 a Te

— pent aspiratia nasotaringiana, sonda se introduce intro

narina, dirijand-o spre centru, de-a tungul peretelui
desparnitor al foselor nazale
— sé efethieaza aspiralia limp de 15 secunds, totind senda
penlru a éxtrage secretiile de pe toata suprafata
— 56 extrage sonda
- 66 clateste In salutie sterila, éfactuand 6 aspirate
— sé 1484 pacientul $4 se odihneases 20-30 secunde
— daca are canula pentru oxigenocterapie, se reamplaseaza fn
acest interval
— 5€ solicita pactentului sa respire profund si sa tuseasca intra
k aspiratil
—- dupa lerminarea aspiratiei, se elactuearda igiena bucala; se
indeparteaza prosapul
— matenalele utilizate se curaja, se deziniacteaza si se
| pregatesc pentru Ssterilizare

@ DE ACTINUT:
— se yor respecta cu strictete masurile de asepsie
~nu se efactueaza aspiraia in timpul intraduceni sondet

THAREOCSTOMIA

Traheastomia | - consta in realizarea unui orificiu la

nivelwl traheei — prin incizie chirurgicala
— si introducerea une canule prin acast
Orificiy Tn scapul asiqurérii respiratiel pe
aceasta cale
— cannula corecl intradusé in trahee va
avea ca efact: (Fig. 11)
—aparitia fuxului aetian zqometos igs a
rin canula i #
- Gtonie ’ at
1 7 aparitia de cele mai multe or a Paes
tise
—ameliorarea insuficientei respira- Fig. if - Pozitia canulei
tori traheale

Ralul asis- — pregatirea materialelor 5i instrumentamuiui necesar:

tentei in — canule pent traheostomia
éfectuarea — trusa pentru traheostomie
traheastomiei — casolela cu campuri sterile
— casolela cu comprese sterile

102
 — manus! sterile
~ seringi si ace sterile
— solutii pentru anestezie locala
— solutii antiseptice
— pregatirea psihica a pacientului
- explicarea proceduri
— pregatirea fizica a pacientului
- asezarea in poeitia da decubit ay .
dorsal cu capul in hiperaxlensie TON WS a
— (dalizarea camputlut operator: Te “
- dezinfectia cu alcool jodat a ee
regiunii cervicale, anterfor si lateral at |
— senvirea medicului cu instrumentar
necesar electudni anesteztel locale 51
fig. 72 - Genula
incizigi eentry trahen shams
— dupa introducerea canuler, fixarea
acesieia jn jurul gatului cu ajutorul utei mese
—_—. — — —_——_— — ——_—

—--_ —— 1
ingrijin dupa | — supravegherea atentd a permeabilitatii canulei
traheostonrie — obsérarea pla-
git {eventuale
sangerarh
= joaleta plagit
(daca apar cruste,
acest¢a sa In-
moaia fara @ in-
reduce solutii an-
neeptice in orifreiw
— UMmicifinares
aéerului inspirat
— &chimbarea ca-
nuiei la intervale Fig. 13— Fixarea canurci
stahiitte de medic
— efactuarea toaletei cavilani bucate de 3 orizi
- piesa interigara a canulét va fi curalata frecvent cu salutii
— instruirea pacientului si famifiei privind ingrijinle la domiciliu |
L_—

Becanularea — duréaza aproximativ o saptamana

— scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ora pe Zi,
paciantulfind supravegheal atent |
— daca apar semne de hipaventilatie se reintroduce, urmand ¢a |
in urmatoarela zile s4 se prelungeasca progresiv perigadale ,
fara canula |
— Irebuie precedata de o bund pregatire psihicda a pacieniului, |
Care §-a dezohbisnuit sa respite po nas si are teama de asfixie,
mai ales in timpul neptii |
—_.. A
103
 ASPIAATIA TRAHEOBRONSICA
ee
—_—_—
| Scop —plevenrea obstructial calor aeriene respiraterii ptin slaqnarea
i secretiilar
| — prevenirea infactiei pulmonare déeterminata tal de slagnarea |
secretilar
! Materiale — dispozliry de aspirate
| necesare — sonde sterile
— manusi sterile
| - prosop
i — solutie sterila pentru umectarea sondei
' — comprese sterile
Interventii — asigurarca ntinnitati
~ pregatirea psihicd a pacientulul
| ~ Pragéiiraa fizica a pacientulul — pazitie semigezand, daca nu
| este cantraindicata
- amolarea echipamantului de aspirate
— umectarea sondei ce urmeazaé a fi intradusa prin canula
— intraducerea sondej cu
miscari bland prin oti-
ficiw! canulel (Fig, 44)
— aspirarea secretiilor
timp de cel mult 10 se-
cunds {pentru a nu pro-
duce hlpole)
- 58 fepela aspiraraa
Gupa oxigenarea pacien-
tului
— gupAé ferrninarea pro-
| sedurii 8 curaté carnula
| de traheostomie Fig. 14— Asplratia ‘raheobronsica

@ DE RETINUT:
— necesilatea elecluari aspiratiei poate accentua starga de anwielate a
pacientului si de aceea este necesara g fgarle bund pregatire psihica
—secretile trebuie considerate contaminate si dé aceea asistenla va lua masurile
ce se impun (masca, ochelari si manusi de protectie in timpul efectuarii tennicii}
— lehnica s@ va efectua In condita de asepais
—Nu se aspird secretille in timpul intraducerii sondei
~ in timpul aspiratial sonda va fi mobilizata prin miscari de rotatie
— sondele pentru aspiralie trebuie $4 fie putin traumatizante, rotunjite la capatul
care aspird si sterile
— calibrul sondelar s4 fie adecvat
— suint dé preferat sondele cu erificil’ lateral
~ sonda va fi curatata cu ser tiziglogic dupa fiecara aspiratie,

704
 interventii pentru favarizarea oxigenaril tisulare

OMIGENCGTEAAPIA

Scop - a8igurarea uni cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi

[ prin combaterea hipoxiel determinaia de:
— scaderea oxigenului alveclar
~ diminuarea hemaglodinai
—lulbureairt in sistemul circulatar

as
— probleme care interlereaza cu difuziunes pulmonara
Surse de — statie centrala de oxigen
oxigen — microstatie
— butelie cu oxigen
Precautil in ~ decarece oxigenul tavorizeaza combustia, prezenta 5a irebuie
uillzarea atenionata
surselor de — pacieanji si vizifatorn yar fi atentianati asupra pericalului fluma-
oxigen tuiwi Sau al unel flacari in preajma sursei Ge oxigen
— $2 vor verilica echipamentele electrice din incaperea respectiva
— 68 vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricttate
etatica (materiate sintetice} sia materialélar inhamaie (uleiuri,
alcool}
— aparalele de monilarizaré $au aspirare yor fi plasate in partea
OPuUSa sursei de oxigen
— transpartul buteliilor eu oxigen 26 va face pe caérucioare,
evitandu-se lovirea ler in timpul transportuiui
~ butelile cu oxigen vor fi agezate in pozitie verticala, pe un }
SupoOrl Si fixate dé perete cv nels métalice, departe de calorifer
Saul soba
— cunoasterea de caire personalul care manevreaza oxigenul a ¢
lacului dé amplasare a exlinctoarelor $i a madului de ulilizare a
acestora '
|

Metode de a. prin sonda nazala

administrare |-— este meloda cea mai frecvent utilizata \
aoxigenului | — permite administrarea oxigenuiui in ooncentratie de 2554-45%
— poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
— MU poate fi uilizaia ja pacienti cu afectiuni ale muscasel
nazale
i pti mased (cu Sau fara reinhalarea aerutui ex pirat)
— permite adrministrares oxigenului in concentratie de 4092-605
- este incomoda datorita sistemului de prindere gi etangeizare
— accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
— poale cauza italia tequmentelar fepei
—nu se va utiliza la pacienti cu arsuri la nivelul fetei
——— —— — are . - —

105
 |! co echefan menirit Qalgayt
- sunt prevazuti cu dowd sonde care sé inaduc in ambele nari
j« s@ utilizeacd la copii si pacianti agitatl
| — sunt mai bine tolerali da paclenti
dg corul os oxigen
j— frecrert utilizat la capil
| —cancentrajia oxiganulul nu poate depasi 50%
'—aré dezavantajul ca atmasfera dé sub corl sé Thealzesle si s¢
Lsupraincarcdé cu vapor datorita faptului c& pacieniul inspird 1
| expira in acelasi mediu
i= oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, 1 trecut prin
| instalatil de racire
iin corn se pat monta instalatii de racire
i copii vor fi Supravegheati permanent, pentru a nu disloca
cartul
Echipanient | —sursa de oxigen
hecesar —urmidilicatar (recipient pentru barbolaraa oxigenulli confinand
administrarii apa sherili}
oxigenuiul — sondaé nazala, caleter, masca de oxigen sau cart, in funclie de
metoda aleasa
— Matetial adeziv (leucoplast), pentru fixarea sandei
——

Intervenfiile - pregatirea psihica a paciantului

asistentei asigurandu-l de luarea tututor masu-
lor de precautie si agezarea
pacientului in pozitie corespunzatoare
{daca este posibil: pozitie semisezand,
tare favorizeaza €xpansiunea pul-
monara}
— asamblarea echipamentului
— dezobstruarea cailor respiratarii
— masutara Ingimil sendel, pe a-
braz, dela nara la tragus (Fig. 15) Fig. 15 — Weasurares sondai
— Umectarca sondei cu apa sterila
pentru lacilitarea inéertial si prevenirea lezani muccnasel
— introducerea sondei in nara gi fixarea acesteia pe obraz, cu
benz de teucopglast (Fig. 16)
|— gach sa utilizeazd masca de oxigen, aceasta se va ageza
acoperind nasul st qura pacieniului $i $e va fixa cu o Curea in
jural capului
— fixarea debitului de administrare a oxigenului, in functie de
prescriptia mecieului
— aprecigrea raspunsului terapeutic al adrninistrani oxigenului
(pbservareaa culorii tegumentelor, M4surarea respiratiel si pul-
SUILi)
— supravegherea pacientului pentru depistarea semnelar de
toxicitate sau de aparitie a uner complicatii
“ SupTavegherea echipamentulul de administrare a oxigenului
fpresiune, debit etc.}
—$ ae

106
 — actordare suportului pslhic al
pacientuluf pe timpul administrars
oxigenutui si combaterea oricarei
cauze de disconfart
— mobilizarea periadica a sondai
— Steaterea sondai o data pe’zi si
intraducerea ei in cealalté nara
— curatirea echipamentului la terme
narea tehnicii

Incidente 8) — daca recipient! pentru parbotaréa

accidente oxigenuini $e rasioarna, lichidul poate
flimpins de oxigen in cdile respiratorii
ale paciantului, asfixtinduel
~ in cazul utilizaril prelungile a
oziganului, in concentratii mari sau 1a
presiun| ridicate, pot aparea:
— ittare locala a mucoaset
Fig. 1G - Fixarea sonder
— congestia si edemul alveolar
— héemoragie intraalveolara
- atelectazie
— palrunderea gazului in esotag duce la distensie abdominala

@ DE RETINUT;
— administrarea oxiganului se va lace dupa permeahilizarea cailor respiratorii
— inalnte de elecluarea tebnicii se vor lua toate masurile de precaujie
— pé timpul administrarii se vor supraveghes atent pacientul si echipamentul de
administtaré (manamelrul dé presivne si indicaterul de debit)

NOTA:
Resuscilarea cardiarespiratorle este descrisa in ,Urgenje medico-chirurgicala"’,
de Lucretia Titires,

vin enonta, alimentatia rational? & botnavud

fuso daosebesie a9 2 wl am séngies care se fides repo“
tl, Gonteas

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Definitie
Oriearui organism Ti este necesar $4 ingereze si sa absoarba alimente de buna
calitale 3i Tn cantilate sufclenta, pentry a-3i asigura dezvoltarea, intrefinerea
tesutumilor si pentre a-si mantine anengia indispensabila une bune funetionari.

tO?
 Il. independenta in satisfacerea nevoii
Pentru a se menting sana4teasa, fiinta umana are nevoie de oa cantitate adecvata
de alimente, continand elamentele nutritve indispensabile vietii, Cantitatea si
natura alimentelor nutiive sunt in functie de: sex, varsta, greutate, InAltime,
acttivitatea depusa, starea de sanatate sau de boala.
O aliméntatie adecvata trebuie $4 conjinad tot factoril necesan mentinerii vieyii si
asigurarii tutuzar functiler organismului in candijii normale: glucide, proteine,
lipide, vitamine, apa, sarur: minerale.
Hidratil de carbon f(glucide) reprezinta sursa principala energetica a
organismutuil. Digerarea si asimiiarea lor nu solicit organismviui prea mek, dé
aceea este bine ca 50% din necesitatile calarice ale organismulu! $4 se asigure prin
hidrati de carbon, daca ny exista o contraindicatie in ceea ce priveste aporiul lor
{diabet zaharat, caija de fermentatii, chezitale).
La copii, aportul dé glucide trebuie mant in boli febrile, casexie, denutritie,
afecliuni hepatice si renale,
Necesarul: 4-6 g'kg corp/e4h
Proteinela reprezinta materialele plastice ale onganismului, ele inlocuind
substantele cdistrusé prin uzura fizialagica sau patologica, Ele reprezinta, in acelagi
timp, Oo sursa impoartanté de energie si conskluie Matela prima 4 fermerntilor si a
harmenilor,
Mecesarul: 4-6 g/kg corp/e4sh
Aportul insulicient de luinga durata al substantelor proteice determina scAderea
proteinelor plasmatice, dislrugeréa parenchimulyi hepatic, aparitia unei anemii gi,
Orin reduceraa presiunt coloid-osmotice 4 sangelui, relenta apei Tn organism, cu
fonnare de edeme.
Cresterea cantitatii de proteine este indicala im sarcina $1 ala@ptare, arsuri,
anerii, evacuari pleurale si abdarminale, postoperatar.
Sedderea cantitati! aste indicata in boli renale, afectiuni tebrile,
Lipidele av valoare calorica mare, alimentele pe aceasta baza avand cailitati
energetice man, intr-un valum mic. Pe langa rolul lor energetic, lipidale intra si in
compozitia tesutulul nervas si a stromel eritrocitare, iar sub forma depozitara
reprezinia rezervele de energie aie organismului si fesutului de sustinere pentru
Organele interne,
Necesarul este de 1-2 g/kg cored h
Ratia de grdsimj se va reduce im cazul tulourdrilor in metabolismul ler, in
insulicienta glandélor care intervin in digesta si metabolizarea lor finsuficienta
pancreatica, hepatica, nelroza lipaidicd, diabet zaharat, obezitate), boli febrile.
Ratia da grasimi se mareste in sidri de subnutritie, hipertiroidism (dalorité
arderior exagerate),
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului.
Nevaia de vitamine creste in timpul activitafi celularé exagerate (majorilatea
imbolnavaritar).
Necesilatile normale de vitaming pot ajunge pana la 150 mg vitamina GC: 25 mg
vitamina B,, 6 mg vitamina B,, omg vitarina PP si 20 mg vilamina K, ceea ce se
aSigura pin consumares fructelor, legumelar, salatelor, sueuriiar de fructe.
108
 Apa si sdrurile minerale — in apa, se petrec toate reactiile biochimice din
arganism, sérurilé minarale find necesare ta substan{e structurale st catalzatoaare.
Necesitifile zilnite de apa ale arganismului sanatos variaza tnire 2500-3000 ml;
ale se acopera prin lichidele ingerate si arderea hidratilar de carban si a grésimilar.
O dala cu nevoile de apa, se satisfac si nevoile de sarur] minerals.
Organismul sanatos necesita in 24 ore: 4 g Nz; 3-4 g K; 2g Ca; 0,15 g Mg;
18 mg Fe; 6 g Cl.
Satisfacerea nevoilor de apa si sarwi minerale trebuie sa $e faca in mod
proporionat: altfel, organismul ramane in dezechilibru hidromineral.

Factoril care influenteazd satisfacerea nevoii

Factor — varsta si dezvolarea — navoilé alimenlare sunt variable in

biologici functie de periaada de cregtere $i dezvoltare: copil, adolescent,
adult, varstnic
|
— acid fizice — cu cal activitatea muscwara este mal mare,
| eu atat creste metabolismul si, implicit aportui alimentar
|
> Getul sf fapatiizarea maser — Un program regular al reselor
este recomandat tuturor indivizilor; intervalul iatre mese este in
functie de varsta
—n rer —

Factor ~ emopiite — (griji sau bucune) influenjeazca cansumul de hrand,

psihologicl astel ca uni indivizi jsi prérd apetdul, iar alld reactioneaza
ponsumand mai multe alirnante

~ anwidiaieg — hrénirea aste strans legata de satislacersa unel

neva de securitate, de dragoste side bunastare

Factori — ofimatus— farna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (rnese

sociplogici calde si nutritive}, iar vara, sunt preferabile mesele usoare si o
cantkate crescuta dé lichide

— Slafutid socteseconomic —depninderile alimentare bune se tar-

meaza din frageda copilarie si, uneori, pot fi influentate de apar-
tenenta la un grup social, saracia tnfluenteaza negativ
Satisfacerea nevoii

- refigfa ~ in funciia de apartenenta lor rengioasa, indivizi au

anumite ritualuri alimentare: post uimal da sarbalavi mari, inter-
———_—

zicerea consumului unor alimente {carne de parc, calea, alepol),

dar si prepararea si servirea alimentelar dupa un anumtit ritual

-— cuftura - alimentajla este strans leagaté de traniliile si

superstitille fiecarel cufturi.
aera
 Manifestari de independenta
—- -

Cavilatea — dentitie bund

bueala — pratezd denlara adaptata si in stare buna
— MuUGoasa Ducala roz si umeda
— limba roz
| gingii raz gi aderente cinjibor
Miasticatia —usoara, eficace
— dura Inchisa
rAetlex de — prezent
deglutijie _
Bigestie - |—lenta
| — nestinghenta
Deprinder \- programy) meselor (3 mese $i 2 gustari}
alimentare — 10 ore repaus nacturn
Appetit = pola de mancaré —senzatie agreabila, tradusa pen dorinta de
nrana
Foame — senzatie dezagreaWla, radusa grin nevola de a manca
Saetate —senzaiie de plonituding, resumtita de individ atunei cand neveis,
de hrana este satistacuta
Hidratare —consum de lichide in fuache de nevoie

Gust si va- — alegerea alimentelor

loare ACOr — senires mesei Singur sau in grup
dale mancarii | — tradii — obieeiuri alimentare
— educabe
— — —r—-. ——r-

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

in satisfacerea nevoii
— asistenta calculeaza necesarul de calor pe 24 Ore, in functie de: aevritase:
— in repaus, 25 calkg cor! 24 h
— activitatea usoara:
35-40 cal.kg cam/2th
— activitate medie:
40-45 cal./kg corpi24 h
- attivitate inlensa: 45-60 cal/kg cored h
— calevicaza necesaryl dé calori pe 24 4, Th funetie de vwarsta
— plus 20-30% pent copii (nevale de crestere]
— minus 10-15% pentry varstrici
- calevleaza ratia alimentara echilibrata:
— numer de calor in furmie de varsia si actvitate
— asigura echiliorul intre elernentele energetice si cele neenergetice (apa, vilamine,
saruri minerala}
110
— asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentata astiel: 50-55%. hidraji de
carbon, 10-15% protaing, 30-40% lipide
— asigura echilibrul intre pradusele de origine animala si vegetala:
— 4056 proteine dé origina animala
- 60% proteing de origine vegetala
— 35% fipide de origine animala
— 65% lipide de arigine vegetala
— asigura echilibrul intre aciditate si alcaiinitate
— calevieaza numarul de calori‘kg com/s24h in star fiziologice: spartivi, sarcind gi
alaptare: + 30%
— ratia alimentara sé cuprinda alimente din toate grupele ghidului atimentar,
cunoscand yaloarea anergetica a principiilor alimentare:
—glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
— lipide. 9,3 cal. prin malabolizarea unui gram
— proteine: 4,1 cal. prin metabclizarea unui gram
— cerceteaza gusturile $i deprinderile alimeniare ale Individului
— allege alimentelé tinand seama de preferintele, deprindente si nevoile pacientului
— inlocuieste, la neveiea, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative si
calitative ale diferitelor principii alimentare

il. Dependenta in satisfacerea nevaii

Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, survin urmataarele probleme de
dependenta:
1. Adimentatia si hidratarea inadecvata prin detich
2, Ailmeniatla sl hidratarea Inadecvata prin surplus
3. Bificultate de a se alimenta 5i hidrata
4. Biticultate de a urma diete
5. Greturl sau varsaturi fanexele 2 $i 3}
6. Refuz da a se alimenta si hidrata

Surse de dificultate
ee oe

Surse de — alterarea mucoaselor cailor degeslive si a peristaltismului

ordin fizic intenstinal
~ alteararea parenchimului hepatic sau a cailor biliare
— obstruct, tumori, strangulari
— tuba naze-gastric
— slpraincarcare: intoxicalil alceolice, abuz da mecicamente
— derechiliore: durere
dezechilibre metabolice
electrolitice, endgerine
neurologice
Surse de tulburari de gandire
ordin - anxietate
psihalogic — stres
— sitlatii de criza

111
 7 ; ;
Surse de 17 ioame — insalubritate
ardin | — malnutritia
sociologic —!
Lipsa = ipsa de cunoestinte
eungesteril |_ insuficienta cungastere de sine, a ceborlalfi, a mediului
| | Secanjurdter
Prezeniam doud proglemée de dependenta:

1. Alimentatia si hidratarea inadecvata prin deficit

Ceficttul este un aport insuticiant de elemente nutritive, o insuticienta in cantitate
Si calitate, care alecteazé starea nutiponala a indwidului. Sunt implicafi o serie de
factori, printre care: proaste obiceiuri in legatura cu alimentatia, boli arganice si
peice, intosicalil algtulice, Meditamentiase Sic.
Inéulicianta aportului alimentar si lichidian determina tulourar la nivelul
functonarii tuturer aparatelor si sistemelar ergamsmului {denutrilie, deshidratare}.

Manifestari de dependenta
—-

Ancrexié | —lipsa potei de mancare

Distagie — greutate la inghijire
Conditia ca | — absentia dintlor, carii dentare, gingivite
vitatli bucale ¢ — ulceratii ale Duzelor, ale mucoasei bucala
| — limba inearcata, depunere saburala, glogite
| — ditisultate in masticatie
Stares iL tegumente UScale, nierderaa elasticitai
tegumentster |- acnee, dermatils
Digestie ‘— dificuttate in digestia si absorotia alimentelor
— greata, vAarsatura
I regurgivatii
— aerbfagie, pirozis _
Deprinder i gresell in prepararea alimentelor
alimentare = gresel in alegarea alimentelor
— Ofar nésatislacator al meselor
— plierderaa sbisnuintel prin schimbarea condipilor de medi
Hidratare — cOnsuUM redus de lichide si saruri minerale
— Renders in greutate
Seamne de — slaniciune
dezechilipru. | —fegumenteé si mucease uscate
- UII concentrate
Gust sl va- — dezerdonat
igare acor- — maénanca in picipare sau in pat
date manearii | — chiceiun gresite {consuma numai un fel. tumai rece etc.)
ee ee te . ..

112
 = interventiile asistentei -
Pacientul cu alimentatie inadecvata (deficit)
—_—n —_-- —— :.- CT — i

OBIECTIVE “INTERVENTULE ASISTENTEI

Pacientul sa | -— asaza4 pacientul in pozitia semisezand, sezand sau fn decubit

aibao stare =| dorsal, cy capul intr-o parte
de bine, fara 9 j— protejeaza jenjeria cu musgama si aleza, in functie ce pozitia
greturi si pacienthlLi
varsaturi — ajuta pacientul in timpul varsaturilor, sprijinindu-!
— jl Invaté $4 inspira profund |
— aplic4 tratamentul medicamentas: antiemetice, vitamine,
Saruri minearale
— incurajeaza pacientul
— reduce Sau opreste aportul de lichide si alimente

Pacleni sa | — alimenteacdé pacieniul parenteral, instituind peduzii cl glucaza

fie echilitrat | 5%, 10%. 2094, 39%, 4095; hidrelizate de proteing si amwstecuri
hidto- de aminoacizi (Marisang, Arninomel}, vitamine si electrolizi,
electrolitic dupa indicatia medicului
-— tatculeaza numaru! de catorii in funetie de diferite stari
Patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura
peste JP5O; 20-3056 pant agitane, canvulsii, distructii celulare
— dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de lichide rect, ofarite cu lingurita
— exploreaza qusturile si cbiceturile alimentare ale paciontulul
— constientizeaza pacientul asupra importante’ regimului
alimentar To mentinerea sanqtatii
— face hilantul lichidelor ingerate si eliminate

Pacientul sa | — &*Ploreazé preferintele pacient UWI Ashipra alineniglhor permnise |

fie echilibrat | $/ interzise (
nutritional — sefvesta pacientul cu alimenté ta a tenperatura moderata, la |
ore regulate si prezentate atragator
- invata pacientul categeriile de alimente din ghidul alimeniar si
echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare,
in vederea Inlocuiri unui altrnant cu altul
— 100 g de glucide sunt cuprinse in: 100 gq zahar: 120 g orez;
Ta5 g taitei; 200 g paine; 450 g fructe useate; 200 g legume
uecale, 500 g cartofi: 650 g fructe Proaspete
= 100 9 protainé sunl cuprinse in:
— 3000 mi lapte, 450 g carne alba (pasare, vitef}, 059 g peste,
400 9 branza
ee, ———— —_—__ ——-.

413
[7 — -— —— eee —-—~—e re = —-— -

100 9 lipide sunt cuprinse in aceeagi cantitate da wei vegetal,

tyUnt, uritwea de pore
— fas& pacientul sd aleaga alimentele dupa gusturile sate,
t respectand contraindicatite regimulu
Pacientul sa I~~ asigura un climat cald, confortahil
fie echilibrat ;— incurajeaza paciantul
psihic —Tiaxplica scopul interventilor

2. Alimentatia 51 hidratarea tnadecvata prin surplus

SUruSsU este Un aport alimentar exageral caniilativ si calitativ,
Totti indivizii care consumaé elemente mutrilive in exces, peste necesilalile
enemgetice ala oganismildui, sc ingrasa si devin obezi, Suralusul de grevtate are
FOpercusini asupra functional) arganelor si sistemelor organismului. Un individ
poate ingera o cantitale mare de atimente ain mal multe motive: stres, anxietate,
singuritate, Wwibucan psihice, dezechilibrm. andecrin sau alte dezordini ¢rgaripe.

Manifestari de 2 dependanta
—

Indice ponde- | - greutate comorall cu 15-20% mai mare decat grevtates

fal: 415-205 «| ideala: qreutatea ideala se calculeaza cu formula:
Gkg= 50+ 0,75 (tom-150) + ¥ 29 x 0,9 unde
Gkg= greulaie corporal exprimatt in kg
Tem= talia, exprirmata in orm
Vos ¥areta expimala in ani
0,9 = factor de corectie care sé aplicd numai la temet
- jngrasare
Bulimie — Senzafié exageralé de foame: manancd fara oontrol
Politagiea — neyole exagerala de a manca $i absentia sentimentului de
" satelate

Gretun —eliminaré pe gura, partial sau ia folalitate, a conftinutuiul qastrie

Bi varsatun

- intervantil -
Pacientul cu atimentatle inadecvata (surpius)

CBIECTIVE INTERYENTILE ASISTENTELI

Pacientul 34 |~ asisienta exploraaza gusiurile bolnavuiui la diferita cateyarii
aiba greuiale | de aliments
corporalé
functie de iD | — invate invalé bolnavulbolnavul valoarea
val anergeticaic aa alknentelor
alienentelar si gi necesaru |
inaljime, var- | in functie de activitatile tizice si varsté
St, 36K ~ aledtuieste un regim alimentar hipgealoric

114
 | + urmareste Bolnavul s4 consume numat alimeniele cupringe tn |
regirn
— urmareste orarul $i distriburla meselor :
~Umareste, penodic, grautatea comorala |
( Pactentul sa = constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice
| desfasoare moderate
activitate fi- ~ stabileste Un program de activitati fizice, in functie de gusturi
zicd crescuta Si capacitate, impreuna cu bolnmavul
—re. _—— a —

| Pacientul &f — asistenta permite exprimarea emotillor, a sentimentelor

fie ¢ciniNbrat balrmavelyi
psibic ~ Tinvata metode de relaxare
—la nevoie, administreaza medicatie sedativa |

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii

de a hea si a manca
Alimentatia pacientului
Alimantatia botnayulul trebuie sa respecte urmatoarele principii:
— inlocuirea chelluielilor energetice de baza ale organismului — cele necesare
cresterii (la copil) sau cele necesaré refacerii piarderilor, prin cansurm {la adulti)
- a5igutarea aportuiui de viiamine si sara minerale necesare metabolismului
normal, cragteri (la copil) si célorlalte functti
— favorizarea pracesului de vindecare prin cnufarea organelor holnaye; alimen-
tatia ralionalA poate influenta tabloul clinic, caracterul procesului infectios
(Patologic) $i nimul evolujiel acestuia, devenind asttel un factor terapeutic 4
~ prevenires: unei evolutii néfavorabiie in bolile laterite, transtormarea boliigr
acute in cronice si aparitta recidivelor
— consolidarea rezullatetor terapeutice obtinule prin alte tratamente. é
Jinand seama de aceste principi, regimul distetic af pacientului trebuie asttel
alcatuit incat sé satislaca alat necesilatile cantitative, cal si pe cele calitative ale
oTganismulul.

ALIMENTATIA DIETETICA

ingeamnd o cantribulle la tratarea pacientului, prin alimantele ingerate.

Regimurile dietetice sunt foarte yvanate, in functie de catitatea si cantitatea
alimentalor ce |@ compun.
In functie de cantitatea alimentelor, regimurila pot ft hipocalorice gi hipercaionice.
Din punct de vedere calitatiy ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbalnaviri.
175
 Regimurile dielalice urmaresc:
~ punerea in Tepaus si crutarea unor organe, aparats gi sisteme:
— regim de crufare a intestinulwi gras — in dizenterie;
— regim de crutara a mucpasel bucale — slomatita,
~ regim de crutare a stoamaecului — gastrita, ulcer gastric;
— regim de crutare a ficatulyi — hepatita, ciraza;
—regim de crutare a rinichiutul — nefrta, glomerutonetrita, insubcienta
renalA acuta;
—|la aleatuirea regimurilar de crulare se va fine seama de compozitia
chimica 4 alimenteler, de modul de preparara, precum $i dé starea lor de
agregatie;
— echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
— in colita de fermentatie — regim bogat in proteins:
— in colita de putrefactie — regim bogat tn hidrocarbonali,
— in cireza hepatica — restrictie de lichide;
— In insutictenta cardiaca — restrictia de lichide:
- compensarea unor tulburari rezultate din distunctia glandelor endocrine:
= se va Stabili toleranta la ghucide in diabetui zaharat; regimul va cores-
punde acestei tolerante;
~ salisfacerea unor nevel exageraie ale organismului:
—in doll infectioase — regim bagat in vitamine;
— afectiini osease — regim bogal In caleiu:
— in tratamentul cu hormoni corticosupraranali — regim bogat in proteine;
— indepartarea unor produse patologice de pe perelii intestinal:
— produse patdlogite ca: mucus, plirci, $6 pot indeparta cu ajulorul regi-
Muldi dé Meare fase sau marca,
— in vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai varial este necesara cungas-
terea echivalenfelor calitative si cantitative ale principiilar alimentare.
— numaértul regimurilor dietetice este variat in functie de diversitatea
imbalnavirilar, de staciui $i de gravitatea acestora,

| Regimul ~ indicat
hidtic: - in primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
i — alimenie pennise:
| — supe limpezi de fegume, ceaiuri indylcite cu zaharind sau
neindulcite, zeama de orez, sUpe diluate si degrasatle din
| _ Sarre, apa Nama gisacta
| Hidro-zaharat: | — inaicayit
; — périoada de debut a Rhepaltitel epidemice: insulicienta
fenala acuta, inguiicienta hepatica acuta, colecistita acuta,
|| in perioada febvila a bolilor infectioase
— alimante permise
| —sucur de fructe induleite, ceaiur indulcite, zeama de
| compat, Zeamd de orez
—§8 administreaza im cantlat: mici si repetate

116
 Semiilehid: | ~ naka
—eolacistita subacuiaé, perinada icterica a hepatitei
epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa
primelé Zile ale infarctulul miocardi¢: acut
— anette patnise.
~ supe de fdinoase, supe de legume, piureun de leguine,
frucie cgapte, faingase, sufleuri de braéned de vaci
~ mese mici cantitatiy si mai fracvente

Lactat: — indica
— in primele 3-5 2ile ale tazei Gurercase a boli ulcermase, tn
: primele zile dupa hemoragia digestiva superioara
- alimente permise
— 7000-2000 ml lapte, aventual imbogaétit cu frisc& sau
smantana

Lacto-faings: | vegerariar
— ingest
— dupa puseul acul al ulcerului in remisiune, dupa operatiine t
stomac
- ahimante pennise
—branza de vaci, cua mei, cas, laple, pureuri de legume,
amantand, friscd, fainoase

Hepatic: — neicapit
| —hepatita cronicé agresiva, ciraza hepatica decompensata,
| heaplasm hepatic
‘ ~ aimee pernisé
| ~ branza da vaci, cas, urda, laurt, carne staba fiarta, paine
alba prajita, legume, fainoase, fructe coapte, biscuit, supe
dé flngase, Unt 10 gf?i, ule! 20-30 giz.

Renal: — indicat
— glamerulonefit4 acuta difuza, inswiician{4 ranala
alimenté pernmnise
— salat4 de cruditati cu unidelemn, fructe cmde ecapie, eempot,
supe de legume si faincase, prajituri cu mere, cas, branza de
vacl, urda, galbentg de ou, frisead, pdine fara gare

Cardig- 1 — indicat
vascular: — cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infaret
migeardie acut in a dova saptamana de boala
| — alnenté pornise
| | =dapbe, jaut, brainzetur, carne slaba fiarta, satata de stecla,
| fructe crude sau coapte, compol, aluat de tard, dulceata,
t | unt 10 g si ulei 30 gyzi
| :
117
 Diabetic: — indieapi
~ diabetul zaharat
- alimenia pennise
-in functi¢ de toleranta 'a glucide va cuprinde alimante
cantarite in mod abliqateriy si alimente necantarite:
—alimente caridrite: painé, lapte, cartel, fainoase,
legume Uscate, fructe
—alimente necanlarite: peste, came, merzeluri, Gua,
1 supe meee
de carne,
eee
sosuriee, Kara faina, ulei
ee

Hipscalorie: | — /naicalit
— obezitate, hipertensiwne arterial
~ alimane pernise
— 240 caloni — 300 9 branza de vaci
— 400 calonl —lapte, branza de vaci, carne alba, legume,
mete
~ 600 calorii din aceleasi alimente

ANOMUA DE GASTAOTERMIE
Gastrotennia studiaza transtormarile suterite de alimente in cursul pregatiril
lor culinare, avand in vedere intiuenta acestor modificari asupra starii de
sanatate a individului.
Inaintea prapararii culinare se cerceteazA starca de safubritate a
alimentelor:
a

Carnea: — proaspaita.
— Culdare rogié, lucigasa, usor Umeda
— alferala:
— culgare cenusie, verze, UMeda, lipicnasa

Mezelurite: — proasoele:
~ suprafala curate, nelipicioasa, masa compacta, legala,
miros pl&cut
— vechi:
— pele dé mucedai, mings napigcul, slaramigoass

Pestele: — proaspal:
— tulpare normala, strat umed, bronhit resi
- allerat:
— Mensil, Yerde, nagru, Dronhii negre. vinlaceeé, teguimenla
mai, rupte

118
Laptele: ~ preaspat:
—amagen, consistanla fluida, mlros placui, gust dulceag
— prar,

— proaspal — puibere find, amagend, uniforma, miros pldcut

+ yechi — aglomerari in bulgari, miros neplacut

Out: = prossoal
=~dupa spardera, albusul transparent, reflexe albastrii,
oonsistanta filanta, galbenug auriu, wniform, isi mentine
forma
—alfferanh
— galbenusul nu-5i mentine forma; afbusul apos cu miros
neplacut, respingator

Paina: — prnaspala:
— pulbere alba-galbuie, gust putin dulegag
— athereta-
— amara, acra, miros de mucegai

Conservela: ~ bune-:
~capac nebamnbat, fri pete de rugind, produsul gu pro-
7 Prietati agancleptice saractansticte contnutulul
1 —_ alterate:
— capac bombal, péte de mgind, deschise, degaja miros urat
—r ——-——

PRELUCRAREA PRELIMINARA

— trangarea carnit (de vita, pore, pasare};

— Spalarea, eviscerarsa pasatii:
~ curalired solzilar, eviscerarea pestelui;
- ouale spalale, spare in vase curate:
— legumele: sortare, spalare, curatare, idiere:
= pralucraraa preliminara sq va face cu putin tng Inalnte {pentru a evita
pierderila cantitative si calitativa):
— 86 évitd spdlaréa indelungata si mentinerea in apa (trac factorii nutritivi,
Vilaminelé, minarafeley,
- 86 Indeparneaza parti minime exterigare ale unor legume {éartefi, marcovij.
119
 TEHAMIG! OF GASTAGTEARME

| Fierberea I Supratata alimentelor sé compodtd ca un dializor (tree

| substantele rningratée in apa daca aceasta este rece}:
, (- daca se intraduc in apa fierhinte, la supratata se crenaza un
| | strat protector.
| Inabusirea 1+ sau fierberea in vapatl supraincalziti, scurteaza timpul de
| PIEParare, mirmalizeaza pierderile da vitamine si mineral.
7 : . ~
ee

Prajirea — se formeazta compusi prin degradarea grasimilar foarte

déunateri oegamsimniului: airmentele formeaza @ crust’ ce nu
| permite treceraa substanjelor sapide la exterior (cantraindicatay,
————

Frigerea | —se formeaza a crusta ce mentine substantele sapide;

— $e realizeaz4 prin expunere diracta la radiatit calorica sau prin
asezarea alimerntelor pe placa Tneinsa.
=
Coacerea | — alimentele se intraduc Th aimasfera de aer cald:
I
l (- 82 tormeaza a crusta de glucide caramelizata sau peoteina
I
| coagulate;
j—alimeniaie se coc.
}-~- --— --- —— -— ao
Conservarea | —congelare, aiumare, murare, sarare, Uscare,

ALIMENTAREA PACIENTULLT
Servited mesalor
Modul in care pactentuluit se ofgra alirmentele are, de muite oti, aceeasi actiune
importarta ca si réqimul propriu-zis.
in leqgaéturaé cu servirea mesel. asistenla va fine seamna de:

Gary Sf ranarlizared neselor’

—imlervalul dintre mése trebvie stabilit asifel fneat perigada de repaus din cursut
neptil $4 nu te mai mare de 10-11 ore, iar in unete cazuri sf mai mic fuleer gastic)
— pacientit in Stare gravaé, febril, vor A alimentan in migmentele de acalmia,
indiferent dé programul sectici
— pacientii cu hipersectetie gastrica sau boalé wicéroasa vor fi alimentati la inter-
vale scurte, in tunclia de stadiul de avotutia; la aceasta alimentele trehuie servite
unéeor gin ora in ora in cursul wiley, adaudand yoa, dowd mése siin cursul nophil
—pacienti (bil, adinanici, in siare giava, nu pot ingera cantitalga obisnuita de
alimente gi, de aceea, var li alimentati dupa un program special cu mese mici, dase,
fepartizate atal ziva, cat $i noantea
~ pacieahi cardiaci si cei cu sistem nerves lab suporta greu o Tamanziré mal
mare de 6 ore
— almentele rezenale acesior bolnavi vert pastrate in conditli corespunzatoare
tg oticiul de alimente
126
 —meselé principale nu var fi servite niclodata Inamntea aplicdrii tratamentiaei
— dupa pranz vor fi rezervata ora de odihna, intrucat, in aceasta penoada,
procesul de digastie blacheaza anargia organismulul prin angajarea unei cantitati
mari de sange la nivelul organelor abdominale.

Pregatvea serviri meseior

— hraénirea pacientului nu trebuie $4 he tufbyratd de activitatea secfigi
ftrataments, recaltari, vizita medicala etc.)
— inaintea serviri meselor, nu se aplicd lratamentée dureroase
~ $@ vor inidtura din salon factorii dazagreabili (plosca, unniare, stuipatori)
— pacientii cu aspect neplacut farst, cu piodermrte, cel care varsa) var fi tzotati
de resiul bolnavilor, cl paravane
— saloanela vor fi aérigite, curate, cu ambianta’ placuta, familiala
— asistenta Imbraca un ha@lat ab peste uniforma, isi prinde parul in catota, tsi
spata bing mainile.

Cistibviraa aimenriaier:
~ servirea estetica si curaia &@ meselor contribuie la fmbunatatiréa poftei de man-
tare a pacientilor
— asiguré declansarea secrefiei sucumlor digestive si pa cale psihicd
- opérativitates impiedica denaturarea gi racirea alimentalor (Tsi pastreaza
forma, aspectul si valoarea calorica indiala)
~ distribuirea alimenielor se face pe baza tabalelor de alimentatie
— in unele cazuri, asistenta into¢masta fige individuale de regim, care se inma-
naara pacientulul o data cu masa (pastrate, vor ajuta pacientuf la damiciti)
— alimarnteta se porlansara pe ragimuri si apol sunt distribvite in salan oa Un ca-
ruclor special, lar la boinavl ~ pe tavi acoperile
— folutila de aliménta s@ saivese pe tard, pa tasulra ce bolnavul consumaé felul
antenor
—alimentsle nu se ating cu mana
—qgusiyl ynor aliments se poate corecta cu: sare, ofet, zahar (daca ny centravine
dister)

Croifaa da sérvira a maesei:

~ 86 va distribul fntai ragimul comun, apoi regimurile tip si la urm4 se va
digpune aducerea regimunlor indlviduale, pentru pacientii a carer alimentalie nu se
ingadreaza in regimurile tip
— vor fua masa inta: pacientii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va
ocuoa de cel ce Webuie alimentat de ea
- alimentarea ariticiala sé va fate tn afara programului obisnuit.

iMeeirile de aftmentare a bainavitor

in functie de slarea bolnavului, alimenlarea fui se face:
~ activ — pacientul mananea singur in sala de mese sau in salon
~ pasiv¥ — pacientulu | se introduc alimentelé in gura
-artifigial) — alimentele sunt introduse in organism ta canditii netiziotogice,
tai
 ALIMENTAREA ACTIVA
in functe de siarea generald, pacientul mAndncd singur, f4rd ajutor, alimentele
ofarite,
Alimentarea activa 5¢ poate face: fn sala de mase; in safon; Ja masa sau fa pat
Pregatiri materigie
- tava, tacamun, farfunl, sarvetele, cand pentru supa, pahar de
| ap4, fete de masa, cogulet de paine
or

Conditii de Sala oe mase

medi — curalenia desdvarsita in sala de mese
= densiraa
— $6 aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacdamurile,
paharele, cana cu apd, serveteleta, flor, numarul ragimult
— 88 creearaé o atmosfera cat mai intima
- 68 anunla Bolnavii sa vind ja masa
— $e invita sa se spele pe maini
sarviraa meser
— servesc felurtila de mancare be rand
— $6 ridica imediat vesela folosita
— 1 se ating alimeniela cll mana
- 86 observa daca pacientul a consumal alimentele in
Intregime, in caz contrar se ealicitA motivul si se lau masun de
infocuira
— £6 transporta vesela la oficiu
— $¢ aariseste ai sé Curata sala da mese
conoii de medi in salon, fa masa
— $¢ indeparteazd Lot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavité, scuipaton, plosca)
— $e Separa cu paravan pacientil cu aspect dezagreabil pentru
ceilalti
— 5 Pregateste masa bolnavului: s4 asaza fala de masa curata,
tacamuri, Cana cu apd, servetete, sarea {dupa caz}
— sé invita pacientul $4 sé Spele pe main
|- pacientul este ajutat 54 se ageze la masa
— asistenla imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub
boneta (s& nu se alinga de alimente)
— sé snala pe maini- servirea mesei se lace la jel ca in sala de
| Mesé
.

Alimentarea — sé pregateste salonul ¢a pentru alimentarea in salon la masa

activa in -— 5@ asaza pacientul in pozitie confortabila, semisezand sau
| salon, la pal sezand cu ajutorul rezematorulul de pat sau cu perne
— sé protejeaz4 lenjeria dé pal cu mugama

122
 Ss er ee —

— Se asa7a peste musama un lighean

— ise oferé paciantulul sapunul gi) sé toar-
nat Sa Se spele
—i 86 oferd prosopul s4-st steanga mainile
— se indeparieaza materalele folosile
—ge adapteaza masa speciala la pat (fig. 17)
acoperita cu fafa de masd sau o tava aco-
pela cu gervetel, $6 agara pe genuachii
pacientului, paste patura acoperita cu aleza
— §@ a5aza in jurul gatului un prosap
— asistenta imbraca halatul de protecha Fig. 17 —Masuta
- Se $pala pe maini st Serveste masa la fel speciald
ca in salon la masa
Alimentarea | — se asazd pacientul in decubit lateral stang cu capul sprijinit pe |
actlvé fa pat, | o perna
in decubit — 86 spala pe mini
lateral stang | — $¢ protejeaza lenjerna ce pat cu ateza, iar cea a bolnayvulutcu
UN prosop curat
~ 5G agaza fava pe Marginea palului sau pe un laburei la
inaltimed Pati
— Se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide
— lichidale 6 servese in cani speciale cu coc sau cu ajulorul
Wor [Ubu transparente, curate, fierte
— 56 fidicd vesela utilizata, se indepaneaa materialela tolosite,
se spala pacientul pe maini

ALIMMENTAREA PASI VA
Cand staraa qdenérala 4 bolnavilor ny le permite $456 allmenieze singuti, trebure
2 fie ajutati.
. a ee

Scop — vor fi hraniti Golnayil imobilizati, paralizal, epuizati adinamici,

in stare gravg $au cei cu Usoare lulburdni dé deglutitie
er ee

Pregaiiri materiale:
~ tava, farfuri, pahar cu apa Sau cand cu ciac, servet de panza,
cana de supa, facamuri
asisienta.
—imbraca halatul de protectie
—asaza parul sub boneta
— se spala pe maini
pacentl
— $8 agaza tn pozitie semisezand cu ajutorul rézematoarglar de
nat sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat fnainte
pentry a usura deglutitta 4
123
 —isé protejeazé Jenjeria cu Un prosop curat
— 56 protejeaz& cu un prosop in jum! gatului
— 5@ adapteaza masuta la pat sii se asaza mancarea asitel
incat sa vada ce | se introduces in gurl

—!-
Servirea — asistenta s@ agaza in dreapta pacientului si fi ridicA usor capul
Hesei eu pena
— venticd temperatura alimenteler (paciantil in stare grava nu

eee
simt temperatura si nici qusiul alimentelar)
= Tl serveste svpa cu lingura say din cana Gl cioc, taie
alimentele solide

ee
— supfavegheara debitul tichidului pentru a avila incarcarea
peste puterila de deglutitia ale paciantului

ee
~ este stars la gurd, i 56 aranjeaza patul

ee,
— sé Indeparieara eventualele resturi alimentare care, ajunse
sub bolnay, pot contribui la formarea escarelor

ee
- achimba lenjeria daca s-a murdarit
= acoperd pacientul si asriseste salonul
— Strange vesela si o transpora la eficiu

ee
@ DE STIUT; DE EVITAT;
- 5¢ Incurajeaza pacientul in timpul alimentatiel,] f- servirda alimantelor
asigurandu-l de contributia allmentelor in procasul | _ prea fierbinti sau prea reci
virdeczrll - atingerea allmentelor
— $6 oferé paciantului cantilaét] nu prea marl—deoa-] care au fost in gura
rece, neputand 54 le inghita, ar putea sA le aspire | | paclentului

PRINGIEH DE ALIMENTARE A PACIENTILOA INAPETENT!

Scop [ - Observarea apeitulul urmarests descoperirea si combaterea |

inapatentel saul anorecde: bolnayvui
——

— apelitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnesticutul unor

atectiuni; astfel, bolnayii cu:
— Cancer gastric ratuza camea de vaca
— in hepatita epidemicaé taza preictericd, refurd grasimile
— polifagia poale indica un diabet zaharat
— apelitul preferenhal in cazul unor carenje ale organismulyi
lgravida)
— pentru combaterea anoresiel sau inapetentai, s vor avea in
vedere urmatoarets:
— se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se
manifasta numai fala de alimanteta din regim in comparajie
6 cele preferate
——

124
 oe
— se inlacuiesc in funcfia de preferintela bolnavulut in cadrul
| limitelor permise de presciiptia medicala
) — seMvired mesei se va face tnir-un Gadgru cat mai astetic
~ se servesc alimantel® in por mici — canttatie mari pro-
| yoacd numai la simpla vadera senzalia de plénitudine |
~ mesele vor fi servite la intarvale mici (2-3 are)
— pentru eliminarea aanzafiel de qreata, Jichidele se serves:
reci. acicifiate cu lamaie, intro vartatie cat med mare
—fw sé administreara alimente liperzaharate — provaacs
séenzatia da plenitudine si favorizeaza diareea
—laptale in cantitala mai mare de 1 | provoaca diaree, greata
—albuminela supradezate {iranz4) provoace metearism gi
—_— ———

accenlleaza inapetenla
—la bolnavil complet inapetenti, senzajia de sete va fi
axoloatala éi li se vor oferi elemante nutative sub forma
idhiddé; laptele, sucurila de tructé vor fi imbagatite cu prat
~

de lapte, catad, galbenus, preparate de zahadr, 2éatria te

lamale Sau portacale
=buwienul de legume va fi imbogeut cu ent, brgeza, fina,
galbenus de ou, cata
-in acesie amestecuri se vor introduce si preparale de!
vitamine, dacd ele nu disperseaza user si au moditic&®

_—
qustul sau mrosul alimentelar
| —§@ asigura necesitatite calorice de 2500-3000 cal./edr prin |
administrare dé preparate Jichide hipercatarice
— Ja reverirea apetitulul se administreaza alimentatie selida,
repartizata In 4-5 mege
—aslisienta trebuie s& noteze exact cantitatea de alirmente
conaumata $i sa caleulezé valoarea caloreda pantry a se
putza orienta In ceea ce priveste acoperirea nécesitalilar
zilnice ale bolnavului
—¥va urméri ca bolmavul s& consume oumai alirmentele
conform prescrptilor mecicale
=. em i ee eee

m-. eee
ALIMENTAREA ARTFICIALA . —
Detinitie insearind introducerea alimentelor in organemul pactentulu
prin mijloace artfigale. Sa reagizes2?& prin urmatoarele
proced ee: ,
~ sonda gastrica sau intestinala i
— gastrastama
— pe Cale pareriterala
eeeae

— clisma
— -_—. . a ee ee eee ee

| Scop | _ franirea pacientilar incenstienti

| )— cu tulburan de deglutitie
ee

1— ¢u Intolerant sau hemoragii digestive

| | -— aperati pe tubu! digestiv si glandele anexe
— GU strictun esohagiené sau ale cardia
| — in stare grava: negativignt alimentar
a

125
 ALIMENTAREA PRIN SONDA GASTRICA

Pregaétire we maiariaie
- de protectia
~ alez4, prospape
1. sterile
- s0ndea Einhoth sau Faucher
— seringi de 5-16 cm
~ pansa hemesiatica
— nesterile
— palnie
— tavitd renalaé
- bulion alimaniar
“Sa mu prezinte grunii
— §4 fie la temperatura ¢corpului
-— 34 alba valoare calorica
« pacent
— psihic
— vezi sandajul gastric
— tizi¢

Introducerea — vezi sondajul gastric

sondei

Allmentaraa —in car de staza qastricd, se asolrd continutul si se efectueaza

propriti-zisd aplatura gastrica
— $0 atasazd pdlnia ta capatul sande’ si se toama lichidul
alimentar 200-400 ml pana la 500 mi, incdlzit !a temperatura
eorpului
= se introduc apol 200-300 mi apa si o cantitate mica de aaer
peniru a gol sonda
-— se inchida sonda prin pensare pentru a avila scungerea
alimentelor in farings de Unde ar putea fi aspirate, determinand
pneumonia de asparatie — complicafie grava
'

— se extrage sonda ou atentie

@ DE STIUT:
a

—la pacientil inconstienti cu tulburari de déglutitis sau care treabuie alimentat mai |-
Riult ting pe aceasta cale, senda se introduce sndonazal
we

- sondele de poligtilan se mantin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciue maximum :
2-3 ila fiind traymatizante {produc escare ale mucoaselor}
- rajia zilnica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, de preferinta Cu aparalul F
de perfuzat utilizand vase lzoterme

126
i
et
a
Alimentarea — deschiderea si fixaraa operatoria & stomacului la piele in
prin scopul alimentarii prinir-co sanda in cazul in care calea
gastrostomé esciagiana este intrerupta
— in ¢azul strictuniar esofagiene, dupa arsurt sau intoxicatii cu
substante cavstice, cand alimentatia artificiala ia un caracter de
durataé si nu se poate utiliza sonda gastricd, alimentete vor fi
introdusa TA organism prin gastrestoma
— Tn stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia
alimeniele sunt intreduse cu ajutorui unei seringi Sau prin palnie
— respectandu-se aceleasi principii, se introdue si aceleasi ames-
tecuri alimentare ca tn cazul alimentatiei prin sond& gastrica
— alimentelé vor fi introduse in doze tractionate la intervale obis-
huite, dupa orarul de alimentatie al pacientilar, incalzite ia tem-
peratura conpului
— cantilatea intradusaé o data nu va depasi 500 ml
— dupaé intraducerea alimenlelor sonda se inchide pent a
impiedica relularea acestora
~ tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
gastric care se prelinge adesea pe lAngé sonda, provocand
Lneer leziuni apreciabile
— dé aceéa, regiunea din juruf fistulei 56 va pastra uscata,
acoperita cu un unquent protectar si antimicrebian, pansata
steril cu pansament absorbant
Alimentarea — 86 poate asigura hidrataréa si alimentarea pe o perigada
prin clisma scuna de timp
—deoarece in rec nu sunt ferment] pentru digestic, iar mucoasa
abscarbe numai soluti izotonica, substantele proteice sunt eli-
minate sau supuse unui proces de putrefactie
- dimentarea se face prin clisme picatura cu piedturé cu solutie
Ringer, giucoza 47%. cu rel hidratant
— vez] pregatirea $i electuarea clismei
— ir lacy! irigaterutui se folosesle un lérmos
Alimentaraa — se face cu substante care:
parenterala — au valdare calorica ndicata
— pol fi wlilizate direct de tesuturi
—fU au proprietati antigenice
-nU au actiune irtanta sau necrozanta asupra tesuturilor
— pe tale Ly. pot fl introduse Soluhi rz0- sau hipertone (glucoza 10-
20-33-40%, fructezd 20%, solulia daxtean, hidrelizate proteice) -
— planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de
calorii/24 h sia rate! de jichide in care pot fi dizolvate principiile
nutritive
— nevoia de lichide este completaté cu sér fiziclogic sau sal, glu-
cozate si proteice
— alimentarea parenterala se face ca si hidratarea [vezi can.
Hieralaréaa $1 rtinerafizaraa otganismua)
— ritmul de administrare difera dupa natura si concentfatia pre-
paratulul, starea pacientulut, dé la 0-500 mith

127
 Hidratarea si mineralizarea organismului

Organismul uman nu poate trai {in medie} decat: .3 minute fara Os, 2 zile fara
apa, 3 saptamani fara hrana’ (Svrehele). Toate mecanismels yitalé nu au deat un
tel: acela de a menting wnitaiea mediului Interior sl de a ne da prin aceasta
Independenta si persanalitate biclogica® (Cf Bemara.
Tt

Ape — este lichidw! solvent al tuturor substantelor chimice, organice Si

anorganice, nécesare bunei iunctignérl a organismului
~ dilveaza toth prodysii razultati din metabolismyl intermedtiar
dastinatl elimi nari
— $¢ gdseste fn organism in douaé stiri: libera-circulania, fixa-
$tructurala (intra Tn canstitutia moleculélor}
— apa liberé reprezinta 70% din greutatea organismului si se
repartizeaza asitel:
— 5096 In interior! celulelar (lichld intracelular)
~ 15% in spatiile lacunare (lichid interstitial}
- 5% circula in vase flichid plasmatic)
= prin compozitia si functia apropiata lichidele interstitial si plas-
matic, sunt numite lichide extracelulare
— apa menting in selutie o serie de saruri minerale
— mediul intern al organismului este o solujie apoasa de sarurl
minerale, formand partea fundamentalé a plasmei sanguine, a
limfei $i a lichieulut interstitial
— sarurile minerale mentin presiunea osmoiica a lichidelar din
organism, constituind una din activilatile fundamertale ale acti-
vitatii celulare
—nevoia 66 apa a adullulul este de: 2000-2500 mif24 h
la Copil Nevoia dé apa este mai mare, in raport cu qreutatea
corporala, el necesitand:
— 1809 ml apaikg corp in primele 6 juni
— 150 ml apa‘kg corp intre 6 $79 unl
- 120 ml apa/kg corp intre & si 12 luni
~ 100 mi apaé‘kg com peasle 12 luni
- necesarul de apa se acopera prin anortul alimentar fie sub
forma de lichide, fia sub forma de apa continuta in alimentele
solide
— eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel:
= 1000-1500 mi se elimina prin urina
— 500-1000 ml se etimina prin iranspiratie
— 360-500 mi se elimina sub forma de yapori prin plamani
— 100-200 ml se elimina prin inestin {in scaun)
— ih mod normal, este un achilibru Intré lichidela introduse in
organism si pierderile fizictogicé
'— in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la des- |”
hidratare sau hiperhidratare

128
 - in functle ds cauza si mecanismut prin care se Instataaza, pot
interesa sectorul Intragslular, axtracalular sau ambela
- pe baza modifictriior din tichidul extracelular sa deasebeac
maf multe eindraame de deahicratare:
~deghidratara jzotona ~ cand aportul Insuficlant sau pler-
derlla interaseaza In aceeasi proporile apa si dlectralltil
{varsaturl, diaree, asplratla gastricd sau Intestinalé, fistula
gastricd, paracentezele repatate, hemoragii maslve; 86 pot
pierdé 2-3 isauchiar 5-10 24h *
~ deshidratare hipartand - cand se aliming apa in proporgle
inal mare (prin polipnee intra 1 si 1,8 l’24 h, transpiratle
exagerata 2-3-5 24 h}
-deshidratara hipotond - cand se allmind sarurlle jn
proportié mal mare fin pollurtita patologice sau cele
{ provocate prin diureathce)

Hoameostazia \~ analiza pe care Ch Bernard a continuat-o asupra mediuiui

intom a aratat rolul sau de transporter in dublu sans:
=prin ,difuzlune* a principiilor nutritive la suprafata
celulglor si invers ~
~excreater prin amoncteril, rinichi, plamani, plele, dupa ce
produsele ds excrefile celulara au fost deversate In sange
~+inurma observatiloy si expariantelor intraprinse asupra glice-
mial, ureel si a altor constituent unorall, el formuleazd fegea ge-
néerala 2 .unitagii” sau .stabilitatti medlului intern"
Joale macanismale vital nu au alt scop decd! mentinersa
Stabe?! mediuful intern. Aesplrajla, circulajia, cepurafia excre-
menjiald nu axisia prin ale insels, cf paniry raglaraa mediuiui
infam, ganiru constanja personatialli biolegica™
- acest vast achilipry Interior oste Genumil de Walter Cannon
homeostazd si /Amurasta Mmacanismele de coordonare al
control, asttel incat teorla constantel mediuiui intern este cu-
noscUta astazt ca teorla homeostazal ful Cannon
- pin homeostazlé, se fnfelege totalitaiea constantelor blo-
chimica sau biollzice ela medlulul intern. Limitele homeostazial
sunt reprezentate de clfrela maxime si minima intre care clinica
si laboratory! ingadreaaza& normalul pentru flacare din aceste
componente
— sistemul de coordonare Si cortral al homeostaziel este nevro-
andocring-vegetativ.
129
 STABILIGEA NECEGITATILOG HIDRICE 3! MINERALE

Se face prin:
— stabllirea felului deshidratari
— simptamatalogia deshidratarii
— invesiigatii de laborator.
— Diferenta dintre cilra narmalé a unui ion din plasma si cilra constatata la bolnay
reflecta deficitul lui la un Siru apa extracelulara,
— Aceasta se Trmulteste cu ¢antitatea totala de apa extracelulara, care la un individ
de 70 ke este de 14 I.
— Cifra obtinuta reprezinté deficitul qlobal al ionutui respectiv.
— Dacd nu sé poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, s¢ adminigtreaza Th part!
egalée qlucoza si solutil izetorice de saruci minerale.
— Cantilataa lichidélor neceasare organismului sea stablesie prin insumarea rate de
Tntrehnere si a rae de corectare @ derechitbrolor anterioare:
— falia da intrétinarée = plerderile de lighide/24 h
—tatia de corectare = se late pe baza analizelor de lahorator si intra in
compctenta mediculua
— Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa supratata corporala, pe baza
de tabele spectale, iar a sugarului, dupa qreutatea corporala 100/180 ml/kg com
tvalori obtinude din tolalizarea pierderilor normale ale copilului}:
— 25-30 ml perspiratie
— 50-100 ml transpiratie
— 10-20 ml cu Sseaunul
— 35-40 mi wrina‘kg com/24 h, precum si a pierderiior tn plus (diaree,
varsaturi, tebra}.

TULBURAG! ALE FLLIDELOR

Volumul deficitar de fluid << Mee de> se daloréste Plerderior excesive

ivarsatun, asniratie, diaforeza, arsuri, diuretice] sau mis¢earii fluidului (spatiui al
W-fea}: acumulare ancrmala de fluid in diferita zane ale organismului {ascita, edem
periferic, hematam).
[ Manifestar — piele vseata cu turgear redus
— membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa
| — achil adaneiti, moi
- letargie, sete
- scaderéa eliminaril urinare
| ~ tahicardie, hipetensiune aneriala
~ scaderca presiunit venoase centrale
— cresterea hemoglobinel si a hernatocritului prin hemocen-
centratie
| — cregterea ureei sanguine
| — Una concentrata cl densitate mare

130
 Interventlite - mascara si noteaza zilhic ingeslia $i alirninares |
asistentel — caénlareste 2lini¢ pacteniul |
- monitorizaaza semnela vitale, nivelul de constien)’, parametri |
Ghnici, rezultalele de laberator, slabiciune, nodinistt, agdatie
~ menting integritatea membranelar mucoase prin igiend |
riguroasa |
~ ingtijasta tegumentele cu atentie pent: evitarea atingeri |
rilegriteyit lor |
~ ingpecteazaé zilnic zonele de prasiune de pozitie si le maseaza |
fa fietarc doud are
— asigura apartul lichidian 2500 mlz] din care 1300 mi per os

Exodscl Vayu ae feng

— merge in sectorul axtracelular, dand nagtere la ademe
— 66 datoresle cresterii Na si a cantitalii de apa prin réientie sifsau ingestia
excesiva, scaderi excretiai réenalé de Na sf apa, scaderii mabilizarii de lichide in
inteniorul spajivdul intravascutar.
Manifestarl — cresterea acuta in qreutate |
—edem periteric |
—pleoape edematiate
— creslerea presiunil venoase centrale |
— hipertensiune arteriala, puls pulernic |
— dispnee, raluri crepitante |
— turgescenta jugularelar |
— scaderea hemoglobinet si a hematocritului
— scdderéa dansitatii urinare
Interventiile —educd pagent cronid, privind aparifia a¢estr sémneg
asistentei — educé pacientyl si familia privind imponanta apartulul scazut
de lichide si Na
—masoara zilnic ingestia st elimmarea
= canareste zilnic pacientul
—obsenaé edemul periferic
— asculta trecvent respiratia,
= evalugazd seminelé si simptemele de édern pulmonar
- stabilesle cantiatea da lichide pentru fiecare tura
-aeducdé pacienty privind efectul diureticalor asupra achiliprului
hidroelectraliue
— Tnvata pacientul care sunt lichidéle sj alimentele cu continut
erescut in Na
— schimba conceptia de preparare a alimentelor
—

TULBURAA! ELEC TROLITICE

Hiponatremia maniostan:
— deficit de Na sub 130 mEq!
— celalee, coniuzie
— anxietale, prele wmed&
1

131
 inferventite asislenter,
- crasazdé un medi de siquranié, paclentul filnd agitat sl confuz
~ racuncasis maditleariia de comportament
— acorda suport psihologic
— acorda suport moral farmillel
— monitorlzeazé eolutile Intravanoasé si rata de flux a acestora
Hiper- manitestar:
natremila - excesul de Na: paste 150 mEq!
- agitalia ce poate progresa spre convuisll
— Membrane, mucoasea vscate
- sete, hiperamla fetal
— tahicardle, hipartansiune artariala
inferventite asistenter
- reduce ingestia de Na
= administresza solu) cu continut scazut de Na
— administreaza diuratice
— of66a7a un mediu de siguranta
Hipo- marnihestart:
potasemia —filvelul radus de K sub & mEq
— sl&biciune, scaderea peristaltismului pana la ileus
— scaderea poftei de mancare
— Crampe musculare la extremitati
—grejurl, fatigabilitate
intervenfiile asistantat:
- administreaza Intravenos K cu mare prudenta
—monitenzeaza aritmiila cardace
1—aASigUrA mediul de sigurants
—Mmonitonizeata sunéetele intestinala
— masoara cl atentia ingestia $i excratia
= aducd pacientyl $A evite alimentele bogate fn K (banane, spa-
nae, vere’ de Bruxeatlas, clivice, plarsici, calse)
Hi pers marfestart:
polagamla } — exces dé potagiu peste 5,5 mEq!
—greata, Crampe abdominals
— diares (hiparactivitate intastinala}
— Parestezil, siahicivng, iritahilitate
= aritml cardlacea severe
- schimbarea personalitalii
nerrenie agistenar
~ administreaza pertuzii de glucoza si insulinad sau bicarbonat
(scad nivelul de K prin Usuraraa patrunderii LW in cslula]
— monitorizeaza aritmiile cardiace
~ asigura Medill de secuntate

132
 PUA DE FLUIDE

® fzofanice - aceeasi concentratie cu lichidul organismulut {plasma}

a iperonice — concentratia mat mare decat lichidul organismulut
« Aipotonice - concentralia mai sédzuté decat lichidul organismului

SOLUTH UTILIZATE PENTAC REARIDAA TARE St REMINERAL ARE

Salutie Solutie apoasa de 9%. NaCl, denumita si ser fiziofogic

izoton|ea
de Nac __
Soluile Sotutie NaCl 10-208,
hipertona
da Nac)
Bicarbcnat Solutie apoasé fzotonica de 7,456
da sodiv
Lactat de Solutie izolonicd 1,9%
sodly
Giucozé Solutie izotanica 5%
Solutle hipertonied 16, 20, 33, 40%
Solutie K 2% in solutie de glucaza izotonica
de KCl
Solutie Solutie de electrolifi: KCI - 0,3 g: Cact, 0,5 9; NaCl §,5 g: apa la
| Ringer 1000 ml
| Sotutle KCI 2,6 g, NaCl 4 g, solujie factat de Na 20% ~ 29 g, apa la |
. Darow 1 1000 mi
| Solutle Krebs NaCl 7g, KCL 0,26 9, fostat acid de K 1,169, Cactd.27 9, sultat |
dé magneéziu 2,40 g _
Solutle Natl 0,58 g, KCI 0,89 g, fostat de K bibazic 0,25 q, solutie lactat
| Buttlar de Na 20%, 11,2 9; glucoza 24 g apa ta 1000 ml_
Salufle Locke| NaCl 9 g, KCI 0,075 g, CaCl, 0,10 g, bicarbonat Na 0,10 g,|
glucozaé 1 g, apd la 1600 ml
Salutie Acesasi compdzitie ca la salutia Ringer + lactat de Na 3,19 la
Harimann 1000 mi
Salutie Tham | Baza aminaté ce se combind cu bioxidul de carbon formand
| bicarbanat (se foloseste in cambaterea acidozes matabolice)
Solutie Solujla alcalind, folosité in combaterea acidorel matabolica
Flacher
Inlocultari in soluie de NaCl sau glucoza: gunt polimerl al glucozei, cu
at masei greutAti moleculare diferite
circulante
Dextran 7o Macrodex
Dextran 40 Rahomacradex

133
 Marisang |
Plasma
umand
S5ange
integral
Derivate de |
sange 1
masa }
erltrocitara |
|

CAILE DE HIDRATARE A ORGANISMULLI

Orata — calea fiziclogica de administrare a lichidelor

- decglanséeazga reflex functig mormala a tbului digestv si a
glandelor anéxe, functie necesard absorbtiei lichidelor
— sé renuna la aceasta cale in ¢az de: varsdturi, stenoza
pilorica $i asplagiana, hegallyigm tolal din panea pacientului
Duodenala — administrarea tichidelor se face prin sonda duodenala
— lichidele se administreara picdtura cu picatura intr-un ritm de
60-100/rinut
— 58 meéntine temperatura lichidului in tmpul administearii

Rectal = [= se face prin clisma, picdtura CU piIcdtlra, Sau cligme

Katzenste'n (vezi alimentatia artificiala prin clisme}
Subeutanata | — se face prin Perkuzii
— resarbha este lenta
- poate determina acoidente, necroza tesuturilar prin cam-
| presiune, coagularea tesuturilor (cand temperatura este prea
| ‘ inalta), fegmoane, complicatii septice
Perfuzia |— intraducerea pe cule parenterala, picalurd cu picatura, a
intrayencasa | solutiel medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectroiitica,
hidroianica $i velemica a organismului
Scop — hidtataréa si mineralizarea organismiulut
—administrarea Medicamentelor la care 56 urmareste efeact pre-
| Luna
- Gepurativ, chluand si tayorizand excretia din organism @ pro-
dusilor toxic
— completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
— alimentarea De cale parenterala
Pregalire » materiale:
[ ~ dezinfectante — alcool jodat
, — Pentru puntha venoasa
l — a a
 i = pertuzor fambalat de unica intrebuintare) i
-—seringi si ace de unica folosinta {se verifica integritatea
' ambalajului, valabilitatea steriizani, jungimea si diametrul
atalts)
— soluble dé periuzat
1 — pomnpa de perlicia automata — cu regia programata a
vatumulut si ratei de flys
- robinete cu dowd sau med multe cai
- branuld (caleter iv]
= fluturag {butterthys}
| a pacian:
; 7 pine } — ea la punclia venoasa

Executie ~ tehnica dé intretingre 4 dinidi intravendasé ésle o téehinicd

asentica (Fig, 12)
+ asistenta imbraca manusi pentny evitarca Contamina] cu san-
ge (dupa spalarea mainilor cu atentie!
- pregatesia solutia de
pertuzal
= Tonteaza aparatul de
pertuzat si lasé lichidul
$4 circgle pilin tuButi
fevitand contaminarea
sistemuivy) pentru th-
Gepananea aerulii
— alege yena (intai,
lecurile distale si apoi
cele proximala)
— aplica garoul
— cuirata locul cu alcool
de lq centr in alaré
ere

— intteduce acul, Bra-

eee

Aula in vena
— scoale garoul si ala-
fara jubunile, des¢hide
prestubul, frxmeaza rata
dé flux 60 picdturi/rinut
— menting lacul da per-
feta, acapera cu pan-
sament steril Hig. 18 — Aparate de pertuaie
= schimba pansamen- 1. Pompe de pe‘lucier 2. Periuzar — injector
tul {cand se tixeaza ganda, 9. Extradrope® — reglator do piedtur
ah si Bech pefuzia sub gravitas, CU cieMa- Sure
catetere) ad 5] pentre indrersparea scunldAractionares luxulua
inspetteaza zone [B- hertuzoi ura: Caltlegul de produsc
yentuala inflamaties Fa. B. Braun, Melsuogen,

135
 —schimba punga cu solutie sau flaconul, inainte de goliraa com-
pleta a precedentei
- 528 poale folosi o rata redusa pentru a fine vena deschisa

ingzjirea —la sfargitul parfuzlei se axercita o prasiune asupra venai cu un

ulterigaré& tampon $i 5@ ratrage acul in diractia axului vasului
a pacieniuiul | -—se agazdé pacientul comed, i se dau lichide caldute (daca este
permis]
Agarganizare

Notare in
foaia de
observatie

Accidente - hiperhicrataraa (la cardiaci poale determina edem pulmanar

acut! — 56 reduce ritmul sau se intrarupe pertuzia, $@ adminis-
traaza tonicardiace
— embota gazoasa — prin patrunderea aarulul in curentul cir-
culator tatentie la utilizarea pertuziilor sub presiune, cand se
fglosagia para de cauciuc}
— revarseraa fiefidufu! in jesuturlla perivangase poate da nas-
tare lq fleblte, necroze
- coaguisrea sangeiu
pa ac sau canula — sa previne prin pertu-
Zarea lichidului Cu solutia de heparing

@ DE STIUT: @ DE EVITAT:
— toate Wuidele administrate Lv. trebuie atichetate| |— felosiraa aparatului de
cll data, ora, medicatia adaugata Sl doza sustinera a bratulul, care
— tata de flux = nf.pic./min ar plilaa cresia posibili-
- surselé de cantaminare a perfuziei: inainte, prin
manevre necorespunzatoare si in timpul partuzlei latea ean vaselar
- substante aditianale Sau Nervilor
— schimbarea flaconului
— ae poluat
— Injecli compleamentare

3. NEVOIA DE A ELIMINA
Definitia:
Eliminarea reprezintA necesitatea organismului da a se debarasa de
substantele nefolosiloare, vatamatoare, rezukate din métaballem.
Excretla daseurllor se realizeaz4 prin mai mulia cj:
— aparat renal — urinad
— pisie - lranspiratia — persplratie

136
 — aparat respirator
— aparat digestiy — scaun
— aparat genital feminin — menstruate
- in st4ri patologlee, apar eliminari pe cala cigestiva, sub forma de
Varsaturi 5i pS Cale respiratorie ~ sputa

Generalitéti
a.

Mentinersa constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul

de homeostazie, Toate schimbarile volurnului extracelular antreneaza modificari
in compozitia lighidelor celulare de unde rezulta importanta mentinerii constante
a compozitiel mediului intern.
1 Riinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compoziia chimica a
lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroglectralltice
st acide-bazic al meédiviui intern $i debaraseara organisimul de produsele toxice
rezultate din metabolism. [
. Substantele folositaare arganisrnului (sodiul si apa} sunt abserbite prin
| osmaza.
Prin rolul sau de éxceptis, piglea completeaza aliminarea renafa.
Un rol imporlant il au plamanil, care contraleazg CO, 3i 05.
Organismul trebuie de asemenea sé se debaraseze cde deseurile rezullate tn
uma digestiei (fibre celulozice, pigment biliari, celule dascuamate de la nivelul
tubului digestiv atc.) ,
Si alte substante nefotesiteare trebuie eliminate; spre exemplu, la femei, de la
pubertate la menopauza, se elimina o secretia sanguina Menstruala, ce se
produce la sfargitul fieearui ciclu manstrual, daca ovulul nu a fost fecundat.
sr —— or ———n

Factor care influenteazaé satisfacerea newoil

Factori — Afimentajia — canlitalea §i calitatea alimentelor ingerate de

bislegici individ influenteazé satistaceres néevell de eliminare.
— 0 bund hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (lequme,
| (ructe, cereale} faciliteaza eliminarea intestinala si vezleala
| — meéesele uate la ore fixe favoriztedza cilmul elimindalor
— Gxeerufifa — actvialea lzica ameligreaza randamentul
Muscular
- fortifica musculalura abcominala si cea pelviana, care au un
rol fmpartant in eliminarea intestinala
— Varsta -— are roi important in salistacerea nevoli daca jinem
seama de controll sfincterelor
-fa copii, controlyl se obtine in 2-3 ani
— Ja persoanele varstnice, diminuarea tonusuui musculaturii
abdominale poate provoca lipsa de control a efimindrii
— la bérbati, hipertrefia prostatel delermning tulburari de mictiune
re

137
 — Programul
de eliminare intestinala — regularitatea programului
de eliminare este un factor ce influenjeaza satisiacerea acestei
nevoi
— momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la
altul
Factori — Siresul
psihologici | — Anvietatea
— Emofile puternice — pot modifica frecventa, cantitatea si
calitatea eliminarii urinare si intestinale
Factori - Normele sociale — fiecare societate isi stabileste masuri de
sociologici igiena, astfel incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor
publice
= Educatia
— Cultura

I. Independenta in satisfacerea nevoii

a) URINA: solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din
metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism
Generalitat: Prin urina sa elimina din organism substantele toxica. Eliminarea
acestor substanfe se face in solujie apoasé impreunda cu saruri minerale si alte
substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.
In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi si tubul digestiv, ficatul,
glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator — toate fiind
influentate de activitatea sistemului nervos.
De aici se vede interactiunea intre nevoia de a elimina si celelalte nevoi
fundamentale.
Terminologie:
— mictiune = emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare
— diurezd4 = cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore

Manifestari de independenta

cantitatea — variaza Tn functie de varsta:

— nou-nasecut 30-300 mi/e4 h
— copii 500-1200 mi/24 h
— adult 1200-1400 mi'24 h... 180 ml/24 h

frecventa - nou-nascut — mictiuni frecvente

mictiunilor = copil 4-5/zi
— adult 5-6/zi
— varstnic 6-8/2i

138
ritmul — 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei, 1/3 noaptea
mictlunilor

culoarea — galben deschis pana la galben inchis. Cu cat urina va fi mai

urinei diluata cu atat va fi mai deschisa si invers (pana la galben-inchis
spre brun). :
— modificare in functie de alimente:
— culoarea inchisé = in regim bogat in carne
— culoare deschisa = in regim vegetarian
— medicamentele schimba culoarea astfel:
— roz, rogu-caramiziu = tratament cu piramidon
— albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
— cafeniu-rosu sau brun neg = tratament cu chinina sau
acid salicilic
mirosul — de bulion = urind proaspata
urinel —amoniacal = dupa un timp din cauza farmentatiel alcaline
reactla urinel | — normal = reactie acida = pH-ul intre 4,5-7
Reactia urinei in functie de alimentatie:
— regimul bogat in came — acidifica urina
— regimul vegetarian — scade aciditatea urinii
Nota
Reactia hiperacida sau alcalinad, favorizeaza precipitarea
substanfelor dizolvate in urina si formarea calculilor in cdile
urinare.
aspectul = normal = clar, transparenta la inceput. Dupa un timp ea poate
urinei deveni tulbure in mod normal = datorita coagularii mucinei si a
celulelor epiteliale antrenate din caile urinare si a mucusului din
organele genitale.
densitatea — se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se
urinel schimba densitatea
— normal 1010-1025 — la regim mixt; la temperatura de 15°C
(temperatura mal micd sau mai mare modifica densitatea)

b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din

organism prin actul defecatiel
scaunul este alcatult din:
— reziduurile ramase in urma digestiel alimentelor
- celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive
— produsele de excretie a tubulul digestiv si a glandelor anexe
= numar mare de microbi

Terminologie. — defecatie = eliminarea materiilor fecale prin anus

139
 Manifestari de independenta
Frecven{a — normal la adult — 1-2 pe zi sau unul la doua zile
- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
Orarul — ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezira
Cantitatea — zilnic 150-200 g materii fecale
Consistenta — pastoasa, omogena
Forma — cilindricd, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila
Culoarea — brund, la adult, daté de stercobilina
— In functie de alimentatie:
— deschis-galben = regim lactat
— brun inchis = regim carnat
— negru = alimente preparate care contin sange
— verde’ = legume verzi
— culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine
Modificarea culorii in functie de medicamente:
— brun-negru = bismut
= negru-verzui = fier
— alb = bariu
— hegru mat = carbune
Mirosul — fecaloid — difera de la un individ la altul

La copilul mic
Culoarea —in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)
— La sugari:
Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiel.
Astfel:
— galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin
oxidarea bilirubinel — devine verzui sau verde
— galben-deschis = sugar alimentat artificial
— brun = dupa introducerea fainil in alimentatie

Numarul — 3-4 pe zi pana in luna a Vi-a cand se reduce la 2-3 pe zi

Daca sugarul este alimentat pe cale artificilald, numarul
scaunelor este de 1-2 pe zi.

Mirosul —usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san

— fad, reactie alcalind sau neutré = alimentatie artificialé

140
 c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul tsi intensifica
plerderea de caldura si functia de excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Terminologie. - sudoare = solutie apoasaé, constitulta din apa 990 g%e sl 10 %o
reziduu uscat (uree, ural, acizi gragi, acizi organici volatill, saruri minerale)

Manifestari de independentaé

Reactla - acida pH = 5,2 sau usor alcalina

Cantitatea — minima, pentru a mentine umiditatea pllurilor
Mirosul — variazé fn functie de alimentatie, climat si de deprinderile
igienice ale Individulul
Persplratia ~ pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin
expiratie
Compozitia aerului expirat:
- 0, - 16%
- CO, - 3%
-N=-74%
-H,0 - 7%

d) MENSTRA =pierdere temporard sau periodicd de sAnge, prin organele

genitale
- apare la pubertate si dispare la menopauza $I in timpul sarcinil

Manifestari de independenta
Ritmul = la 28-35 zile

Durata - 3-5 zile

Aspectul =- mucus amestecat cu sAnge si detritusuri celulare; nu

coaguleaza

Culoarea - rosu negricios, la inceput, apoi rogu deschis

Cantitatea — 50-200 g

Mirosul — dezagreabil

Evolufia — fara dureri, usoara jena fiziologica

141
 Interventiile asistentei
pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii

— cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului

— planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale
— planifica exercitil fizice
— il invata tehnici de relaxare
— cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului
— recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce favorizeaza eliminarea

Il. Dependenta in satisfacerea nevoii

In condifii patologice existé mari pierderi de lichide prin: poliurie, diaree,
varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomii etc.

Surse de dificultate
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoll pot fi urmatoarele (in
functie de problema — cateva exemple):

Surse de — alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie)

ordin fizic — diminuarea peristaltismului intestinal (constipatie)
- slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)
—lipsa de control a sfincterelor (incontinenta)
— alterarea centrilor nervorsi (incontinenta)
— accidente cerebro-vasculare (incontinenta)
— spasme vezicale (retentie urinara)
— anomailii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara
inadecvata)
— alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata)
— alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata)
— tumori (constipatie)
— intoxicatii alimentare si medicamentoase (drog) (diaree,
retentie urinara)
= dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic
(eliminare urinara inadecvata, diaforeza)
— durere (eliminare urinara inadecvata)
Surse de — anxietate (diaree, constipatie...)
ordin psiho- — stres (diaree, constipatie...)
logic = situatie de criza (eliminare urinard inadecvata, diaforeza,
constipatie)
— tulburari de gandire (incontinenta urinara $i fecale)
Sursa de — poluarea apel (diaree)
ordin — alimente alterate (diaree)
sociologic — schimbarea modului de viata (constipatie)

142
 — program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie)
— insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata)
= temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)

Lipsa —lipsa de cunostinte

cunoasterll — insuficienta cunoastere a sinelui, a celorlalti, a mediului
inconjurator

Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de

dependenta:

= Eliminare urinara Inadecvata cantitativ si calitativ

— Retentie urinara
oon & oh

= Incontinenta de urina si materii fecale

ono

= Diaree
- Constipatie
— Varsaturl
— Eliminare menstrualaé inadecvata
— Diaforeza
— Expectoratie
~— Deshidratare (vezi anexele 2 si 3)
—

41. Eliminare urinara inadecvata cantitativ

si calitativ
Manifestari de dependentaé
MODIFICAR! PATOLOGICE ALE DIUREZEI
Poliurie — éliminarea unei cantitati de urind mai mare de 2500 ml/24 h
Poliuria poate fi: trecdtoare sau durabila

Trecatoare, Apare:
durabila sau |— in perioada de efervescenta a unor boli infectioase
permanentaé | (pneumonie, hepatita epidemica etc.)
— dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie si
isterie
- In perioada de resorbtie a edemelor, transsudatelor si
exsudatelor seroase
— in sclerozA renalA cand rinichiul si-a pierdut capacitatea de
concentrare. Poate sA creascA pana la 5-6 litri in 24 ore
- in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin
urind necesita o mare cantitate de apd (conform legilor
osmotice)
143
 - In diabetul insipid —|ipsa de secretie a hormonulul antidiuretic
hipotizar impiedicé reabsorbtla tubularé a apel. Cantitatea de
urind poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.
—in plelita, pielonefrite, tubarculoza renala (caracter de reflex de
ap&rare a organismului).
Oligurie - excretia urinel sub 500 mi/24 ore
Oliguria poate fi determinaté de cauze renale si extrarenale.
Apare in:
— afectiuni tnsotite de deshidratarea organismulul prin:
— transpiratii abundente
~ varsaturi incoercibile
- diaree accentuata
- hemoragii abundente
= perioada de formare a coleciiilor seroase
— insufician{é circulatoria cu formare de edeme
— perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, hepatita etc.)
— glomerulonefrite acute insotite de edeme
Anurla — lipsa urinei in vezica
Poate fi din cauze renale si extrarenale
Apare in:
— glomerulonefrita acuta, nefroze toxice
- arsuri intinse
— stari de soc traumatic si chirurgical
— traumatisme lombare
= angajarea unui calcul intr-unul din uretere
TULBURARI DE EMISIUNE URINARA
Polakiuria =— senzatie de mictiune foarte frecventA, cantitatea de urind
emisa foarte mica.
Cauzele pot fi:
= actiuni iritative asupra mucoasei vezicale
— procese intravezicale si de vecinatate: cistita, tuberculoza si
neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamatii pelviene,
afectiuni uterine, uretrite, prostatite
— hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati
Nicturia — inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de
urina emisé in timpul zilel fata de cea emisé in cursul noptii.
Apare in insuficienté ventriculara stang4 — se datoreaza faptului
ca in cursul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei
cantitati necesare de sange.

144
Disuria = eliminarea urinii se face cu durere si cu mare greutate.
Apare in:
— Inflamatil acute ale uretrel
= stricturi uretrale
- eademe ala mucoasel uretrale
— hipertrofie de prostata etc.
ALTE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Hematuria — prezenta sAngelul in urinad — rogu deschis, rogu-inchis sau
rosu-brun. Uneori, in caz de hematurie, urina este tulbure
asemanatoare cu spalatura de carne.
Albuminuria | — prezenja proteinelor in urina
Glicozuria — prezenta glucozei in urina
Hiperstenuria | — urind foarte concentrata (densitate crescuta)
Hipostenuria |-—urind foarte diluata (densitate mica) = in bolile rinichiulul cand
acesta isi pierde capacitatea de concentrare.
Izostenuria -urind cu densitate mica se mentine in permanenfa la aceleasi
valori indiferent de regim
Nota
Intre cantitate, culoare si densitate este o stransA legatura.
- in poliurie = culoare deschisé= densitate mica
(in diabet zaharat, desi este poliurie si culoarea este deschisa,
densitatea este mare.)
— in oligurie= culoare inchisaé = densitate mare
Edeme = acumularea de lichid seros in tesutur, manifestat prin
cresterea in volum a regiunil edemajiate, stergerea cutelor
naturale, plerderea elasticitatil tesutului edematiat, cu pastrarea
urmelor presiunii digitale (semul ,godeului"): pielea este palida,
lucioasa si stravezie.
Uriné tulbure |- in mod patologic urina este tulbure din cauza sarurilor
minerale, purolulul sau a microbilor
Urind cu mi- | -—in diabetul zaharat, din cauza prezentel acetone
ros de fructe
coapte sau
cloroform
Durere
lombara
Sete intensaé
Greturi si
varsaturl

145
 = Interventiile asistentei =
, Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sa | — asistenta face zilnic bilanjul hidric, masurand cu constiincio-
fie echilibrat | zitate ingestia si excretia
hidroelectro- | — cantadreste zilnic pacientul
litic sl acido- | — corecteaz4 dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea
bazic aportului de lichide si electroliti, in functie de ionograma serica
si urinara
—- corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functle de rezerva
alcalina, la indicatia medicului
Pacientul s& |— ‘ecolteaza urina pentru examene chimice si bacte-
nu prezinte | fiologice
complicatii — administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice,
cutanate, conform antibiogramei, la indicatia medicului
respiratorii, | — asigura igiena corporala riguroasa
urinare — serveste pacientul la pat (cand este cazul) cu urinar si bazinet
— schimba lenjeria de pat si de corp ori de cte ori este nevoie
Pacientul sa |- asigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plind de
fie echilibrat | solicitudine la chemare
psihic — incurajeazaé pacientul sa-si exprime gandurile si sentimentele
in legatura cu problema de dependenta (comunicarea joaca un
rol foarte important).

2. Retentia urinara — ischiurie

Ischiuria sau retentia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si
evacua continutul. Ea ow trebuie confundataé cu anuria, care inseamna lipsa
secretiel renale.
Ischiuria poate fi datoratA unui obstacol fn calea de eliminare a urinei, ca:
stricturi cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrofia prostatei sau alte procese
de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii
urinare sau sfinterelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare
sau unel paraze trecdtoare in cursul infectiilor grave (de exemplu febra tifoida, me-
ningita, encefalité, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) si in
coma.
Retentia urinara determina o distensie extrema a vezicii, care va bomba, situatie
ce va fi pusaé in evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, in timp ce, in caz
de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezicd, dacA nu este
un obstacol mecanic, sfincterul uretral cedeaza si urina incepe sa se evacueze
picdtura cu picatura. Acest fenomen se numeste ischiurie paradoxala sau
incontinenta prin regurgitare (prea plin).
146
 Manifestari de dependenta
glob vezical | —distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata de
retentia urinara “

mictiuni - absente t
polakiurie — mictiuni frecvente, in cantit&ti mici (eliminare prin prea plin) '

= Interventiile asistentei -
Paclent cu Ischiurle — retentie urlnara

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE

Paclentul sa | — verifica prezenta globului vezical

albé mictiuni | —inceareé stimularea evacuarii, aslifel:
spontane = introduce bazinetul cald sub bolnav
— pune comprese calde (bulota) pe regiunea publana
— las& robinetul deschis s& curga apA (s4 fie auzita de
bolnav)
= introduce mainile pacientului in apa calda
— efectueazA sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicatia
medicului

Pacientul s4 | —invaja pacientul ca trebuie s4 existe o relatie intre nevoile de

aiba a bea, a manca, a face exercitii fizice si a elimina, pentru a-si
echilibrul stabili propriul orar de ingestie si eliminare
psihic — invaja pacientul pozifia corecta pentru ugurarea mictiunii si
golirea completa a vezicii
—linisteste pacientul $i il incurajeaza sa-si exprime sentimentela
in legatura cu problema sa
— asigura un climat cald, confortabil

3. Incontinenta de urina
si materii fecale
Incontinenta urinara si fecala poate rezulta in urma unor afectiuni (infectie
urinaraé sau intenstinala), traumatisme ale méduvei spindrii, pierderii stari de
constienja, deterioare a activitatil sfincterelor, cresterea presiunil abdominale,
laziuni obstetricale etc.
Copiii si persoanele in varsta sunt predispuse la incontinen{a fie prin lipsa de
control a stincterelor, fie prin procesul de imbolnavire.
© forma particulara de incontinenté urinara la copii este reprezentaté de
enurezisul noctum, cu cauze multiple ce necesita ingrijiri complexe.

147
 Manifestéri de dependentaé
Incentinenjé | — emisiuni urinare involuntare gi inconstiante
urinara Apare In:
= laziuni medulare
— sfarsitul accesulul de epilepsie
- afectiuni neurologice
— sldbirea functiunil sfincterului
= traumatisme
Enurezis = emisie de urind, noaptea, involuntara gi Inconstienta, care se
manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotica, dupa
varsta de 3 ani
Incontinenta | —pierderi de materii fecale involuntar si inconstient
de fecale
Iritarea tegu-
mentelor
regiunii anale

- Interventiile asistentei -
Pacient cu incontinenta de urind si materil fecale

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME S| DELEGATE

Paclentul s4 | — schimba lenjeria de pat si de corp dupa flecare eliminare
prezinte te- | -dac& este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captusell
gumente si care absorb urina si nu produc miros neplacut si iritatla
mucoase tegumentelar
integre si = asigura igiena locala riquroasa, dupa fiecare eliminare
curate - aplicd crema protectoare
~ instaleaza sonda vezicala, la indicatia medicului
Pacientul = asigura aport lichidian adecvat, tn functie de bilantul hidric
sa-si reca- (mai mare in prima jumatate a zilel)
~ stabileste un orar al eliminarilor
controlul = formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (la inceput, la un
sfincterelor | interval mai scurt, jar pe masurd ce se obtine controlul
stincterelor, intervalul se mareste)
= trezeste pacientul din somn pentru a urina
- invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea
completa a vezicil
— urmareste cresterea presiunii prin masajul vezicli sau prin
pozitia asezat si aplecat inainte, care contribuie la declansarea
mictiunil si la eliminarea urinal ramase

148
 — invata pacientul exercitil de intarire a musculaturil perineale
- contractia muschilor posteriori ai plangeului pelvin, ca si
pentru a impiedica defecarea
— contractii ale muschilor anterior ai planseului pelvin, ca si
pentru a opri mictiunea
— contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune, timp de
4 secunde, apoi, relaxarea lor se repeta de 10 ori
— de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util
— oprirea jetulul urinar tn timpul mictiunii si reluarea eliminarii de
mai multe ori
— cresterea capacitatii vezicil urinare prin asteptarea, timp de
aproximativ 5 minute, de la senzajia de micfiune pana in
momentul eliminarii

PacientulsA |— asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata

fle echilibrat | intimitatea pacientului
psihic — incurajeazA bolnavul s4-si exprime ceea ce simte in legatura
cu aceasta problema
- araté simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de
solicitudine
-administreazd medicatie simptomatica la indicatia medicului

4. Diareea
Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este
prea mare au loc pierderi importante de apa si electroli{i, ceea ce determina un
dezechilibru hidroelectrolitic si starea de diaree se prelungeste.
Factori determinati:
— exacerbarea peristaltismuluil intestinal
= cresterea secretiei intestinale
— scaderea resorbtiei
— greseli alimentare
— stres
Factori declansatori:
— Calize nervoase
— cauze inflamatoare
—continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)

Manifestari de dependenta

Frecventa numar mare in 24 h

— 3-6 scaune/zi, in enterite si enterocolite
— 20-30 scaune/zi, in sindrom dizenteric
— 80-100 scaune/zi, in holera

149
Consistenta | —scdzutd, scaune moi, pastoase, semilichide, sau
— apoasa, dupa purgative saline
Cantitatea — marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica
- scdzuta, foarte redusa in dizenterie, 10-15 g
Culoarea - galben aurie, in diaree (in functie de viteza tranzitului
intestinal, bilirubina nu are timp s& se reduca, din cauza
tranzitului intestinal accelerat)
=— verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros
- albicios ca argila — icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor
biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de
grasimi nedigerate
— hipercolorat — brun-inchis = icter hemolitic
— Negru ca pacura, moale gi lucios = hemoragii in portiunea
superioara a tubului digestiv
— scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii in porfiunea
inferioara a tubulul digestiv
Mirosul In functie de procesele de fermentatie si putrefactie de la nivelul
intestinului gros:
— acid = fermentatie exagerata
— putred = putrefactie exagerata
-ranced = grasimi nedigerate (steatoree)
— foarte fetid = cancer al colonului si rectului
— de varza stricata = infectii cu colibacil

Aspect — Aspect asemanator cu:

deosebit si — zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida
cu elemente = Zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera
anormale — balega de vaca = in colite
— Cu continut de elemente patologice
— mucus, purol, sange = colite ulceroase, cancer rectal sau
Intestinal, dizenterie
— fesut muscular nedigerat = creatoree — in achilie gastrica,
pancreatita cronica
= scaune cu paraziti intestinali sau oua de paraziti

Crampe — contractii dureroase, involuntare si pasagere ale muschilor

abdominali
Colica — durere cauzata de miscari peristaltice exagerate
Durere localé | — durere la nivelul anusului gi iritajia tegumentelor perianale
Semne de —tegumente si mucoase uscate
deshidratare | — oboseala, slabiciune
— greata si varsaturi

150
 5. Constipatia
Constipatia este caracterizala prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare —
uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari decat cele fiziologice.
Fecalele sunt de consistenté obisnuité, de volum redus, fara resturi alimentare
digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sau habituale),
mecanice (stenozd intestinalAa, cancer al colonului), tulburari in activitatea
sigmoidiana sau poate fi simptomatica (in afectiuni pelvine, gastrointestinale,
esofagiene, tulburari endocrine). Modul de viata, o hidratare insuficienta, o
alimentajieé saraca in reziduuri, unele medicamente, emofiile puternice pot
determina aparitia constipatiei.
llausul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si
gazelor. lleusul poate avea cauze functionale si anume: paralizia musculaturii
peretilor intestinall, cand peristaltismul este abolit, sau spasmul peretilor intestinali,
cand contractile intestinale sunt atat de puternice incat intestinul se imobilizeaza
sub forma unor tuburi rigide. in aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre
deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie,
obstructii intestinale, strangulatii.

Manifestari de dependentaé
Frecven{a — scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit intarziat
— suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor (ileus)
Orarul — plerderea orarului obisnuit a evacuarii

Cantitatea — redusa, in constipatie

— mare (cateva kg), in anomalli de dezvoltara a colonului
(megadolicocolon)
Consistenfa | —wuscata, crescula (scibale, coprolii)

Forma — bile dure, de marimea maslinelor, in constipatia spastica

— masa fecaloidé abundenta, in constipatia atona
— bile conglomerate, multiglobale, cand materiile fecale au
stagnat mult in rect
=

Culoare — inchisa
Crampe — contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii
abdominale
Meteorism - acumulare de gaze in intestin, datorita absorbtiei lor
insuficiante, producerii in cantitaji exagerate, in urma wunei
alimentatil bogate in celuloza sau in urma aerofagiei

Flatulenta — eliminarea frecventa a gazelor din intestin

151
 Tenesme = senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale
Fecalom — acumulare de materii fecala in rect

Anorexie
Cefalee
Iritabllitate

Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:

— Muco-grunjoase — consistenia neomogend semilichidd cu particule solide
(grunji). Mucusul format dintr-o substanta filanta, gelatinoasa
= lichide-semilichide — au caracter spumos — din cauza unor procese
fermentative in intestin
— muco-purulente — se elimina puroi, scaunul este foarte fetid
— muco-sanguinolent — contine sange

- Interventiile asistentei -
Pacient cu diaree sau constipatie
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Pacientuls4 |- /n constipafie determina pacientul s& ingere o cantitate

alba tranzit suficlenta de lichide
Intestinal in | —recomanda alimente bogate in reziduuri
limite — stabileste, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare,
fiziologice in functie de activitatile sale
- determina pacientul sa faca exercifii fizica cu regularitate
— urmdreste si noteazd in foala de observatie consistenta si
frecventa scaunelor
— efectueaza, la nevole, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
— administreaza, la indicatie, laxative
— in diaree pregdéteste bolnavul pentru examinari endoscopice
— alimentatia este hidrica, in primele 24-48 ore
—asistenta serveste pacientul cu ceal neindulcit (menta, coame,
musetel) supa de morcov, zeama de orez
— trepiat, introduce mici cantitaji de carne slabd, fiarta, branzé
de vaci, paine alba prajita, supe strecurate, din legume
— dupa 4-5 zile, trece la o alimentatie mal completa
= administreaza la indicatiila medicului, simptomatice,
spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative

152
Pacientul s4 | — cura{d si usucd regiunea anala, dupa fiecare scaun
alba tegu- — aplicd creme protectoare
mente sl mu- | — face toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfecteaza
Coase peria- | cu acid boric 2-3%
nale curate sl
integre
Pacientul — asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata
88-3! satis- — mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de
faca celelalte | energie)
nevol funda- | —incdlzeste pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice
mentale — protejeaza patul cu aleza si musama
— serveste pacientul cu bazinet
Paclentul sA | — hidrateaz4 pacientul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind
fle echilibrat | inlocuirea plerderilor de apa si electroliti
hidro- — recoliaaza sange pentru hemocultura si scaun, pentru
electrolitic coprocultura
— monitorizeaz4 functiile vitale si vegetative si le noteaza in
foaia de observatie
- calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea
eliminata
Pacientulsa |-— da dovada de injelegere si rabdare, menajand pudoarea
fie echilibrat | pacientului
psihic - il linigteste gi il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sen-
timentele tn legdturaé cu starea sa

6. Varsaturile
Prin varsaturl intelagem evacuarea pe gura a confinutulul stomacului.
Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul in bulbul rahidian, reprezentand
0 modalitate de apdrare fata de un confinut stomacal daunator organismului.
In momentul vomel, musculatura peretilor stomacali, muschil abdominali si
diafragmul se contracta simultan. In acelasi timp, pilorul se inchide, lar continutul
stomaculul ajunge, sub presiune, la cardia care in acest moment se deschide.
In urma presiunil intrastomacale, continutul gastric trece in esofag, apoi In
faringe, limba este trasd In jos, nazofaringele si laringele se inchid, lar continutul
stomacal este evacuat pe guraé. Varsatura nu trebule confundatd cu regurgitafia
care este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag in gura, fara greata si fara
contractla muschilor abdominall. De asemenea, varsatura nu trebule confundataé cu
vomica — care este eliminarea de colectll masive de purol sau exsudat prin calle
respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc, Eliminarea este
exploziva s] abundenta.
153
 Cauzele varsaturii pot fi:
— de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin
cresterea presiunii lichidului cefalorahidian = cresterea tensiunii intracraniene
(meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate
de senzatii de greata si de stare generala alterata.
— de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine
digastiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice si endocrine, agenti
chimici, medicamentosi etc.
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare:
— greata
— Salivajie abundenta
= ameteli
— tahicardie

alli
— dureri de cap

Manifestaéri de dependenta

Frecventa — ocazionale (intoxicafii alimentare sau boli infectioase acute)

— fracventa (stanoza pilorica)
= incoercibile (graviditate si boli psihice)

ne ii
Orarul — matinale (gravide si alcoolici)
— postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer si cancer

a
gastric)

=
Cantitatea — mare, in stenozaé pilorica (la alimentele consumate, se adauga
secretia exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la
alimentatiile anterioare)
— mica (caliva zecl de ml}

Continutul — alimentare
— mucoase, apoase (etilici si gravide)
— fecaloide (ocluzii intestinale)
—biliare (colecistopatii)
— purulente (gastrite flegmonoase)
— sanguinolente
Sangele poate proveni din:
— slomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile
cu substante caustice etc)
— organele invecinate (plamani, esofag, nas, gingii etc). San-
gele fiind inghitit si apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza)
in stomac sAngele fiind digerat — apare varsatura de culoare
bruna = culoarea ,zatului de cafea" (drojdiei de cafea). Aceasta
culoare se datoreste clorhidratului de hematind — care ia nastere
din hemoglobina sub influenta acidului clorhidric din stomac.

154
 Dacd hemoragia este abundent&, evacuarea continutului
stomacal se face mai repede, sangele neavand timp sa fie di-
gerat — atunci varsaturile vor fi formate din sange proaspat-rosu
Culoarea — galben verzuie (varsaturi biliare)
— rosie (hematemeza)
= galben murdar (ocluzil)
— bruna — aspect de zat de cafea (cancer gastric) (vezi
continutul)
Mirosul — fad, acru, in hiperclorhidrii
— fecaloid (ilaus)
— ranced (fermentatie gastrica)
Forfa de — brusc, in jet, fara efort, fara legdturA cu alimentarea, fara
prolectie greata — varsatura in hipertensiunea intracraniana
Simptome ce | — dureri abdominale
insofesc — grea{a — salivatie
varsaturile — cefalee
— transpiratii reci, tahicardie
— deshidratare

- Interventiile asistentei -
Paclent cu varsaturi

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sa | — in functie de starea pacientului, asistenta il asaza in pozifie

fle menajat | semisezand, sezAnd sau in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,
fizic si psihic | aproape de marginea patului
in timpul = il linigteste din punct de vedere psihic
varsaturll — fl ajuta in timpul vars&turil si pastreaz& produsul eliminat
= ji ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura
— la indicatia medicului fi administreaz4 medicatie simptomatica
= suprima alimentatia pe gura si alimenteaza pacientul
parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate
proteice, amestecurl de aminoacizi, vitamine si electroliti
Pacientul sa | — corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina
fie echilibrat | — rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitaji mici de lichide
hidroelectro- | reci, oferite cu lingurita
litic si = face bilantul lichidelor intrate si eliminate
acido-bazic — monitorizeazaé functiile vitale si vegetative

155
 7. Eliminare menstruala si vaginala inadecvata
Menstra este o pierdere de s4nge prin organele genitale, care apare la sfarsitul
fiecarui ciclu menstrual, dacé ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la
menopauza),
Menarha, prima menstra, apare intre 11 si 14 ani si este influentaté de mediu,
clima, viata in aer liber.
Glandele mucoasei genitale secreta o cantitale redusa de lichid, care contribule
ja procesul de autoaparare a aparatulul genital fata de infectie — leucoree
fiziologica.
Cand aceastA secrefie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei
scurgeri iritante, in cantitate variabila — laucoree patologica,

Manifestari de dependenta

Amenoree — absenta menstruatiel —lipsa completa a menstrelor

Dismenoree | — menstruatie dureroasa — aparifia durerilor in timpul menstrei

Metroragll — hemoragil neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre

succesive
Menoragli — hemoragii menstruale prelungite
Oligo- — Intervale lung! intre menstre
menoree

Pollmenoree | —intervale scurte intre menstre

Hipomenoree - cantitate redusa

Hiperme- —cantitate crescuta

noree
Leucoree — de la cativa mi, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml
patologica

Hidroree — secretie vaginala abundenta: 200-400 ml

Culoarea si — alba laptoasa, in leucoreea femellor tinere
aspectul - galben verzuie, in gonococie
scurgerilor - rogia apoasa sau cafenie, in tumori
vaginale — seroasd, mucoasaé, muco-purulenta, purulenté

Ritmul — continue sau sparodice, mal ales la oboseala

scurgerilor

156
 = Interventiile asistentei =
Paclenta cu ellminare menstrualaé gi vaginald Inadecvata

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME $I DELEGATE

Paclenta s& | — asigura repausul la pat
albéo stare |— efectueaza spalaturi vaginale cu solutil antiseptice (dupa ce
de bine, de s-a recoltat secretie vaginala pentru examen bacteriologic si
confort gl citologic)
securitate —aplicd pansament absorbant si il fixeaza Tn ,.T"
- schimba pansamentul des
— invaté pacienta tehnicl de relaxare
— protejeaza patul cu musama si aleza, la nevoie
— calmeazaé durerea cu antialgice
Paclenta sé | -—linisteste pacienta In legdturé cu problema sa
alb4o stare | - fi explica scopul intarventiilor (axamen genital, examenul
de bine secretiel vaginale, examinari radiologice)
pslhic - fi administreaza medicajie sedativa la indicatia mediculul

8. Diaforeza. Transpiratia in cantitate abundenta

Sudoarea contribule la ellminarea apel si a unor deseuri ca: uree, amoniac, acid
uric si altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are
semnificatie patologicd, putand duce, uneori, la deshidratare.
Producerea transpirafiei are loc in functie de o serie de factori: temperatura
mediului ambiant, efort fizic si intelectual, ingestie de lichide, activitatea rinichilor,
starea fiziologica a organismului.
Glandele sudoripare se afl sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatic.
In sustinerea termoreglaril, intervine evaporarea lichidelor de la supratata pielii (in
transpirafia), caea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de
sudoare, se plierd 0,58 cal.

Manifestéri de dependentaé

Orar — mal mult sau mal putin regulat

Cantitate - 600-1000 mi/24 h, ajungand, in cazuri extreme, la 10 litri/
24 ore

Localizare - generalizataé, cand temperatura mediului este crescuta —

semnificatie critica atmosterica
-localizata la palme si plante (boala Basedow, alcoolism cronic,
rahitism, SIDA, tulburari preclimax)

157
 — hiperhidrozé — cantitate plantard crescuté, ce stagneaza
interdigital si determina aparifia de micoze si infectii
hiiros — puternic — variaza in functie de alimentajie, temperatura
ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului

- Interventiile asistentei -

—
Pacientul cu diaforeza
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $I DELEGATE
Paclentul sa | —ajuta sau mentine tegumentele pacientului curate $i uscate
alba o stare | —spala tegumentele ori de cate ori este necesar
de bine, de — schimba lenjeria de pat si de corp
confort fizic | —invata pacientul s4 poarte sosete din bumbac (absorbante) si
sa le schimbe frecvent
= mentine igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale
— asigura imbracaminte usoara si comoda
|Pacientul sA | —cu tact si cu blAndete, va solicita pacientului sA se spele
prezinte — il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu
echilibru problema de dependenta
psihic

9. Expectoratia
Prin expectoratie injelegem eliminarea sputei din caile respiratoril. Sputa reprezinté
totalitatea substantelor ce. se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In conditii
fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar o cantitate mica de mucus, necesara
protejarii supratetei interioare a organelor respiratoril fala de uscaciune si de efectul
nociv al aerulul $i prafului..Acest mucus nu se elimina si nu declanseaza actul tusei.
In conditii patologice, se aduna In cdile respiratorii o cantitate variabild de sputa,
care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.
Sputa este formata din secretia, transsudatia si exsudatia patologica a mucoaselor
bronhopulmonare, din descuamafia epiteliilor pulmonare si a cailor aeriene, din produ-
sele rezultate din descompunerea tesutului pulmonar si din substanje straine inhalate.
In timpul evacudri prin faringe si gura se mai adauga saliva, secretie nazalA si
faringiana.
Manifestéri de dependenta

Culoarea —fosie, sanguinolenta, aerata si spumoasa — hemoptizie

— hemoptoica — striata, cu sange
—ruginie (culoarea sucului de prune) — pneumonie
— rosie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani
— rosie gelatinoasa, in cancerul pulmonar
= oz, In edemul pulmonar

158
 —- galben verzule, in supuratii pulmonare
— albA sau alba cenusie, in inflamatia bronsica si in astmul
bronsic
— neagra, in infarctul pulmonar
Mirosul — fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase
— fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara
— mirosul pamantului sau al paiului umed, in supuratii
pulmonare
Consistenta — spumoasa
— aerata
= gelatinoasa
—vascoasa
— lichida

Forma — perata, in astmul bronsic

= numulara, in caverne pulmonare
— mase grunjoase izolate, in saliva
— mulaje bronsice
= mucus, in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor
— purulent, in supuratiile pulmmonare
= muco-purulent
— seros, in edemul pulmonar
— pseudomembranos, in difteria laringiana
= sanguinolent, in edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct
pulmonar
Cantitatea — 50-100 mi/24 ore, in brongita, pneumonii, TBC
— panda la 1000 mi/24 ore, in bronsiectazii, caverne TBC,
gangrena pulmonara si edem pulmonar
— vomica — eliminarea unei cantitati masive de puroi sau
exsudat (in abces pulmonar, chist hidatic).

- Interventiile asistentei -
Pacient cu expectoratie

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI!, AUTONOME $i DELEGATE

Paclentul sa — educa pacientul cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura
nu devina inchisa, il invafA s& nu inghité sputa sA colecteze sputa in
sursa de scuipatoare (dezinfectata cu solutie lizol, fenal 3%)
infectii — sa nu stropeasca in jur
nosocomiale - $4 nu arunce corpuri straine in scuipatoare
— curaté mucoasa bucala si dintii cu tampoane
— goleste si cura{a scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate
— manuieste scuipdtoarele cu pruden{a, se spala si se
dezintecteaza
159
 Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii

Determinarea cantitatii de urind pe 24 ore

Obiective — objinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatulul
renal si asupra altor Imbolnavirl
— cunoasterea volumulul diurezel
— efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din
cantitatea totala de urina emisa
— urmarirea bilantulul circulatiel lichidelor in organism = bilanful
lichidian (intréri-lesirl)

Masurarea Colectarea urine! pe 24 ore:

diurezel — 88 pregatesc recipiente — vase cilindrice gradate, cu gat larg,
spalate si clatite cu apa distilaté (pentru a nu modifica
compozitia urinei) si acoperite; se poate utiliza orice borcan de
2-4 litrl pe care-| vom grada noi cu creion dermograf sau pe
benzi de leucoplast
- colectarea Incepe dimineata, la o anumita ora, si se termina tn
ziua urmatoare, la aceeasi ora
— se informeaza pacientul asupra necesitatil colectarii corecte a
urinei si asupra procedeului
Pentru o determinare corecta:
— pacientul urineaza dimineata la o ora fixd:; aceasta cantitate de
urina, de la-prima emisie, se arunca
— se colecteaza, apoi, toate urinele emise in decurs de 24 de
ore, pana a doua zi, la aceeasi ord, pastrandu-se si urina de la
ultima amisia
@ De refinut:
= golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare
— pantru a impiedica procesele de fermentatie, se vor adauga,
la urina colectata, cristale de timol
— recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientulul,
numar salon, numar pat, se fine la racoare si ferit de lumina,
pentru a preveni descompunerea urinei
— dupa golirea reciplentulul, acesta se va spala si dezinfecta
conform cerintelor
— pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) $€ racolteaza
urina din 24 ore
— pentru examene chimice — se recolteaza 100 mi de urina.
@ Precizare:
Pentru determinarea tolerantei la glucide, 100 ml de urina vor fi
recoltati din cantitatea totala de pe 24 ore

160
 FOAIE DE TEMPERATURA-ADULTI
Pi ries be enumele

Arml Turn. Mr. foii de obgenratie Mr, salon Mr. pat

LOL
 NOTAREA IN FOAIA DE TEMPERATURA
Notarea Diureza se noteaza zilnic in foaia de temperatura a pacientului:
diurezeil — prin hasgurarea patratelelor corespunzatoare cantitafii de urina
si zilei respective
— spatiul dintre doua linii orizontale al foli de temperatura
corespunde la 100 ml de urina
Cantitatea de urind eliminata in 24 ore, in mod normal, este de
aproximativ 1500 ml.

Analiza urinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.
Examenul urinei cuprinde un examen macroscopic (volum, transparenta,
culoare, luciu, miros, aspect, densitate), unul microscopic (sediment = elamente
figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic si examen
fizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimicd = uree,
creatinina, clorurie, proteinurie etc.).
ANALIZA SUMARA A URINE!
Determinarea MATERIAL NECESAR
densitatil - un cilindru gradat de 100 mi,
urodensimetru, hartie de filtru (pentru
indepartarea eventualel spume de la
suprafata urine).
TEHNICA:
— se toarna urina in cilindrul gradat;
= 5@ aspira spuma (daca exista) cu
ajutorul hartiei de filtru;
— se introduce urodensimetrul (s&
pluteasca liber In urina);
- sé citeste valoarea densitafii pe
scara la cifra care corespunde pe menisc,
de la suprafata urinei.
Densitatea normala = 1015 — 1025.
Densitatea urinel este influentata de
regimul alimentar, de cantitatea de urina $i Urodensimetru
de capacitatea de concentratie si dilutie a
rinichilor.
Reactia Se determina cu hartie albastra si rosie de turnesol.
urine Se va determina numai cin urina proaspata deoarece urina
veche intra in fermentatie amoniacala care o alcalinizeaza.
Normal, urina are o reactie acida, dar poate sa fie si alcalina
sau neutra.
Aciditatea urinei in mod normal este intre 5,6 — 6,4 (pH).

162
Determinarea MATERIAL NECESAR: doua eprubete, stativ, solutie de |
calitativa a acid sulfosalicilic 20%.
albuminei TEHNICA:
(proteinurie) — se toarna in fiecare eprubeta cate 5 ml urina;
—intr-una dintre ele se adaugd 10-15 picaturi de acid sulfo-
salicilic. Cealaltaé eprubeta cu urina serveste de martor
(comparatie);
— sé agita si se observa pe fond negru, comparand cu epru-
beta martor.
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza =
negativa. Dacaé prezinta opalescenta = urina contine albumina.
in functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul
pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv
++, foarte pozitiv +++).

Determinarea Se face cu reactivul Esbach gi cu f—

cantitativa a | albuminometrul Esbach = tub de sticla care are |.
albuminei la partea superioara notat semnul ,R* (reactiv), iar
la mijloc semnul ,U" (urind). Tubul este gradat la |
partea inferioara de la 1/2 la 12. :
TEHNICA:
— se toara in tubul Esbach urina pana la sem- |
nul ,U* si se adauga reactiv pana la semnul ,R*. ‘
— se astupa tubul, apoi se agita bine prin
rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei cu
reactivul;
— se lasa in stativ timp de 24 ore, apoi
— se citeste rezultatul la inaltimea stratului
precipitat direct in g%o.

Determinarea Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%.

purolulul TEHNICA:
— se toarna urina (5 ml) intr-o eprubeta, apoi
— se adauga cateva picaturi din hidroxid de sodiu 20% sau
potasiu 20%;
— se agita In forma de U.
INTERPRETARE: daca exisia puroi, bulele de aer ce se
formeaza in urina nu se ridica la suprafata decat cu intarziere.
Determinarea MATERIAL NECESAR: o eprubeta, lampa de spirt, clema
calitativa a pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling | sau Fehling II.
glucozei TEHNICA:
— se toarna in eprubeta 5 mi urina;
— $e adauga 2 ml reactiv;
-— se incalzeste eprubeta la fierbere (aprubeta se va tine cu
clema) = se introduce in flacara in pozitie inclinata

163
 — incdlziraa se face la nivelul da sus al lichidului din
eprubeta — in caz contrar continutul tubului poate jasni afara.
INTERPRETARE: daca urina contine glucoza — in timp de
10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza in negru.
DE RETINUT: in mod uzual determinarea glicozuriei se face prin feste rapide.

Determinarea Se face cu reactiv Legal-Imbert si solujia de amoniac.

acetonel TEHNICA:
— peste urina din eprubetd (5-6 ml) se adauga cateva
picaturl de reactiv;
— $6 agit& usor, apoi
— se prelinge pe marginea eprubetei 1 ml amoniac.
INTERPRETARE: daca urina contine acetond — se
formeaza un disc violet la limita de separare a celor doua
lichide.
Determinarea Se face prin metoda Erlich.
urobilino- Determinarea se face din urind rece pentru a nu se obtine
genulul un rezultat fals.
TEHNICA:
— se toama cate 5 mi urind In doud eprubete (una din
eprubete este martor);
— intr-una din ele se picura cateva picaturi de reactiv Erlich;
= se compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor.
INTERPRETARE: daca apare o culoare rosie,
urobilinogenul este crescut.
Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culoril:
— culoarea roz spre rosu = slab pozitiv (+);
- culoarea rogu intens = urobilinogen crescut (++);
— culoarea rosu aprins = (+++).
Determinarea Se face prin proba Rosin, folosind ca reactiv alcool iodat 6%.
bilirubinel TEHNICA:
— se toarna 5-6 ml urind in eprubeta;
— se preling pe marginea eprubetei 1-2 ml alcool iodat.
INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de
separare a celor doua lichide, bilirubina este prezenta.

Studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor din urind se face prin

testul Addis-Hamburger:
Elape Timpl de axecufla
de executie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari in perioada menstruala.

1. Preg&tirea | 1.1. Se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probe; se

bolnavului recomanda regim fara lichide cu 24 ore fnainte.

164
 1.2. Dimineata, bolnavul este rugat s4 urineze, se nofeaza ora
exacta; aceasta urind se arunca,
1.3. Din acest moment bolnavul este rugat s4 ramana culcat
timp de 100 sau 180 de minute.
1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unil, bolnavul
bea 200 mi apa sau ceal fara zahar, imediat dupa golirea vezicii
urinare pentru asigurarea debitulul urinar minim).

2. Pregdtirea | 2.1. Se pregdteste materialul steril pentru recoltare, acelasi ca si

materlalulul | pentru examenul bacteriologic al urine.
pentru recol- | 2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor
tarea urinel genitale.

3. Recoltarea | 3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genito-
urinel urinare cu apa si sapun.
3.2. Se recolteaza intreaga cantitate si se masoara volumul
(recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin
cateterism vezical).
3.3. Se trimite la laborator, notandu-se exact intervalul de timp
intre cele dowd mictiuni si volumul urinei de la a doua mictiune.
INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000
hematii/minut si 1000 leucocite/minut.

Captarea dejectiilor fiziologice si patologice

Scop: = observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor

, — descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii
diagnosticului

Pregatire @ materiale
= prosoape, acoperitoare de flanela
= paravan, musama si aleza
— materiale pentru toaleta mainilor
=— manus
—plosca, bazinet, urinare pentru femei si barbati
— tavitd renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri
@ pacient
— fizic, in functie de produsul captat

165
 EXECUTIE

Captarea — Se separa patul de restul salonului cu paravan

materiilor — se indeparteaz4 p&tura si cearsaful care acoperA pacientul
fecale — §@ protejeazA patul cu musamaua si aleza
— se dezbraca pacientul (partea inferioara)
— se ridica pacientul si se introduce bazinetul cald sub regiunea
sacrala
—§@ acopera cu invelitoarea pana termina actul defec&rii
- 86 efectueaza toaleta regiunii perianale
— se indeparteaza bazinetul cu atentie
—sé@ acopera cu capacul sau invelitoarea special pregatita si se
indeparteaza din salon
— sé strang materialele folosite
= se imbraca pacientul, se reface patul
— se aeriseste salonul
— se spala mainile pacientului
— scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala jn locuri
special amenajate
Notarea Notarea scaunelor, in foaia de temperatura, se face prin semne
scaunelor conventionale:
= normal = | (linie verticala)
—moale = / (linie oblica)
— diaree (apos) = — (linie orizontalaé)
— mucus =X
— purai = P
= sanguinolent = $
—melend = M
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,
se noteaza numarul total urmat de semnul conventional
respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoasa).

Captarea — servirea urinarelor, ca si indepartarea lor se face in mod

urinei asemanator cu a bazinetelor
— urinarele pot fi plasate pe suportul de sarma, fixate la
marginea patului
= dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda
si se dezinfecteaza

Captarea - 58 face in recipiante spalata, sterilizate, uscate, cu solutie lizol

sputei 3% si fenol 2,5%, amestecaté cu soda causticd (fara solutie
dezinfectanté atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)
- se instruieste pacientul sa nu inghitaé sputa, sa nu o imprastie,
Sa foloseasca recipientul dat

166
 — | se asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la
nevole
— dupa golire, se spala4 cu apd rece, apoi cu apa calda, cu perii
speciale, tinute in solutie dezinfectanta
— se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare
Captarea — $e asaza pacientul, in functie de starea generala, in pozitie
varsaturilor sezand, decubit dorsal, cu capul intors intr-o parte
— 56 prolejeaza lenjeria de pat cu musama si aleza
— 86 protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului
— se indeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul
—i se ofera tavija renala si/sau se sustine
— se incurajeaza, | se ofera pahar cu apa sa-si clateascA gura
— i se ofera cuburi de gheata, lichide reci in cantitati mici
— se sterge fata, se pun comprese reci pe frunte
— se pdstreaza varsatura pentru vizita mediculul
— se noteaza caracterele varsaturii, frecventa
— se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru
sterilizare prin fierbere sau autoclavare

Aspiratia gastrica
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de continut — prin intermediul unui tub
introdus In stomac $i mentinerea stomacului gol, prin efectuarea unor manevre de
aspiratie.

Indicatii — sindromul de staz4 gastric este o indicatie majora; uzual,

este efectuata in urmatoarele cazuri:
— obstructie intestinala (ocluzie)
— ileus paralitic
— preoperator — in interventil chirurgicale abdominale,
gastrice (ulcer gastric perforat, varice esofagiene sau gastrice)
— postoperator (gastrectomie, colecistectomie)
= Precizare:
in afaré de asa-zisa aspira{ie activa, continua, intubafia gastrica
dé evacuare a continutului stomacal are urmatoarele indicatii:
- obstacol digestlv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului
— hemoragie digestivA superioara, cu acumularea unor cantitati
mari de sange in stomac
— pareza gastrica in cadrul tubului digestiv, de stres
Echipamen- | — carucior
tulnecesar | —sonda-—nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde cu lumen
mic, preferandu-se, in ultimul timp, sonde de plastic cu varf bont
si cateva orificii laterale = sonde Levin cu un singur lumen

167
 In lipsa unor astfel de sonde, ele pot fi improvizate din truse
de perfuzia.
Orice sondaé de aspiratie gastrica va trebul sa aiba notate,
inainte de a fi introdusaé, dimansiunila da 50 si 60 cm da la
capaiul distal.
— materiale pentru protectia pacientulul si a patului (servetele,
sorturi, tavifa ranala, musama, aleza)
— recipient pentru proteza dentard, dacd este cazul
— material necesar pentru curéjarea narilor — la nevole
= lubrifiant — hidrosolubil
- seringa de 20 mi
— recipient pentru lichidul de aspirajie
— hartie de turneso! pentru testarea aciditatil
— pensa hamostatica - la nevoie
— pompaé dea aspiratie sau seringé de calibru mai mare
Efectuarea inainte de toate, asistenta:
manevrel - explica pacientulul scopul
tubajulul, explica manevra, fi
céstiga consimjamantul si
cooperarea
= asigura izolarea pacientului
— asigura pacientului o pozitie
cat mai confortabila gsi re-
laxantaé, il informeaza asupra
duratei interventiei
= indeparteaza proteza den-
tara — dacd exista — intr-un
racipient etichetat cu nume
— roaga ee S8-si a
a ‘ nasul, pe rand, fiecare nar
i dstana de ie inchalla tae Sau curata narile daca este
la nas la necesar
oe — intreaba pacientul dacd are
defect nazal
— masoara, cu aproximatie, distanja de la narile pacientului la
stomac si noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanta
conform figurii 19
= introduce sonda in stomac (vezi tubaj gastric)
- verifica dac& sonda a ajuns in stomac prin una din
urmatoarele metode:
—asplré continutul gastric si testeazA aciditatea cu hartie de
turnesol
— Introduce 20 mi de aer in stomac cu ajutorul unel seringl, in
timp ca o a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul
unui statoscop; un vulet va fi auzit in cazul plasaril corecte
a sondel in stomac

168
 — securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva
— aspira continutul gastric printr-o aspiratie continua sau inter-
mitenta, in functie de recomandarea medicului
Dupaé suprimarea aspirafiei gastrice asisfenta:
— se asigura cd, dupa manevra, pacientul sta confortabil pe cat
posibil
= indeparteaza materialele folosite
= Inregistreaza tehnica efectuata
= monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-manevra si le
raporteaza medicului

@ DE RETINUT:
e Aspiratia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pompe sau prin intro-
ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat mai jos
decat stomacul pacientului,
e Aspiratia intermitenta: cu ajutorul unei pompe sau cu ajutorul unei seringi. Intre
aspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este folosita la sondele
cu un singur lumen.
« Daca exista suspiciunea ungi astupari a sondei, ea va fi permeabilizata prin
introducerea unor mici cantitaji de aer sau ser fiziologic (nu se folosesc solutii
hipertone).
« Cantitatea lichidului de staza aspirata din stomac va fi masurata cu exactitate si
calculata ca pierdere in cadrul bilantului hidric.
« Suprimarea aspiratiei gastrice se face dupa o pensare prealabila de circa 6 ore
a sondei de aspiratie, timp in care nu trebuie sA apara semne de intoleranta gas-
trica.
« Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, o coala de hartie-si un cre-
lon, puse la indemanda, pot fi de un real ajutor pentru paciant.

Promovarea | —prevenirea lezdril mucoaselor

confortului | -— securizarea sondei, la nas sau la fatd, atunci cand aceasta a
ajuns in stomac, de asa maniera incat aceasta s4 nu preseze
mucoasa nazala: restul sondei se fixeazd& la pat sau la hainele
pacientului
— |ubrifieréa sondei cu lubriflant solubil in apa
— pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oferi pacientului
bomboane tari ce trebule supte si care stimuleaza salivatia
— ingrijirea frecventa a cavitatii bucale si nazale pentru a preveni
uscdciunea lor din cauza prezentei sondel
— eliminarea excesului de secretil din jurul narilor si aplicarea de
lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secretilor
— modificarea frecventa a pozitiel pentru prevenirea presiunii
exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene

169
 Tubajul intestinal - aspiratie intestinalé continua
Tubajul intestinal = introducerea prin gura sau nas a unei sonde de plastic sau
de cauciuc in intestin, dincolo de limitele duodenului.
Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.

ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA

Indicatii — extragerea lichidelor si a gazelor din intestin pentru a preveni

distensia intestinala cauzata prin acumularea de gaz si lichide
(decompresiune)
= in cazul intreruperii tranzitului intestinal; in obstructia
intestinala — cand gazele si lichidele nu pot fi absorbite sau
eliminate pe cale naturala
— ca masura profilactica — inaintea unei interventii chirurgicale
pe abdomen — pentru a preveni varsaturile postoperatorii si
tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce
ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni o obstructie
intestinala postoperatorie
— pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, in caz de
ileus mecanic
— ca metoda de tratament in cazul ileusului paralitic, pentru
decompresia tractului gastrointestinal
Echipamen- | — sonda Junga — Miller-Abbott = 3 m cu lumen dublu (Fig. 20)
tul necesar

cae ey ee cama
Fig. 20— Sonda Miller Abbott

— un lumen se termina printr-un balonas de cauciuc cu o

capacitate de 50 ml — care poate fi umflat prin lumen
Balonul umflat asigura inaintarea sondei in intestin,
reprezentand un excitant mecanic in declansarea miscd&rilor
peristaltice.
— celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva
metalica si serveste la aspirarea lichidelor si a gazelor.
In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi si sonda
duodenala Einhorn. |
= recipient de colectare — borcan de 5-10 |, in care se realizeaza
Oo presiune negativa; mecanismele de aspirafle a aerulul din
recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.

170
 Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele
sisteme de aspiratie:
— aspirator electric
— trompa de vid — care aspira aerul din recipient in functie de
intensitatea curentului de apa din retea (vezi aspiratia
pleurala) 7
in cazul in care aparatura nu poate fi racordata la refeaua de
apa, vidul necesar sé realizeaza prin diferite mecanisme
improvizate pe principiul vaselor comunicante.
Mecanisme Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cate 10 I.
improvizate Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care trec douva
pe principiul fuburi de sticla, unul lung
vaselor pana la fundul vasului, celalalt
comunicante scurt, numai pana sub nivelul
dopului.
Borcanul astupat si umplut
CU apd este atarnat pe un
Stativ — cu gura in jos. Tubul
lung se racordeaza la sonda
aspiratoare, iar cel scurt se
racordeaza la un tub de
cauciuc sau plastic prevazut
cu clama Hoffman. Acest tub
patrunde in al doilea borcan
situat cu 1,5 m sub nivelul
primului.
Sistemul functioneaza fn

ae
clema Se
Hofiman oe apai otincepe
lar 27 re
= Aparat : improvizat pentru
sa curga in borcanul de jos, etude
realizand o presiune negativa
in borcanul de sus. Vidul creat va exercita o fora de aspiratie
asupra continutulul intestinal. Dezavantajul acestui aparat: ga-
zele din intestin fl umplu foarte repede si borcanul aspirator
trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au construit
modele de aparate dupa principiul de functionare al aparatelor
de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in
altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21).
Daca nu dispunem de nici una din posibilitatie armintite,
alunci asplratia se va face cu o seringa tip Guyon, Record sau
alt tip, de calibru mare, cu care se va face aspiratia din 10 in 10
minute.
— Restul materialelor necesare se vor pregati ca si pentru
aspiratia gastrica si tubajul duodenal.

171
 Efectuarea Pregatirea pacientului:
manevrei — asistenta informeaza, explica si pregateste sistent psihic si
fizic, ca si in cazul aspiratiei gastrice
— preg&teste patul cu lenjerie curataé, cu musama, traversa cu-
rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (interventia fiind de
lunga durata)
— informeaza pacientul asupra duratei care poate fi 1-2 zile si mai mult
— introducerea sondei pana in duoden se face la fel ca si la
tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)
— pentru introducerea sondei in profunzime mai mare, asistenta
umfla balonasul prin lumenul corespunzator; balonasul va
inainta in intestin tragand dupa el sonda; viteza de inaintare
este da 1 cm pe minut; inaintarea sondel poate fi facilitata prin
modificarea pozitie| pacientului, astfel:
— culcat pe partea dreapta 2 ore
— culcat in decubit dorsal 2 ore, apol
— culcat pe partea stanga 2 ore
— asistenta verifica profunzimea sondei — prin citirea cifrelor
marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara
— cand sonda a ajuns in profunzimea dorita, asistenta dezumfla
balonasul
— apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de
aspirat
— deschide robinetul sondei si incepe aspirafia
— pe tot timpul aspiratiei, se va pastra o igiena bucala riguroasa
(ireprosabila) pentru a preveni intectiilla bucale virotice si
micotice,
Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni
escarele intranazale.

B@ DE RETINUT:
« deoarece prin aspiratie se pierd cantitafi mari de lichide si saruri minerale,
lichidele administrate se vor nota pentru bilanful lichidian
« aspirajia intestinalA trebuie sa fie insotita totdeauna de hidratarea si
mineéralizarea organismulul (lichide si electroliti administrate parenteral)
« lichidele extrase vor fi masurate si notate exact pentru calcularea bilantului hidric
« extragerea sondei se face cu sistemul de aspiratie in functiune pentru a
indeparta lichidela, gazele acumulate pe parcurs Tn Intestin, duoden, stomac
« indepartarea sondel dureaza 15-20 minute; uneorl este nevole ca extragerea sa
sé facd mai tncet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute
e dupa terminarea aspiratiei, hidratarea si mineralizarea pacientulul se va lace pe
calea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.

172
 Stomiile
DEFINIRFEA TERMENILOA

Stoma — vine de la cuvantul grecesc ,stama’, care inseamna gura sau

gaura
Stomie — crearea printr-o interventie chirurgicala a unei deschizaturi
(stome) prin care se realizeaza o comunicare intre un organ
cavitar si tegument sau realizarea unei noi deschideri intre dova
formatiuni
Anus — orificiu intestinal artificial creat printr-o interventie chirurgicala,
artificial in vederea eliminarii continutului intestinal
In functie de locul stomel, se folosesc diferite denumiri,
astfel:
lleostomie — deschiderea si fixarea operatorie a intestinului subtira la
nivelul pielil peretelui abdominal
In leostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonulul.
Colostomle = deschiderea si fixarea colonului la suprafafa peretelui
abdominal, printr-o Interventie chirurgicala.
Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial
creat (stoma) poate fi la nivelul colonului
ascendant, transvers sau descendent. ie

Urostomle
comunicari intre rinichi si piele printr-o f
sonda, in vederea derivaril urinei in {i
exterior
— ureterostomie (directd) = aducerea ure- fh
terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)
— cistostomle = aducerea vezicii urinare
la plele printr-o stoma (cistostomie de
derivatie temporara sau definitiva)
- uretrostomie (perineal4) = aducerea
uretrel la pielea perineului tot printr-o &
stoma |
Precizare: — urostomilla interne nu la
definim, deoarece nu constituie o /# =? ‘ice
problema de practica pentru asistentele
medicale
Gastrostomie — crearea unel comunicari tntre stomac si peretale abdominal
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul — nutritia pacientulul.

COLOSTOMIILE
Colostomia poate fi la nivelul colonulul ascendent, transvers, descendent. Cel
mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru
cancerul sigmoidian, rectal sau anal.
173
 INGRIJREA PACIENTULUI COLOSTOMIZAT

Sustinerea Asistenta nu poate sa dea ingrijiri si educafie unui pacient

psihologica dacd nu cunoaste toate aspectele problemei pe care le prezinta
un paclent cu colostomié: ce gandeste pacientul? ce simte?
dorintele, retularea, spaima etc.
Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere
care sa-i usureze adaptarea la noua situatie.
Asistenta trebule sa-si puna in practica cunostintele de
psihologie si sd execute interventiile in functie de personalitatea
pacientulul.
Socul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer
micsoreaza capacitatea de adaptare a pacientului si a familiei
sale la noul mod de viata.
Pacientul poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic si
operafie. Doreste sa stie: in ce consta colostomia, ce-| va
impiedica s4-si indeplineasca activitatea? Asistenta il va ajuta si
incuraja in asa fel incat el sa poata suporta mal usor situatia
inevitabila.
Este bine ca asistenta s& se gandeasca la experienta dificilA
prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata o incizie
chirurgicala, cu atat mai putin o colostomie; asistenta poate sa-|
obisnulasca, inca inaintea operatiel, cu imaginea de sine. |i
poate face desene, sau fi va arata fotografi in care sunt prezen-
tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea,
aratate inainte de operatie, pot reduce socul resimfit de pacient,
atunci cand igi va vedea plaga operatorie pentru prima data.
In cursul conversatiel din perioada preoperatorie, asistenta
asigura pacientul ca imediat dupa operatie va fi ingrijit si va fi
educat ca sA se poata apoi ingriji singur, mentionand ca azi mii
de persoane, avand o colostomie, duc o vialaé activa normala.

Asigurarea -—masuta sau tava pentru materiale

echipamen- —un lighean/vas cu apa calda
tulul necesar — fas sau prosoape de hartie
pentru — aparat colector potrivit (punga colectoare)
ingrijirea — foarfeci
stomei = cana de masurat continutul
— manusi (nesterile}
— crema ,de bariera” pentru protejarea pielii din jurul stomei
— deodorant daca e nevoie
— recipient pentru materialu! murdar (fesi, comprese)
Aparate Exista o mare varietate de pungi colectoare si aparate cu
colectoare centura. Alegerea tipului de material colector este in functie de
mai multe criterii: tipul stomel, localizarea, gradul de autonomie,
personalitatea, activitdtile pacientului, timpul pe care jl are pa-
cientul la dispozitie pentru ingrijirile sale, instalatiila sanitare etc.

174
 Tiourl de aparate:
® bung:
— pot sa fie inchise (ca un saculet) A
sau deschise in partea inferioara 5
pentru a permite golirea (Fig. 23)
—fixarea pungilor se face cu un
adeziv care se afla pe suprafata
de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23— A, punga inchisa
Unele pungl au protectoare cutana- B. pungé deschisa
te care permit protejarea pielii in
caz de iritatii sau alergii din cauza
adezivului “i _s
* aparaf cu centurd, fara adeziv: Bot ey
—este compus dintr-un inel (disc) eee shes f
pe care se fixeaza punga; inelul - wa
este prevazut cu douad urechiuse =e
in care se fixeaza centura. '
Dezavantajele acestui tip de
aparat: Fig. 24 = Aparat colector la
— mu sunt etanse pentru materiile copii
cu stomie
fecale si mirosuri
— pot produce leziuni sub aparat
—pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului si a
eventratiel
— sistemul de aparat cu doua piese (mai perfectionat)
-—este compus dintr-o placa de protectie a pielii pe care se
fixeaza punga
Condulta In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:
asistentel in = panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-
practica de noscuta (vezi tehnica pansamentului)
ingrijire — din prima zi dupa operatie, ajuta pacientul sa se ridice
— in a douva sau a treia zi dupA operatie, chirurgul verifica
permeabilitatea stomei; in acel moment, adesea se evacueaza
un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de
la prima tehnicd de ingrijireé, asupra caracterului scaunulul
evacuat
— protejeaza patul cu plastic acoperit cu aleza
— explica pacientulul practica de ingrijire, fi castiga increderea si
cooperarea; il incurajeaza sa participe la ingrijire
= asigura intimitatea pacientului si-l ajuta sA se aseze intr-o
pozitie confortabila
— imbracé manusi (nesterile)
— a$aza un prosop de hartie sau o faga in jurul stomei pentru a
proteja zona Inconjuratoare de scurgerl Sau revarsar|
— observa pacientul in tot timpul acestei activitati
—goleste aparatul colector si masoara confinutul daca se cere
— indeparteaza fin aparatul
- spala pielea din jurul stomei numal cu apa calda si sapun
neutru; sapunul obisnuit poate cauza iritarea pielii

175
 — Incurajeaza pacientul
Sa-si priveasca stoma si-i
explica ce face
— observa culoarea si as-
pectul stomei si a pielii
dimprejur (roseata, iritatii)
- sterge cu meticulozitate
pielea din jurul stormei Fig. 25 A. Ridicarea membranel
— aplica o crema protec- protectoare In vederea fixdrii
toare, care apoi se pungil colectoare
indeparteaza 8. Adaptarea pungii colectoara
- fixeaza aparatul nou
pregatit astfel incat sA nu permita nici o scurgere in jurul stomei
(Fig. 25 A si B)
— 86 asigura ca pacientul se poate simti cat mai confortabil.

IRIGAREA COLONULU! PRIN STOMA (CLISMA)

= eliminare reguiata —

Scopul irigaril este de a goli colonul de gaze, mucus si excremente, pentru ca

pacientul s4 poata s4-si urmeze activitatile sale. O irigare este o clisma.
lrigarea este bine s& se faca la ore regulate si se prefera dupa o masa, caci
ingestia de hrana stimuleazaé peristaltismul si defecatia.
lrigarea (clisma) este rezervatad numai pacientilor cu colostomie stanga.
Confraindicafii:
@ la persoanele in varsta cu stare generala alterata
@ la debili
® pruden{a in caz de colon iradiat sau diverticuloza de colon
@ la pacienti cu angina pectorala in antecedente.

@ Atentie
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta risc de perforare a
intestinulul. Se foloseste doar ,colotipul", care suprima acest risc.

Echipament | in cazul golirii si spalarii intestinulul prin

pentru irigatie pregatim:
Irigatle — irigator pentru colostomie, tub, adaptor
(Fig. 26)
— canula colotip (speciala pentru clisma)
— solutle (apa) calduta
— vaselina pentru lubrifierea canulel
— suport pentru irigator
— sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di- fe, fo —
rect pe piele — sau un sac de drenaj cu un inel colatip
pentru fixarea saculul (fig. 27 A, B)

176
 = punga pentru pansa-
mentul si compresele
folosite
— pansament pentru a
acoperl colostomia
Recomandari |- prima clisma se poate
efectua in a opta, a zecea
zi postoperator si numal
daca exista recomandarea
medicului
— inainte de inceperea pri-
mai clisme se verificA sen-
sul traiectului intestinal, Aig. 27 A. Rastrangerea saculul de drenaj
printr-un tuseu de intro- si Infagurarea peste inel
ducere a ,colotipului* B. Adaptarea la centurd a inelului
— perioada cea mai fa- {eu sacul da drenaj)
vorabil4 pentru clisma este
In convalescent4 — intra 3
saptamani si 2 luni dupa
interventia chirurgicala
— clisma se face la interval
de 2-3 zila
— la ora fixe, indiferent in ce
perioada a zilei
Efectuarea — recipientul umplut cu so-
irigatiel lutie de irigat se fixeazd pe
suport
— pacientul se asaza pe un
scaun Sau poate sa stea In
picioare, in fata chiuvetei
de WC
— extremitatea infariora a
sacului de drenaj se intro-
duce in chiuveta WC-ului
sau Intr-un recipient co-
lector (Fig. 28)
- se elimina aerul din tubul
lrigatorulul
— se introduce colotipul tn
stoma prin extremitatea
superioara a saculul de
drenaj
= la inceput se Introduc tn
jur de 500 ml solutie, apol
traptat pana la 1000 ml Fig. 28 —Introducerea saculul de drenaj
- solufla = apa curatd in vasul WG-ului
caélduta

177
 — irigatorul se ridica la nivelul capului pacientulul
= in caz de colici se opreste introducerea apei
—se asteapla reintoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15
minute; in acest timp, pacientul poate s& citeasca sau s& asculte
radioul, se indeparteazd materialele folosite
— stoma se acopera cu pansament si comprese
& Important:
Asistenta incurajeaza pacientul s4 observe bine tehnica, ii
explicaé fiecare etapa, astlel incat al sa fie capabil s4 o execute
singur.

REINTEGRAREA PSIHO-SOCIALA A PACIENTULUI COLOSTOMIZAT

Este indicat ca asistenta sa efectueze vizita la domiciliul pacientulul pentru a
vedea modul in care acesta s-a adaptat in mediul de acasa.

Mentinerea ingrijirea stomei ca atare nu este o practica sterilA, trebule

unul mediu insd mentinute standarde ridicate de curdtenie.
de igiena Ingrijirea stomei trebuie privité ca o forma de toaletdé si se
la standarde | efectueaz4 o spdlare minutioasA pe mana. Pacientul trebuie
ridicate invatat s4-si protejeze pielea impotriva iritarii si infectiai.
Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene si fungice.
Cea mai frecventa infectia este cea cu Candida albicans. De
asemenea, se va atentiona asupra faptului ca orice stoma cu
drenaj poate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecvat
protejata. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga,
aceasta trebule imediat schimbata.
Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile
murdarite trebule tratate ca si gunoi. Odata ajuns acasa,
pacientul va fi instruit s4 inveleasca punga in hartie, in ziar sau
in alta punga de plastic, dupa ce a fost golita $i sa o arunce la
cosul de gunoi.
In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga
colectoare, ci numai pansament absorbant

Comunicarea © sarcina de baza a asistentei medicale este sa ajute pe pacient sa

rezista psihic, sa faca faja stresului creat de imaginea corporala
modificata, sa-| ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social.
Capacitatea insuficienta de a face fata bolii poate produce deteriorarea
cronicd sau permanenté a calitati vietii pacientului $i a familie sala.
Dintre toti membrii echipei de ingrijire, asistenta este cea mai in masura
84 evalueze reactia psiho-sociala a pacientulul fafa de suferinta sa. Ea
observa deseori la pacien{l semne care o fac s4-si dea seama ca
acestia nu fac fata schimbarilor din viata lor.
Astiel, o asistenta cu abilitate intuitiva poate evalua starea psihica a
pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum priveste in gol
pe fereastra sau dupa felul relatilor sale cu familia: tansionate,
incordate etc. Acesta reprezinta un tip intuitiv de comunicare,

178
 Pentru a promova adaptarea pacientulul la schimbare, asistenta
trebuie sa caute modalitati de interventie pentru a-i diminua tristetea si
pentru a preveni instalarea unei depresii.
Astfel, asistenta trebuie sa incurajeze pacientul:
- 84 vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale,
sa-§/ clibereze tristejea vorbind
— s4-l facd sA vada ca-l intelege, sa-| faca sa simta ca-i inteles
= sa-i creeze o atmosfera de: liniste, calm, relaxanta, ca in felul
acesta sa-i ofere pacientului posibilitatea de a pune intrebari, mai
ales ca o preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros
neplacut de la nivelul stomei.
Simplul fapt c4 poate sa discute liber despre grijile sale, ca se simte
inteles poate fi linistitor si constituie o usurare deosebita pentru pacient.
Asistenta trebuie sa-i explice pacientului chiar din momentul primei
manevre de ingrijire cd, o data ce se stabilizeaza functia intestinala,
mirosurile neplacute nu vor mai fi o problema. O data ce i se va permite
un regim alimentar normal, el isi va da seama care alimente vor
produce miros mai neplacut si pe acestea le poate exclude din
alimentatie.
Se poate folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva
problema mirosurilor.
Pentru ca interventiile asistentei s4 aiba rezultatul dorit, ea trebuie
84 stie sA castige increderea pacientulul, s4 stie ce sa facd pentru a-l
alunga tristefea, sa stie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-l
convinga ca o tristete prelungita poate deprima sisternul imunologic al
organismului.
Cand pacientul este deprimat, asistenta poate interveni spunandu-i
.te(va) infeleg, sunt alaturi de tine(dumneavoastra)".
Asistentele care au un comportament rece, distant nu sunt capabile
$a acorde un sprijin moral de bund calitate. Asistenta trebuie sa stie
$a-i asigure confort pacientului, permitandu-i sa-si descarce tensiunile
stiind ca prin aceasta tristetea $i deprimarea pacientului se vor diminua.
Ascultarea este o componenta majord a comunicanil. Actul ascultarii
este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi.
Calea cea mai importanta de a-| ajuta pe pacient este ca prin
comunicare non-verbala s4 arate cd ea nu este deranjala de faptul ca
o funcfie normala a corpului are foc iIntr-o alta zona a acestuiz
Comunicarea non-verbala prin gesticd se refera la modul in care
asistenta se comporta atunci cand efectueaza ingrijirea stomei:
privirea, expresia fetel, modul in care se misca etc. toate sunt mesaje
non-verbale pe care pacientul le receptioneaza cu implicafil negative
sau pozitive.
O alt€ problema importanté a pacientului colostomizat este
teama de reactia membrilor familiei si a prietenilor, teama de
respingere. Pacientul igi pune o serie de intrebari: ,cum vor
reactiona oamenii/sotul (sofia) fafa de colostomia mea?’ ,Este
cineva care ma poate ajuta’?"
Cand lipseste increderea in alfii, pacientul isi pierde si
incréderea in el insusi, ceea ce il face sa se izoleze social. De

179
 aceea, este esantial ca asistanta sa-si rezerve timp in cadrul vizitei
la domiciliu, pentru a discuta cu familia despre importan{a sprijinului
ce trebuie acordat pacientului, atat moral cat si fizic.
Increderea pacientulul cA membrii familiei si prietenii nu-l vor
abandona, fl ajuta pe acesta sA nu se lzoleze social de ceilalfi,
inclusiv de mambril familiai.
Pentru a ajuta pacientul sa se adapteze la noua situatie,
asistenta trebuie s4-i puna la dispozitle literatura adecvata despre
propriul tip de stoma.
De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a
depasit cu succes confruntarea cu aceasta situafie de colostomizat,
face ca pacientul sa capete sperante.

Regimul O data ce pacientul poate beneficia de un regim alimantar

allmentar normal, eliminarea materiilor facale se produce mai frecvent.
Printr-un proces de observare pacientul trebule Incurajat s4 cu-
noasca efectele pe care le au diferite alimente asupra eliminarii
fecalelor. Astfel, el va fi in stare sa-si potriveasca ragimul de asa
natura ca sa se formeze un scaun mai solid. Acest proces poate
dura mal multe saptamani lar asistenta va continua s& acorde
ajutor si s4 dea sfaturi in leag&tura cu regimul potrivit.
Regimul alimentar al purtatorului de stoma va fi bogat tn
proteine si hidrati de carbon, sdrac in grdsimi. Se vor prefera all-
mente cu continut redus fn celuloz4 spre a evita reziduul im-
portant, farmentatia intestinala si emisia abundenta de gaze.
in prima perioada se vor reduce tructele si salatale crude.
Se recomanda: carne fiarta (rasol) de vita, vitel, pasdra,
peste slab, orez, branzeturi nefermentate, ceal, lapte, se evita
bauturila reel,
Este nevoie ca pacientul sa-si stabilaasca un orar fix pentru
mese,
Prezenja unel stome schimba complet modul in care
materiila fecale se elimina din corp gsi pacientul trebuie sa fie
ajutat 64 se-adapteze cu noul mod de viaja.
In perloada imediat postoperatorie, spre deosebira de
defecarea normald, pacientul nu are nici un control asupra
materiilor fecale eliminate printr-o stoma. Aceasta este o alta
problema despre care pacientul trebuie s& invete. Initial,
materiila fecale au o consistenta fluid& intrucat functia de
absorbtie a apel poate fi derivata.
Dupa doud sau trel saptamani, cand pacientul poate
consuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solld,
mal alas cand stoma este o colostomie fn colonul transvers sau
descendent. In cele din urm&, se poate ajunge la un control
asupra frecventel functiel Intestinale astfel Incat punga de
stomie s& nu mai fie nevole de a fi purtata continuu.
180
 in caz de ileostomie insa, continutul evacuat este de con-
sisten{a lichidd si bogat in enzime digestive care pot cauza
excoratia si eroziunaa pialil. Continutul curge aproape continuu,
necesitand purtarea constanta a unei aparaturi.
Problamele pacientului, lagate de mirosul neplacut, teamna de
murdarie si complicafii ale pielii sunt mai accentuate. In aceste
situatii cel mai potrivit aparat este o punga cu capat deschis,
care poate fi golité regulat.
Aparaturile trebuie golite sau schimbate de cate ori este
necesar pentru a impiedica supraincarcarea si pericolul
scurgerli pe pielea inconjuratoare (de obicei, se schimba cand
sunt la 1/3 sau 1/2 pline); altfel, devin grele si greu de manuit.
Orice inrosire, umflare sau anormalitaji ale stomei sau zonei de
piele dimprejur trebuie raportata.
Curatenia ingrijirea stomei trebuie coordonata cu dugul si baia de cate
personala si ori este posibil; aparatura poate fi golita si indepartata
imbracarea (schimbata), in zona pielii, poate fi spalata inainte de baie sau
dug; aparatura noua se potriveste dupa aceea.
Majoritatea pungilor sunt rezistente si permit baile $i dugul.
Activitatea O data ce pacientul s-a refacut dupa operatie si este in stare
sa faca fafa noului fel de viata, el se va intoarce la munca gi stilul
normal de viata. Pana si inotul se Sage include jn activitatile de
recreare, folosind o aparatura mica, temporara.
Pentru persoanele a caror conditie o permite, recuperarea
optima este realizata in trei luni dupa care isi pot relua
activitatile normale, incluzand lucrul.
Pentru calatorii, seturile de rezerva treabuie purtate asupra
persoanei, mai degraba decat sa fie transportate in bagaje (se
pot pierde sau intarzie sosirea).
Sfaturi de ajutor se pot obfine de la asistenta si de la grupul
de sustinere potrivit.
Exprimarea Schimbarea care apare in cadrul relatiel intima este foarte
sexualitatil complexa4. Calitatea relafiel sexuale a unui cuplu poate fi
afectata negativ. Rolul asistentei este sA incurajeze pacientul
printr-o disculie referitoare la revenirea lui la o activitate sexuala
normala. Mai ales daca stoma 6 permanenta, alterarea imaginii
corporale este majora, pacientul se considera mutilat, poate
crede cA nu este atragdtor din punct de vedere sexual pentru
partenerul sau, simtindu-se respins, si exista pericolul de
ratragere in sine si de depresie.
Daca soful/sofia isi priveste partenerul ca pe un invalid,
aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-i reda incre-
derea in sine trebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul
spitalului. El insugi trebuie s& aleagd caruia dintre prieteni si
rude le va vorbi despre stoma $i acceptarea din partea acestora
il va ajuta s& se reabiliteze. Sfaturile inainte de operatie si
sustinerea constanta din partea tuturor fi vor ridica moralul gi il
vor ajuta $4 scape de repulsia inijialA aproape inevitabila, mai
ales ca unii pacienti cu stoma pot avea probleme cu functia

181
 sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de im-
potenta, iar femeile pot avea dispareunie si, inevitabil, prezenta
unei aparaturi de stoma abdominala necesita o gandire si inge-
niozitate in plus in timpul actulul sexual. Sfaturile din partea
asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi de
ajutor in aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Unde
este posibil, partenerii sexuali trebuie inclusi in sfaturile dinainte
si de dupa operatie.
Dormitul pares stomei trebuie sa aiba loc inainte ca pacientul sa se
culce. Se spera ca aceasta va impiedica necesitatea golirii sau
schimbarii unei aparaturi si astfel nu va impiedica somnul. O
data ce pacientul mananca un regim normal si s-a acomodat cu
propriile-i cerinte, este probabil ca stoma sa nu mai necesite
vreo atentie peste noapte. Se poate folosi o punga mai mare in
timpul noptii, dacd este cazul, — aceasta va fi de ajutor
pacientilor cu ileostomie.

Urmarirea bilantului lichidian

Pentru a urmari bilantul lichidian in organism, este necesar sa se noteze atat intrarile
cat si legirile (diureza masurata cu exactitate si alte pierderi). Intrarile sunt constituite
prin apa din alimente si bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de o parte, $i prin apa provenita
din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 si 2). in unele cazuri sunt si
alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. lasirile sunt constituite prin urina, scaun si pierderi
insensibile (cale pulmonar si cutanata) sau pot fi pierderi anormale, patologice: pierderi
In caz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc. care vor fi, de asemenea,
masurate, evaluate cat mai exact si notate pentru bilantul lichidian.

m@ DE RETINUT:
— Pentru fiecare grad peste 37 grade Celsius, se va calcula o pierdere
suplimentara de 500 mi apa.
= Se va nota, de asemenea, de cate ori a fost schimbat un pansament $i gradul
de imbibare. Se estimeaza ca, printr-un pansament abundent imbibat, se pot
pierde circa 500-700 mi apa.
= Un bilant echilibrat intre intrari si iesiri mentine o hidratare constanta.

BILANT INTRARI-IESIAI
Tabelul 7

Intrari legirl
bauturi = 1000 urina= 1000-1500
alimente = 7000 scaun = 100
metabolism = 300 pierderi insensibile = 600
| Perfuzi
zi ll ” Pierderi anormale
(vezi calculul ritmului de — febra
administrare a solutillor = voma
perfuzabile) — diaree
— fistule

182
 Tabelul2 8
fe:
Intrari 8 h-16h| 16 h-24h | Oh-8h | TOTAL | lesiri | 8h-16h | 16h-24h /O0h-8h [TOTAL &3
24h 24h a .
digestiv ee
(bauturi, 600 600 100 1300 urina 500 300 500 1300 a B
alimente) s3
metabolism ss
celular = - - 300 scaun = a - 100 3 3
to

alte* 300 300 - 600 alte - - = ‘ai s

N¥IGIHOIT INV We
=
*inclusiv ®
solutiile =
e8l

folosite S
pentru ad- aspiratii=pierderi insensibile, 800 i
ministrarea voma etc. =
medicamen-
33
telor

Total intrari 2200 Total jesiri 2200 =

o

3
@ Nota: Modificarile in limite fiziologice nu au semnificatie. Paralel cu bilantul lichidian, este necesar sA se =
faca si graficul evolutiei greutafii corporale. 8
&pur]
 CALCULUL RITMULU! (RATA DE FLU:
DE ADMINISTRARE A SOLUTIILOR PERFUZABILE
Fiind prescrisa o anumita cantitate de solufie de cétre medic si cunoscand timpul
(numar de ore) in care aceasta trebuie perfuzata pacientului, asistenta medical
trebuie s& poata calcula ritmul administrarii solutiei, astfel incat acest ritm s4 se
pastreze constant pe toaté durata indicat&. Se vor folosi urmatoarele trei formule:

Ponte: ee . nctinwosd
total ore

Formula 2: mililitri/oré x factor plcurator = picaturi/ora

total solutie x factor picurator

Formula 3: = picaturiiminut
numar ora x 60 minute

unde factor picurator = picaturi/mililitru, dupa cum urmeaza:

— picurator copii = micro = 60 picaturi‘mililitru
— picurator adult = macro = 15 picaturi/mililitru
— picurator sAnge = 10 picaturi/mililitru

lata un exemplu de utilizare a acestor formule

Un pacient adult are prescris 1000 mililitrl solutie de administrat In sase ore.
Asistenta fsi va calcula ritmul de picdturi pe minut astfel, conform formulei 3:
1000 x 15
picaturi‘minut = Sem = 41,67 (adica aproximativ 42)

Masurarea greutatii si inaltimii corporale

Scop — aprecierea staril de nutritie a pacientulul

— Stabilirea necesitatilor valorice
= stabilirea dozei terapeutica da medicamente
- urmarirea evolutiel unor afectiuni (edeme, ciroza hepatica,
insuficienta cardiaca etc.)
Indicatii — tofi pacientii internati in spital, exceptand cazurile unde
mobilizarea activa este contraindicata
Contrain- -pacienti cu infarct miocardic, tromboflebite, hemoragil, stari de
dicatii soc, traumatisme
Pregatiri « materiale
— cantar antropometric; taliometru
« pacient
— §@ anunta $a nu manance
=Iisi goleste vezica urinara
Executie a masurarea greutalil
— $e verifica functionalitatea balantel
— se echilibreaza la nevoie

184
 — 86 imobilizeaza acul indicator
— $6 asaz4 greutatile aproximativ la greutatea pacientului
— $8 solicité pacientul s4 se aseze pe cantar
— se deschide brajul balantel si se echilibreaza greutatile
— s6 citesc valorile obtinute pe scara cursorului
— se imobilizeazaé brajul balantel, se coboara pacientul si se
conduce la salon
— se noteaza greutatea in foaia de observatie
e masuraraa inailfimil
— se solicita pacientul s4 se descalte
— se asaza sub cursorul taliometrului ct mai drept
= se coboard cursorul pana ajunge la vertex
— 86 citeste indljimea pacientului pa tila gradata
— se invité s4 coboare
— $e ajuta s4 se incalte
— este condus la pat si asezat comod

@ DE STIUT:
— cA&ntarireaa pacientulul sa face in aceleasi conditil (acalasi cAntar, aceeasi
vestimentatie cantarité anterior)
— pacientul adinamic va fi asezat pe scaunul cantanulul si apoi cantarit
= pacientii imobilizafi pot fi cantariti cu pat balanta (se scade greutatea patulul)
— cantarirea sugarului si a copilului mic da indicil privind crasterea si starea de
nutritie; se stabileste cantitatea de lapte supt (proba suptulul) prin cAntarire
inainte si dupa alimentatie
— maésurarea fnaltimii corporale se poate face si cu banda metrica, masurand
distanta de la vertex pana la sol.

4. NEVOIA DE A SE MISCA_
SI A AVEA O BUNA POSTURA
Definitie
A se misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pAstra
diferitele p4rti ale corpului tntr-o pozitie care sd permita eficacitatea functillor
organismului.
Circulajia sAngelui este favorizat& de misc4rile si activitatile fizice.
l. Independenta in satisfacerea nevoii
Menjinerea independenjei miscarii corpului si a bunel posturi este determinata de
integritatea aparatului locomotor (sistem osos si muschiular), a sistemului nervos sia
aparatului vestibular. Oasele actioneaza ca parghil, avand rol fundamental in
185
realizarea miscarilor. Muschii actioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contrac-
tibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static si dinamic al corpului.
Sistemul nervos — cerebelul —, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la regla-
rea echilibrului, dar regleaza totodata si tonusul muscular si miscarile fine.

Factorii care influenteaz4 satisfacerea nevoii

Factori — Varsta si dezvoltaraa: » copilul mic are miscarile mai putin
biologici coordonate, dobandindu-si controlul pe masura ce inainteaza in
varsta: copilul este foarte activ, se mobilizeazaé si ia tot felul de
pozitii;
— adultul este activ, in deplindtatea puterii, da suplate mis-
crilor, le coordoneaza;
— varstnicul are forta fizicd redusa, la fel agilitatea, ramane
totusi activ in exercitii moderate
— Constiftujia si capacitafie fizice: influenteaza intensitatea
efortului fizic pe care fl depune individul
Factor — Emofiile: pot fi exprimate prin migcari ale corpului; pulsul si
psihologicl tensiunea arteriald se modifica in raport cu emotiile, stresul,
teama
— Personalifataa: temperamentul determina ca individul s& fie
mai activ, inflacarat, sau calm, grav
Factori — Cultura: individul practica activitatl fizice, adopta diferite
sociologici posturi in viata cotidianda, in functie de societatea in care tralieste
— Aolurile sociale: in societate, individul poate indeplini activitati
ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-l
compenseze prin rezisten{a fizica si ore suficiente de repaus.
- Organizarea sociala: fiecare societate are legi si regulamente
pentru ca individul sa-si mentina sanatatea, chiar daca depune
un efort deosebit.
Societatea organizeazé activitaji pentru petrecerea timpulul
liber, in migcare si agrement.
— Tradifiile, religia: individul poate lua posturi acceptate, legate
de obiceiuri, tradifii sau obiceiuri religioase.

Manifestari de independentaé

Postura — funclia corpului omenesc, bazata pe aciiunea sinergica si

adecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului
(sau atitu- nerves, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul si
dinea) raporturi constante intre corp si mediu gi intre diferite seqmente
ale corpului

186
 — In picioare (ortostatism) — capul drept inainte
— spatele drapt
— bratele pe langa corp
— soldurile, gambele drepie
— piciorul Tn unghi de 90 de grade cu gamba
— sezand— capul drept
— spatele drept, rezemat ‘
— bratele sprijinite d
= coapsele orizontale
— gambele verticale
= piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe
podea
— culecat (clinostatism)
— decubit dorsal (pe spate)
— decubit lateral, stang sau drept (intr-o parte)
= decubit ventral (pe abdomen)
Miscari — Tipuri de misedri:
adecvate - abductie — miscari de indepartare fata de axul median al
corpului
— adoucfie— miscari de apropiere fafa de axul median al corpului
— faxie’extensia — miscari de apropiere Sau indepartare a dova
segmente apropiate (brat, antebral, gamba-coapsa)
— rotajie— miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul
segmentului care se deplaseaza
— pronafiesupinatie— pronatia este miscarea de rotatie a mainii,
prin care palma priveste in jos, iar supinatia este migcarea
inversa: la picior, palma priveste lateral, cu marginea externa
ridicata — pronatie, invers fiind supinatia
- circumduciie — miscare complexa, care totalizeaza flexia,
extensia, abductia si le asociaza cu rotatia
— Exercifii fizice: — sunt activitatl fizice efectuate cu scopul de a
imbunatati randamentul muschiular si circulatia
— active — executate de catre individ
— pasive — miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta
persoana
— izomerice — contractli musculare in care |ungimea muschiului
ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:
contraclia muschilor pentru mentinerea pozitiei corpului)
— de rezistenfa: exercitii fizice in care creste tonusul muscular
A. caracioristicile exercifillor: coordonate, armonioase, completa
8. execujie: —a se scula, a merge, a alerga, a se apleca, a se
aseza pe vine, a ingenunchea, a ridica greutaji, a apuca obiecte

187
 Tensiune — $@ modifica in raport cu intensitatea efortulul depus
arterlala

Puls — creste frecventa si amplitudinea lui, in functle de intensitatea

efortulul

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

miscarii
— stabilesta impreuna cu pacientul nevolle de exercifiu fizic
— planificA un program de exercitii moderate, adaptat capacitajii fizice ale
pacientului
— invafa pacientul s4 foloseasca tehnici de destindere si relaxare
— educa pacientul s4 evite tabagismul, mesele coploase, surplusul de greutate

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii

Probleme de dependenta:
1. Imobilitate
2. Hiperactivitate
3. Necoordonarea migcarilor
4, Postura Inadecvata
5. Circulatie inadecvata
6. Refuzul de a face activitati
7. Edeme ale membrelor anexele 2 $i 3

1. Imobilitatea
Aceasta reprezinta o diminuare sau o restrictia a migcarii, fiind recomandata,
adesea, ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice
sau functionale. j

Surse de dificultate care determina imobilizarea

Surse de — alterarea centrilor nervosi (accident vascular cerebral)

ordin fizic - alterarea integritatii aparatului locomotor (fracturi, entorse,
luxatii) ;
= piedici ale miscarii (pansamente, aparat gipsat, extensie
continua)
— dezechilibre — durerea

Surse de — tulburarile de gandire, anxietate, stres, pierderea, separarea

ordin psiho-
logic

188
Surse de — esecul
ordin — izolarea
sociologic
Lipsa — cunoasterea de sine, despre altil si despre mediul inconjurator
cunoasteril

Manifestari de dependenta
Dificultate de |—a se ridica
deplasare — a 58 aseza
— a merge

Diminuarea | —prezenta parezelor; (mono, para, tetra pareze sau paralizil)

sau absenta | —-prezenta paraliziilor
miscaril
Atonie — scaderea tonusului muscular
musculara
Atrofie ~ diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale
musculara
Hipertrofie = marirea volumului unui muschi
musculara
Contractura | — contractie involuntara si permanenta a unuia sau mai multor
musculara muschi care determina o pozitie inadecvata

Ras sardonic contractia mugchilor mas-

(tetanos) ticatori determina trismus
si .rasul sardonic”

Anchiloza — diminuarea sau imposibilitatea miscaril unel articulatii

Crampa — contractile spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau a
mai multor mugchi (molet, picior) cauzata de o pozitie incomoda,
de compresiunea unui nery sau de deficitul de calciu
Escara de — ulcerafii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate
decubit si intagre)
Diminuarea — tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru
interesulul migcare, mentinerea timp indelungat a unei stari de
imobilitate

189
 = Interventiile asistentei -
Pacient cu imobilitate

OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s4 /— planificd un program de exercitii, in functie de cauza

aiba tonusul | imobilizarii si de capacitatea pacientului
muscular si
forta mus-
culara
pastrata

Pacientul = schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*

sa-si menfina | — maseaza regiunile predispuse la escare, pudreazaé cu talc
integritatea | —efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore
tegumentelor | — invafé pacientul care este postura adecvata si cum sa
sia activitatii | efectueze exercitii musculare active
articulare

Pacientul — Invata pacientul:

sé-si menina — 54 faca exercitii de respiratie profunde
functia — 58 tuseasca si sa Indeparteze secretiile
respiratorie — administreaza medicatia prescrisa de medic

Pacientul s4 |— pregdteste psihic pacientul, in vederea oricdrei tehnici de

fle echilibrat | ingrijire |
psihic — reda increderea pacientului cd imobilitatea sa este o stare
trecatoare si ca isi va putea relua mersul

Paclentul — suplineste paciantul in satisfacerea nevoillor sale, jl serveste la

s4-sl mentina | pat cu cele necesare
satisfacute
celelalte
nevoil funda-
mentale

" Not: Se va demonstra tehnica schimbanii pozifiei in pat

190
 2. Hiperactivitatea

Aceasta problema de dependanta consta In cresterea ritmului miscarilor si a ac-

tivitatilor individului, determinata de instabilitatea emofionala si de pierderea ideilor.

Sursele de dificultate

Surse de — dezechilibre endocrine

ordin fizic — reactii medicamentoase, alcoolism

Surse de — senilitate, tulburari de gandire

ordin — seaparatie, crizd, pierdere
psihologic
Lipsa -lipsa cunoasterii de sine
cunoasterii

Manifestari de dependenta

Vorbire —vorbeste mult, precipitat

caracteristica

Pactentul — stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cAt si stimuli

reactioneaza | interni; ai determina reactii din partea bolnavului
la toti stimulii

Miscari — miscari rapide, frecvente

caracteristice

Spasme — contractie involuntara a unuia sau mal multor muschi j

Ticuri — miscari convulsive, involuntare ale ochilor, ale gurii, ale unui
brat sau ale unui picior ,

Manie — psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie, Tn special, in

sfera afectivitatii cunoasteril si activitatii; bolnavul este nelinistit,
tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale,
nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste

Euforie — buna dispozitie, de obicei, nemotivata

191
 - Interventiile asistentei -
Pacient cu hiperactivitate

OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTEI, AUTONOME S$! DELEGATE

Pacientul sa | — inlatura stimuli din mediul inconjurator (asigura semiobscu-
prezinte ritatea incaperli, izolarea fonicd, reducerea numéarului de
mobilitate vizitator)
normala — asigura conditii ca bolnavul s4 facd bai calduje, s4 consume
lichide la temperatura moderata
Pacientul — supravegheaza permanent pacientul, pentru a nu se rani
sé-si mentina | — inldturaé oblectele contondente
integritatea | — aplicd constrangeri fizice, daca este cazul (chingl, camasd de
fizica protectie)
— administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

3. Necoordonarea misc4rilor
Aceasta problema de dependenta reprezinta dificultatea sau incapacitatea
individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare.

Sursele de dificultate

Surse de — deficit senzorial, leziuni ale sistemului nerves central, boala

ordin fizic Parkinson
— dezechilibru hidroelectrolitic
— efect secundar al unor medicamente, droguri
Surse de — tulburarile de gandire
ordin — anxietate, stras
psihologic
Surse de — mediu necunoscut
ordin
soclologic
Lipsa — insuficienta cunoasterii de sine si a mediului inconjurator
cunoasteril

Manifestari de dependenta

Akinezie = lipsa sau diminuarea miscarilor normale

Ataxie — tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare

192
Convulsii — contract rapetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe da
muschi, urmate de relaxare; contractia este instantanee
Tremuraturi | — secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini,
cap sau ale intragulul corp)
Tulburari ale | — mers tarsit, propulsiv
mersulul
Dificultatea
de a trece din
ortostatism
in pozitie
sezand
Expresle — fata rigida
faclala
caracteristica

= Interventiile asistentei -
Pacient cu necoordonarea miscarilor

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sa4 |-— pregateste psihic pacientul, in vederea oricdrei tehnici de
fie echilibrat | ingrijire (Exemplul: E.E.G.)
psihic
Pacientul
sa |-— planifica un program de exercitil si de mers, in functie de
alba tonusul | capacitatea pacientului
musculara- |— invala pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere
decvat activi- | pentru activitatile cotidiene
tatlidepuse | —ajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, fi face masaje
la nivelul extramitatilor
- administreaza medicatie antiparkinsoniana

Pacientul — pacientul va fi ajutat sd-si satisfacd nevoile organismului

sé-sl satisfacd
toate nevoile
organismulul

4, Postura inadecvata
Este o problema de dependenta, reprezentala de orice pozitie care nu respecta
principiile pozitiel anatomice a corpului si care predispune individul la diferite
deformani.
193
 Pozitille inadecvate se pot intalni ca urmare a:
— oboselii, slAbiciunii musculare, anxietatii, stresului sau durerii in cursul unor
boli; pacientul imobilizat la pat nu-si poate schimba pozitia si este predispus la
alterari ale integritatii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari, la
complicatii pulmonare;
— modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara
(tetanos);
— reactiei, constiente sau inconstiente, a individului (de exemplu, pozitia cocos
de pusca, in meningita);
— m&surilor profilactice in prevenirea unor complicatii (de exemplu, cu membrul
inferior, ridicat pe o perna in tromboflebita);
— terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin
extensie continua);
— masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice);
—examinarii endoscopice sau clinice a unor organe.

Surse de dificultate

Surse de — lez4ri ale oaselor si muschilor

ordin fizic — defecte de structura osoasa
— durere, dispnee
- orice impiedica mobilizarea (aparate, atele...)
Surse de = anxietate, stres
ordin - situatie de criza, tulburari de gandire
psihologic
Surse de — conditii de munca inadecvate
ordin
sociologic
Lipsa de — insuficienta cunoastere de sine si a celorialti
cunoastere

Manifestari de dependenta

obosealaé — reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului,

musculara consecinta a activitatii excesive, prelungite
deformaéri ale |-— cifozd (deviatia coloanei vertebrale, cu o convexitate
coloanei posterioara)
vertebrale — lordoza (accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale)
— scolioza (deviatia laterala a coloanei vertebrale)

194
deformari ale = genu valgum — deformari
membrelor in care genunchii sunt
inferioare apropiati, iar picioarele
departate
— genu varum — deformari
in care genunchii sunt
departati, in schimb
picioarele apropiate
— picior stramb:
— sprijinit pe antepicior
(ecvin)
— sprijinit pe calcai (talus) d f
— sprijinit pe partea externa &_!
(varus)
— sprijinit pe partea interna (valgus)
— picior plat — bolta plantara prabusita
deformari ale | —/uxatie —jesirea capului femural din articulatia coxofemurala
soldurilor
pozitii — pentru examinare: — ginecologica — pacienta sta pe spate, cu
inadecvate | genunchii flectati, departati, iar coapsele flectate pe abdomen; —
genu-pectorala — pieptul pe plan orizontal, pacientul
sprijinindu-se pe genunchi, pozitie utilizaté pentru examenul
rectoscopic; — Trendelanburg — trunchiul, membrele inferioare
mai sus decat capul (pozifia asigura circulatia sAngelui la creler)
pozitii — sunt specifice unei boli; de exemplu, in tetanos

monice

— pleurostotonus |

= in meningita pozitia ,cocos de pusca" (capul in hiperextensie,

iar membrele inferioare flectate atat din articulatia coxofemurala,
cat si din aceea a genunchiului)
dificultate de | — samisezand in pat (pacientii cu dispnee)
schimbare a | - decubit ventral (pozijie inadecvata, cand pacientul nu-si poate
pozitiei schimba singur pozitia)
torticolis — inclinarea capului intr-o parte, datorita contracturii musculaturii
gatului
batatura — hiperkeratozA usor reliefatA, netedA
(clavus)

195
 - Interventiile asistentei -
Pacient cu postura Inadecvata

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI!, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s& | —Instaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile anatomice ale
alba postura | diferitelor segmente ale corpului
adecvata = foloseste utilajele auxiliare si de confort, pentru mentinerea
pozitiel anatomice
Paclentul s4 |- Instaleazd, de urgenta, pacientul cu tulburari respiratorii
alba o pozifie | (dispnee) in pozitie semisezand
care sé favo- |- instaleaza, de urgenta, pacientul cu anemie acuta
rizeze respli- | posthemoragica in pozitie Trendelenburg
ratia, circu- | — instaleaza pacientul cu secretie bronsica in pozitie de drenaj
latia sfnge- | postural
jul, drenajul | —foloseste utilaje pentru confortul pacientulul, in aceste pozifil
secrefillor
bronsice
Pacientul s4 | — schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore
nu prezinte | — verifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, o data cu
complicatil schimbarea pozitiel
Ca: escare de | — maseaza punctele de presiune la fiecara schimbare a pozitiel
decubit, — asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp
anchiloze, — efectueaza exercifii pasive si active (dupa caz)
contracturi — invaja pacientul care este pozitia adecvata

5. Circulatia inadecvata
Circulatia inadecvata a fost tratata in cadrul problemelor de dependenta ale
nevoii de a respira si de a avea o buna respiratie.

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii

de a se misca si a avea o buna postura
Patul pacientului
Satisfacerea acestel nevoi a pacientului fie fn spital, fle la domiciliu impune
crearea unor conditii de confort. Din cauza ca pacientul isi petrece majoritatea
timpului de boala si de convalescenta in pat, acesta trabule sa aiba anumite calitati.
Calitatile — 8a fle comod
patulul — sa prezinte dimensiuni potrivite care sA satisfaca atat cerintele
de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire:
—lungime 2 m, l&time 80-90 cm, inadltimea, de la dusumea
pana la saltea, 60 cm

196
 - §a-i permita pacientului s4 se poata misca in voie, sa nu-i
limiteze miscdrile, $4 poatA la nevoie sA coboare din pat,
sa poata sta in pozitia sezand, sprijinindu-si picioarele
comod pe podea
— asistenta (sau alt personal) sa poata efectua tehnicile de
ingrijire, investigatie si tratament cat mai comod
—usor de manipulat si de curatat
= confectionat din tuburi usoare din metal (vopsite in alb)
— asezat pe rotite prevazute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv
de ridicat prevazut cu rotite
= calitatile somierei (partea principala a patului):
— 84 fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie putemica,
elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea
pacientulul; somierele slabe ofera pacientului o suprafata
concava care-i imprima o pozitie obositoare
Tipuri de — pat simplu, cu somiera
paturi dintr-o singura bucata
= pat simplu cu rezemator
mobil, la care treimea
cefalica a somierei poate
fi ridicaté in pozitie oblica
pana la 45°
— pat cu somiera mobila
— pat ortopedic — are ca- Fig. 29= Pat universal
dranul somierei confec-
tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate intre ele; astfel,
pacientul poate fi asezat si mentinut fn diferite pozitii:
semisezand cu picioarele flectate, Trendelenburg etc.
— pat universal — utilizabil pentru majoritatea categorillor
de
bolnavi (Fig. 29)
— pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila
= pat pentru sectiile de traumatologie — cu utilaje speciale de
extensie
= diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva
(Fig. 30 A, B), cu aparatoare demontabila
= pat Inchis cu plasa
— pat pentru sugari si copii — cu gratii mobile prevazute cu
dispozitive de siguranta

Fig. 30= Pat cu aparateare

197
Accesoriile e Salfeaua:
patului — saltele — confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati
din burete, material plastic — care se curata si se dezinfecteaza
mai usor
— saltele de cauciuc sau din material plastic, urnplute cu apa sau
aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca
permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate
(pentru prevenirea escarelor)
« perme/e trebuie sa fie in numar de doua:
— una umpluta cu par de cal, iarba de mare

AA
= una din burete, material plastic sau puf

Fig. 37 — Agdétaioare pentru usurarea mobilizaril

active
Dimensiunea lor: 55 cm latime si 75 cm lungime
« pafura, confectionata din lana moale, trebuie sa se poata
spala Usor
« /enjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi
—lenjeria — necesara: doua cearsafuri (sau un cearsaf si un plic)
doua fete de perna, o aleza sau traversa, musama
— cearsaful — dintr-o singura bucata — dimensiunile 2,60 m x
1,50 m ca s& se poata fixa bine sub saltea
— musamaua — confectionata din cauciuc sau material plastic,
cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii; se foloseste
numai la anumifi bolnavi; dimensiunea 1,50 mx 1,10m
— aleza — acopera musamaua — este confectionata din panza;
va fi de aceeasi lungime, insé cu 15-20 cm mai lata decat
MuUsamaua pentru ao acoperi perfect
« fafa de pera — confectionata din acelasi material ca si restul
lenjeriei; sé va incheia cu snur in partea laterala sau fara snur,
cu deschizdtura suprapusa (nasturil ar incomoda pacientul)
« utilaj auxiliar? sprijinitor de peme, rezemator de picioare,
aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de invelitoare; mese
adaptate la pat, agatatoarele pentru usurarea mobilizarii active
(Fig. 31 A, B)

198
 Pregatirea si schimbarea patului

Pregatirea « malerale necesare:

patulul fara cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una—doua
pacient paturi, doua perne
« efectvarea:
— 56 indeparteaza noptiera de langd pat
— 86 agaz4 UN scaun cu spatar la capatul patului
— pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata,
pernele, patura, impaturite corect
— cearsaful se asaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde
0 parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul
opus
= se introduce cearsatul adanc sub saltea la ambele capete
« se execula coljul
— persoana asezata cu fafa spre capatul patului; cu mana de
langaé pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanja egala
de la colt, cu lungimea parti atarnate si o ridica in sus pe lAnga
saltea (deasupra acesteia); partea de Enea de sub marginea
inferioara a saltelei se —====ae reget
introduce sub saltea aa
— 56 lasd apoi in jos partea de
cearsaf ridicata; se introduce
sub saltea partea de cearsaf |
care atarna sub marginea
inferioara a saltelei (Fig. 32)
celelalta trei colturi se fac
dupa aceeasi procedura 5
— §@ introduce apoi sub saltea &
toata partea laterala a cearsa-
fului —incepand de la colturile
saltelei; se intinde bine cear-
saful — s4 nu prezinte cute.
Dacd este nevoie, se
asaza musamaua (transver-
sal, la mijlocul patului) si se
acopera cu aleza.

— se i po cel de-al poe :

cearsal peste care se intinde
patura; aainoe cearsafului ee Ee oe
dinspre cap se rasfrange peste patura.
Pentru ca patura sA nu constituie o greutate asupra
degetelor picioarelor pacientulul, se va face o cuta atat din
cearsaf cat si din patura, astfel:
— 86 asaza palma mainii dinspre picioare pe patura, iar
cealalt4 mana se introduce sub cearsaf, ridicand cearsaful si
patura peste palma opusa — formand astfel o cuta

199
 — se introduce apoi sub capatul de la picioare al saltelei, atat
cearsaful, cat si patura, apoi se aranjeaza colfurile folosind
procedura descrisa mai sus.
Daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se
introduce in plic, dupa ce se indoale in lungime.
— 86 asaza pernele introduse in fetele da perna curate
Schimbarea Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in
lenjeriei cu care starea generala a pacientului nu permite ridicarea din pat.
pacientul in Obiectivele pentru pacient si asistenta:
pat « pacientul sa prezinte:
— o Stare de bine
— contort fizic si psihic
— stare de igiena permanenta
« peniru asisienta esie o ocazie ae:
= a comunica cu pacientul (verbal, nonverbal)
- de a-i da posibilitatea pacientului sa-si exprime sentimentele,
sa-si usureze starea sufleteasca
— de a-| observa
— de a-| mobiliza, pentru a se preveni complicatille
— de a-| asigura conditil corespunzatoare de igiend, de relaxare
si odihna
Observajii: Schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa
de obicei dimineata, inaintae de curdtenie, dupA masurarea
temperaturil, |\uarea pulsulul si toaleta pacientulul, dar la nevoie,
se efectueaza de mai multe ori pe zi.
Procedeul de schimbare a lenjeriel fl vom descrie prin doué
metode, tinand seama de starea generala a pacientului si de
posibilitatile de a-| misca. Astfel:
-—cand pacientul se poate Intoarce in decubit lateral,
schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
—cand pacientul poate fi sprijinit, in pozitie sezand,
schimbarea se face in lAtime
« materiajlul necesar
— acelasi ca si pentru pregatirea patulul far pacient, in plus:
— paravan
— sac de rufe
— eventual, lenjerie de corp curata $i material pentru a spala
pacientul daca s-a murdarit
Lenjeria de pat se asaza pe un scaun in ordinea prioritatii,
impaturita in felul urmator:
— pdtura si cearsaful de sub paturd se Impaturese fiecare tn trei,
sub forma de armonica
— aleza se ruleaza Impreund cu musamaua fie in latime (daca
schimbarea patului se face in lungime) fie in lungime (daca
schimbarea se face In laj{imea patulul)
— cearsaful se ruleaza in lungime (cand schimbarea lenjeriei
patulul se executa Tn lungime) si in latime (cand schimbarea
lenjeriei se executa in latime)

200
 « madiul inconjurator
— evitarea curentilor de aer
— asigurarea intimitatii, protejandu-! de priviri indiscrete
— asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe
miaini)
« pacientul
— se informeaza asupr of gharicra ee se linisteste si se asigura
ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil,
ca manevrele nu-i vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
Procedura « Pacientul poate fi intors in decubit lateral
(executia) in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
si necesita totdeauna doud asistente:
— cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a patului
= paciantul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de
sub patura
— marginile cearsafului murdar se desfac de sub saltea de jur
imprejur
« asezarea pacieniulul in decubit lateral spre marginea patulul:
- asistenta din partea
dreapta prinde pacientul
cu mana dreapta in axila
dreapta, il ridicA usor, iar
mana stanga o introduce
sub umerii lui, sprijinindu-i
capul pe - antebral
(Fig. 33 A) ,
= apoi, cu mana dreapta F
(retrasa de sub axila) |
trage usor pera spre
marginea patului; pacien-
tul fiind de asemenea
deplasat usor in aceeasi
directie (Fig. 33 B)
— $8 asaza apoi in dreptul
genunchilor pacientului,
introduce mana stranga
sub genunchii acestuia
flectandu-i putin, iar cu
mana dreapta fi flecteaza
usor gambele pe coapse
— din aceasta pozitie, S@ 5) 99.4 ci B. Aduceraa pacientuluila
decubit lateral drept,
sprijinindu-| in regiunea omoplatilor si a genunchilor
— paciantul sa mentine acoperit
— asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu
musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul
de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul
lanjeriai curate

201
— pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat,
musamaua si aleza pregatite mai inainte
- se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si
S@ asaza o perna imbracata in fata da pema curata, apoi se
aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandeje, sprijinindu-l
in regiunea omoplatilor si sub genunchi
# peniru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din
partaa stanga procedeaza fa fel ca si in cazul Intoarceril in
decubil lateral drept:
— prinde pacientul de axila stangé, il ridicé usor, introduce mana
dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat si, dupa
aceeasi procedura, intoarce pacientul in decubit lateral stang
aducandu- dincolo de cele doud suluri de lenjerie
= asistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta, lenjeria
murdara, 0 indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe
murdare, apo:
— déeruleaza lenjeria curata si o intinde bine, iar pacientul
este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele doud
asistente
— apol, se efectueaza coljurile dupa tehnica cunoscuta
« schimbarea cearsafulul de sub patura:
— patura de deasupra pacientulul se impatureste in trei si se
asaza pe UN scaun; pacientul ramane acoperit cu cearsaful
folosit pana atunci
=— peste acesta, asistenta asaza cearsaful curat impaturit
anterior in trei, in forma de armonica, astfel ca una din marginile
libere sa ajungaé sub barbia pacientului
— colfurile de sus ale ceargafului curat se tin cu mana fie de
catre pacient, fie de o alta persoana
— cele doud asistente, care sunt de o parte si de alta a patului,
prind cu o mana colfurile inferioare ale cearsafului curat, iar cu
cealalté mana colturile superioare ale cearsafului murdar si,
printr-o miscare in directia picioarelor pacientului, indeparteaza
cearsaful murdar si acopera, in acelasi timp, pacientul cu
cearsaful curat
— $8 asaza patura peste cearsaf, rasfrangand marginea dinspre
cap peste patura
— 8e continua aranjarea patului; se pliaz& patura cu cearsaful
deasupra degetelor de la picioarele pacientului
Alta metoda de schimbare a lenjeriel cu bolnav in pat, se
foloseste atunci cand:
e paclantul poate ff asezat In pozitie sezand
in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in ltimea patului;
pregatirea (rularea, impaturirea) lenjeriei de pat a fost descrisa
mai sus.
Procedura se efectueaza, de asemenea, de catre doua per: |
soane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara,
agaza si deruleaza cearsaful curat (pregatit in prelabil).
202
@ ATENTIE:
— dupa efectuarea fiecArei proceduri, asistenta trebule a se asigure cA pacientul
este asezat cat mai confortabil.
@ OBSERVATIE:
— {in unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie
de schimbarea cearsafului.

SCHIMBAREA ALEZEI:
— Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa
mai inainte, sau folosind una din urmétoarele doud metode:

Ridicarea « Metoda ridicani pacientulul cu ajutorul umarului

pacientului Este o metoda recomandata — cand este posibil de efectuat,
cu ajutorul deoarece produce o presiune intraabdominala nesemniticativa
umérului faja de oricare alta metoda.
Metoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:
- asistentele se asazA de o parte si de alta a patului, in dreptul
bazinulul pacientulul
— asazA pacientul in pozijie sezand, dupa
metodele cunoscute
— cele douad asistente isi apleacd coloana
spre pacient (fara garbovire), incearca
sa-si largeasca baza de sustinere prin -
depararea picioarelor, isi flecteaza usor
genunchil
— asistenta din partea dreapta isi fixeaza
umarul drept in axila dreapta a paciantului
- asistenta din partea stdnga fixeaza
umarul ei stang in axila stangaé a pacien-
tului, astfel incat bratele pacientului sa se
odihneasca pe spatele asistentelor
- apol, asistentele incearca sa-si introduca antebrajul (de la
membrul superior, care are umérul fixat sub axila), cat mai mult
sub coapsa pacientulul.
Mana liberd a asistentelor se sprijina pe
suprafata patulul, mai sus de pacient,
asigurand un suport (punct de sprijin) in
plus in momentul ridicarii (Fig. 34 A)
La comanda uneia dintre asistente, se
incepe ridicarea pacientulul, ridicdnd
treptat coloana vertebrala si transferdnd
greutatea pe piciorul aflat in partea
cefalica a patului.
In momentul asezarii pacientului, asis- Fig, 34.8
tentele isi flecteaz& din nou genunchii, Pidivarea nee
astfel coloana vertebrala coboara si asaz& —_clentului cu ajutorul
pacientul confortabil (Fig. 34 B) umarulu

203
 « O alla metoda de ridicare, folosila cand pacientul nu poate sa
coooeraza
Asistentele, asezate de o parte si de alta a patulul, se
apleaca spre pacient, mantinand coloana dreapta, isi lArgeasc

Fig. 35 = Metodaé de ridicare cAnd pacientul nu poate s4 cooperaza

baza de sustinere prin departarea picioarelor. Brajele din partea

cefalica a patului se asaza in jurul spatelui pacientului, ct mai
aproape de linia bazinului. Bratela dinspre picioare se introduc
sub sezutul pacientului, mainile asistentelor se unesc.
Paclentul este rugat sa-si incruciseze brajele pe piept. La
comanda uneia din asistente, se efectueaza ridicarea
pacientului, ridicand treptat coloana vertebrala si transferand
greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica (Fig. 35 A, B).

NOTA:
— subliniem importanta thectarii genunchilor cu coborarea coloanei, mentinand
spatele drept (fara garbovire), deoarece numai astfel ne putem proteja atat
coloana vertebrala, cat si musculatura abdominala.

204
 Pozitiile pacientului in pat
In functie de starea generala a pacientului si de afectiunea sa, pozitia poate fi:
activa, pasiva sau fortata.

Pozitia — pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor (vezi

activa manifestari de independenta)

Pozitia = pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut

pasiva forja fizica, are nevoie de ajutorul altei persoane; balnavi grav,
adinamici (vezi manifestari de dependenta)

Pozitia — pacientul are o postura neobisnuita (inadecvata), pozitia poate fi:

forjata —determinata de afectiunea de baza (de ex.: in tetanos, in
meningita)
-—ca o reactle de aparare a organismului (in crizele
dureroase de ulcer sau in colica biliara)
—ca o masuraé profilacticAa in prevenirea unor complicatii
(prevenirea emboliei in cazul tramboflebitei)
— Ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de extensie =
conditia esentiala a tratamentului)
— alte pozitil forjate ( vezi postura inadecvata)

m@ DE RETINUT:
« imobilizarea poate produce complicatii din cauza presiunil exercitate asupra
tesuturilor cuprinse intre planurile osoase si suprafata dura a patului; poate
provoca tulburari locale de circulatie prin ischemie (roseaja, edem, escare,
necroze)
« incetinirea circulatiel in clinostatism (culcat) favorizeaza formarea trombozelor,
producerea pneumoniilor hipostatice etc.
Se Impun maésuri de prevenire (vezi ,Areavar de exoloran functionale si de
ingrijiri speciale", de Lucretia Titirca)

Asistentele trebuie 54 cunoasca pozifiile pe care le iau pacientii in pat, pozitia in

care acestia trebule adusi cu ocazia unor ingrijiri si examinari speciale si
manoperele prin care se asigura schimbarile de pozitie.

205
 POZITHLE PACIENTULU! iN PAT

Tipul Caracteristici si Afectiunile/situatiile Zonele ce pot fi Observatii

de pozitie manopere prin care care o impun explorate
se realizeaza
1 2 3 4 5
Decubit dorsal e culcat pe spate eu fafa Este pozitia cea mai
In SUS. relaxata in mod normal,
— fara perna — dupa punctie lombara | — capul previne contractarea
—unele afectiuni ale co- | — gatul muschilor abdominall.
loanei vertebrale (supra- | — toracele anterior Este mai confortabila cu
¥ fata fare) = plamanii genunchii indoiti —-—
— cu o perna subjire |- anemii post-hemora- | —sAnil pozitie Fowler, Aceasta
a gice = jnima pozitie mentinuta timp
Decubit dorsal — unele afectiuni cere- | — abdomenul indelungat poate cauza
brale — extremitatile dureri lombare (se poate
902

— cu dova perme (po- — pacienti slabifi —- zonele de palpare a introduce un sul subtire
eeepc
zitie obisnuita si — adinamici pulsului la nivelul coloanei lom-
comoda) — operali bare)
‘Pozitia Fowler
Pozitie semisezand = culcat pe spate = afectiuni cardiace si Mentinerea jindelun-
— toracele formeaza cu li- pulmonare gata a pozitiei necesita
nia orizontala un unghi de
30-45% — perioada de convales- masun de prevenire a
Se realizeaza: — canta escarelor (colaci de cau-
— cu Un numar mai mare — unele categoril de o- ciuc sub regiunea fe-
dé perne peratii siera) si altor complicatii.
— CU rezemator mobil — pacientilor varsinici Pozitia este interzisa
— cu somiera articulata —in primul ajutor dat pa- pacientilor cu tulburari
Ga pacientul sa nu cientilor cu tulburari res- de deglutitie, coma-
alunece, se asazad sub re- piratonii tosilor.
lunea poplitee o perma
indoita sau un sul din
patura invelit intr-un
 1 2 3 4 5

cearsat rasucit ila

extremitati i introdus cS Pozitie
sub saltea. Sub talpi se ~~ bemnipaind
asaza un sprijinitor rasa Sz
Pozi and « in pat: Pacienti: — capul - In vederea examinarii
a - trunchiul formeaza cu | — in stare grav — gatul pacientului, pozijia $e-
membrele inferioare un|— dispneici in caz de | ~ SPatele zand realizeazd expan-
unghi drept pneumonii intinse ~ toracele posterior siunea completa a
— pacientul are coapsele | — insuficienta cardiaca | ~ Plamanii plamanilor si permite o
flectate pe bazin si gam- | — in perioada acceselor | ~ Samii mai buna examinare a
bele sunt in semiflexie | de astm bronsic — axila en _superioare = a
pe coapse — yAretnici -inima corpului.
— genunchii sunt astlel|— qdupd anumite inter- | — &xtremitatile supe- — Pacientii slabiji din
ridicati venti chirurgicale (glan- | "oare punct de vedere fizic
S-ar pulea sd nu poata
L0é

« Pozilia se realizeaza: da tiroida)

= prin ridicarea pariii sta in aceasta pozitie; ei
cefalice a somierei vor fi asezafi in decubit
articulate (cu ajutorul dorsal cu extremitatea
manivelei) cefalica a somilerei
— cu sprijinitorul de ridicata.
perme —- Pacienjii cu in-
— Sali sé vor pune 4-5 suficienta cardiaca in
peme asezate in trepte; cursul acceselor de
capul se va sprijini cu o dispnee nocturnd, se
pema mica asaz4 de mai multe ori
— sub bratele pacientului la marginea patului cu
sé poate aseza cate o picioarela atamate; sub
pema; pentru a imple- talpi se asaza un taburet
dica alunecarea, se pro-
cedeaza la fel ca si in
 1 f a 4 5
cazul pozifiel semi-
sezand.
+ in fotoliu:
— pacientul este asezat
confortabil, trebuie bine
imbracat si acoperit cu
patura
Decubit lateral Poate fi: drept sau |—in pleurezii — inima (decubit lateral|« Pentru a impiedica
stang: — meningite stang) aparitia escarelor —
— culcat pe o parte — dupa interventii intra- | — pozifia este ideald — intre genunchi gi ma-
— capul sprijnit
pe o sin- | toracice — pentru a auzi mur- re introduc inele
gura perma — dupa interventii renale | murul cu sonor redus dubs techenienl: iene
— membrele inferioare |— in cazul drenajului ca- un colac de caucduc
flectate usor vitatii pleurale. imbracat
Se mai impune:
802

— sau’ membrul inferior « Varstniciil, adinamicil

care este in contact cu — in cursul efectuarii toa- vor fi Intorsi la intervale
suprafata patulul intins letel regulate de 1-2-3 ore
iar celalalt indoit = schimbarii lanjeriai pentru prevenirea com-
— spatele sprijinit cu o — administrarii clismelor plicatiilor
perma sau un sul sau cu si supozitoarelor « Daca pacientul are un
razematoare speciale — Masuraril temperaturii membru inferior:
pe cale rectala — paralizat
— pentru punctia lom- — fracturat
— dureros
bara = operat
— in cursul sondajului acesta va fi mentinut in
duodenal cursul manoperei de in-
— drenajului postural toarcere de catre asis-
tanta si agsezat pe un
suport pregatit in
prealabil.
 1 2 3 5
Pozitie (dectiva) — decubit dorsal, eventual — pe masa de operatie — favorizeaza o buna
Trendelenburg lateral, cu capul mai jos in cazul sincopelor din circulatie pentru centri
decat restul corpului cursul anesteziei gene- vitali
Se realizeaza prin: rale — in decubit lateral se
— ridicarea extremitatii dis- — in anemii acute asazA atunci cand este
tale a patului — pentru autotransfuzii pericol de aspiratie a
— diferenta intre cele dowd — pentru oprirea hemo- secretiilor
extremitati ale patului poa- ragiilor membrelor infe-
te varia de la 10 la 60 cm rioare si organelor geni-
— sub capul pacientului se tale feminine dupa inter-
poate pune o perma subtire ventii ginecologice
— §@ protejeaza capul pa- = dupa rahianestezie
cientului cu o perma ase- — pentru a favoriza dre-
zata vertical la capataiul najul secretiilor din caile
602

patului respiratorii superioare

— pentru evitarea alu-
necanii de pe masa de
operalie, pacientul este
fixat in chingl sau reze-
matoare speciale de umar
Pozitie procliva - oblica cu capul mai sus |— pentru extensia coloa-
(Trendelenburg nei cervicale (tratament
inversat) ortopedic)
Decubit ventral — culcat pe abdomen — in paralizia unor gru- — este pozifia de noapte
— capul intr-o parte pe o | puri musculare; hemi- pent sugar si copii
pema subtire plegie mici

2 em
 2 3 son
5
— membrele superioare - in escare extinse = nu este posibila fara
asezate la stanga si la — drenarea unor colectii pera pentru anumite
dreapta capului purulente boli cardiace si pul-
— cu faja palmara pe su- — inconstienti monare
prafata patului
— cu degetele in exten-
sie
sub glezne:
—o pera cilindrica
Sub torace si abdo-
men se pot aseza perme
subtiri, mai.
Pozitie = decubit dorsal —- pentu examene — organele genitale = examinarea se face
ginecologica = cu genunchil indoiti ginecologice si obste- feminine dupa golirea vezicii uri-
— coapsele indepartate
Ole

tricale nare sia rectului

Se poate realiza:
— in pat
— pe masa de exa-
minare
— pe masa ginecologica
care are sprijinitor pen-
tru membrele inferioare,
iar sub placa de sezut
are o favita mobila
Pozitie genu- — pacientul asezat
pectorala genunchi, acestia fiind
usor indepartati
— aplecat inainte
— pleptul atinge planul ori-
zontal (masa de examinat)
— faciliteaza introduce- — pozijie jenanta si in-
rea speculului vaginal- confortabila
valvelor — nu se prelungeste
prea mult examinarea
—- pentru examinari = pacienta trebuie men-
rectale (rectoscopie, tu- finuta bine acoperita
seu rectal)
pe — Zona rectala — este o pozitie jenanta,
inconfortabila
— pacientii cu artrita sau
alte deformari articulare
fil oO vor pulea practica
 Schimbarile de pozitie ale pacientului...
..pot fi: « active —- le executd pacientul singur
® pasive — sunt efectuate cu ajutorul asistentei.

Indicatii Schimbdanile pasive se efectueaza la pacientii:

@ adinamici @ imobilizati @ inconstienti @ paralizati @ cu aparate
gipsate etc.
Principii = Pentru efectuarea schimbarilor de pozitii sunt necesare una
de respectat | S4U doua asistente. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita
pentru a putea ridica pacientul cu mai multaé usurinta si cu un
efort fizic mai mic. Astfel: @ prinderea pacientului se face precis
si sigur cu toata mana, agezand palma pe suprafata corpului
pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare
® asezarea asistentei cat mai aproape de pat (de pacient) cu
picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai
mare ® genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata
Motivatie
Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a
asistentel prin diminuarea compresiunil asupra discurilor
intervertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand asistentei
sa utilizeze forta muschilor membrelor inferioare (a coapsei si a
gambei), impulsionand toata energia ei spre picioare.
Prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate
coboara astfel incat pozitia este mult mai convenabila pentru a
efectua mai usor un efort cu membrele interioare si superioare.

Misc&ri pasive mai frecvente:

1, intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si Tnapoi
2. asezarea pacientilor in pozitie sezand
3. readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe pera
Exista mai multe tehnici pentru a efectua fiecare schimbare de pozitie. Metodele
descrise aici sunt cu titlu de exemplificare.
Intoarcerea | — asistenta se asazA la marginea patulul
din decubit spre care va fi intors pacientul
dorsal — indoaie bratul pacientului din partea
in decubit opusad peste toracele acestuia, apo
lateral asaza membrul inferior din partea opusa
peste celalalt
= asistenta se asaza cu fata in dreptul
toracelui pacientului avand piciorul
dinspre capataiul patului agsezat mai |
inaintea celuilalt: isi flecteaza usor
genunchil
— se apleaca si prinde cu mana umarul
din partea opusa, iar cu cealalta MANA jntosrace
dhe uecubit
prinde soldul pacientului (Fig. 36 A) dorsal in dacubit lateral

211
 Din aceasta pozitie:
— asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior
plasat mai in fata inspre membrul aflat mai in spate $i intoarce
pacientul spre ea. In timpul acestel miscari, asistenta isi
flecteaza bine genunchii. (Fig. 36 B)
Readucerea Readucerea pacientului din decubit lateral in decubit dorsal
in decubit se face de cétre doua asistente:
dorsal - ambele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pa-
clentulul
— asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub
axila cea apropiata de suprafaja patului si ji sprijina capul pe
antebrat
— cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului
- cu mainile ramase libere ele intore pacientul
Ridicarea Vom eaxemplifica trei metode:
clentulul a) — asistenta se agsaza la marginea patului cu fata spre pacient
din decubit = plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma
dorsal in celuilalt oo
pozitie — bratul dinspre pat al asistentei
sezand ramane liber pana in mo-
mentul ridicérii pacientului
— celdlalt brat, asistenta il trece
peste umarul pacientului si
plaseaza mana (palma) intre
omoplatil acestuia
— peniru a ridica pacientul, asis- f
tenta isi basculeaza greutatea |
corpului dinspre piciorul
plasat in fafa spre piciorul
plasat mai in spate, flactand ig. 37— Aidicarea din decubit
genunchii in acelasi timp dorsal In pozijie sezand
—cu bratul liber isi fixeaza ca
punct de sprijin (contra-
greutate) marginea patului
in telul acesta, centrul de
greutate al asistentei contrabaldn-
seaza greutatea pacientului
(Fig. 37)
b) Ridicarea din decubit dorsal in
ozitie sezand se poate face si
in felul urmator:
-—asistenta se asaza la mar-
ginga patului :
— cu mana dinspre extremitatea an
distala a patului prinde regiu- a
nea axilara a ientulul, tar
cu cealalta mana jl imbrati-
seasa din spate, sprijinindu-i
capul pe antebrat (Fig. 38). cin s9_ pig din d bt
Pacientul — dacd starea ii ch oath coeay

212
 permite — se poate sprijini de bratul asistentei sau de gétul
acestela, imbratisand-o.
c¢) Ridicarea in pozitie sezand a pacientulul in stare grava se
executa de catre doua asistente:
— asistentele se asaza de o parte si de alia a patului
-ele incruciseaz& antebratele in regiunea dorsalA a
pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului
— cu cealalt4 mana prind pacientul sub axilé
La comanda unejia dintre ele, ridicd pacientul in pozitie
sezand, cu o singura miscare.
@ Nota: Ridicarea pacientului in pozitie sezand la marginea
patulul este descrisa la mobilizarea pacientului.
Ridicarea Readucerea la loc a pacientilor alunecati (ridicarea pe perna)
pe perna se execut4 de catre doud persoane asezate de o parte si de alta
a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului
— isi lrgesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si
plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea
distal a patului fiind plasat mai in spate)
— indoiesc bratele pacientului peste abdomen (le neutralizeaza)
— introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului
cu palma in sus
— cealalta mana o introduc sub
regiunea fesiera a pacientului,
unde mainile celor dova
persoane se unesc
— isi flecteaza genunchii
- la comanda uneia dintre
asistente se ridica pacientul,
folosind forja membrelor infe- |
rioare prin trecerea greutafii de §
pe un picior pe altul. Pentru a Fig.
usura efortul de ridicare cele
doud persoane se pot sprijini ,cap in cap" (Fig. 39)
— tehnica de readucere a pacientului pe pena se poate executa
si de catre o singura asistenté daca pacientul poate s4 se ajute
flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe
suprafata patului (Fig. 40 A, B)

Fig, 40 A si 8-Ridicaraa pe pema de catre o singura persoand

213
 Schimbarea In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face mai usor
schimbarea pacientului din pozitie sezand in decubit dorsal,
folosind forta membrelor inferioare.
a Tt,
dorsal

Fig. 7 4 si8 — Schimbarea din pozitie sezand in decubit dorsal

B@ OBSERVATIE:
— pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea corpului
asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului
(transferand greutatea prin impingere).
B IMPORTANT DE RETINUT:
— explicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptafi
dea la el
— urmarifi atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla
intr-o pozitie confortabila.

Mobilizarea pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientulul pentru a se preveni complicatiile ce
pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei.

Obiectivele — normalizarea tonusului muscular

urmarite —mentinerea mobilitatii articulare
— asigurarea starii de bine si independenta pacientului
— stimularea metabolismului
— favorizarea eliminari de urinad si fecale (pacientul poate sa
urineze si sa-si evacueze scaunul mai bine in afara patului
decat in prezenta altora sau In pozifie culcata pe bazinet)
— stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor,
pneumoniilor, escarelor, contracturilor

214
Principil de Mobilizarea se face in functie de:
respectat = natura bolii
— starea generala
— tipul de reactivitate a pacientului etc.
— perioada de exercitil pasive si active pentru refacerea conditiei
musculare si anvergura de miscare trebuie inceputa incet, ma-
rindu-se treptat, in functie de raspunsul fiziologic al pacientului
(cresterea frecvenjei pulsului, semne de slabiciune musculara,
diaforeza)
= exercitiile se fac inainte de mese
— pacientul trebuie invatat sA intercaleze exercitille de miscare
cu exercitii de respiratia
—de asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercifii
pentru relaxare.
@ Observatie:
— momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat,
precum si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic
— executarea in bune conditii tine de competenta asistentei

Pregatiri « Pregatirea materialelor

se face tinand cont de tipul de miscare
impus (halat, papuci, fotoliu, carje)

Fig. 42— Masurarea cu

goniometru a gradului de flaxie a
aniculatiel

e Pregatirea pacientului:
— asistenta il informeaza: procedeu, scop etc.
— ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea
pacientului, expresia fetei (colorajia tegumentelor, respiratia).
De asemenea, se poate determina gradul de flexie a articulatiei
cu goniometrul (Fig. 42)
Tipuri de Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie
miscari de afectiunea si starea jentului; mobilizarea se face progresiv,
si modalitafi crescand treptat gama de miscari (Fig. 43 A si B); se incepe cu:
— miscarea capului — miscari pasive $i active
de mobilizare
— miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, glaznei)

215
 flexie laterala
3 floxie hipareaxiensia

flexle

flaxie plantara

Fig. 43 A —Miscari pasive si active

— miscarea si schimbarea pozitiel membrelor superioare si

infarioare, miscari de flexie si extensie, pacientul pastrand
pozitia de decubit

Urmeaza:

— asezarea in pozitie sezand, in mod pasiv la inceput (dupa

metodele cunoscute)
— a$ezarea in pozitie sezand — in mod activ, de mai multe ori pe
zi (crescandu-se numarul de minute)
— asezarea pacientului in pozitie sezand la marginea patului, in
fotoliu (in mod pasiv, apoi activ)
— ridicarea pacientului in pozitie ortostatica si primii pasi

216
 abductie
adductie

Fig. 43 8 —Miscari pasive si active

@ important:
Miscarea trebuie asociaté cu miscari de respiratie. De
asemenea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig. 44)
Agezarea Vom dezvolta ultimele doua
in pozitie modalitati de mobilizara:
sezand, 1. Modalitatea de asezare a
la marginea pacieantulul in pozitie sazand, la
patului marginea patului
— asistenta se asaza la marginea
patului cu picioarele departate si
cu genunchii flectati
— Introduce o mana la spatele pa-
cientului sub omoplat lar cealaltaé
mana, sub regiunea poplitee Fig. 44 —Masaj circular
217
 Pacientul poate colabora | #1
flé sprijinindu-se de marginea
patului, fie imbratisand gatul
asistentei sau al asistentului
(vezi Fig. 45)
© dat@ cu ridicarea pa-
clentulul in pozitie sezand, se
face rotarea membrelor infe-
rioare intr-un unghi de 90° si
58 urmareste pozitia coracta
a coloanei acestuia
2. Metoda se poate realiza si Fig. 45 — Asezaraa In pozitia
tn cazul pacientilor care nu se (metoda 1) sazdnd la marginga pebului
pot sprijini sau prinde cu
mainile.
In acest caz:
— pozitia asistentei este
aceeasi, doar ca:
— asaza bratele pacientului
peste abdomen '
— membrul inferior dinspre F
asistenta il trece peste |
celalalt din partea opusa
= apoi, asistenta asaza o 7
mana sub omoplatul paclen- -
tului cu dosul palmei, iar cea
lalté sub genunchii acestuia
procedand, in continuare, ca 5
mai sus (Fig. 46)
@ De retinut:
— prima asezare a pacientului
in pozitie sezand, la marginea
patului, sa fie numai de are in pazit
cateva minute, s4 se observe ieee 2) Gasead We iteetbae pill
atent pacientul, sa se
maésoare pulsul
- in zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi

Asezarea Asezarea pacientului in fotoliu:

in fotoliu - asistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea
patului
— pune un pled pe fotoliu
— Imbraca pacientul cu halat si ciorapi
= aduce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa
metoda cunoscuta
— asistenta se asaza in fafa pacientulul si introduce mainile sub
axilele acestuia
—- paciantul se sprijind cu mainile pe bratele sau umerii asistentei

218
 - asistenta ridicd pacientul in
picioare si, intorcandu-| cu spatele
catre fotoliu, il asaza incet in acesta
— il acopera cu pledul
— sub picioare, se poate aseza un
scaunel
Cand asezarea in fotoliu se face
de catre doud asistente, acestea se
situeaza de o parte si de alta a
pacientului care sta in pozitie
sezand pe marginea patului.
-introduc mana de lang& pacient “Ig. 47 -Asezarea in fotoliucu
sub axila acestuia si-| ridicd in U1!
2 Goud asistente
picioare (Fig. 47)
= apoi, rotindu-|, il asazA in fotoliu
si-l acopera

Ridicarea Dupa ce pacientul este asezat in

in pozitie pozifia sezand, pe marginea patului,
ortostatica asistenta de langa pacient sta cu
spatele la pat, sprijina pacientul de [=
sub ambele axile si-| ridicA (Fig. 48).
Se poate menfine, la prima ridicare [)
in aceasta pozitie, cateva minute. In
cazul in care pacientul poate sa fie
plimbat prin salon, el va fi sprijinit, in —
axila, de catra doua asistente. Fig. 48 —Ridicaraa in pazitie
O altd metoda folosita frecvent, orealens
cu bune rezultate, este urmatoarea:
— asistenta se asaza, in fata pa-
cientului, care sta in pozitie sezand,
la marginea patului
— fixeazad, cu genunchii ei, genunchii
pacientului iar cu mainile jl prinde de
sub axile
- pacientul se prinde de umerii
asistentei sau de gatul acesteia “ee
— prin impingere in genunchii paci- fae
entului, centrul de greutate al asis- :
tentei coboara, crescand astfel forfa ig. 49 — Ridicarea in pozitie
de ridicare a pacientului (Fig. 49) cae eal =

219
 Transportul pacientilor
Printr-un transport efectuat in conditii bune, cu mult menajament si atentie fafa
de pacient, tindnd cont de afectiunea de care sufera acesta, se evita agravarea
durerilor si aparifia altor complicatii, cum ar fi: inrautajirea starii, producerea unui
soc traumatic, transformarea unei fracturi inchise intr-una deschisa, provocaraa de
hemoragli etc.
Transportul poate fi necesar in urmatoarele situatil:
— evacuarea traumatizatilor de la locul accidentulul
— transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu dupa
extermare etc.
— transportul de la o sectie la alta; la servicii de diagnostic si tratament; la sala
de operatii si de la sala de operatii; dintr-un salon in altul; dintr-un pat in
altul ete.

Categoriide | — accidentatii, in stare de soc, cu leziuni ale membrelor infe-

pacientl care | floare
trebuie — inconstienti, somnolenti, obnubilati
transportati | — astenici, adinamici, cu tulburari de echilibru
= febrili, operati
— cu insuficienfa cardiopulmonara grava
— psihici
Mijloacele de in functie de gravitatea afectiunil, de scopul transportulul, de
transport distanta, transportul se face cu:
— brancarda (targa)
— carucior
— fatoliu si pat rulant
— cu mijloace improvizate in caz da urgenta
— cu vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare (aviasan)
Pregatiri Transportul cu targa
« Pregatirea targii
— targa se acopera cu o patura si cu un cearsaf; la nevole, se
acopera cu musama si alezd; perna subfire
« Pragatirea pacientulul
— se informeaza atat pacientul cat si apartinatorii asupra sco-
pului transportului si locului unde va fi transportat
= se explica procedeul asezarii pe targa si eventual se
instruieste pacientul cum poate colabora
- in cazul in care pacientul are instalate o perfuzie, sonde,
drenuri etc. se vor lua masuri de siguranta: sprijinirea — eventual
pe un suport — a aparatulul de perfuzie; fixarea sau pensarea
sondelor etc. in functie de durata sl conditille de transport
Nu sé penseaza drenul toracic la pacientil ventilaji
— in caz de varsaturi - tavita renala
— 86 pregateste documentatia pacientului

220
Asezarea — pacientul va fi asezat cu privirea fn directia mersulul (trebule
pacientulul sa vada unde merge)
pe targa = la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pana
la nivelul orizontal; dacd panta este prea accentuata, se poate
duce pacientul, la urcus, cu capul inainte.
De asemenea, cand pacientul trebule supravegheat tot tim-
pul, este mai bine ca acesta sa fie dus cu capul inainte, pentru
ca, stand fata in fata cu brancardierul, s4 poata fi supravegheat.
- in principiu, pacientul va fi prins de partea sAnatoasa
Executia:
= targa este tinuta la cele doua extremitati de catre doi bran-
cardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa sa
atarne de-a lungul marginil patului
= asezarea pacientulul pe targa necesita trei persoane: acestea
se Vor aseza de-a lungul patulul de partea targii atarnate
— fsi introduc mainile, cu palma si degetele intinse, sub pacient
— prima: sustine capul si toracele, sprijinind ceafa pacientulul pe
antebrat
= a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara si sub sezut
— a treia: sustine membrele inferioare
Prima persoana comanda miscarile:
1. ridica deodata pacientul.
2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi
3. brancardieril ridica si cealalté margine a targil, aducand-o in
pozitie orizontala sub pacient
4, se asaza pacientul pe targa, se acopera
Descarcarea se face dupa aceeasi metoda, dar cu miscarile
inverse

Pozitille in functie de afectiune, pacientii pot avea urmatoarele pozitii:

pacientului « in decubit dorsal:
pe targa in — pacientii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectati
functie de = accidentatii constienti, suspecti de fractura a coloanei verte-
afectiune bralé sau a bazinulul: se asigura suprafata rigida
— leziuni ale membrelor inferioare: sub membrul lezat, se asaza
Oo pena
= leziuni ale membrelor supericare: membrul superior lezat se
asaza peste toracele pacientului; eventual se fixeaza cu o
esana
— accidentafil in stare de soc cu hemoragie: cu membrele
infarioare ridicate
« in pozifie sezand:
= pacientil cu traumatisme craniene, constienti si fara semne de
soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
— leziuni ale gatulul: capul va fi flectat, astfel inc&t regiunea
mentoniana sa atinga toracele

221 '
 e in pozitie semisezana:
— accidentafii toraco-pulmonar
— pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie
= accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cu
genunchii flectati
« in decubit lateral:
= pacientii in stare da cama
e in decubit vaniral:
= pacientii cu leziuni ale fajei (craniofaciale): sub fruntea lor se
asaza@ un sul improvizat din cearsafuri, sau antebratul flectat al
traumatizatului
— cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
« in decubit semiventral:
— paciantii inconstienti, iar in caz de tulburari de deglutitie sau
hipersecretie salivara, in pozitie Trendelenburg, pentru a
preveni acumularea §| aspirarea secretiilor
« in pozitia Trandelanburg, cu inclinare maxima de 10-15°:
— accidentatil in stare de soe
— in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de
sange in organele vitale
« in pozifie Trendelenburg inversat, cu inclinare de maximum 10-15°:
— accidentatii cu fracturi ala bazei craniului
@ Nota:
bolnavii psihici agitati se calmeaza medicamentos si se
transporta imobilizati

@ DE RETINUT:
@ jn leziuni ale coloanei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe o suprafajaé dura;
8e@ recomanda ca pacientil sa fie transportati in pozitia in care au fost gasiti
@ in cazuri cu totul exceplionale, cand este imposibil s4 se asigure o targa tare,
chiar improvizata (usa, scandura lata), transportul este admis pe patura, culcat cu
fafa in jos, cu exceptia celor suspecti de fracturé a coloanei cervicale.

TRANSPOATUL CU CARUCIORUL
Carucioarele utilizate pentru transportul pacientului au in general indltimea
meselor de operatie, pentru a se putea transporta usor pacientul de pe carucior pe
masa si invers.

Asezarea = caruciorul se asaza cu partea cefalica perpendicular pe

pe cérucior | capatul distal al patului (la picioarele patulul)
— rotila caruciorului trebuie blocate

222
 Pentru ridicarea pacientului, este nevoie de trei persoane
care executa tehnica in urmatorii timpi:
— cele trei persoane se asaza langa marginea patului; fiecare
isi plaseaza piciorul dinspre targa mal in fata
— toate trei isi flecteaza genunchii introducand brajele sub
pacient:
— prima, sub ceafa si umeri
— a doud, sub regiunea lombara si sezut
— a treia, sub coapse si gambe
=apoi, cele trei persoane intorc pacientul inspre ele, il
apropie cat mai mult ca sa poata strange
= isi Indreapta corpul, facand un pas inapoi (cu piciorul aflat
in fata) si se Indreapta spre targa
= langa carucior isi flexeaza usor genunchii si asaza pacien-
tul pe carucior, intind brajele ca pacientul sa fie asezat iin
decubit dorsal
— cele trai persoane isi retrag bratele

@ IMPORTANT:
Ridicand pacientul, persoanele trebuie sa-l tind strans catre ele si sa-si
foloseasca cat mal mult forta membrelor inferioare pentru a-si proteja propria lor
coloana vertebrala.
@ OBSERVATII:
Transportul cu fotoliu rulant a fost descris la mobilizarea pacientului.
Transportul cu patul rulant este forma ideala de transport: la cele patru
picioare, paturile sunt prevazute cu roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti,
oricare pat poate deveni astfel rulant.
Prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie transpus mereu
din pat in cdrucior, de alci pe masa de operatie sau la alte examinari, ci va fi
transportat direct cu patul. Patul cu dispozitiv rulant asteapta pacientul chiar la
serviciul de primire. Aceasta metoda nu poate fi aplicata la toate spitalele, caci ea
necesita o dimensionare corespunzatoare a coridoarelor, usilor, sA nu existe
praguri, iar deplasarea intre etaje sA se poata face cu ascensorul.

TRANSPORTUL IN AFARA SPITALULUI

Pregatirea — pacientul va fi pregatit din timp pentru transport

pacientulul —| se comunicd mijlocul de transport
— va fi imbracat in mod corespunzAtor anotimpului, duratei
drumului $i mijloacelor de transport
- jse ofera bazinetul si urinarul in vederea evacuari scaunului
si urine

223
 —| se asigura maximum de confort, pozitia pacientului va fi cat
mai comoda
— pacientul transportat la alte servicll sau institutil sanitare va fi
insotit de asistenta, cu documentatia necesara
- asistenta trebuie sa fia inzestrata cu tot ceea ce |-ar trebul pe
drum in acordarea primului ajutor. Ea supravegheaza pacientul
indeaproape, pe tot timpul transportulul
— predarea pacientului se face de catre asistenta la medicul de
garda al institutiel unde a fost transportat.
Pentru linistea pacientulul, este bine ca ea sa ramana langa
paciant pana va fi amplasat fn patul lui.
@ important
Mijlocul de transport va fl dezinfectat dupa transportul pacientilor
infectiosi.

.Somnul,.. este o bale dupd a zile’ munca isfovitoare,

Un balsam al mint nosire obosite,..
Un nutnitor de cdpetenia ia ospaful visti..."
(W. Shakespeare)

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie
Este o necesitate a flecdrei flinte umane de a dormi si a se odihni in bune
condijii, timp suficient, astiel Incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul
maxim,

Il. Independenta in satisfacerea nevoii

Fiinta umana consacra o parte importanta a vietli somnului si odihnei,
ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se
completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul
efortului, fle in fleat — acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absanta staril de vaghe.
Somnul elibereazaé individul de tensiuni psihologice si fizice si fi permite sa
gaseasca energia necesara activitatii cotidiene.
In timpul somnului, activitatile fiziologice descrasc, are loc diminuarea
metabolismulul bazal, a tonusulul muscular, a respirafiel, a pulsulul, a tensiunii
arteriale. Sporeste secretia hormonilor de crestere, mai ales la pubertate.
Acestea sunt mai avidente in timpul somnulul mecturn si mal reduse in cel diurn.
Se cunosc dowd touri de somm somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul
paradoxal cu activitate rapida corticala.
Somnul lent reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai
partial pentru creier), are un rol reparator, restaurator, fortiflant, cu functie in
cresterea si reinnoirea tesuturilor corporale.
224 ‘i
 Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (creste
fluxul sanguin in creier).
Visele se produc in somnul paradoxal. Cel treziti din somnul paradoxal jsi
amintesc precis continutul visului cu detalii.
In alte faze, tsi amintesc greu sau deloc.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura
inaintaril in noapte isi plerde din calitatea de somn profund si din perioada de somn
rapid.
Variatille in producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ,
Pentru a se mentine starea de indeapenden{é este necesara respectarea ritmulul
somn-vaghe.
Factorii care influenteazé satisfacerea nevoii de somn
Blologici — Varsia
Nevola de odihna si somn variaza in functie de varsta:
— copilul, tn timpul cresterli, are nevole de mal multe ore de
somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand
se stabilizeaza
= la persoanele varstnice, nevola orelor de somn ramane
nemodificata, se modifica calitatea somnulul (superficial,
dificultati da adermira, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea
atipirilor diurne)
— Necesitafi propnil organismului
Existé persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea si
puterea de munca, fn timp ce altele necesita un numar mare de
ore de odihna si somn
— Activitatea
© activitatea fizicd adecvata predispune individul la un somn
regenerator
- Deprinderi legate de somn
Somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar
Sa Se {ind seama; culcaréa la aceeasi ora, somnul nocturn,
confortul, unele deprinderi inainte sau la culeare cum sunt:
lectura placuta, baie calda, bauturé calda sau rece; la copii,
povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeazd somnul.
- Aitmul veghe-somn
— Functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carel
periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea
acestei alternante poate explica perturbdrile functiai
veghe-somn apdrute la speologi, cosmonauti, muncitori care
lucreaza fn ture.
AceastA perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea
numercaselor sistame biologice. Somnul nocturn este mult mai
odihnitor decat cel diurn.

225
 — Capacitaiea de a ie destinde
Eliberarea de tensivnila nervoase, preocuparila zilnica,
relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnulul; daca
nu se elibereazd de acestea, este posibil s4 adoarmé cu mara
oreutate.

Psihologic — Anxietafea, faama, nelinistea:

Starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, care
produce o puternicé tensiune interioara, manifestata prin
nesiguranté si tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si
cantitatea somnului.
Soclologic — Programul de activitate:
Persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul
veghe-somn modificat; aceasta influenteaza satisfacerea nevoii
de a donmi, a te odhni.
Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihna necesara
organismului.
— Locu! de adihna:
Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si
somnul.

Manifestari de independenta

Somnul — Durata
—in functie de varst&: nou-ndscut: 16-20 ore
1 an: 14-16 ore
3 ani: 10-14 ore
5-11 ani: 9-13 ore
adolescent: 12-14 ore
adult: 7-9 ore
persoane varstnice: 6-8 ore
— Calitatea
— Regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme
cu usurinfé si se trezeste odihnit; la copil somnul nocturn,
continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-a,
organizarea este ca la adult.
— vise agreabile, placute
Perloade de | — Pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de
repaus activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.
= Durata acestor perioade, intervalul la care se succed,
programarea judicioasd in raport cu activitatea depusa si
necesitatila organismului au un efect binefacator, recreativ
asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs

226
 Perloade de — Este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata
relaxare si cu perioade de relaxare si timp liber, care sA permita refacerea
timp liber fortei fizice si a capacitatii intelectuale. Exemplu: vacanta
elevilor.
Modalitati = Din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si
folosite complexitate vor fi adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii
pentru pacientului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea
odihna si destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii.
relaxare — Cea mai eficienta odihna este cea activa: dupa activitati
fizice — activitati intelectuale; dupa activitati intelectuale,
activitati fizica usoare, placute.

Interventiille asistentei pentru mentinerea nevoii

de a dormi, a se odihni

Intarventii
— mentine conditiile necesare somnului, respectand dorinfele si deprinderile
persoanel
— observa dacd perioadele de relaxare, de odihnaé sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa
— ji explicé necesitatea mentinerii unei viefi ordonate, cu un program stabilit
— il invala tehnici de relaxare si modalitati care s4-i favorizeze somnul prin
discutil, damonstratii, material documentar.

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii

Daca aceast4 nevoie nu este satisfacuta, apar urmatoarele probleme de
dependenta:
1. Insomnie
2. Hipersomnie
3. Incomoditate — Disconfort
4. Oboseala
5. Dificultate sau incapacitate de a se odihni (vezi anexele 2 si 3)

Surse de dificultate

DE ORDIN
Fizic — Afectiuni organice — cerebrale, endocrine, constrangeri fizice,
dezechilibre, durerea, surmenajul
Psihic — Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza,
pierdere, separare
Social si = Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de
lipsa sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
cunoasterii cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai

227
 Prezentéam patru probleme de dependenta:

1. Insomnie: dificultatea de a dormi

sau de a te odihni dormind
Manifestari

Somn = Numdrul de ore de somn

perturbat Ore insuficiente de somn — durata totala de 6 ore
- Insomnii initiale — pacientul adoarme foarte greu dupa care
doarme panda dimineata
— Insomnil terminale — dup o adormire normala, se trezeste si
nu mal poate adormi
-— Califatea somnuiui
Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat,
superficial
— Insomnil dormitionale — aparitia multiplelor perioade de veghe,
care survin fn timpul noptil, faramifAnd somnul nocturn; trezirile
dureaz4 vreme indelungata, sunt chinultoare; aceste treziri pot
fi dupa vise cu continut neplacut sau cogmaruri
- Insomnil pradormitionale — stare de vaghe prelungité pana la
instaurarea somnulul
— Insomnil post-dormitionale — survin la varstnici si mal ales la
cel care se culca la ore timpurii.
Atipiri in Pacientul atipeste pentru durate scurte de timp; In functie de
timpul zilel durata si numarul lor, ele pot completa sau nu Iipsa orelor de
somn nocturn; unii pacienti dorm in timpul zilei si somnul de
noapte este de scurté durata, dar totalizeaza numérul necesar
de ore de somn (falsa insomnie).
Vis penibil, dominant; pacientul se trezeste brusc din somn,
nelinigtit, agitat, adoarme din nou cu greutate.
Somnam- Tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si
bulism incepe s& umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are
privirea ratacitd, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde
la intrebari; dupa un timp se intoarce, se culca, adoarme.
Apatle Lipsa de interes fata de ambianta si propria persoanad. Raméne
in pat timp indelungat in cautarea somnului.
Pavor Stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului, mai
nocturn frecvent la copii; pacilentul se trezaste bruse din somn, se ridica
in sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa
fuga; dup& cateva minute, aceastA stare dispare, paclentul
adoarme.

228
Neliniste Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate
emotionala, tulburand odihna pacientului; tulburari de gandire,
manifestate prin aparitia in constiinta pacientulul contrar vointel,
unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduieste sa le
indeparteze.
Confuzie Pacientul prezintd percepfii false (percepe un obiect sau un
fanomen), fiind convins de realitatea lor; aceste stari il impiedica
8a se odihneasca.
Iritabilitate Pacientul prezinta o stare de tensiune psihicd continua,
manifestata prin neliniste, fram&ntare; adoarme greu, somn
intrerupt, superficial.
Sentiment de | Pacientil nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convinsi ca
depresie — nu au dormit toata noaptea.
tristete
Diminuare a | Pacientul nu se poate concentra asupra unei activitati, atentia
puterll de este diminuata, are gesturl nesigure.
concentrare
Oboseala Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies
sumbru, ochi incercdnati, vorbire tremurata, tramuratura
axtramitatilor.

- Interventiile asistentei -

Paclent cu Insomnie

OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME Si DELEGATE

Paclientul s4 | - invatdé pacientul s& practice tehnicl de relaxare, exercifii

beneficieze respiratoril cAateva minute inainte de culcare
de somn — oferd pacientulul o cana cu lapte cald inainte de culcare, o
corespunzaé- | baie calda
tor cantitativ | —invataé pacientul care se trezeste devreme, 84 se ridice din pat
si calltativ cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica, apol s& se culce
din nou
~ identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie
— observa si noteazé calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevol
— intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
= administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului

229
 2. Hipersomnie - ore excesive de somn,
prelungirea duratei si intensificarea profunzimii

Manifestaéri de dependenta
Somn — Numdrul de ore da sonin »faptea
modificat — Paste 10 ore, la adult, si 12 ore, la copil (se exclud conditiile
particulare de oboseala dupa eforturi excesive, convalescenja
sau insomnii, care necesita o recuperare de somn)
— Caliaiea somnulu/
— Se diferentiaz4 de somnul normal prin profunzime, durata,
bruschetea aparitieil. Durata, modul de instalare, evolutia depind
de natura si localizarea afectiunii cauzale.

Somnolenta | — Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare, poate raspunde cu

(accese de oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, adoarme. Poate
somn diurn) | dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului
nictemeral.

Letargia — Hipersomnie continué, mai profunda; poate fi trezit pentru

scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un grad de
obnubilare $i torpoare intelectuala.
Poate dura ore, zile, luni ani.
Functiile vitale sunt diminuate

Narcolepsia | —WNecesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului

muscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial,
dar pacientii pot adormi si in plind activitate. Somnul este
superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii
vegetative, transpiratii, bufeuri.

Comporta- — Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari.

ment verbal
sl nonverbal

Oboseala — Stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o

acuza.

Inactivitate — Starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul,

diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitatl fizice.
230
 = Interventiile asistentei -

Pacient cu hipersomnie

OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sf | Asistenta meoicala:

beneficieze | -— identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza
de un numér | hipersomniei;
de ore de — identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor
somn cores- | cauzatori
punzator — creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste
varstel pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea
pacientului
— administreaza tralamentul medicamentos
Pacientul s4 | — identifica care sunt activitatile agreate de pacient
fie activ, - elaboreaza impreunda cu pacientul un program de activitate,
cooperant care sa corespunda stdrii pacientului si posibilitatilor
organismului
- observa somnul, calitalea acestuia, raportul intre starea de
veghe sisomn

3. Disconfort: senzatie de jena,

de neplacere fizica si psihica

Manifestari de dependenta

\ritabilitatea | — Imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se

comporta linistit si adecvat situatiei

Indispozitie, | — Stare de lipsA de vole buna, de mahnire

jena

Stare de — Stare neplacuta de incomoditate

disconfort

Diaforeza Transpirajie abundenta care determina starea de disconfort

Dureri Pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite,

musculare dureroase pentru pacient

231
 ~ Interventiile asistentei -
Pacient cu disconfort

OBIECTIV INTERVENTILE ASISTENTE!I, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s4 | — discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
beneficieze (teama etc)
de confort — favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor cara-i
fizic si psihic | pot datermina disconfortul si iritabilitatea
— creeaza senzatie de bine pacientulul, prin discutiile purtate
- faciliteazA contactul cu alfi pacienti, cu membni familiel
- aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de
satisfactie
- observa si noteaza schimbarile

4. Oboseala: senzatie penibila,

Insotita de inactivitate, stare de epuizare
nervoasa si musculara
Manifestari de dependenta
Fata — Palida, exprima tristefea

Ochil — incercanatl, privirea tncetosata

Pulsul — Rar, lent, slab batut

Tensiunea = Tendinta de scddere a valorii normale

arteriala

Somnul - Somnolen{a diurna

Aspectul — Palide, transpiratii rec

tegumentelor

Starea - Plictiseala, apatie

psihicé

Greutatea - Scaderea acesteia

corpulul

Astenle — Scdderea fortei

232
 = Interventiile asistentei -
Paclent cu oboseald
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul s4 | — identifica cauza oboselii
fle odihnit cu | — ajut& pacientul s4-si planifice activitatile cotidiane
tonusul fizic | -— observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor
gl psihic bun | organismului
in decurs - stimuleaz4 increderea pacientului in fortele propril si in cel
6.....0. Ze | care fl ingrijesc
— invala pacientul cum s& execute tehnici de relaxare
— ajuta la aplicarea corecté a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada
somn-odihna, comportamentul pacientului
— administreaaza medicatia indicata de medic
— observa efectul acesteia

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii

de a dormi si a se odihni
Rolul asistentei in satisfacerea nevoii de odihna
a pacientului
Aprecierea gradului de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc:
-activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca efect modificarea
obiceiurilor de somn si odihna ale pacientilor spitalizati
—importanta modificdrilor depinde de starea fiziologicé si psihica a
pacientului si dé locul unde este plasat.
Asistenta trebule s4 cunoasca nevolle fiziologice de somn ale pacientilor, sA le
supravegheze somnul din punct de vedere cantitativ si calitativ, s& recunoasca
semnele care indicé nasatisfaceraa nevoll de odihna, s4 depisteze cauzele si sd la
indeparteze.
AReducerea zgomotului In mediul spitalicese:
- inchiderea usilor la saloane
—reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon,
radio, T.V., compresoare etc.)
— purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal
— evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitulul usilor
= manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente si a
materialelor de curafenie (galeti)
Asigurarea confortului:
— diminuarea surselor de iritatie fizica
= atenuarea durerii
— asigurarea unei bune igiene corporale
233
 — asigurarea lenjeriei pe pat curata si uscata
— asigurarea unei temperaturi adecvate fn salon
— adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile
— diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele de somn
— promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijirl)
—crearea unui mediu de siguranta fizicA si psihicd (bare laterale la pat,
lumina de veghe)
= sfatuirea pacientului sa-si goleasca vezica urinara inainte de culcare

Favorizarea nivaluriior adormiril:

— aerisirea salonului
— exercitii de relaxare
— citit
— privit la televizor
Educafia pacientulul:
— stabilirea unui orar de somn si odihna
— explicarea rolului somnului si odihnei pentru refacerea organismului
—necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul si odihna (obo-
seala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraincdrcare de stimuli
senzoriali)

Exercitii de relaxare

Exercitile de relaxare pornesc de la un model holistic al starii da boala si

sanatate, model bazat pe prezumiia ca individul este o entitate psiho-biologica
unitara.

Se pot utiliza diferite tipuri si tehnici de relaxare. Pacientul va fi intrebat mai intai
daca vrea sa invete o anumita tehnica de relaxare, pe care apoi o va putea aplica
singur. Daca pacientul isi manifesta dorinta de a invata, asistenta ji va prezenta o
vedere generalA asupra a ceea ce | se va cere sa facd. | se va ardta cat de
important este ca grupele mari de muschi si articulatiile sA nu fie incordate si tn
tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi o voce calma,
linistita.
® Pacientul va fi rugat:
— 8a se intinda foarte linistit, astfel incat bratele, picioarele, spatele si gatul
8A fie intr-o pozitie confortabila
— $4-si aminteasca un moment sau 0 ocazie din viata lui cand s-a simtit
foarte linistit si fericit
— 84 inchida ochii si s4—si concentreze gandurile asupra acestei amintiri
— 84 inspire incet si profund, de cinci ori, expirand lent aerul printre buzele
stranse
— 54-si relaxeze pieptul si stamacul

234
 @ in continuare, pacientului i se recomanda:
-s4-si incordeze muschii (numarand in gand pana la 8-10), apoi, sa si-i
relaxeze (pe aceeasi duratd); se incepe de la labele picioarelor si se continua
cu tot corpul pana la cap, in felul urmator:
— se incordeaza puternic degetele de la picioare, apoi, se relaxeaza
— se Incordeaza si se relaxeaza gleznele
— $e continua cu gambele-incordate-relaxate, imaginandu-si cA membrele
au devenit foarte grele, iar salteaua le preseaza in sus
— $e incordeaza si, apoi, se relaxeaza genunchiul.
Se continua tn acest fel, contractand fiecare muschi si numarand pana la zece,
iar apoi se relaxeaza. Tehnica include si umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. De
asemenea, se efectueaza miscar de flexie si extensie ale degetelor de la maini. Din
cand tn cand, | se sugereaz4 pacientulul cA salteaua fi preseazA spatele, coatele
sau 0 alté parte a corpului, acest lucru dandu-i o senzatie de plutire.
Aplicarea tehnicii de relaxare prezentate mai sus necesita aproximativ 15
minute. Metoda este deosabit de eficace atuncl cand pacientul o utilizeaza singur,
de patru ori pe zi: dimineata la trezire, inainte de pranz, Inainte de cina si inainte de
a merge la culcare.
Tehnica de relaxare, folosita in mod repetat, contribuie la scaderea nivelului de
tensiune a pacientului in intervalele dintre exercitii.
Un alt exercitiu de relaxare este meditafia.

Meditatia
EXERCITI! PENTRU MEDITATTE

a) Se sta in pozitie sezand sau culcat, cu ochii inchisi, si se incearca relaxarea

tuturor muschilor, incepand cu picioarele.
b) Se inspira, lent, pe nas (se poate numara pana la patru); se expira lent, printre
buze (se poate numara pana la sase), In ritm natural.
c) Se supravegheaza corpul pentru zonele de tensiune si se relaxeaza constient
aceste zone; corpul sa fie relaxat si odihnit.
d) Se continua respiratia, asa cum este descrisa mai sus, constientizandu-se
sentimentul de bine al corpului; aceasta etapa poate fi continuata timp de 10-20 de
minute sau, dupa cinci minute, se poate trece la punctul e).
e) Se ascultaé un sunet sau se vizualizeaza o imagine pentru relaxare, in timp ce
se continuad exercitille descrisa.
f) In acest moment, poate fi folosita autosugestia; de exemplu: ,am controlul
asupra intregului corp; atunci cand sunt tensionat, ma pot opri, pentru a inspira tot
aerul de care am nevoie si pentru a alunga tensiunea".
g) Dupaé autosugestia mentala, se continua respiratia lenta si se revine treptat la
starea mentala normala.
h) Meditatia poate fi folositd in orice moment in care este necesara objinerea
unei stari de relaxare (de exemplu, pentru a induce somnul).
235
 _(mbrdcdminiea este cel mal evident indicator
a apartanenta/Ja diferitala suboultur,"
(l. Gheleaa)

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA Si DEZBRACA

Definitie
Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa
circumstante, temperatura zilei, activitate, pentru a-si proteja corpul de rigorile
climei (frig, caldura, umiditate), permitandu-i o libertate a miscarilor.
Vesmintele asigura o buna exigenta si protectie a intimitatii sexuale si au, de
asemenea, 0 semnificatie aparte pentru un grup, o Ideologie sau un statut social.
Vesmintele pot deveni element de prelungire a personalitafii, alegerea unui
ornament, exprimand individualitatea, sentimentul de demnitate si autorespect.
Lipsa de imbracaminte poate reprezenta o pierdere a libertafii (cand este obligat
$4 poarte ceea ce nu-i face placere) si un mijloc de pedepsire.
Din punct de vedere al psihiatrilor, vestimentatia este un semn de sanatate. O
imbracaminte bizara, stridenta, cu multe podoabe poate exprima chiar o boalA
psihica.

|. Independenta in satisfacerea nevoii

Omul, contrar animalelor, are nevoie de haine cu care s& se imbrace, pentru a
sé proteja de rigorile climel; preocupat de sanatatea sa, el isi alege vesmintele
adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii.
Vesmintele atestA integritatea individului si ji protejeazA intimitatea sexuala. In
plus, imbracamintea, din punct de vedere estetic, contribuie la expresia corporalA
si participa, fn mod semnificativ, la comunicare.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Biologici — Vérsfa: temperatura corpului variaz4 jn functie de varsta:

individul igi procura vesmintele adecvate pentru a se proteja
impotriva variatillor temperaturii mediului ambiant.
— Copiii mici si persoanele in varsta au temperatura corporala
mai coborata dec&t persoanele adulte, deci trebule sa utilizeze
vesminte mai calduroase (copiili au tendinfé mai mare de
pierdere a temperaturii datorita unui sistem de autoreglare mai
labil, fiind in dezvoltare, iar varstnicii, datorita diminudarii functillor
organismului).
— Talie, statura: in vederea asigurarii starii de bine, indivizii isi
aleg vesmintele in functie de talie si statura.
— Activitafe: pentru confort si libertatea in miscare, Indivizil tn
functie de activitate poarta vesmintele adecvate.
236
Psihologici — Creainfa: indivizli care adera \a o religie sau la ideologie poarta
vesminte sau oblecte care sunt semnificative pentru acestia sau
pentru comunitatea cdrora le apartin. In plus, purtarea uniformel
permite indivizilor s& se distinga In societate ca facand parte
dintr-un anumit grup.
— Emofilie: influenteazd alegerea si purtarea vesmintelor care
permit exprimarea unor sentimente si a unel stdri de confort
psihic.
Sociologici gi Clima: cea calda obliga indivizii sa-si aleaga vesminte care sa le
culturall permita mentinerea temperaturil corpulul; pentru a impiedica
acumularea de caldura si umiditate se vor purta vesminte albe,
larg|, ample, usoare, In timp ce vesmintele de culoare Inchisa si
groase mentin temperatura corpulul fn limite normale,
Impledicand plerderea calduril.
Statutul social: societatea, prin normele sale, Impune Indivizilor
un statut care-i obliga sa se Imbrace gsi sa poarte obiecte prin
care 4 dovedeasca rangul lor social. Dupa condifiile financiare,
pot apdrea limite in alegerea si purtarea imbracamintei.
Munea: condiflile de munca pot, de asemenea, influenta
alegerea si purtarea vesmintelor.
Siguranta muncil este data de echiparea cu oblecte speciale de
vestimentatie, protectiv Impotriva accidentelor, frigulul,
zgomotelor etc.
Cultura; prin vegminte se poate contribul la conservarea
traditillor gi, de aceea, camenii adopté imbracdmintea care fi va
distinge de ceilal{i (portul popular).

Manifestdri de independenté
Semnifticatia Vesminte: tot ceea ce acopera corpul uman, il ascunde si-|
vesmintelor protejeaza
- ele sugereaza apartenenja sau neapartenenta la un grup
social, profesional, cultural, religios etc,

Alegerea — vesminte alese dupA gust si circumstante (personalitatea

personala individulul, ocazii festive, protejarea corpului de intemperii,
preferinte vestimentare, moda)
Sortarea — adecvate functillor psinologice « in concordantaé cu importanta
vesmintelor acordata imbracamintel si tinutel personale
Calitatea - adecvate climatulul, statutulul socio-cultural
vesmintelor

237
 Proprietatea | —reliefeaza nivelul socio-economic, statutul social
vesmintelor
Purtarea de = pune in evidenta rangul social, insemnatatea personala (prin
oblecte medalion, talisman), functia religioasa, secta religioasa,
semnificative | calltatea de functionar de stat, ritualuri etc.
Exigente in moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul, in orice activitate
Intimitate — functionala, estetica
Capacitatea | — mobilitate articular4, tonus muscular, maturitate psiho-motorie
fizica de im-
bracare si
dezbracare
Talie si — varsta, sarcina, grad de dezvoltare a fesutului adipos etc.
statura

- Interventiile asistentei -

Mentinerea independentel

- invafa persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei,

temperaturii mediului inconjurator, activitatii, varstei
— exploreaaz4 gusturile si semnificatia vesmintelor la fiacare persoana
— incurajeaza persoana pentru a-si alege singura imbracAmintea, omamentele,
accesoriile dorite

Il. Dependenta in satisfacerea nevoii

de a se imbraca si dezbraca
Problemele de dependenta in satisfacerea acestei nevoi sunt:
1. Dificultate de a se imbraca $i dezbraca
2. Dezinteres pentru tinuta vestimentara
3. Neindemanare in a-si alege haine potrivite (anexele 2 si 3)

Surse de dificultate

De ordin fizic incapacitatea intrinseca

— lezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi)
= diminuarea motricitajii membrelor supericare (slabiciune,
paralizie, hipotonie, pareze)
— absenfa unui membru superior sau unei portiuni din mem-
bru (bont)

238
 incapaciiatea extrinseca
— obstacole ce impiedicA mobilizarea membrelor superioare
(aparate gipsate, sisteme de imobilizare — chingi, benzi adezive,
pansamente, plagi)
dezechibre
— durere
— slabire
— fatigabilitate
De ordin — tulburari de gandire
psihologic — anxietate
— stres
— plerderea imaginii de sine
— pierderea/separatia
— situatie de criza

De ordin — esecuri
socio- = conflicte
economic — saracie
pierderea cunostinfei
— insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti si a mediului
inconjurator
Lipsa de ~ insuficienta cunoastere de sine, a mediului inconjurator
cunoastere

Prezent4am doué probleme de dependenta

1. Dificultatea de a se imbraca si dezbraca

2. Dezinteresul pentru tinuta vestimentara
Manifestari de dependenta

Dificultatea/ | —Dificultatea de a-si incheia $i descheia nasturii

incapacitatea |— Dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele su-
de a se péerioare
imbraca gi — Diticultatea de a se incdlja si descalta
dezbraca
Dezinteresul | — Apatie in a se imbraca
fata de finuta | — Acces de melancolie
sa
Refuzul de a
se imbraca si
dezbraca

239
Alegerea —Imbr&cdminte exageratd, caraghioasa, coafuri bizare
inadecvaté
de vesminte
Vesminte — Neadecvate taliel; masei corporale
Inconfor-
tablle
Dezbraécare
continua

- Interventiile asistentei -
Paclent cu dificultate de a se imbraca s| dezbrica

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME $! DELEGATE

Pacientul sa - educa pacientul privind importanta vestimentatiel tn
cunoasca identificarea personalitafil
Importanta — noteaza zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca gi
satisfaceril dezbraca
de ase — supravegheaza cu ce se imbraca
imbraca ¢l — explica legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine gi stima
dezbraca in de sine
termen de... - Incurajeaza pacientul
Pacientul sa - identifica capacitatea gi limitele fizice ale persoanel Tngrijite
se poata - fi acorda& timp suficient pentru a se imbraca si dezbraca;
Imbraca si recomanda, dacé ameteste, s4 se imbrace In fotoliu sezand
dezbraca = sugereaza apartinatorilor sa-| procure pacientulul haine largi,
singur In usor de Imbracat, cu mod de Inchelere simplu; Incaltaminte fara
termen de... siret
— face zilnic exercitil de motricitate fina cu pacientul descriindu-i
gestica necesara Imbracaril
- asistenta [mbraca si dezbraca pacientul In caz de paralizil ale
membrelor, sustinand membrul paralizat In timpul Imbracaril;
Incepe imbracarea cu membrul paralizat si apol cu cel sanatos
§| dezbracarea In mod invers.
Pacientul cu = evalueaza gradul de confuzle si observa schimbérile de
tulburarl comportament, orientandu-| regulat in timp si spatiu
psihice — solicita persoanel sa se Imbrace, vorbindu-i clar, distinct, cu
recdstiga raspect si rabdare, respectdnd ritmul acesteia
independenta - explicd gesturile pe care trebule sa le facd pentru a se
de ase Tmbraca, Tn limbaj Inteligibil
imbraéca ¢! — asazd obiectele In camera in aceeasi ordine tot timpul, iar
dezbraca In halnele in ordinea folosiril lor si solicita pacientulul la dezbracare
termen de... sa le puna In ordine inversa

240
 imbracarea si dezbracarea pacientului
Scop — protejarea corpului si asigurarea intimitatii
Interventille | —alegerea lenjeriel in functie de:
asistentel = sex (cAmasa de noapte sau pijama)
— temperatura mediului
— varsta
= talie si statura (sa asigure lejeritatea miscaril)
— de integritate fizica si psihica a pacientului (comoda gi cu
mod simplu de inchelere)
— pregatirea lenjeriel la Indemana pacientului
— explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate
- incurajarea pacientulul $4 participe, pe cat posibil, in functie
de capacitatea si limitele sale fizice
— falicitarea pentru flecare progres
— ajutarea paclentulul in efectuarea tehnicli sau efectuarea inte-
grala a tehnicii (la nevole, se efectueaza de catre doua
asistente).

@ DE RETINUT:
- in cazul afectiunilor la nivelul mambrelor superioare, se incepe cu dezbracarea
membrului sanatos, Imbracarea Incepand cu membrul afectat.
— In cazul afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pljamaua
— sustinerea membrulul penne
— acordarea de timp suficient pacientulul pentru a efectua tehnica
= abordarea pacientulul cu rabdare si calm

, Viafa este ansambiul funerillor

care rezisia morfil."
(Bichat)

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA

CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Definitie
Mentinerea temperaturil In limite normale este necesitatea organismulul de a
conserva o temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-si mentine starea
de bine.

l. Independenta in satisfacerea nevoii

Temperatura corpulul se mentine constanta datorita echilibrului dintre
termogeneza si termoliza. Mentinerea echilibrulul este asigurata de functionarea
centrilor termoreglatori, situati in hipotalamus.
241
 In producerea de cadlduraé — termogeneza — intervin procesele biochimice,
caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitatea
musculara $i glandulara.
In plerderea de caldurA — termoliza — intervin mecanisme fizice, caldura
pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.
Pierderile se realizeaza prin:
— eVvaporare, care reprezintA pierderea caldurii datorité eliminarii transpiratiei si
evaporaril ei prin piele. Respiratia antreneazd o plerdere de caéldura si, astfel,
racirea corpului;
— radiafie, care reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromagnetice,
atunci cand temperatura mediului inconjurator este mai mica decat temperatura
eorpulul;
— conduefie, care reprezinta pierderea calduril prin contactul direct al corpului cu
obiecte reci (bai reci, cuburi de. gheata);
— conveecfie, care reprezinté pierderea caldurii printr-o circulatie de aer fn jurul
corpului (evantai, vant rece).
Temperatura mediului iInconjurator influenteaza termogeneza astfel:
- cand temperatura mediului inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce o
crestere a activitatii musculare (tremuraturi) si deci se intensifica procesele oxi-
dative;
= cand temperatura mediului inconjurator creste, se produce pe cale reflexa o
diminuare a proceselor oxidative;
in pierderile de cAldurd intervin mecanisme fizice:
— vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi reduse de cAldura;
— vasodilatajie, in caz de temperatura crescuta a mediului, deci pierderi mai
mari de caldura.
Echilibrul dintre termogeneza si termolizd se numeste Homeotermie.

Factorii care influenteazé satisfacerea nevoii

Factori — Varsta» Nou-ndscutul si copilul mic au termoreglarea fragila,
biologici datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor
corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant.
Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsa intre 36,1 si
37,8° Cc.
— Adultul isi mentine temperatura corpului intre 36-37° C
— Vaérstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este pre-
dispus la temperaturi in jur de 35-36° C (prin diminuarea
proceselor oxidative).

242
 — Exercifiul — in timpul activitdtii musculare foarte intense,
temperatura corpulul poate creste cu 2,2-2,7° C peste valorile
normale, dar revine cand activitatea inceteaz4. Temperatura
corpului scade in timpul inactivitatil,
- Alimentafia — ingestia de alimente, in special proteinele, ridicad
temperatura corpului.
— Varafia ojurna — temperatura corpului variaza in functie de ora
zilel: este minima intre orele 3-5 dimineata (remisiune matinala),
datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul somnului;
este maxima seara, Intre orele 18-23 (exacerbarea vesperala);
valorile matinale sunt cu 0,5° C mai mici decat vesperale
— Sexu/ — la femei temperatura corporala inregistreaza valori
peste 37° C in a dova jumatate a ciclului menstrual, in timpul
ovulatiei,

Factori — Anxietatea
psihologici § |/— Emofiile puternice pot determina o crestere a temperaturii
corporale
Factori — Locul de munca cu condijii de crestere sau scadere a
sociologicl temperaturii mediului ambiant pot determina dereglari ale
temperaturii corpului
= Climatul — umed si cald determina cresterea temperaturii
corporale, climatul rece si umed determina scdderea
tamperaturii corpulul
- Locuinfa - temperatura incaperii influenteaza temperatura
corpului. Astfel: camera supraincalzita produce cresterea
temperaturii corpului prin radiatia aerulul catre individ. Acelasi
fenomen, in sens invers, se intampla cand temperatura locuintei
este scazuta.

Manifestari de independenta
Temperatura | —nou-nascut si ul mic 36,1-37,8° C
corporala — adult 36-37° C obtinuta prin masurare in cavitatea axilara
— varstnic 35-36° C
= Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise (rect, vagin,
cavitatea bucala) valorile sunt cu 0,3-0,5° C mai mari decat cele
axilare.
Piele — culoare roz, temperatura calduta
— transpirajie minima
— senzatie placuta fata de frig sau caldura
Tem ra |—18-25°C
ulul
ambiant

243
 Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei
In satisfacerea nevoii
~ cand temperatura mediulul ambiant este crescuta, invata pacientul:
-8a reducd din alimentatie, allmentele cu valoare caloricA mare; de
exemplu, grasimile
— 84 consume lichide si alimente rec!
— 84 alba o buna ventilatie in incdpere, la locul de munca
— $a alba Imbrécéminte lejer4, ampla, de culoare alba
= cand temperatura mediului ambiant este scazuta, Invaté pacientul:
— 84 creasca cantitatea de alimente, tn general, si a celor calorigane, In special
~ 8A Ingere lichide si alimente calde
- 84 alba In Incapere temperatura de 18-25° C
~ 84 poarte Imbracaminte calduroasa

ll. Depedenta in satisfacerea nevoii de a mentine

constanta temperatura corpului
Survin dovd probleme de dependenta:
1. Hipertermia
2. Hipotermia

Sursele de dificultate ale acestor probleme de dependenté

Surse de — dereglari functionale ale hipotalamusului, provocate de ano-
ordin fizic oat oe de substante toxice piretogene (bacteril,
rogu
-irmaturitatea sistemului de termoreglare
— supraincarcarea: caldura sau frigul exceslv la care este expus
corpul
= dereglair hormonale: hipo- sau hiperfunctla tiroidiana
Surse de - anxietatea
ordin - mania
psihologic
Surse de — umiditatea si temperatura ridicaté din mediu
ordin - umiditatea si temperatura scdzuta din mediu
sociologic ~ calitatea necorespunzdtoare a vesmintelor
Lipsa — cunostinte insuficiente despre mediul tnconjurdtor, despre
cunoasteril sine

Prezentém cele doud probleme de dependenta

1. Hipertermia
Problema de dependenté consta In ridicarea temperaturil corporale deasupra
limitelor normale: 37° C la adult.
Hipertermia poate constitul un mecanism de aparare a organismulul, pentru ca,
in momentul invaziei microbiene, determina producerea de anticorpi printr-o
crestera a metabollsmulul.
244
 Manifestari de dependenta
Subfebrili- — mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° C
tatea
Febra — mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° C
moderata
Febra — mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C
ridicata
Hiperpirexie | —mentinerea temperaturii corporale peste 40° C
Frisoane = contractii musculare puternice
Piele rosie, = pielea, la inceput, este palida, apoi rosie, calda si transpirata
caldé, umeda
Piloerectia — piele de gaina, senzafie de frig
Sindrom — grup de semne: cefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee,
febril inapetenté, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii,
halucinatii, dezorientare
Eruptii = macule, papule, vezicule, intalnite in bolile infectioase
cutanate
Febra — mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a boli
continua peste 37° C cu diferenta sub 1° C intre valorile inregistrate dimi-
neata si seara
Febra — diferenté de cateva grade intre valorile inregistrate dimineaja
intermitentaé | si seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand
sub 37° C
Febra — diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata
remitenta si seara, in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu
scad sub 37° C
Febra — perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneazA cu perioade de
recurenta afebrilitate de 4-6 zile, trecerile facandu-se brusc

Febra — perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate,

ondulanta treceraa facandu-se lent

in evolutia oricdrel febre (hipertermie) se disting tre/ perioade:

— perioada inifiala (de debut)
— perioada de stare
— perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva ore — debut brusc — sau de cateva zile —
debut lent.
245
 in evolutia oricdrei febre (hipertermie) se disting tre/ perioade:
— perioada initialA (de debut)
— perioada de stare
— perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva ore — debut brusc — sau de cateva zile —
debut lent.
Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile
fiind diferit, in functie de boala.
Perloada de declin poate fi scurté — declin in criz4 — sau de cdteva zila — declin
in liza.

= Interventiile asistentei -
Pacient cu hipertermie

OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTEI, AUTONOME Si DELEGATE

Pacientul — aeriseste incAperea
s4-si mentina | — asigura imbracaminte lejera
temperatura |— aplicd comprese reci, impachetan reci, pungé cu gheata,
corpului in frictiuni
limite = incalzeste pacientul in caz de frisoane
fizlologice — administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,
antiblotice

Paclentul s4 | — calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore

fie echilibrat | — servaste paciantul cu cantitati mari de lichide
hidroelec-
trolitic
Pacientul s4 | — schimba des lenjeria de pat si da corp
albéo stare | — mentine igiena tegumentelor
de bine fizic | —pregdéteste psihic pacientul, inaintea tehnicilor de recoltare si
$i psihic examinare

2. Hipotermia

Hipotermia reprezinté sc&aderea temperaturii corpului sub limite normale,

cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza. Este mai putin nociva
decat hipertermia.
In copilarie, hipotermia este cauzatd de lipsa de maturitate a mecanismelor
de
termoreglare; la adult — de expunerea prelungita la frig, de dereglari endocrine, de
abuzul de sedative si alcool; la persoana varsinica, cauza aste Incetinirea activitalil
sistemulul nerves.
246
 Manifestari de dependenta
Hipotermie — valor ale temperaturil corpului sub limita normala: 36° C
Hipotensiune | — scaderea tensiunii arteriale
arteriala
Cianoza — coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor
Eritem — rosaata fatii, urechilor, mainilor

Edem — tumefierea intregului corp

generalizat
Durere — la nivelul regiunil expuse la frig
Oboseala — stare de epuizare musculara
Tulburari de | — vorbire lenta
vorbire )
Somnolentaéa | —nevoie crescuta de somn i

Degeraturi — leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temperatura

scazuta ;
Apatie — indiferent&
Parestezii — senzatie de amorteli si furnicAturi in regiunea expusa la frig

Pacient cu hipotermie

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s4 | — incdlzeste lent pacientul cu paturi, termofoare
albé tempera- | — creste treptat temperatura mediului ambiant
tura corpulul | — recolteazA sange pentru cercetarea glicemiei, hemogramei,
in limite hematocritului
fiziologice — pregateste pacientul pentru EKG
Pacientul s4 |— adiministreaza lichide usor caldufe, in cantitaji mici, la
fie echilibrat | intervale regulate de timp
hidroelectro- | — calculeaza raportul ingesta-excreta pe 24 ore
litic

Pacientul — pune extremitatile pacientului in apd calduté de 37° C

sa-si pas- — maseaza extremitatile
treze integri- |- administreaza tratamentul prescris: antibiotice, corticoizi,
tatea tegu- analgezice
mentelor

247
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a
mentine temperatura corpului in limite normale
Masurarea temperaturii
Scop — evaluaraa functieal de tarmoraglara si tarmogeneza
Locuri de - axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
mésurare
Materiale — termometru maximal
necesare = casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile
— recipiant cu solujia dezinfactanta
— tava medicala
— lubrifiant
= alcool medicinal
= ceas
Interventille | — prag&tirea materialelor langa pacient
asistentel — pregatirea psihicd a pacientului
- spalarea pa maini
— 88 scoate termometrul din solutia
dezinfectanta, se clateste si se sterge
cl o compresd, se scutura (Fig. 50)
= se verlfica dacd este in rezervor
mercurul
a) pentru masurarea in axila (Fig. 51)
— 86 asaz4 pacientul in pozitie de
decubit dorsal sau in pozitla sezand
— se ridica braful pacientului
— se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
— 88 asaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul
axilai, paralel cu toracele
— 88 apropie bratul de trunchi, cu antebratul flactat pe supra-
fata anterioara a toracelui
— daca paciantul este slabit, agitat, precum si la copii, braful
va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta
= termometrul se mentine timp de 10 minute
b) pentru masurarea in cavitatea bucala (Fig. 52):
— 86 introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau
pe latura externa a arcadei dentare
= pacientul este rugal sa inchidd
gura si sa respire pe nas
— se mentine termometrul timp de
5 minute
€) pantru masurarea rectala: \
— 88 lubrifiaza tarmometrul < \S
— 88 asa7a4 paciantul in decubit la- é
teral, cu membrela infarioare in “el
semiflexie, asigurandu-i inti- Fig, 51 - Méourarea
mitatea temperaturii tn axila

248
 —se introduce bulbul termome-
trului in rect, prin migcari de ro-
tatie si inaintare
— termometrul va fi finut cu mana
tot timpul mAsurarii
— 5@ mantine termometrul 3 mi-
nute
— dupa terminarea timpului de menti-
Fig. 52 = MAsurarea
nere a termometrulul, acesta se températuni in cavitatea
scoate, se sterge cu o compresa bucala
— 86 citeste gradatia la care a ajuns
mercurul termometrului
— 88 spala termometrul, se scutura
— se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol.
cloramina 1%)
— se noteaza valoarea obtinutd, pe foaia de temperatura
=notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datel si
timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foil,
doua diviziuni de grad
— se uneste valoarea prezenta cu cea anterloara, pentru obti-
nerea curbel termice
- in alte documente medicale, se noteaza cifric
— interpretarea curbel termice

@ DE RETINUT:
« in mod curent, temperatura se masoara dimineafa, intre orele 7 si 8, sl
dupé-amiaza, intre orele 18 si 19
« temperatura axilard reprezinté temperatura externa a corpulul, ea filnd cu 4-5
zecimi de grad mal joasa decat cea centrala
® ma&surarea temperaturii in cavitatea bucalé este contraindicata la copii, la
pacientii agitati, la cel cu afectiuni ale cavitatii bucale; inainte cu 10 minute de
introducerea termometrulul in cavitatea bucalé, pacientul nu va consuma lichide
reci sau calde si nici nu va fuma
e temperatura mésurata rectal este mal mare dec&t cea masurat& axilar cu
0,4-0,5°
e ma&surarea temperaturil in rect este contraindicata la pacientii agitafl si la cel cu
afectiuni rectale; pentru masurarea rectald, coplll mici sunt asezati in decublt
dorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral
« masurarea temperaturii in vagin urmaéreste aceleasi etape ca la masurarea rec-
tald, Introducandu-se tarmometrul in vagin; este contralndicata jn bolile aparatulul
genital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,5° decat cea axilara
* pentru masurarea temperaturil corpulul se mal pot utiliza termometre cutanate
si termometre electronice.

249
 NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII

Ziua MIP SIPGIP TIP SIP SIP IO] | Pity | yi

Zile de boala Ty273 }475 7697 18 79 710411
DI RITA! PT OT *[OBlolslolsfasplsiols

250
CURBE TERMICE

@ 3
348
al alVs
d) fabra intermitenté periodicé
 -fana dacd se descbide anevoies se Inchiae,"
(proverb romanesc)

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT,

DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
Definitie:
A fi curat, ingrijit si a-{i proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate
pentru a-{i menfine o finutaé decenta si pielea sAndtoasa, asa incat aceasta sa-si
poataé Indeplini functiile:

I. Independenta in satisfacerea nevoii

Datorita alcdtuirii sale variate, pielea indeplineste o serie de functii, si anume:
—apara organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora
= fl apara impotriva unor radiafii (ultraviolete), prin pigmentii pe care Ti confine
— receplioneaza excitafiile termice, tactile si dureroase
— participa la excrefia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele
sudoripare, elimina apa, clorura de sodlu, uree, glucoza, corpi cetonici
— participa la tarmoreglare atat prin termoliza, cat si prin mentinerea temperaturil,
prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
— participa la absorbfie (unele medicamente pot fi absorbite prin piele, intrand apoi
in circulatia generala)
— participa la resplratie, o cantitate mica de O, poate intra prin piele; la fel, se
elimina o cantitate mica de CO,.
Pentru a indeplini aceste roluri trebule ca plelea s& fie curataé, sAnatoasa si
ingrijita. Pielea se prelungesie prin mucoase care acopera orificille (nas, ochi,
urechi, vagin, rect), care la rAndul lor trebuie s& fle curate si ingrijite pentru a
asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.

Factorii care influenteazé satisfacerea nevoii

Factor - Varsta. La copil si persoanele In varsté, plelaa este. mal

blologicl sensibilA, mai putin rezistenta la variatil de temperatura, la
microbi gi la infectii. In urma ImbétrAnirli, dintii pot s4 slabeascA
in rezistenta si cad, parul devine mal putin rezistent si la fel
unghiila.
— Temperatura. Datoritd variatillor de temperatura, plelea se
usucaé, se deshidrateaza. Cand temperatura este prea ridicata,
plelea participa la termoreglare prin glandele sudoripare,
eliminand o cantitate de sudoare (transpiratie).
— Exereifile fizice. Acestea amelioreaza circulatia si faciliteaza
eliminarea deseurilor din organism prin piele.
— Alimeniajia, Absorbtia unel cantitatl suficiente de lichide da
élasticitate plelil

252
Factori - Emofjiile. Pot creste sudoratia; pielea este acoperita de
pslhologicl transpiratie si necesita masuri specifice de igienda
- Edueafia. |n functle de educatie, indivizil au deprinderi igienice
diferite, unii acordandu-le o atentie deosebita, altii mai putin.
Factorl — Cultura. Importanta curateniel difera dupa nivelul de cultura.
soclologicl Indivizii au obiceluri de igiené si curatenie care variaza ca
fracventa si manifestare.
= Curentul social, Apar obiceluri de igiend si curdtenie dupa
moda (coafurd, produse cosmetice etc.)
— Organizarea sociala, Obiceluri de igiena in functie de conditille
fizice, materiale sau de promiscuitate.

Manifestari de independenta
par = lungime, suplete, stralucire
urechl = configuratie normala, curatenie
nas = mucoasa umeda, fose nazale libere

cavitate — dentitie alba, completa, fara carii

bucala — mucoasa bucala umeda si roz
= gingiile aderente dintilor si roz
unghil — curate, talate scurt, culoare roz
plele — curata, neteda, catifelaté, elastic, pigmentataé normal
deprinderl — bale, dus (frecventa, durata)
igienice = spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite)
— spdlarea parulul (frecventa, produse folosite)

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

in satisfacerea nevoii
- exploreaza obiceiurile pacientulul
— planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activitatile sale
— il invata masuri de igiena corporala

Il. Dependenta in satisfacerea nevoii

Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, apar cinci probleme de dependenja:
1. Carente de igiena
2. Alterarea tegumentelor si a fanerelor
3. Dezinteres fata de masurile de igiena (vezi anexele 2 si 3)
4. Dificultate de a urma prescriptille de igiena (vezi anexa 2)
5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)

253
 Surse de dificultate
Surse de — insuficianja intrinseea:
ordin fizic — slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
— lezare fizica
— circulatie inadecvata
— insuficianja extrinseca:
— orice piedica a miscarii
— imobilitate
— puncte de presiune
— dezechilibru:
— durere
— slabiciune
— dezechilibru endocrin

Surse de — tulburari da gandire

ordin -anxietate, stres
psihologic = pierderea imaginii corporale
- situatia de criza

Surse de — saracie
ordin — esec
soclologic — conflict
Lipsa — lipsa de cunostinte
cunoasteril ~ insuficienta cunoastere de sine, a altora si a mediului incon-
jurator

Prezentam doua probleme de dependenta

1. Carente de igienad
Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din
cauza bolii sau a slabiciunii, fie prin refuzul de a se spala, are drept consecinta
aparenta de neingrijit. Tequmentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor.

Manifestari de dependenta
parul —murdar si gras, in dezordine
— pediculoza
urechile —murdarie acumulata in conductul auditiv extern
— pavilioane murdare
— murd&rie retroauriculara
nasul — finoree
— cruste

254
cavitatea — absenta dintilor
bucalé — carii dentare
- culoare galbena a dintilor
— proteze dentare neingrijite
= prezenja tartrului pe dinti (depuneri dure si adezive)
— halena fetida (miros neplacut al gurii)
— limba incareata
— fisuri ale buzelor
unghiile = netdiate
— murdarie acumulata la capatul unghiilor
plelea — gr sau neagra, in anumite locuri
— barba murdaraé
— aspra
deprinder!i —nu se spala
iglenice = nu se piaptana
— dezinteres fata de masurile de igiend
— degajd miros dezagreabil

= Interventiile asistentei -

Pacient cu carente igienice

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sA | — ajuta pacientul, in functie de starea generala, sa isi facaé baie
prezinte sau dus, sau fi efectueaza toaleta pe regiuni
tegumentele | —pregateste materialele pentru baie
gi mucoasele | — pregateste cada
curate — asigura temperatura camerei (20-22° C) si a apei (37-38° C)
— ajuté pacientul s&4 se imbrace, s& se pieptene, sa-si faca
toaleta cavitatii bucale, s4-si tala unghille
— pentru efectuarea toaletel pe regiuni, pregateste salonul si
materialele, protejeaza pacientul cu paravan si-| convinge cu
tact si cu blandete s4 accepte
- efectueaza toaleta cavitajii bucale la pacienfii inconstienti
Bolnavul — identifica, Impreund cu pacientul cauzele si motivatia
s4-si redo- preocupérii pentru aspectul fizic si ingrijrile igienice
bandeasca — ajuté pacientul sd-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau
stima de sine | fizic si fata de ingrijirile igienice
— constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor, pentru prevenirea imbolnavirilor

255
 2. Alterarea tegumentelor si fanerelor
Leziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiel
sanguine in punctele de presiune, prin iritatia produsa de vesminte (haine necores-
punzatoare) si prin acumulare de murdarie.
Organismul uman, prin functia de aparare a pilelii, este protejat impotriva
agentilor externi. Totusi, acestia reusesc, uneori, in functie de gradul de vul-
nerabilitate, s4 provoace leziuni.
O presiune exercitata un anumit timp asupra une regiuni, prin tulburarile trofice
pe care le determina, produce aparitia escarelor sau chiar necroza jesutulul.
Murdaria acumulata la nivelul pielil produce cruste ce pot degenera In ulcerafii.
Orice leziune a pielil este o poarté de intrare a germenilor patogeni, de unde
rezulté Importanta mentinerii integritatli ei.

Manifestari de dependenta
eritem — pata congestiva datorata vasodilatatiei
excoriatll — plerdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui
traumatism (frecvent dupa prurit)
cruste — leziune elementara secundara, datoritd uscarii unei serozitati
provenite dintr-o,ulceratie (vezicula, flictena); se prezinta ca mici
depozite de fibrind, provenita din plasma sanguina
vezicule = ridicaturi ale epidermului (bagici) rotunde, de dimensiuni mici,
os cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si
urere
pustule — abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la
radacina firului de par si constituind aga-numitele leziuni de
foliculité (coguri); pot fi primitive sau secundare, prin infectarea
veziculelor care se pustulizeaza
papule — leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la
suprafata pielil; ea se datoreste fie unel ingrosari a pielli
(hipertrofie), fie unei infiltrafii apoase (adem local)
fisurl — intreruperi Jiniare ale continultatil tegumentului
descuamatie - desprinderea celulelor comoase, superficiale, din epiderma
(furfuracee, pitiriazicd, lamelara sau in lambour)
acnee — pustula determinata de un agent patogen specific
furuncule — infectie specifica foliculului pilosebaceu, produsd de
stafilococul auriu
intertrigo — micoza cutanatd, situaté la nivelul plicilor si interdigital,
caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, decolorare epi-
dermica, secrefie si depozit albicios, prin macerarea epidermel
cornoase cu fisurarea fundulul pliulul

256
vitiliga — leuco-melano-dermie da natura, probabil, nauroandocrina,
caracterizaté prin pete acromice, marginité de o zona
hiperpigmentata
ulceratli — plerdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce
actloneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau
profunda (exulceratie si ulceratie propriu-zisa)
escare — distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala —
de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua;
se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi
sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice
causticea

ademe — acumulare de lichid seros Tn fesuturi

varice ~ dilatari permanente ale venelor superiiciale, insotita de

insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circulatiei
venoase este inversat in ortostatism
hemoroizi — afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a
ractului, constand in dilatarea acestor vene, cu aparitia de
procese inflamatoril si trombotice
uleere vari- - erodare a fesutului pe teren varicos
coase

alopecie = lipsa parifiala sau totala a parului

- Interventiile asistentei -

Pacient cu alterarea tegumentelor si fanerelor

OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTEI, AUTONOME $I DELEGATE

Pacientul sa |—ia masuri de prevenire a infectiillor nosocomiale

nu devina — leziunile care s-au suprainfectat vor fi protejate cu pansament
sursd dein- | efectuat in condifii de perfectd asepsie, atét a tegumentelor,
fectii nosoco- materialelor cat si a mainilor persoanei care il executaé
miale — pansamentul se va face cu blAndete, pentru a nu distruge
tesuturile nou formate prin procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-le la
nevoie
= supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse,
pentru a nu impiedica circulatia sanguina

257
 Pacientul
s& |— multe dintra leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea
fle echilibrat | organismului faté de unele alimente; ca urmare, asistenta
nutritional, indruma pacientul sa consume alimente neiritante si neexcitante
pentru favori- | — controleaza4 alimentele provenite de la apartinatori
zarea cicatri- |— invata pacientul s4 consume legume, fainoase, fructe si
zarii zarzavaturi
leziunilor — constiantizaaza pacientul si familia in legatura cu rolul nociv al
cutanate alcoolulul, cafelei, condimentelor, alimentelor prajite,
conservelor, afumaturilor
Pacientul sA |-— incurajeazd pacientul in permanenta (leziunile sunt
alb4o stare | suparatoare prin pruritul pe care fl produc, prin aspectul
de bine fizic | dizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice)
si psihic — fi explica necesitatea interventillor
— preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator
(cruste, purol, fire de par, unghili)

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii

de a fi curat, ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele
Toaleta pacientului
Generalitati
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adicé din ingrijirile acordate
de asistenta medicala cu scopul de a asigura contortul si igiena bolnavului.
Consta in mentinerea pielii in stare de curajenie perfecta si in prevenirea
aparitiai laziunilor cutanate, flind o conditia esentiala a vindecarii,
Toaleta pacientulul poate fi:
— zilnica — pe regiuni
-5 nala sau baia generala
in functie de tipul pacientului, acesta:
—frare nevole de ajutor
— are nevoie de sprijin fizic si psihic
— are nevoie de ajutor parfial
— necesita ajutor complet
® Oblective:
— indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si impregnat
cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi
de dejectii si alte substante straine, care adera la piele
- deschiderea orificiillor de excretia ale glandelor pielli
— inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism
— producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeazd mobilizarea
anticorpilor
- linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort.
258
 ® Principii:
— $e apreciaza starea generala a bolnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga,
prea obositoare
— se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului
— se evita curentii de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor
- se izoleaza bolnavul (daca e posibil printr-un paravan) de anturajul sau
— 86 pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriai
patului si a bolnavului si pentru prevenirea escarelor
= bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura
— $e descopera progresiv numai partea care se va spala
— se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa In
pat sau pe bolnav
— se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza
circulatia sanguina
— apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie, fara
a se l4sa sApunul in apa
— se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile
= se mobilizeaza articulatiile in toaté amplitudinea lor si se maseazé zonele
predispuse escarelor
— ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat
ao muté musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o
spalam.
® Etapele toaletel
Se va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile; apoi,
bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fafa anterioara a coap-
selor; se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata poste-
rioara a coapselor, din nou in decubit dorsal, se spala gambele si picioarele, orga-
nele genitale externe — ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Igiena cavitatii bucale la bolnavul inconstient si comatos si prevenirea uscarii
corneei — vezi ,Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavului" - Lucretia Titirea, Eoltura Viafa Mecicalaé Romaneasca, Bucuresti,
1994.

@ DE STIUT:
-inainte de a incepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea
pacientului — puls, tensiune, respirafie —- ce mobilizare i se permite in ziva
respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpulul;
- toaleta pe regiuni a pacientulul Imobilizat la pat permite examinarea
tegumentelor si observarea unor modificari - de exemplu, roseata, iritatie — si
luarea unor masur terapeutice;
- pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se
frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare;
— pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cadd, sub supra-
vegherea personalului de ingrijire.
@ DE EVITAT:
- in timpul baii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat,
a pansamentului.

259
 Executarea ingrijirilor
INGRUIREA OCHILOR

— prevenirea infectiilor oculare

— Indepartarea secretiilor
Pregatiri e materiale
— apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi de baie
® pacianiul!
— se informeaza (ingrijirea se face fn cadrul toaletei zilnice)
Tehnica - $6 indeparteaza secretiile oculare de la comisura externa spre
cea interna, cu ajutorul unui tampon steril
— se spala ochii cu mana acoperita cu manusi, se limpezesc si
se sterg cu prosopul curat

@ DE STIUT:
=a pacientul inconstient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a mentine supletea
cormneei, se picura ,lacrimi artificiale" in fiecare ochi; lar daca ochiul ramane
deschis (corneea se usuca), se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se
Indeparteaza in mod regulat secrefiile oculare.

INGRIJIREA MUCOASE] NAZALE

Scop — mentinerea permeabilitatii cAilor respiratorii superioare

= prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pa-
cientul prezinta sonde introduse pe aceastA cale (pentru oxi-
genoterapie, pentru evacuarea continutulul gastric).
Pregatiri « materiale
-tampoane sterile, montate pe bastonase, ser fiziologic,
HO, diluata, tavita renala, manusi de cauciuc
e pacientul
-se informeazd, | se explicd necesitatea tehnicli, | se
intoarce capul usor intr-o parte
Tehnica — se curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in
ser fiziologic
— daca pacientul prezinta o sonda:
— se dezlipeste romplastul cu care este fixata
— se retrage sonda 5-6 cm
= $e curalaé tubul cu un tampon de urmele de romplast
— se indeparteaza crustele dupa mucoasa nazala cu tam-
ponul umezit fn apa oxigenata diluata

260
 — se reintroduce sonda gastrica, lar sonda pentru oxigeno-
terapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala
= se fixeazd sonda

ingrijiri — se controleaza functionalitatea sondelor dupa curatarea mu-

ulterioare coasei nazale
— Se supravegheaza resplratia pacientulul

@ DE EVITAT:
= contactul mainilor cu secretiile nazale

INGRUIREA URECHILOR

Scop — mentinerea starii de curatenie a pavillionului urechii si a

conductului auditiv extern
— indepdrtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor
patologice
Preg&tiri ® materiale
= tampoane sterile, montate pe betisoare, tavita renala, apa,
sapun, manusa de baie, prosop
® pacientul
— se informeaza
- se intoarce cu capul pe partea opusa
Tehnica — se curaja conductul auditiv __
extern cu tamponul uscat ey\ ee
— se spala pavilionul urechii cry
cu mana acoperitacu manusade ,.
bumbac cu sapun, curatind cu —— mediu
atentie santurile pavilionului si a
regiunea retroauriculara — police
— se limpezeste, se usucA cu 7 -
prosopul pavilionul urechii $i -
conductul auditiv extern Recs eae
ingrijiri — 86 introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata
ulterioare absorbant

@ DE STIUT: @ DE EVITAT:
® fiecare ureche se curaéj4 cu un tampon] |e introducerea tamponului
separal peste limita vizibilitajii (pericol
@ daca prin conductul auditiv extern se scurge| | de lezare a timpanulul)
I.c.r. sau sAnge, va fi informat medicul

261
 INGRIJIREA CAVITATI BUGALE
— obtinerea unel stari de bine a pacientului
— profilaxia cariilor dentare
— profilaxia infectiilor cavitatii bucale

Pregatiri @ materiale
— pentru pacientul constient: periuta, pasta de dinti, prosop,
tAvita renald, pahar cu apa
— pentru pacientul inconstient; comprese, tampoane sterile
din tifon, instrumentar steril (deschizator de gura, spatula
linguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavita
renala, manusi de cauciuc sterile
® pacientul
— constient: este asezat in pozitie sezand sau in decubit
lateral stang, cu prosopul in jurul gatului
— /nconstient: pozitie in decubit dorsal, capul Intr-o parte, cu
prosopul sub barbie

Tehnica — pacieniul constient este servit, pe rand, cu materialele si ajutat

sa-si faca toaleta cavitatii bucale
— pacientul inconstient:
— se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare
= 58 sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si externa
a arcadelor dentare cu tampoane imbibate in glicerina boraxata,
cu miseari dinduntru In afara
— se sterg dintii cu un alt tampon
—la sfarsit se ung buzele

ingrijiri — se strang materialele

ulterloare — §@ asaza pacientul in pozitie confortabila

@ DE STIUT: @ DE EVITAT:
e la pacientii inconstienti, care prezinta proteza| | contactul mainilor cu secretia
dentard, aceasta se va scoate, spala si pastra] | salivara a pacientulul say cu
intr-un pahar mat cu apa materialul folosit
® toaleta cavitafjii bucale la pacientul incon-
stient se poate face si cu indexul acoperit cu
un tampon de tifon, mana fiind Imbracata in
manusa

262
 INGRIJIREA UNGHIILOR

Scop — obtinerea unei aparente ingrijite a pacientului

— Indepartarea depozitului subunghial, care confine germeni
patogeni
— evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit si
de asemenea la pacienfii agitafi
Zilnic: unghiile se spala cu apa si sapun si cu periuja de unghil.
Pentru spalarea piciorului, acesta va fi introdus intr-un lighean
cu ap&, dupa care se va face taierea unghiilor.
Pregatiri e materiale
— apa, sapun, periuta, forfecuta de unghii, pila, prosop
® pacientul
— se informeaza, se aseaza comod, relaxat
Tehnica — §@ taie unghiile cu atentie, la nivelul degetulul, pentru a degaja

Q°.
partile laterale spre a nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc;
mana sau piciorul se asaza pe un prosop pe care se aduna
fragmentele taiate

@ DE STIUT: @ DE EVITAT:
— instrumentele dupa utilizare se| |—lezarea fesuturilor adiacente (risc de
dezinfecteaza hemoragie la hemofilici, risc de infectii
= panarifii — la diabetici)

INGRIJIREA PARULUI

Scop — pentru starea de bine a pacientului

= igienic
— spalare la una-doua saptamani, la pacientul cu spitalizare
indelungata
— distrugerea parazitilor
— pregatirea pentru examen E.E.G.
— pregatirea pentru operatie la fata, nas
Contralndl-
= fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienti cu stare
generala alterata, febrili, cu boli ale pielii capului
Zilnic: se face perierea, pieptanarea si, eventual, impletirea
parului
Pregatiri ® Condifii de mediu:
— temperatura 22-24°C
— inchiderea ferestrelor, avitarea curentilor dé aer

263
 e matariale
— pieptene, sampon, sapun insecticid (daca este cazul), uscator,
lighean, apa calda, musama, alez4, prosoape
® pacientul
— sé informeaza
— pozitia se alege in functie de starea sa (Fig. 54):
— sezand pe un scaun
— sezand in pat
— decubit dorsal in pat, cu salteaua indoité sub torace
— decubit dorsal, oblic fn pat

Fig. 54 — Pozifiile pacientulul pentru spdlarea parului

a) sezaind pe scaun;b) gezand in pat;c) decubit dorsal jsalteaua Indoita,
acoperniacu musama, si figheanul pe somiard): d) decubt dorsal, obiic fn pat

Tehnica — 6 pregateste patul si se protejeaza

cu musama si aleza
— se umezeste parul, se samponeaza
— §@ maseaza usor pielea capului cu pulpa degetulul, se
spala de doua-trei ori
— se limpezeste parul din abunden{a, se acopera cu prosopul
uscat
= §@ usuca parul, se piaptana cu blandete

Ingrijiri — s@ acopera capul pacientului cu o basmélutaé

ulterioare — 86 reinstaleaza pacientul in pozitie confortabila
— obiectele folosite se dezinfecteaza

264
 TOALETA INTIMA

Scop — igienic
— mentinerea unei stari de contort fizic
PArtile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de
presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia si
fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande,
organe excretoare).
Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, cu
sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea
anala, organe genitale sau pe caile urinare si in perioadele
menstruale.
Daca pacientul este independent, i se pregatesc materialele
pentru a se ingriji singur.
Pregatiri @ materiale
— paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa
porttampon, cana cu apé cald&, sApun lichid, prosop, manusa
de cauciuc, manusa de baie, musama, aleza; se controleaza
temperatura apel
@ pacientul
— se informeaza, se asigura intimitatea
— se pregateste patul cu musama, pacientul fiind in pozitie
ginecologica
— se serveste un bazinet pentru a-si goli vezica urinara
—ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat
sub regiunea sacrata
Tehnica — se imbraca manuga de cauciuc, apoi cea de baie
— $e spala regiunea dinspre simliza pubiana spre anus, turnand
apa si sApun lichid
— 56 limpezeste abundent
— se scoate bazinetul
— Se usuca regiunea genitala anala, pliurile
— se pudreaza cu talc pliurile
ingrijiri — se indeparteazA materialele, se aranjeazA patul
ulterioare — pacientul este asezat comod

@ DE STIUT: @ DE EVITAT:
® spaélarea organelor genitale externe se] | contaminarea regiunil gerni-
poate face cu tampoane de vata montate pe| |tale cu microorganisme din
pensa porttampon regiunea anala, prin miscan de
@ la barbat, se degaja glandul de preput si se] |spalare dinspre anus spre
spala cu prudenta (se previne patrunderea| | simfiza pubiana.
sapunului in uretra)
265
 Escarele de decubit

Definitie
Escarele sunt leziuni ale tequmentelor interpuse intre doua planuri dure (os si
pat).
Cauzele pot fi:
a) generale sau determinate, de exemplu:
— paralizii ale membrelor
— star de subnutritie
— obezitate
—varsta
= bolnavi adinamici cu ateroscleroza
b) locale sau favorizante, in evitarea cdrora intervine asistenta medicala:
— mentinerea indelungata in aceeasi pozitie
— cute ale lenjeriai de pat si de corp
— firimituri (biscuiti, paine, gips)
—igiena defectuoasa
Regiuni expuse
escarelor (Fig. 55) © re
‘ SCAPULA
a) Decubit dorsal si anu- coin ve
me: (4) cont
— regiunea occipitala CAEASTA ILIAC
— omoplati SACAUM
— coate :
— regiunea sacrococcigiana ee Sta
— calcaie io URECHEA
b) Decubit lateral 8 UMARLIL
- umar SPINA ILIACA
= regiunea trohanteriand ANTERIONAA
= fetele laterale ale genun- 3 TO eaet

—- maleole AGENUNCHIULLI

=tampl sores
c) Decubit ventral GG PORTUNEA LATERALA

= umeri % Avera
— creasta iliaca @ POATUNEN LATERAL
— genunchi ATALPH
— degetele picioarelor
Aiscurle sunt determinate
oe: starea generala, starea
nutritionala, starea psihica,
capacitatea de mobilizare,
incontinenta, starea pielii (vezi
sistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face |a internarea bolnavului in
spital si la fiecare & sau 10 zile, in functie de evolutie (se pun note).

266
 SISTEM DE EVALUARE A RISCULUI

Stare Stare Stare Capacitate Incontinenta | Stare

generalé nutritionalé| psihicé de mobitzare cutanata

BUNA BUNA aport | BUNA INDEPENDENT | INDEPENDENT| BUNA

fara paio- alimentar$1 |— participala |— menge singur -
logie curisc |delichide | activitati cati- | (carje, c&nucior)
suficient diene sl isl | - se ridica singur
accepta = 88 poale misca
boala in pal

MULOGIE |LIMITATA |MWJLOGIE |SEMIDEPENDENT | INCONTINENTA | DESHE-

PERIODICA DAATARE
CUTA-
NATA
—patologle j|-aportde |-deprimat |-arenevolede |—maiputinde | -piele
Cu fise calorii, pro- | fara motiv | ajutor pentru mers | o datade pa zi | imbatra-
crescut taine sil- =| — are nevoie | si activitati cofi- nita
= cagexia chide limitat | de stimulare | diene
-obezitate | 1Wedh pentru acti-
viteifi coti-
diane

PROASTA |PROASTA |PROASTA | DEPENDENT INCONTINEN- | PIELE CU

JAURINARA | ERITEM
-fie pato- | -aport = confuz sau |—mobilizare din
logie neuro- |alimentar | agitat(tre- | pat in fotoliu cu
logicd, cu’ «= |insuficient | buie supra- | sau far ajutor
pierdere de | (prost com- | vegheat per- |— nu poate sta
sensibiitata | pensat| manent pen- | decat in pat sau tn
=§au ag0- |—alimenta- | tru activitafi | fotoliy
clere de pa- |fie paren- | cotidiena)
tologii
cu rise | terala

F, PROASTA | F. PROASTA| F. PROASTA | IMOBILIZAT INCONTINEN- | DURERE

JA DE URINA | IN RE-
SI FECALE GIUNEA
EXPUSA
-fie pato-~ |—nuse —semicon- |-nu pardsesie
logie neuro- |hraneste | stient patul mai mult de
logica, cu —alimentafie | — cama 0 ora pe zi
plerdere dé | parenterala |— stare =sta nemiscal
sensibilitata | palialiva latargica
si motricitate
- fie stadiy
tarminal

- MODERAT de la Gla 8
RISC =- MARE dela 9la 12
- F, MARE dela
13 la 18

267
@ PRECIZARE:
Pe baza notelor acordate (de la 0 la 3) pentru fiecare criteriu, se poate face
aprecierea riscului in functie de totalul obfinut, care poate varia intra 0 si 18.
O alta gril4 de evaluare a riscului de escare este grila lui NORTHON (vezi
»8reviar de explorari functionale si ingrijiri speciale" ed. a \l-a, autor Lucretia
Titirca).

Senne” sublective | — prurit — usturime — durere

--- obiective -eritem | —flictama — plaga
(superticial) — ulceratie piele
— atingere de -ulceratie muschi
epiderma — ulceratie pand la os
sau derma
(profund)

CID reer eine Stadiul |-.. Stadiul Il ---—- -{ Stadiul lll

MIJLOACE DE PREWENIAE

Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta ,carfea de vizita* a

asistentei medicale. Escarele por aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea
lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune
indelungata. Principiile tratamentului preventiv:

Schimbarea | — evita imobilizarea

de pozitie — se face la 2 sau 3 ore; la nevole, mai des
— este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se
noteaza:
— orele de schimbare si pozitia: 14 - DD
16-DLs
18-DD
20 - DLD
— aspectul cutanat
— zonele de masaj

Asigurarea Se va avea In vedere:

confortului si — evitarea cutelor lenjeriel de pat, renuntarea la lenjeria de
mentinerea corp
bolnavulul —spalarea zilnica, cu apa si sdpun si ungerea regiunilor
intr-o stare expuse umezelii, stiut fiind faptul ca pielea unsd se
de igiend Macereaza mai greu decat pielea uscata (in caz de
pertecta incontinenta, se apeleaza la sonda Foley}.
— scuturarea patului zilnic sau ori de cate ori este nevoie

268
Folosirea Se pot folosi:
materialelor = saltele speciale (eventual, bland de oale)
complemen- —perne de diverse dimensiuni si forme (pentru genunchi,
tare, nece- tendonul lui Achile)
sare pentru = colaci de cauciuc
prevenirea = pentru ungerea pielli, oxid de zinc cu vitamina A+D2
escarelor. — tale pe panza

Allmentatie i Alimentajia trebulie sa fle bogaté In proteine — pentru a

hidratare favoriza cicatrizarea — | in vitamine, finand cont ins de varsta
echilibrata si greutatea bolnavului. In ceea ce priveste hidratarea,
necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 | la 24 de ore.

Favorizarea | @ Prin masaj

vasculariza- | Objective:
tlel in zonele — favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
comprimate —indeparteaza celulele descuamate si destupd glandele
sebacea
- rehidrateaza pielea (masa) cu unguent hidratant sau apa sl
sapun)
—favorizeazd starea de bine si confort, inldturd durerea,
anxietatea si ajutd la regasirea fortel si energiei
Indicafil:
— pentru tofi bolnavil imobilizafi care prezinta factori de rise
— in momentul schimbarii pozitiel, pe toate ragiunile axpuse
Prineipil:
— se face intotdeauna pe plelea curata, dupa ca bolnavul a
fost spAlat si i s-a schimbat asternutul
— se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei
de intoarcere, de jos in sus, iar la ceafa si umeri — invers,
da sus in jos, si circular spre exterior
— se face pe o zona mal mare decat suprafata interesata
—- masajul nu trebuie 84 fle dureros, pozifia bolnavulul sa fie
confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.
Contrainaicafii:
=nu se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu
infectii ale pielii sau cu septicemie.
Materiale necesare:
= unguentul
Instalarea pacientulul:
—se inchid ferestrele, se asaza bolnavul intr-o pozitie
variabila, in functie de zona si, in acelasi timp, confortabila
pentru asistenta medicala.
® Prin utilizarea alternativa de cald si trig
— $e face in loc de masaj
269
 Obiective:
= favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ,
o vasodilatatie si o vasoconstrictie locala (se face de mai
multe ori).
Inaleafil:
— escare stadiul Il
Pozijia bolnavuiul:
— ca la masaj
Materiale necesara:
— cuburi de gheata si apa calda
Tehnica:
—sé aplica compresa cu gheala de mai multe ori pe locul
escarei, pentru a objine o vasoconstrictie
—apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana
se obline o vasodilatatie
-— 56 face de 3-4 ori
Tratament:
a) Local, in functie de stadiu
= pentru stadiul |, masaj, unguente, violet de gentiana
—pentru stadiul Il, cald si frig, pansament gras (cu
zahar), bioxiteracor
— pentru stadiul Ill, pansamente
b) General
Se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii
generale.
Gomplicajil-
— infectii locale ale plagii
— septicemie

INGRIJIREA PLAGILOR
Definitie
Plagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea
continultatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pielii
Sau a mucoasei poate fi cu sau fara leziuni tisulare de profunzime.

Criterii de Dupa tipul de actiune a agentulu/ vulnerant (agentului traumatic)

clasificare plagile pot if:
1. mecanice:
— prin taiere
= prin intepare, arme albe, insecte etc.
= prin contuzii, prin lovire
= prin strivire
— prin arme de foc
—prin muscatura de animale salbatica, de animale domes-
tice
— prin muscaétura de sarpe, vipera

270
 2. termice: — caldurd, frig, electricitate
3. agenti ionizanti: radiatii
4, agenti chimici: acizi, baze, saruri
Dupa circumstanfele de producere pot fi:
a) accidentale — de munca, de circulatie, casnice
b) intentionale — suicid, agresiuni
c) iatrogene — interventii chirurgicale, injectii, punctii
Dupa timpul scurs de la producere:
— recente (sub 6 ore)
—vechi — care depasesc 6 ore de la producere; acestea se
considera plagi infectate
Dupa profunzime:
— superticiale; profunde
Dupa straturile anatomice interesate — pentru cavitati naturale
(abdomen, torace, craniu), pot fi:
— nepenetrante — cand nu depasesc invelisul seros
-penetrante — se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pleura, dura mater); plagile penetrante pot fi
simple sau pot interesa si un viscer parenchimatos sau
cavitar = perforante (vezi capitolul ,,7rawmatisme* —-
Urgente medico-chirurgicale— Lucretia Titirca).
Dupa eavolutie pot f:
— necomplicate; complicate
Caracteristicl Plagile prin talere:
ale plagilor —au marginile regulate, limitate, se vindecd repede. Cele
operatoni sunt, de obicei, aseptice
Plagile prin infepare:
= sunt cele mai frecvente si cele mai inselatoare, gravitatea
lor este in raport cu adancimea, sediul si gradul de
infectare; plagile limitate adanci favorizeaza dezvoltarea
germenilor anaerobi; plagilor prin injepare cu ereion chimic
le trebuie acordata o atenjie deosebita, mai ales cand in
plaga, raman fragmente de creion, deoarece substanta
chimica continua sa actioneze si sa distrugaé fesuturile;
intepaturile mainii pot produce leziuni inflamatoare.
= determina panaritii
Plagile prin contuzii:
=in cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni
distructive, deci plagi ale organelor profunde: creier,
muschi, ficat, splina, rinichi, intestin etc., fara sd existe o
plaga a pielii
Plagile prin museatura de animale:
— $6 suprainfecteaza cu requiaritate; pot fi poarta de intrare
pentru turbare; muscaturile de vipera produc fenomene
generale toxice.
Plagile prin arme de foc:
— $@ caracterizeaza prin distructii mari, sunt foarte complexe

271
Simptomato- Simpiome locala:
logla plagilor — ourerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontan
sau dupa antialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrage
atenfia asupra dezvoltarii infectiel
- impotenja funefionald este partiald sau total si are drept
cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-
articulare, oSoase sau nervoase
Semne objective:
-prezenja unel solufii de continuitate; in plagile mari,
asa-numitele plagi cu mari dilacerari, se pot observa
distrugeri mari atat de piele, cat si de vase, muschi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe situate in
profunzime; uneori, parti din aceste organe pot sa iasa prin
marginile plagli; aceasta de numeste eviscerajia.
- hemoragia este variabil4, ca si abundenta sangerarii, in
functle de vasul lezat.
Semne generale:
- pulsul poate fi rapid — tahicardic — in plagi insotite de
hemoragii externe sau interne sau de soc traumatic.
— tensiunea arterialA — daca scade — denotad prezenta unei
hemoragii sau a unui soc traumatic
-febra poate avea semnificatia debutului infectiei sau
resorbtia unor hematoame
Vindecarea - 8e poate realiza prin vindecare primara, vindecare secundara,
plagilor vindecare tertiara
Vindecarea primara (,per primam“ sau ,per primam
intentionem"):
— este vindecarea ce se obtine de la inceput, fara complicatil;
este vindecarea ideala pentru orice plaga operatorie;
vindecarea se produce in 6-8 zila
Vindecarea secundara (,per secundam" sau ,per secundam
intantionem'}:
-in acest tip de vindecare este intotdeauna prezenta
infectia, spre deosebire de vindecarea primara
Vindecarea terfiara (,per terjiam intentionem’):
— $@ produce atunci cand o plaga evolueaza un timp pe linia
vindecarii secundare si apoi se sutureazad in scopul
scurtaril evolutiel
Tratamentul Tratamentul variaz4 in functie de nivelul la care se acorda
local al asistenta (locul accidentului, la dispensar sau la spital).
plagilor Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji o
plaga in mod corespunzator se cere ca:
— ingrijirea sa se faca in conditii de asepsie perfecta
—§a 86 asigure, prin pansament, o buna absorbile a
secretiilor

272
 — plaga sd fie protejatd de factoril nocivi — termici, infectiosi
din mediul inconjurator
— 84 fle asigurat un repaus al regiunil lezate
Tratamentul local al plagilor s& se faca cu ajutorul
pansamentelor (vezi: ,7ehnica pansamentelor® in Urgente
medico-chirurgicale, de Lucretia Titirca).
Evolutia si Orice plaga accidentala se considera contaminata cu microbi
complicatilie | chiar din momentul tn care s-a produs. In primele 6 ore de la
plagilor producerea unel plagi, forfele proprii ale organismulul combat
efectul nociv al microbilor, distrugandu-| (prin diapedeza,
fagocitoz4). Dacd& nu s-a tratat o plag& in primele 6 ore —
microbil, atat cel aerobi cat si cel anaerobl, se dezvolta foarte
mult. Plagile netratate in timp util devin purulente, se pot
complica cu gangrene gazoase, flagmoane, abcese, septicemil.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.
Ingrijirile plAgilor la locul accidentului sunt descrise la
capitolul ,7raumatisn in Urgenfe medico-chirurgicale -
Lucretia Titirca.
Aici, vom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor:
— hemostaza
— aplicarea unul pansament protector
— transportul accidentatului la o unitate sanitara
ingrijirea — calmarea durerii
plagilor — toaleta localé minufioasa, procedand astfel: -
recente care — daca plaga este intr-o regiune cu par, se rade parul in jurul
nu au depésit pldgii pana la o distanté de 6 cm de marginea plagii
) _— la —se spala pielea nelezata din jurul pldgii cu apa si sapun,
accident apoi cu ser fiziologic
=- se dezinfecteaza cu
alcool sau cu tinctura de iod
Atenfie! Pislaa din jurul
plagii se dezinfecteaza prin
badijonare, care incepe de
langa plaga si se indepar-
teaza de aceasta (Fig. 56).
Se curata, apoi, plaga cu
rivanol 1%.0, cloramina 4 %o
clor activ sau, mai bine, cu
apa oxigenata care antre-
neaza la suprafajé micii
corpi strdini prin spuma pe é Ait abiotic
care o produce; . apa inal. de
@ cur
la inter’dezinfectaaza
sau
oriacbe
in

oxigenata are si actiune Garma n invecinate

din zonal
hemostatica. sunt asife) Indepariayi.

273
 Observatie: extragerea corpilor straini din plaga, precum si
excizarea si indepartarea fesuturilor devitalizate sunt realizate
de medic; dac& este cazul, va face hemostaza prin legdtura
wasului si sutura plagii; aceste plagi se pot vindeca ,per
primam", :
Atentie! Este interzisa explo-
rarea instrumentala oarba a unel
plagi in afara unui serviciu
chirurgical de specialitate.
Plagile vechi Plagile care depasesc 6 ore de
la accident se considera infectate; |i
se face acelasi tratament descris
mai sus, insa plaga nu se sutureaza
primar.
De retinut: La plagile septice,
plelea din jurul lor se curata circular,
de la exterior spre interior (Fig. 57), 27!enarea germenilor
din plaga.
MINISTERUL SANATATII
APROBAT CU NR. LM. / 6730 din 02.09, 95

CONDUITA PROFILACTICA $i TERAPEUTICA IN CAZUL PLAGILOR

TETANIGENE

STAREA DE CURATIAEA TRATAMENT CU VTA SER

IMUNITATE CHIRUAGICALA ANTIBIOTICE SAU HETEROLOG
SI ASEPTIZAREA aT ANTITETANIC
PLAGII

VACCINAT DA PENICILINA 600.000- 1 DOZA NU"

COMPLET SAU 1.200.000 ui. SAL 0,5 mil lM.
REVACCINAT MOLDAMIN SAU
ERITROMICINA IN
DOFE CORESPUN-
ZATOARE

NEVACCINAT DA PENICILINA 600.000- 3 DOZE 3.000-20.000 ULA.I.

1.200.000 wi. SAU 205 miLM. DUPA DESENSIBI-
‘iis, MOLDAMIN SAL (PRIMA LIZARE
ERITROMICINA IN IMEDIAT
DOFZE CORESPUN- BUPA
ZATOARE RANIRE,
1AR UAMA-
TOARELE
LA INTERVAL
DE 14 ZILE
ie Exoeptie, cazurile de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, si persoanele infectate
HIV, a care se va administra |.M. in doz’ unica ser aniiietanie (3.000-20.000 UAL, iin raport cu
Varsta si riscul tetanigen).
V.T.A. = VAGCIN TETANIC ABSORBIT: d. T. = BIVACCIN DEFTERO TETANIG TIP ADULT
Ir

274
 Asifel: Plagile vechi, infectate, secretante, nesuturate se
aseptizeaza prin spalari cu solutiii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramina si rivanol sau solutie de antibiotic
conform antibiogramei. Pansamentul umed se mai numeste
microclimat umed si se realizeaza intr-o tavi{a renala sterila, fn
care se imbib& doud-trei comprese cu solutia indicata.
Compresa umeda va fi acoperita cu una-doua comprese
uscate, apoi se fixeaza pansamentul, fie prin Infasurare
(bandajare), fie fixand compresa care acopera pansamentul cu
leucoplast sau cu galifix; plagile vechi se panseazA si se
controleaza zilnic.
Foarte important! Obligatoriu, in ambele cazuri, se face
profilaxia tetanosului, conform Ordinului ministrului sanatatii,
aprobat cu nr. |.M./6730 din 02.03.1995 (vezi schema de ,Con-
duita profilactica si terapeutica in cazul plagilor tetanigene*).

Tipuri Plagi prin infepare cu spini vegetali:

particulare — spinul trebule extras complet, la nevoie, recurgandu-se la
de plagl incizie chirurgicala
— daca el nu $-a extras, este posibila dezvoltarea unel infectii
(abces, flegmon)
Profilaxia antitetanos este obligatorie.
Plagile prin infepare plantara (cui, sarma) favorizeaza
dezvoltarea unor infectii virulente; se trateazd chirurgical in
servicil de specialitate.
Piagile prin injepatura de insect&é (albine, viespi), prin
inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie,
edem local sau, uneorl, edem glotic cu crize de sufocare,
frisoane, convulsii, 0c anafilactic sau colaps.
Tratamentul este, in general, la indicatia mediculul (vezi
Urgente medico-chirurgicale — Lucretia Titirca.

Ingrijirea Plaga suturata neinflamata se trateaza prin pansare sterila.

unel plagi — se degreseazaé cu benzina tegumentul din jurul plagii
operatoril = 8e dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat sau alcool,
pe o distan{a de 6-7 cm, folosind, la fiecare stergere, alt tampon
— plaga suturaté se dezinfecteaza, de asemenea, printr-o
singura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod sau
alcool
— apol se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagil
— $@ acopera plaga cu compresa sterila — pansamentul se
fixeaza dupa metoda cunoscuta.

275
 . Miata omulul este un rizbal
impotriva rautapi omului,“
(Gracian}

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Definitie:
Nevoia de a evita pericolele esta o necesitate a fiintel umane pentru a fi
protejatA contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea
integritatil sale fizice si psihice.

|. Independenta in satisfacerea nevoii

Viata oricdrui individ poate fi amenintata la un moment dat de o suferinfa brusca,
care il va aduce intr-o situatie critica.
De-a lungul vietii, oamenii sunt continuu asaltati de stimull venit{i din mediul
inconjurator si antural.
Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile (agent! fizici,
chimicl, microbieni sau din alte motive), pentru c& poseda numeroase medil
naturale ca: parul la nivelul orificiilor, secretille pielli, ca obstacole de penetrare a
agentilor externi,
El este capabil sa-si mentina integritatea prin mecanismele naturale de
autoaparare.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori — Varsita
biologici Persoana adulta are abilitatea de a se proteja
Are cunostinte despre sine si dezvoltarea sa
— Copilul percepe sensul pericolului si in functie de ritmul
dezvoltarii sale mintale, descopera putin cate putin autoprotectia
contra pericolelor, pana la varsta adulta
— Persoanele in varsta prezinta diminuarea funcfiilor senzoriale
si motorii si, in consecinta, trebuie sa-si la masuri particulare de
autoaparare
— Mecanismul de autoaparare. |ndividul poseda mecanisme de
autoapdrare innascute (exemplu: termoreglarea) sau insusite
de-a lungul experientei sale; rezistenta la imbolnaviri este data
de protectia sa imunitara natural sau dobandita, prin crearea
de anticorp! specifici in urma unor imbolnaviri infectioase sau
prin vaccinare,

276
Factori — Emofiile si anxietatea pot provoca la individ utilizarea
psihologici mecanismelor da aparare cé permit conservarea Integritatil fata
de agresiuni de ordin psihologic
— Siresu/ — fiecare stare de stres poate influenta adaptarea
individulul ja toate formele de agresiune stimulate de
mecanismele de aparare
Factori — Salubrifalea meadiuiul
sociologici Un mediu sanaios este esential persoanelor pentru un trai fara
pericole.
Sunt necesare urmatoarele conditii:
— temperatura ambianta 18,3° — 25° C
— umiditatea intre 30%-60%
— lumina — nici prea intunecoasa, nici prea luminoasa
— zgomot — a carui intensitate sa nu depaseasca 120 decibeli
— mediul ambiant s4& contina un minim de microorganisme,
produse chimice, fum
— conditii de securitate (precautie atunci cand se folosesc
aparate, obiecte care ar fi surse de accident)
— Aol social. |n functie de exigentele locului de munca si ale
muncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie
impotriva tuturor pericolelor.
Astiel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator si condifii
de munca care sa le permita satisfacerea nevoilor de munca; cei
cu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada de
destindere pentru a preveni stresul si surmenajul,
— Organizarea sociala. Societatea prevede masuri legale care
trebuie luate pentru protectia individului contra pericolelor; in
toate societatile sunt legiferate masuri de prevenire a
accidentelor, de prevenire a imbolnavirilor; in plus, societatea
se ocupa si de bunul mers al individului pe parcursul anilor de
viata, prin m&surile de protectie si de asigurari sociale.
Aceste masuri vizeaza: prevenirea Imbolnavirilor si mentinerea
starii de sanatate, folosind un evantai multiplu de metode de
educatie, informatil, publicitate etc.
= Clima. In functie de clima, individul utilizeazd metode de
autoapérare fata de condifiile nefavorabile climatice, in locuinta
sau in locurile colective.
— Aeligia. Practicarea unor religii este o preocupare ideologica
ce permite individului sa-si mentina securitatea psihologica.
— Cultura, Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate tn
functie de cultura, ele sunt reliefate in traditii, flind masuri socio-
economice ale unei societati.
— Educajia, Parintii informeaza copilul in ceea ce priveste
masurile de securitate ce trebuie luate in lunga perioada de
crestere; scoala se ocupa de educatia copiilor, adultul
socialmente este obligal $4 cunoasca posibilele pericole pentru
a stabili masurile de prevenire pe care sa le aplice,

277
 Manifestari de independenta
Securitatea Masuri de prevenire a:
fizica = accidentelor
— infectiilor
— bolilor
- agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri
chimice, intoxicatii), agresori umani, animale $i autoagresiuni
(mutilari, suicid)
Securitatea Stare de liniste a individului care se simte la addpost de toate
psihologica | pericolele.
Individul poate realiza control liber asupra mediului Inconjurator.
Masuri
— metode de destindere, de relaxare si da control al emotillor;
—utilizarea mecanismelor de apdrare in diferite situatii;
—raspuns eficace si adaptat la agent stresant;
— practicarea unui obicei, craz, religie
Securitatea | ediv sandtos:
sociologica — salubritatea mediului
- calltatea si umicditatea aerului 30%-60%
— temperatura ambianta intre 18,3°-25° C
— fara poluare fonicd, chimica, microbiana
— mediu de siguranta
= masuri de protectie sociala

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

Pentru mentinerea unui mediu sanatos:
- educa pacientul pentru evitarea poludrii atmosferei cu praf, incdreatura
microbiana prin stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor
— indeparteaza sursele cu miros dezagreabil
— participa la programe de propaganda si control, de educatie a populatiel
pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invajamant
Pentru prevenirea accidentelor:
— face educatie pentru prevenirea accidentelor, verifica daca sunt respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu rise
de accidente
— exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu
Pentru prevenirea infectiilor:
— supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena, salubritate,
dezinfectie, dezinsectie, deratizare si circuitele functionale
— asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si
promovarea sanatatii
— supravegheaza starea de sanatate a populaliei scolare prin controale
periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie
— organizeaza — efectueaza imunizarile obligatorii
278
 Il. Dependenta in satisfacerea nevoii
Cand nevoia de a evita pericolele nu este satisfacutaé, pot surveni mai multe
probleme.
1. Vulnerabilitatea faté de pericole
2. Afectarea fizica si psihica
3. Anxiletate
4, Durere
5. Stare depresiva ‘
6. Plerderea stimel de sine vezi anexele 2 si 3

7. Plerderea Imaginil de sine

6. Plerdere, separare
9. Frica

Sursele de dificultate sunt comune celor doud probleme

de dependenta

Surse de insuficienta intrinseca

ordin fizic — deficit senzorial
— lips de sensibilitate
— afectare fizica
Dezechilibru
= durere
— dezechilibru metabolic
= dezechilibru electrolitic
Surmenaj
— saturajie senzoro-perceptuala

Surse de — tulburari de gandire

ordin psihic | — anxietate
— stres
= pierdere — separatie
— plerderea imaginii corporale
— situafie de criza

Surse de = insalubritatea mediului

ordin — poluare
sociologic — condifii deficitare de munca (absenta mAsurilor de protectie)
- lipsa amenajarilor sanitare
= sardcie — promiscuitate

Lipsa = insuficienta cuncastere de sine, a altora si a mediulul

cunoasterll =| inconjurator

279
 Prezentam in continuare doua probleme:

1. Vulnerabilitatea fata de pericole

Susceptibilitatea individului de a fi afectata integritatea sa fizicaé si psihica.
Pericolul de infectii, accidente, boli este mare la organismele slAbite, obosite,
sunmenate.

Manifestari de dependenta
Predispozitie |-— Neatentia poate fi responsabila de accidente rutiere, de
la accidente: | munca sau alti agenti traumatici, fizici, chimici
raniri — Tegumentale pot fi lezate prin contact prelungit cu substante
caderi iritante, corozive, in lipsa echipamentulul de protectie
— Aparitia de leziuni la nivelul spatilor interdigitale, plici datorate
umezelii, cdldurii, imbracadminte neadecvata
— Deshidratarea, edematierea predispun tegumentele la lezare.

Predispozitie |— Neingrijirea corespunzatoare a acestor infectii poate da

la infectii: complicatii mai mari (pulmonare, cardiace, ale sistemului
gripa nervos, seplicemie)
abces etc.

Predispozitie |— imbolnavirile frecvente favorizeazA scAderea rezistentei

la: organismului de autoaparare
imbolnaviri ~ Fatigabilitate — slabire fizica, adinamie, lipsa de forta.
frecvente, - Surmenaj — fatigabilitatea excesiva care influenfeazé orga-
fatigabilitate, | nismul; apare in urma unui exces de efort fizic, psihic — munca
surmenaj extenuanta,

Comporta- - Comportamentul poate fi modificat cu tendinjA spre depresie

ment Sau agresivitate in foarte multe boli psihice; bolnavul poate avea
depresiv si tentativa de sinucidere sau poate deveni aqgresiv fafa de cel
agresiv din jur.
in unele forme instabile in cadrul unor psihopatii, bolnavii pot
face acte antisociale — incendieri.
in alte cazuri, bolnavil pot face actiuni Impulsive — crima,
automutilare, sinucidere

260
 - Interventiile asistentei -

Pacient cu vulnerabilitate fata de pericole

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI!, AUTONOME $I DELEGATE

Pacientul sé = asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele

beneficieze prin accidentare
de un mediu = amplaseaza pacientul in salon fn functie de starea, afectiunea
de siguranta si receptivitatea sa
fara = ia masun sporite de evitare a transmiterii infectilor in cazul
accidente si imbolnavirilor cu boli transmisibile — prin izolarea pacientilor,
infectii respectarea circuitelor, masuri de igiend spitaliceasca (conditii
de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,
indepartarea reziduurilor, sterilizara, curatenie, dezinfectie)
— urmareste si apreciaza corect potentialul infectios al pa-
cientulul, receptivitatea sa si aplicA mAsurile de izolare a
surselor de infectie
- alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de
infectie
= informeaza si stabileste impreuna cu pacientul planul de re-
cuperare a starii de sanatate si crestere a rezistentei orga-
nismului, efectueaza imunizarile specifice si nespecifice
necesare

Pacientul sa ~ favorizeaza adaptarea persoanei la nou! mediu

fie echilibrat — creaeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata
psihic exprima emotiile, nevoile
— ajuta pacientul sa-si recunoasca anxietatea
— furnizeaza mijloace de comunicare adecvate starli pacientulul:
furnizeazé informatiile de care are nevoie
= furnizeaza explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor
programate
— invaja pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui, mainilor si picioarelor
— Incurajeaza pacientul la lectura, activitati etc., pentru a inlatura
starea de anxietate
= asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente
= invataé familia pentru a inogriji pacientul cu boli psihice,
degenerative, dacd este necesar, in vederea reintegrarii sale
sociale

281
 2. Alterarea integritatii fizice sau psihice
ori amandoua; efectul unei boli
sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic
Manifestari de dependenta
Semne Semnele inflamatiel:
Inflamatoril — durera
— roseata locala a regiunii respective
—tumefactie (marirea in volum)
—limitarea miscarilor segmentului afectat
— caldura locala
Semne de — agitatie
insecuritate | —iritatie
psihologica — agresivitate
— neincredere
— frica
— del de sinucidere

- Interventiile asistentei -
Pacient cu alterarea integritatii fizice si psihice
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME 5S! DELEGATE

Pacientul — ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor orga-

sa-gi nismului
satisfaca — determina pacientul s& participe la luarea deciziilor privind
nevolle in ingrijirile
functle de — administreazd tratament medicamentos antiinflamator,
starea de antiinfectios
sanatate $i | _ aplicA masurile de prevenire a complicatillor septice
gradul de — foloseste metode de relaxare pasiva; de exemplu, terapie
dependenta | muzicala, masaj
Pacientul sA | — asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala
beneficieze a pacientului, prin inlaturaréa excitantilor psihici — aplica tehnici
de siguranta de psihoterapie adecvate
psihologica, | —asigura condifiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita,
pentru temperatura adecvata, semiobscuritate)
inldturarea —Incurajeaza pacientul s4 comunice cu cei din jur, sa-si exprime
starii de emofiile, nevoile, frica, opiniile
anxietate = invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoapdrare
(pentru persoanele cu risc sporit la pericol)

262
 Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate
nevoii de a evita pericolele
Factorii de mediu
Sanatatea, ca si boala, recunoaste o serie de factori care o determina si pot fi
considerati factori etiologici ai sén&tatii. Ei se pot grupa in factori interni si factori
externi. Din interrelatia factorilor interni si a celor externi se poate mentine starea
de sanatate sau se poate declansa starea de boala, rolul hotarator revenind
factorilor ecologici.
Factoni externi care actioneaza asupra organismului se mai numesc factor de
mediu sau factori ecologici."
CLASIFICAREA FACTORILOR ECOLOGIC!

Dupa natura fizici temperatura, umiditatea, raciatiile

lor chimici substante chimice — O., substantele naturale sau
sintetizate de om
biologici | bacterii, virusuri, paraziti, fungi
social rezulta din interrelatile dintre oameni
Dupa natural apa, aerul, solul
provenienta artificiali | imbrAcdmintea, locuinta, alimentatia
Dupa sanogeni | au actiune favorabilA asupra mentineni si intaririi
influenta sSanatatil
asupra starii patogeni | duc la producerea de boll, la alterarea starii de
de sandatate sanatate

CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULLT

PRIN ACTIUNEA UNOR FACTOR! PATOGENI

Factorul Consecintele Masuri

ecologic actiunii

Aerul - scaderea con- | hipoxie, tulburari aerisirea incaperilor

centrajieide O, | senzoriale, motorii,
convulsii, moarte
— prezenta CO in| hipoxie, crize angl- | verificarea instalatiilor
aerul inspirat noase, cefalee, de incalzire din
dispnee, pierderea | locuinfe, scoli, spitale,
cunostintel, moarte | institufi
Umiditatea — crescuta acaderea ev
rarii apei prin piele
—crescuta, aso- | senzatie de discon-| folosirea instalatiilor
ciata cu crestereal fort prin expunere | de conditionare a ae-
temperaturil prelungita, poate rulul, pentru a reduce
aparea socul termic) umiditatea
* Ecologia — stiinfa care se ocupa de relatiile dintre organisme si mediul de viata
283
Temperatura |—crescuta insolatlée, arsurl evitarea expuneril pre-
lungite la soare
— scazuta hipotermie, dege- | Incalzirea optima a
raturi, rise crescut | locuintelor, locurilor de
pentru copii si pear- | munca, spitalelor
soanele varsinice
Luminozitatea |— diminuata factor de risc pen- | asigurarea iluminatului
tru caderi, in cazul | public, al locuintelor
persoanelor varst-
nice

Zgomotul — cresterea inten-| tulburari ale auzului,| de ordin urbanistic; de

silAtil si a timpului| oboseald, insom- | ordin educativ
de actiune nie, H.T.A.
Alimentatia — reducerea pro- | nu asigura nevoille | verificarea calitatil
teinelor, lipidelor, | nutritive ale orga- | alimentelor,
glucidelor nismului — avitami- | pastrarea in conditii
— poluata chimic | noze, hipoprotei- | igienice, in frigidere,
= contaminata cu | nemia congelatoare
germeni patolo- | intoxicatii acute sau | spalarea fructelor,
gici cronice, tulburari zarzavaturilor,
gastrointestinale, | prelucrarea igienica a
boli infectioase alimentelor
Apa —lipsa iod gusa endemica asigurarea conditiilor
— lipsa fluor cari dentare da potabilitate a apei,
— poluare chimicd) intoxicatii acute, fierbarea ei
— contaminare cu | cronice
germeni micro- | epidemil hidrice
blenl
Locuinta — pra manifestari alergice,| asiqurarea conditillor
7

— igrasie boli reumatismala, | igienice si de contort

— aglomerari accidente, caderi, | din constructia locuintel
— Improvizatii in | electracutare, arsuri|
instalatil risc crescut pentru
a

— suprafataé redu- | varstnici, copii

Sa lipsa confortulul so-
cial
Factoril — bacterle boli infecto-conta- | ventilatie, curatenie,
biologic — virusuri gioase sau parazi- | indepartarea rezidu-
= paraziti tare, cu poartade | urilor, dezinfectie, daz-
— fungi intrare respiratoria, | insectie, deratizare,
digestiva, cutanata sterilizare

264
 Mediul securizant si de protectie

Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,

accidente, infectii, reactii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientului.
Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea o ambian{a placuta, care are
actiune favorabila asupra sistemului nervos central si izoleazd pacientul de
oe negative ale mediului, posibil suprasolicitant sau epuizant al scoartei
cerebrale.

Caracteristicile Efectele asigur4rli unui mediu

mediulul securizant securizant
— nevoila umane pot fi in spital’
satisfacute — reducerea duratei de spitalizare
— riscurile fizice, — diminuarea frecventei accidentelor
chimice sunt diminuate asociate tratamentului si riscului de urmari
— riscurile de transmitere judiciare
a agentilor patogeni si parazitari — reducearea numarulul de imbolnaviri
sunt minime profesionale
— masurile de igiena sunt — scaderea costului global al serviciilor de
respectate sanatate
— poluarea este minima la domiciliu:
— reducarea riscului de accidente si imbol-
naviri, de apelare la serviciile de sanatate
— promovarea sanatatii

Asigurarea meoiulul terapeuiic de protectie presupune:

— crearea unei ambiante placute fn spital — holuri, coridoare, saloane aranjate cu
flori, curate
— inlaturarea excitantilor auditivi, vizuali, olfactivi
— pregatiraa psihica a pacientului inaintea efectuarii oricarei tehnici de nursing
— asigurarea odihnel pasive si active a pacientului
— prezenta permanenta a asistentei in preajma pacientului
— atitudinea de bunavointa, solicitudine, raspuns prompt la chemarea pacientulul
si familiei acestuia.

Masuri in vederea asigurarii mediului securizant

pentru pacientul spitalizat
CONSTRUCTIA Si FUNC TIONAREA SPITALELOR
Spitalele se construiesc in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar,
ferite de zgomot, inconjurate de zone verzi, in afara centrulul orasului, dar cu
mijloace de transport si comunicare cu orasul; functionalitatea lor asigura conditii
superioare de igiena.
Spitalele au in componenfa:
1. serviciu de primira — loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,
deparazitare, imbracare cu echipament de spital) si a hainelor sale
285
 (dezinfectie, deparazitare, pastrare); — loc de intalnire a pacientilor cu diferite
afectiuni, ceea ce impune evitarea raspandirii infectiilor, prin servicii propril de
primire in sectille pediatrie, obstetrica-ginecologie; sectia boli infectioasa
(amplasata intr-o constructie separata) dispune, in cadrul serviciului de
primire, de un serviciu de triaj;
2. sectia cu pafuri — unitate functionala de baz4 a spitalulul care cuprinde
25-100 de paturi
—in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate sectiile de
chirurgie, obstetricdé, ortopedie, urologie (in sectiile de obstetrica se
diferentiazA unitaji de ingrijire pentru nasteri fiziologice si patologice,
pentru nou-nascufi);
—in sectile de pediatrie se diferentiaza unitati de ingrijire pentru copii de
diferite varste si pentru mame;
— salonuil, locul de ingrijire a pacientului:
— orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit;
— de preferat, cu numaér redus de paturi;
— cu mobilier redus, usor de intrefinut, estetic;
— peretii vopsiti in culori pastelate, lavabili;
- iluminare naturalA buna, artificial difuza, indirecté sau semidirecta;
—dotat cu apa curenta;
— temperatura: 18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulfi;
20-22°C, pentru copiil mici, si
22-24°C pentru sugari;
— ventilatie usor reglabila prin ferestre;
— suprafata si cubaj de aer pentru o persoana, in functie de specificul
sectiei si numarul de paturi din salon (6-12 m*/persoanda);
3. serviciile de diagnostic si tratament— prin dotarea de care dispun, scurteaza
timpul de spitalizare; este necesara planificarea pacientilor pe ore, pentru a evita
intalnirea pacientilor din diferite sectii si asteptarea pentru examinare;
4, anexele gospoddaresti au o mare importanta in asigurarea condifillor
supeérioare de igiana:
—blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimentelor, circuitul fiind astfel
dirijat incat in nici un moment sa nu se intalneasca alimentele brute cu cele
semipreparate sau finite;
— pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucat&riile de lapte;
— spalatoria asigura circuitul igienic al lenjeriei din spital; in sectia de spital, se
pastreazA numai lenjeria curaté; cea murdara se transporta la spalatorie, in saci
Impermeabili; aici, lenjeria contaminaté cu secretil, excretii sau provenind din
sectiile de boli infecto-contagioase se dezinfecteaza si, apoi, se spala mecanic;
lenjeria curata si cea murdara se pastreaza in incdperi separate.
® Alimeniarea cu apa a spitalelor — apa distribuita trebuie s& indeplineasca
conditiile de potabilitate
- sa fie distribuita in mod continuu, pentru a asigura necesitatile de igiena a
pacientilor si personalului, cat si mentinerea curateniei in cladire si la grupurile
sanitare.
@ /ndepartarea reziduurilor si degeurilor:
— reziduurile solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera-
tii sali de nastere se indeparteaza dupa fiecare interventie; se colecteaza in recipi-
286
ente Impermeabile, marcate cu diferite culori; fiecare spital este dotat cu crematoriu
pentru deseurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se
face cu lifturi destinate special;
— reziduurile lichide se indeparteaza prin refeaua de canalizare;
= resturile de alimente provenite de la pacienti se indeparteaza dupa ce au fost
fierte, pentru a distruge eventualii germeni patogeni;
— recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala si se deziniecteaza
dupa folosire;
— deseurile reciclabile si curate — hartii, filme radiologice, ambalaje, mase
plastice, deseuri metalice — se aduna in containere speciale.

Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Definitie:
Infectille intraspitalicesti — sau infectiile nosocomiale — sunt imbolnaviri de natura
infectioasa, manifeste clinic, contractate in spital si care apar in timpul spitalizaril
sau dupa externare.
La aceste infectil, care apar la persoanele asistate, se adauga si infectiile
contractate de personalul medical, in timpul acordarii ingrijirilor. Ele se impart in
doua mari categorii:
— boll transmisibile, contractate in spital si determinate de germeni patogeni;
— infectii cu germeni ,conditionat patogeni", care apar la grupuri cu rezistenta
scazuta la infectie (nou-nascuti, varstnici, bolnavi cu boli cronice, bolnavi cu defecte
imune), la cei expusi unor proceduri medico-chirurgicale precum punctii, examinari
endoscopice, pertuzii, transfuzii, dializa; acesti germeni care, in mod obisnuit, sunt
nepatogeni, condijioneaza factorii enumerafi, determinand infectii locale sau
generale.
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, masurile care se iau tin seama de
etiopatogenia, frecventa si gravitatea lor, cat si de particularitatile clinico-
epidemiologice.
Transmiterea infectiei de la o persoana la alta este un proces in lant. Acest lant
comporta sase verigi, conform schemei alaturate. Fiecare etapa a lantului depinde
de succesul realizarii etapel precedente. Daca se reuseste sa se rupa acest lant,
boala nu se mai propaga. Soliditatea lanjului depinde de soliditatea verigilor sale.
Prezentam cateva masuri ce determina intreruperea lantului procesului
infectios, actlonand asupra verigilor sale.

Masuri de prevenire a infectiilor

CIRCUITELE FUNCTIONALE ALE SPITALULU!
Circuitul functional reprezinta sensul de circulatie, in interiorul unitatilor sanitare,
ale unor materiale si instrumente:
— circuitul septic este sensul de circulatie care indica introducerea germenilor
patogeni generatori de infectii, in interiorul unitafii sanitare
= circuitul aseptic este sensul de circulajie care asiguraé conditil de protectie
impotriva infectilor, in interiorul unei unitafi sanitare.
In interiorul spitalului, se impune respectarea urmatoarelor circuite functionale:
— circuitul de intrare si iesire al personalului
= circuitul de primire a bolnavului in spital
— circulitul lenjeriei
287
 VERIGILE LANTULU/ EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIE/
izolarea bolnavilor
respectarea circuitelor functionale
din spital

« pacientul . : personalul
medical
* alimentela * echipamentul
de iucru

izolarea
persoanelor CJ
cu ae
ecarut . Varste extreme a

Calirea => (copii, batrani) selor

organismului mae eu boli tacale biologice
Tratarea . incine-
bali

bio-
terapie

eonitactul di (I: igiana lenjeriai,

* contactul indiract-alimenta, lichide a alimentatiei
igiena personalulul, yj" + vectori
a echipamen-
: be * ger
BOER «> f igiana mediulul spitalizasc — curdtania, aerisire,
dezinfectie, sterilizarea materialalor medicale folosite

=== Sensul de propagare a Infectiel

[=> Masuri care intrerup lanful procesulul infectios actionand asupra verigilor lantului
288
 — circuitul alimentelor si veselei
— circuitul instrumentelor si materialelor
— circuitul vizitatorilor.
Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.

CURATENIA

Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului, a murdariei si a produselor

straine.
Aceasta este etapa obligatorie inaintea aplicarii metodelor de dezinfectie si sterilizare.
a) In intretinerea generald a incAperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai,
sdli de pansamente, sali de operatie), curatenia se face zilnic si consta din:
— curatarea patulul, a saltelel, a pernel, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei
— materiale folosite — cArpe, galeti, detergenti, spaldtor de podele
— se incepe cu spafiille curate
— se face zilnic si ori de cate ori este nevoie.
b) Curajenia pacientului consta in baia facuté in mod reguiat cu apa, sapun,
spalarea parului, schimbarea lenjeriei.
c) Curdtenia personalulul sanitar presupune spalarea mainilor si curatarea
echipamentului de protectie.

SPALAREA MAINILOR
Spdlarea mainilor este cea mai importanta procedura pentru prevenirea
infectillor intraspitalicesti, pentru cA m&na este principala cale de transmitere.
Tipuri de spalare a mainilor:
a) spalarea igienica de baza
b) spalarea pentru decontaminare
c) spalarea chirurgical4 — mai putin utilizaté de asistenta.
a) Spalarea igienica a mdainilor

Indicatil — Inainte $i dupé contactul cu un pacient sau un object cu care

se ingrijeste pacientul
— inaintea folosirii materialului steril
— Inaintea interventiilor asupra corpului pacientului (injectii,
pertuzii, alimentatie)
- ore atingerea unei parti a corpului, posibil contaminataé cu
micr
- op iene secretiilor si excretiilor pacientului (urina,
nge
— dupa scoaterea manusilor de lucru
— la sfarsitul programului de munca
Tehnica — se foloseste apa curenta, sapunul, periuta; spalarea dureaza
de spélare douad minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusiv pe
a mainilor spatiile interdigitale
— uscarea mainii se face cu prosop de unica folosinta sau, de
preferat, cu aer cald ori hartie absorbanta

289
 6) Spalarea peniru decontaminare

Indicatii — se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase

— dupa contactul cu material infectat (urind, fecale, sange, sputa
sau alte secretil)
— dupa activitati de curatare a instrumentelor (e bine sa se
foloseasca manusi)
Tehnica de
spalare
|
— 56 executa spalarea de fond a mainil cu apa, sapun,
se USUCA; apoi, se aplica 2 x 5 ml solutie dezinfectanta (alcool)
periufa si
dupa care nu se mai usucé mana
— dezinfectia mainilor trebuie facuta de personalul medical, de
vizitatori si de pacienti

DEZINFECTIA

Detinitie
Dezinfectia reprezinta distrugerea agenfilor patogeni (virusuri, bacterii,
protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente si obiecte din mediul
extern.
Mijloace Procedee de Ce se dezinfecteaza
folosite aplicare
Mecanice —spalare cu apa |-lenjeria
si sapun * tegumentele pacientului
* mainile personalului
— indepartarea * suprafetele meselor
prafului (stergere | + patul
cu carpa umezita | + noptierele si alt mobilier
Sau aspirare) «masa de operatie
* pardoseala
Fizice — radiatiile * suprafetele: masa de operafie, de pan-
ultraviolete samente, patul
+ aerul din incaperi
~ caldura uscata | « lenjeria de pat si corp prin cdilcare cu fierul
Tncins
: deseurile: de pansamente, produsele
anatomopatologice, obiectele de unica
folosin{a (seringi, perfuzoare) prin incinerare
in cuptoare speciale
—caldura umeda | lenjeria, vesela, tacamurile prin fierbere 30
de minute din momentul inceperii fierberii
* hainele, saltelele, pernele cu vapor de apa
sub presiune

290
Chimice:
: substante
cu actiune
oxidanta:
— var cloros — stergere * pavimentul + peretii | - solutie 20 g%.
(25% Cl activ) cu faianta, uleiati (0,5 g% Cl activ)
— amestec cu * produsele patologice | — suspensie 200
produsele (sputa, urind, fecale) | g%. (5 g% Cl activ)
— spalare, «W.C. —solutie 40-50 g%.
stergere (1-1,25 g% Cl activ)
- submerjare 2 ore | * Plosca, urinarul — solutie 40 gis (1 g%
(dupa spalare) * olitele Cl activ) 1 volum solu-
fie pentru 1 volum
obiect
= submerjare 2 ore | *« lenjeria
Leribe’ alba =(0,25-0,379%
solutie 10-15 Clgsac-

tiv) supernatantul se
foloseste

—cloramina | — stergere » pavimentul = solutie 20 Oioe

(25% Cl activ) * peretil cu taianta, | (0.5 9% Cl activ)
uleiati
= stergere + chiuvete — solutie 10 g%.
* bai (0,25 9% Cl activ)
* cadite
— stergere * musamale din cau-| — solutia 5 gh
spalare cluc (0,25 g% Cl activ)
+ jucarii din material
plastic
— submerjare * fermometre - solujia 5 gk.
dupa spalare (0,125 g% Cl activ)
- spalare « plagile - solulie 4 q%o
(0,100 g% Cl activ)
—Javel—solid | — submerjare * vesela solutia de lueru:
3,5 o/tabl ata Ls leniari a
* enje tablete la 10 litri
a1-2 oxi
~ puperizere. pe | * pavirront 1 tablet, elibereaz&
Suprateje * supraleje mese 1,5 g clor activ
* pereti
* fantani
* piscine

291
— apa — spalare * plagile — solutie 3% (prepa-
oxigenata rata din perhidrol
30%)
= perman- — spdlare * plagile — solutie 1 g/10 000
ganatul de * mucoasele
potasiu
+ substante
care produc
hidroliza:
— soda — spdlare - vesela —solutie 1-2
de rufe stergere * tacamurile *
* dusumeaua
: substante
care produc
coagularea
proteinelor:
= alcoolul — badijonare, * tagumentele — alcool 70°
stergere * suprafata mesel de
operatie
* lampa scialitica
* sarurl ale
metalelor
grele:
-oxicianura | — spalare * mucoasele - 1 g/5 000
de mercur
*lodofori... | — padijonare - tegumentele — saptozol
= septozol — tinctura de iod
= iodul in (2% iod)
solujie apoasa = alcool iodat
sau alcoolica — benzina iodata
(1% iod)
— betadine — badijonare tegumente:
— inainte de injectii,|— solutie 10 mg/ml
punctil, operatil 1-2 min.
— tn tratarea plagilor | solutie 1/10
infectate
— bai dezinfectante | solutie 1/100
« formolul — submerjare, :lanjeria colorata =| — Solutie 2 9%-5 g%
pulverizare, * incaperi (saloane) |— 10-15 g/m? solutie
vaporizare * saltele, paturi aldehida formica
— Desogen — submerjare + vesela solujia de lucru 0,5%
tamer 2 pulberizare + pahare 50 mi la 10 litri de apa
cuatermar, glu- | — aerosolizare + suprafefe de lucru | sisteme de sprayere
taraldehida, * aerul din saloane | Cu picatura fina
glyoxal, * sali de operatie
spumanti) * pansamente

292
 Peniru eficienta dezinfectiei se respecta:
— timpul de actiune (care depinde de produs)
= concentrajia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incarcatura mare
microblana)
— temperatura
— Inactivarea dezinfectantelor (impiedicarea asocierii a doud dezinfectante care
se inactiveaza reciproc)
— rezistenta germenilor fajA de anumite dezinfectante (de ex., sporii rezista la
alcool) sau rezistenta secundara (prin utilizarea frecventé a unui produs, germenili
devin rezistenti la el).
Pentru prepararea si aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manusi din
cauciue,
Dezinfectia se executa conform ordinelor 190/26 mai 1982 si 984/23 iunie 1994
ale Ministerulul Sanatatii.

DEZINFECTIA PIELII

Dezinfectia pielii este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum:
injectil, punctii, interventii chirurgicale.

Schema In trapte, pentru dezinfectia piealii

TIP | (rise redus de infectie)

Indicatil —injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sange
Tehnic& -se aplicd dezinfectantu iele cu un tampon imbibat, durata de
actiune fiind 30°’, antecand
nd se evapora dezinfectantul
TIP Il (risc mediu de infectie)
Indicatil -—-cateterizarea venelor in vederea perfuziel continue, injectia
intramusculara, recoltarea sangelul pentru hemoculturaé
Tehnicé — se curafa pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un
tampon steril
— se aplica inca o data dezinfectantul si se sterge pielea cu tamponul
steril, durata de actiune fiind de cca 30°
TIP lil (rise mare de infectie)
Indicatii —operatii, punctil arteriale, punctiile unor cavitati (pleurala, articulara,
osoasa etc.)
Tehnicé —se curata ~—_ cu apa si sapun, se epileazd, se degreseaza
“<8
oe. be doua ori dezinfectantul, la interval de 2°30""; durata
de actiune este de 5 minute
Persoana care executA dezinfectia poarta m&nusi sterile.

DEZINSECTIA
Dezinsectia reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a
inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci,
paduchi etc.).
293
 - Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare ale locuinjelor,
ale subsolurilor si in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedica
dezvoltarea insectelor.
- Dezinsectia de combatere se realizeaza prin procedee fizice, chimice si
biologice.
Procedeele fizice —constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare,
periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fierul
incins.
Procedeele chimice — se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solufii,
aerosoli, gaze cu efect imediat sau remanent una—doua
saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.

DERATIZAREA
Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si
distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (soareci,
sobolani etc.).
— Deratizarea profilactica const tn m&suri luate incd din constructia cladirilor,
pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
—- Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice
(curse), chimice (substanje raticide ce patrund pe cale digestiva sau inhalatorie,
producand moartea) si biologice.

STERILIZAREA

Definitie
Sterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vil
(bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale,
echipamentele chirurgicale si de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu
pacientul.
Eficienta procesului de sterilizare depinde de pregatirea materialului
contaminat inainte de a fi supus sterilizarii.

Pregatirea materialefor pentru sterilizare se realizeaza in trei etape: curajarea

materialelor, uscarea si ambalarea lor.
a) Curafarea materialelor, instrumentelor reprezinta indepartarea in totalitate
de pe obiecte si instrumente a murdariei vizibile cu ochiul liber sia unui numar mare
de microorganisme.
Curatarea consta intr-o spalare initiala a materialelor la jet de apa rece, imediat
dupa folosire, urmata de dezinfectie chimica sau termica. Aceasté dezinfectie
presupune distrugerea (inactivarea) majoritafii microorganismelor.
Dezinfectia chimicd se realizeaza prin imersia materialului contaminat in
solutia de sekusept 2% substanta activa, timp de 30 de minute. Timpul de actiune
si concentratia solutiel trebuie respectate intocmai.
Dezinfectia termicd se realizeaz4 cu masina automata de spdalat, destinata
spalarii instrumentarului chirurgical si a altor echipamente medicale. Se foloseste
pentru spalare un detergent special - DECONEX. Spalarea se face la 95°C.
294
 6) Usearea instrumentarului si a celorlalte echipamente meéedicala este
esenjiala pentru garantarea sterilizarii.
c) Ambalarea materialelor
se face astfel:
@ impachetarea instrumentelor in hartie speciala pentru sterilizare (in doua
straturi);
@ Asezarea instrumentarului in cutii metalice cu capac;
@ incdrcarea casoletelor cu material textil, 80% din capacitatea casoletei,
pentru a permite trecerea aburului.

Metode de Procedee Ce se Parametril de | Observatii

sterilizare sterilizeaza | sterilizare
flambare gatul eprube- | trecere prin nu are eficienta
telor si al flacara pentru instru-
flolelor mentarul metalic

caldura incdlzire la | ansa de incdlzire panda | se sterilizeaza

uscala rosu platina la rosu inainte si
dupa folosire
eluva cu aer | instrumentar | 180°C-60 min | valabilitate 24 h,
cald metalic si 160°C-120 min| dacdé nu au fost
sticlaria de deschise cutiila
laborator
fizice - =
cdldura fierbara instumentar | 100°C-30 min | valabilitate 3-6 h,
umeda metalic, din momentul | daca trusa nu a
sonde de inceperii fost deschisa
eauciuc fierberii
autoclavare | instrumentar | 134°C-2,4 atm | valabilitate 24 h,
metalic, 10 min in cutii metalice
material textil | (vezi anexa 1) | sau casolete,
daca nu au fost
deschise
sonde de cau- | 121°C-1,1 atm | valabilitate 24 h,
ciuc, 20 min daca cutiile
manusi (vezi anexa 2). | nu au fost
chirurgicale deschise
oxid de autoclavare | materiale 50°-60°C-4-6 hj sterilizareaa se
atilen plastice, face numai in
(E.T.0.) endoscoape ambalaj special
az termosensibile (pungi,
chimice | ° plastic, hartie)
valabilitate 6 luni

295
 form- autoclavara | materiale 60°-80°C-6-9 h| necesita tip
aldehida | (aparat termosensibile special de am-
special care | (plastice) balare — pungl
transforma din plastic, hartie,
solutia de valabilitate 6 luni
farmaldehida
in gaz)
glutar- imersia materiale imersie timp | materialele sunt
aldehidd | materialelor | termosensibile | de 10h sterile
salutie in solufia laparoscopice atdta timp cat
(cidex, chimio- si endoscopice stau in solufie;
totacide, sterilizanta pentru utilizare
aldetex 58 clatesc
28) foarte bine cu
apa
distilata sterilé
joni de imersia materiale dizolvarea produsul nu este
| | materialelor | termosensibile | substantel se | toxic, culoarea
(perasate) | in solutia (catetere, face in apa de | albastra a solu-
acid 16,2 g/l sonde, pipe | 32°-38°C, se | tiei se mentine
peracetic Guedel); abtine solutie | atata timp cat
0,26% instrumentar | albastra; solutia asta
pentru micro- | imersie 10 min | activa
chirurgig; in-
strumente din
flbre optica
plasma- | sterilizare la | materiale 40°-55°C materialele se
combinatie | cald termosensibile,) 15-70 min ambaleaza
de peroxizi | prin miscare | endoscoape, in pungi
browniana | cistoscoape, necelulazice
sonde
de caleterism

Gontrolul sterilizadrii este obligatoriu si se face cu ajutorul indicatorilor fizici,

chimici si biologici.

Tip de Indicatorul Scopul utilizaril si transformari ale

indicatori indicatorului

Fizici termometrul temperatura de fierbere, temperatura

— manometrul pentru autoclavare; presiunea din auto-
clav pentru sterilizarea diferitelor mate-
— Imprimante riale; etapele procesului de sterilizare la
grafice autoclav (incalzira, evacuarea aerului,
— diagrame sterilizarea si uscarea materialelor)
(vezi anexele 1 si 2)

296
Chimicl — indicatori lichizi solujia este transparenta, incolora si
pentru sterilizareala |vireazd de la incolor la brun cand
abur (acid benzoic) | sterilizarea este corecta

— indicatori lichizi fiole cu o solufie chimicaé de culoare

pentru sterilizarea rosie, dupa sterilizare, solutia vireaza la
cu aer cald verde

= indicatori stripuri banda de hartie imprimata chimic cu un

marker martor si un alt marker de
culoare galbena sau incolora, care dupa
sterilizare vireaza la culoarea
markerulul martor.

— Indicator chimici
impregnati pe
marginea pungilor
din plastic

— banda adeziva test |se utilizeaza pentru diferentierea

pachetelor, casoletelor sterila de cele
nesterile. Demonstreaza doar ca
pachetul, casoleta
au trecut procesul de
sterilizare.

Biologici — bacilul stearo- se utilizeazaé pentru sterilizarea cu aburi,

(cea mal termophilus fiola cu indicator — fiind mov tnainte de
slut sterilizare, isi pastreazA culoarea dupa
metoda de sterilizarea corecta. Daca vireaza spre
anediol galben, nu s-au atins parametrii de
oa a in sterilizare.
fiecare — bacilul subtilis se utilizeazA pentru sterilizarea uscata
saptamana si cu gaz. Continutul fiolelor este de
culoare verde, ramane verde dacA
sterilizarea este corecta si vireaza spre
galben, daca nu s-au atins parametrii de
sterilizare.

Nota —- Metodele de dezinfectie si sterilizare se aleg tinand cont de tipul de

instrumente, de modul de utilizare si de recomandarile producatorului.
297
 Categorie de Exemple Mod de sterilizare
Instrumente

Critice —patrund | Implante, bisturie, ace, Aburi sub presiune,

in tesuturile alte instrumente cAlduré uscata,
sterile sau in chirurgicale oxid de etilen,
sistemul vascular | si stomatologice, abun la joasa presiune
accesoriile formaldehida
endoscoapelor sterilizanti chimici:
glutaraldehida 2%,
acid peracetic
diferite concentratii

Semicritice — care | Edoscoape flexibile, Dezinfectie la nivel inalt,

vin in contact laringoscoape, tuburi cu glutaraldehida 2%, acid
cu mucoasele sau | endotraheale, echipament | peracetic diferite concentratii,
cu solutii de pentru anestezie si Pasteurizare umeda
continuitate ale respiratie asistata (70°C-30 min)
pielii Dezinfectia cu alcool etilic
Termometre (orale sau sau lzopropolic 70-90%
rectale) lodofori,
hipociorit de sodiu 5,25%
Cazi de baie

Non-critice — care | Stetoscoape, bazinete, lodofori,

vin in contact suprafata meselor, Solutii pe baz& de clor
numai cu pielea pavimentul Timp de contact 10 min
intacta

PLATOUL STERILIZARII
10 min. —Sterilizare program 2
universal
20 min. =Sterilizare program 4

—=—_
 DIAGRAMA STERILIZARII

Aparatul sterivap

P? Universal i P4 Cauciuc
Stert: 19:34 14.05.2690! SEart: @6:04 31.05.2001
Generator propor iu . Generator propr iu

Srirgait evacueare i ‘ Sfirsit evacuare i

Ceas 19:37 F Ceas 80107
pimax = 12.8 kPa Th pimax = 13.5 kPa
pimin = 9.1 kPa pimin = g.1 kPa
| re

Srirsit svacuare = : Sfirsit e@vacuare 2

Ceas 19:46 | Ceas Bart
pimax = 20.6 kPa i pilmax = 28.5 kPa
pimim = 11.1) kPa ' plmin = 141.1 KPa
Efrirsit evacuare 3 ‘ Sfirsit evatuare 3
Ceas 19:54 . Ceas @0:16
pimax = 28.7 kPa pimax = 20.2 kPa
pimin = 11.8 kPa ! pimin = 41.14 KPa

Inceputul incalriril Inceputul incalziril

Ceas 19155 ' Ceas @O:17
pimin = 129.7 kPa pimin = 119.7 kPa

inceput sterilizare incepuk sterilizare

Ceas 19:59 Ceas -' 60:19
pe = 316.2 kPa pe = @22.8 kPa
pl = 311.7 kPa pl = 210.6 kPa
T = 134.1 oC T = 121.3 oC

SPirsit sterllizare Srirsit sterilizare

Ceas 20:09 Ceas 00:39
Timpul sterilizerii Timpul sterilizarii
= @6:10:02 f = 80120901
pe : 322.39 kPa pe = 217.8 kPa
plmax = 314.8 kPa pimax = 215.0 kPa
pimin = 316.7 kPa pimin = 209.6 kPa
Tmax = 135.9 OC Tmax = t23.1 OC
Tmin = 134.1 ofc Tmin « 1281.3 °9¢C

Inceputul uscarii | Inceputul uscarii |

Ceas 20116 : Ceas @0:43
pl = 108.5 KPa ‘ pl = 10.8 kPa
art = 908.9 OC T = 70.4 OC
Sfirsitul uscarii 1 - Srirsitul wscerii 1
Ceas eO:24 Ceas GO:51
pi = 5.3 kPa pl z 6.3 kPa
Sfirsit program ; Sfirsitt program
Ceas 20:26 Le Ceas 0:53
Lungime progr .O0:51:47 i Lungime progr. 00:48:56
sar ja 1261 . Sarja 1516
a
——s

rare @roesre Fara eroarese

 Durerea

Durerea = Este considerata o senzatie cauzata de un stimul fizic sau de

o disfunctie organica
= este un motiv frecvent de adresabilitate la medic
— este problema cea mai des intalnita in practica medicala
— are drept efect suferinta
Prejudecafi si | — daca sursa durerii nu poate fi precizata (deci, nu are o baza
idei false de- | organica), exista tendinja de a ne indoi de realitatea ei si a
spre durere | considera persoana in cauz4 ca pe un pacient dificil, vaicaret,
plangacios
= suprafafa tesuturilor lezate este un indicator al intensitafil
durerii
— un pacient cu durere cronica si prelungita sufera mai putin
decét unul cu durere acuta de scurté durata
— membrii personalului de ingrijire sunt mai bine calificati pentru
a defini natura durerii unui pacient

Reactia — sustinerea partil dureroase

pacientulul la | — pozitie antalgica
durere — grimase, gemete, plans, maxilare crispate
— adreseaza frecvent intrebari
— agitatie
— imobilitate
— capacitate de atentie redusa
— evitarea raporturilor sociale
— uneori, aceste manifestari lipsesc, ceea ce nu inseamna ca
pacientul nu suferaé
Factori care | -— factorii care diminveazd nivelul de constien{é (anestezice,
influenteazé | afectiuni neurologice)
perceptia du- | —lipsa somnului amplifica perceptia durerii
reril si reac- | —experienfe dureroase anterioare:
tla pacien- — un pacient poate avea dificultaji cand suporta prima oara
tulul durerea
— 0 durere care i-a fost alinata il face sa fie mai bine pregatit
pentru a lua masuri eficace in situafii similare
— un pacient cu experienfe dureroase nu accepta,
obligatoriu, durerea mal usor
— anxietatea
— persoana cu emotivitate stabil tolereazd mai bine du-
rerea
—valori atasate durerii
— daca pacientul considera durerea ca pe o slabiciune
personald sau o pedeapsaé meritata, s-ar putea sA nu o exprime

300
 = daca o considera nemeritata sau ca pe o amenintare a
viefii sale, o va exprima usor
— cultura
—unil raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii)
— alfil tind s4 reactioneze expresiv (popoarele latine)
— mediul
— reactia pacientului difera in functie de locul in care se afla:
acasa, la locul de munca, in spital
= rolul avut fn dinamica familiala
—o mama singura, cu trei copii, ignora durerea, fiind nevoita
$4 mearga la serviciu pentru intretinerea familiei
— prezenta unor persoane ,cheie*-suport
— un pacient pentru care sustinerea altora este importanta va
simti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea
— toleranja la durere (pragul de la care nu mai poate suporta o
durere mai intensa sau de lunga durata):
1) este influentata de vointa persoanei si de convingerile sale
2) persoana cu toleranta ridicaté poate suporta suferinte
intense, fara ajutor
3) persoana cu toleranja scdzutaé cauta s4-si aline durerea
inainte ca aceasta sA apara (cere algocalmin)
4) uneori, asistenta este tentata sA se ocupe de pacientul a
caruil toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nu
poate suporta chiar durerea usoara

Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere

|. Colectarea — reactia pacientului la durere

datelor — caracteristicile durerii
— debut si durata
— localizare si iradiere
— intensitate
— caracterul ei
— factori declansatori sau agravanti
— masuri luate pentru ameliorare si efectul tarapeutic al acestora
— influenja durerii asupra activitatii cotidiene
- semne si simptome care insotesc durerea:
— cefalee
— grefuri
— ameteli
— mictiuni frecvente
— resurse de adaptare:
— susfinerea afectiva
— susfinerea spirituala

301
ll. Analiza si — durere legata de fractura, traumatism
interpretarea — disconfort legat de durere
datelor —anxietate legatd de durere nealinata
— alterarea mobilitatii fizice, legata de durere
— deficit de autoingrijiri, legate de durere
— perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica
= insomnie legata de durere
ll. Planificare — pacientul s4 resimta scAderea intensitatii durerii
— pacientul sa declare ameliorarea disconfortului
= pacientul sa fie capabil sa-si efectueze Ingrijirile igienice
— pacientul s4 cunoasca tehnici noninvazive de ameliorare a
durerii
IV. Inter- — ajutarea pacientului sA descrie corect durerea si sa sesizeze
ventii-execu- momentele de remisie sau exacerbare:
tie — se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului
—pentru. localizarea dureril, asistenta va folosi repere
anatomice si terminologia descriptiva
— pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sA4 utilizeze
termeni ca: usoara, moderata, intensa, insuportabila
— daca pacientul nu-si gaseste cuvinte pentru a descrie durerea,
il va ajuta dandu-i exemple, facand analogil
— asigurarea confortului si indepartarea factorilor agravanti:
— asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare
= intinderea cearsafurilor
— retragerea tubulaturil pe care st4 culcat pacientul
— largirea bandajelor prea stranse
— schimbarea pansamentelor umede
= verificarea temperaturii apei de baie
— respectarea regimului dietetic
—sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusel sau a
exercitiilor respiratorii
— evitarea expunerii tegumentelor si a mucoaselor agentilor
iritanti (urind, secrefii, materil fecale)
— prevenirea retentiei urinare
= prevenirea constipatiel
= 0 pregatire preoperatorie adecvata
— educatie postoperatorie
= stimulare cutanata:
— aplicarea agentilor fizici (caldura, frig)
— frectii
all masaj

— distragerea atentiei:
— meloterapie, carti, reviste, TV
— fixarea atentiel pe alte probleme decat ala durerii
respective

302
 — promovarea unui concept de sine pozitiv:
— incurajarea pacientului la orice progres obtinut
— implicarea pacientului in efectuarea ingrijirilor sale
— reducerea intansitafii durerii:
— tehnici de relaxare (reduc si starea de anxietate)
—administrarea tratamentului medicamentos prescris de
medic
— acupunctura interventii ale
= anestezie locala —_——> medicului
— asigurarea odihnei
— administrarea analgezicelor inainte de culcare cu 30°
V. Evaluare | — pacientul declaré ameliorarea durerii
— pacientul resimte starea de confort
— pacientul isi poate efectua parfial ingrijirile igienice
— pacientul cunoaste si aplicA corect tehnicile de relaxare

@ DE RETINUT:
— interventiile trebule individualizate
— 86 vor asigura diferite metode de alinare a durerii
— se va alina durerea inainte de a se intensifica
= se vor folosi masuri potrivite la momentul potrivit
- se va tine seama de dorinja pacientului de a participa la masurile de alinare
—inainte de a abandona o masura luata, mail incercati o data
— chiar daca durerea a fost usurata partial, pacientul are nevoie de supraveghere
si atentie
— daca pacientul nu resimte usurarea durerii, efortul asistentei de a-| invata
autoingrijirea si motivatia pentru a le practica este zadarnic
— Un pacient cu durere cronica néealinata poate deveni usor prada celor care pre-
scriu remedil nestiintifice, sau se poate Indrepta spre consum de alcool si droguri
— nu se vor da false sperante In atenuarea durerii -— dupa administrarea
tratamentului — Tntrucat pacientul isi va plerde increderea

Rolul asistentei in ameliorarea reactiilor emotionale

si comportamentale la stres
Stresul — este raspunsul organismului la actiunea unor factori intern
sau externi
— poate avea consecinte fizice, emotionale, sociale

Factori de = graviditate (indiferent daca experienta e

stres, in ex- | —divort a pozitiva sau negaliva, ea poate fi
perientade | -—pensionare un factor stresant)

303
Factori de — internarea pentru o boala care pune viata in pericol
stres In — plerderea unui organ, a unel functil
mediul — acceptarea unel interventii chirurgicala
spitalicesc - explicarea inadecvata a tratamentului si a tehnicilor
— izolarea in cazul bolilor contagioase
— atitudinea indiferenta a echipei de ingrijire
— prezenta unor bolnavi grav in acelasi salon
—mediu necunoscut sau dezagreabil din punct de vedere estetic
— prezenta unei aparatun necunoscute
- schimbari in gradul de intimitate
— cresterea valorilor functiilor vitale (puls, tensiune arteriala,
Reactla respiratie)
pacientulul la — palme umede si reci
stres — cefalee
— modificari de apetit
— mictiuni fracvente
— nervozitate
— modificarea obisnuintelor alimentare
= modificarea somnului
= diminuarea stimei de sine
— scdderea atentiei la detalii
— pierderea interesulul
— lipsa motivatiei
— identificarea agentilor stresanti $i ajutarea pacientului sa-i
interventiile evalueze
asistentel — incurajarea pacientului sa formuleze propriile sale oblective
— identificarea resurselor de adaptare a pacientulul si a modului
cum pot fi ele utilizate
= crearea de obisnuinte noi (in situatiile de stres, obiceiurile
servesc la conservarea energiel)
- evitarea schimbdarii (vor fi acceptate schimbarile necesare si
inevitabile; tensiunea creatd prin mai multe schimbari creste
riscul stresulul)
— acordarea timpulul necesar pentru ca pacientul sa se
concentreze asupra agentilor stresanji si sa se adapteze
= modificareaa mediulul (fara surse de stres; un mediu de
siguranta)
— educatia pacientulul:
—utilizarea eficienta a timpului liber (o persoand care-gi
utilizeaza eficace timpul tréieste mai putin stresul legat de
activitati sociale, familiale)
— practicarea exerciiilor fizice (scade starea de tensiune si
usureaza relaxarea)
— alimentatia rational (obiceiurile alimentare nesdnadtoase
pot exacerba reactia la stres)
— odihnaé suficienté (ajuté la controlul stresulul)

304
 — utilizarea tehnicilor de relaxare
—incurajarea pacientulul sa dezvolte contacte sociale, sa
participe la activitati recreative
—ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres
imediat, in sensul perceperii realiste a evenimentului si a
utiliz4ri adecvate a mecanismelor de adaptare
— explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate
— facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei

Exemple de interventii autonome

corespunzatoare problemelor asociafe nevoii de a evila pericolele (exemple
selectate din: L. Grondin, A.J. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, Planification des
soins infirmiers. Modéie d'interventions autonomes).
In incheierea capitolului consacrat etapelor procesului de jngrijire vom
exemplifica diferitele tipuri de interventii autonome pe care asistenta medicala
trebuie sa le desfasoare, Am ales, pentru ilustrare, interventiile corespunzatoare
problemelor de dependenta asociate nevoii de a evita pericolele, intrucat aceste
tipuri de probleme (anxietate, durere, stare dapresiva, frica etc.) se regasesc ja
toate nevoile prezentate si sunt intainite in majoritatea bolilor.
Intervenjiile sunt prezentate atat in functie de problemele [P| identificate, cat si
in funcfie de diagnosticul de ingrijire (problema + etiologie) [D} = P + Ej.

Iinterventii corespunzatoare

[P] Anxletate | Asi/stenta:

moderata — favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
— identifica impreuna cu persoana Ccauza anxietatil si/sau factorii
declansatori: metode de investigare, tratamente etc.
— furnizeaz4 explicajil clare si deschise asupra ingrijirilor
programate
— ajuté persoana sa-si recunoasca anxietatea
= creeazaé un climat de intelegere empatica
— asigura un climat de calm si securitate
— respecta tacerile si plangerile persoanei pentru a-i permite
64-si controlaze emotiile
— asigura un climat calm, de securitate, la nevoie, veioza,
clopotel, semnal de alarma etc.
—.diminueazA stimulii auditivi si vizuali: zgomote si lumina
intensé
— asiguraé activitaji distractive, la alegerea pacientului
— prevede un timp, zilnic, pentru a permite pacientului sa-si
exprime incertitudinile $i s4 fie sigur de prezenta noastra
— raspunde la intrabarile persoanel
305
 Precizare:
—In timpul zilei, cel putin o data, asistenta trage scaunul langa
patul pacientului si sta de vorba cu el
— Acest gest insufla un sentiment puternic, ,ca asistenta nu va
fugi indata afara pe usa“
Pacientului fi pareti mai disponibila si mai interesata de
persoana sa
— Doar simplul fapt ca altcineva infelege o problema poate fi
linistitor, i poate oferi un sentiment de siguranta
— Daca pacientul se simte infeles, anxietatea sa se va diminua.

[DI]: Anxie- — identifica cunostinjele pe care le are persoana pentru a-si

tate mode- diminua anxietatea
rata cauzata — il invata tehnici de relaxare
de lipsa de — il determina sa practice o tehnica de relaxare de... ori/zi
cunoastere a — sugereaza persoanei utilizarea gandurilor pozitive privind
mijloacelor evenimentele amenintatoare (la nevoie)
ajutatoare —verificA cum a inteles invajamintele, informatiile date.

[FP]: Anxietate in afara interventiilor expuse anterior:

severa — diminueaza stimulil auditivi si vizuali: radio, zgomote, lumina,
televizor etc.
— stA in preajma persoanei, la nevoie
— determina persoana s4 practice exercitii de relaxare: respiratie
abaominala profunda, concentrandu-se asupra expiratiei ...
minute, de ... ori/zi
— in caz de hiperventilatie, asistenta ji spune persoanei sa
respire in acelasi timp cu ea intr-un ritm lent
- explica faptul ca diminuarea respiratiel la un ritm de 10-12
minute fl poate ajuta
— permite unui membru al familiei s stea langA persoana, pana
cand panica va ceda
— prevede o perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoanei
sa-si exprime sentimentele
— evitd sa atinga persoana fara permisiunea el
= indeparteaza toate elementele amenintatoare pentru
persoana sau altil
— fine mana persoanei, daca o doreste
— face masaj al spatelui, mainilor si picioarelor ... minute, de ...
ori/zi

[P): Dificul- — ajuta persoana sa identifice factorii care-i altereaza

tate/ incapa- capacitatea de a-si conserva sanatatea
citate de a-si — face cu persoana un bilant al fortelor si deficientelor sale
pastra = face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana sau
sanatatea cu un apartinator: alimentatie, Tngrijiri de baz’, somn, exercitii,
eliminare etc.

306
 — asiguré un climat cat mal personal posibil: obiecte personale,
fotografi etc. aduse de acasa
- explica toate tratamentele viitoare si masurile de |uat
— furnizeazaé explicatil simple in acord cu nivelul de intelegere al
persoanei
— identifica cu persoana apartinatorii care-i pot servi de
sustinator si-i include pe acestia in programarea planului de
mentinere a sanatalii
= aduce la cunostinta, inainte de externare, datele controalelor
medicale la spital sau dispensar
= recomanda un comportament pozitiv cu privire la conservarea
sanatatii
[FP]: Durere — evalueaza caracteristicile durerii: localizare, intensitate,
rae frecventa, factorii care-i cresc sau diminueaza inten-
tatea
- stabileste schema aparitiei si diminuarii durerii pentru a
regrupa ingrijirile in consecinta
— observa pozitia de protectie adoptata de persoana
= plaseaza persoana intr-o pozitie antalgica
— utilizeazd mijloace suplimentare pentru reducerea durerii: bai
calde, punga cu gheata sau apa calda, daca este indicat
— recomandad persoanei sA semnaleze durerea de la aparitie
(intarzieraa face grea reducerea durerii)
— asociaza medicafia analgezica cu un masaj,o atingere
terapeutica
— determina persoana sa practice o respiratie abdominala 5-10
minute dupa administrarea medicatiei analgezice
— arata persoanei ca se preocupa de ea ca un tot unitar, nu
numai de durerea sa
— informeaza pacientul in termeni simpli
— informeaza asupra evolutiei durerii, a diminu4rii si tolerantei si
actiunii medicamentului
— ajuté persoana in activitatile zilnice, la nevoie, pentru a-i
permite sa-si conserve energia
= schimba pozitia in pat, la ... ore
— explicA persoanei ca-i este permis sa se planga sau sa-i fie
teama, s4-si exprime mania sau frustrarea
— invafA persoana cum sa-si administreze medicamentele,
efectele lor secundare si durata de actiune
— pentru diminuarea durerii ajutaé persoana in activitatea zilnica:
alimentatie, hidratare, igiend, mobilizare etc. si progresiv lasa
persoana sa le indeplineasca singura
— evalueaza capacitatea fizica a persoanei
In caz de capacitate fizicA buna, pentru diminuarea durerii:
— ajuta persoana in deplasarile sale, la nevoie
— 0 determina s4 practice exercitii ale musculaturii, in limita
tolerantel, ... minute/ora, de ... ori/zi
— administreaza analgezicul cu 20-30 de minute inainte de 2
face exercitii sau activitate

307
[P]: Durere — foloseste la alegerea persoanei, mijloace de destindere:
cronica masaj, lectura, muzica etc.
— imobilizeazaé regiunea dureroasa
— programeaza activitatile tinand cont de limitele persoanel
— sugereaza sa creasca progresiv durata exercitiillor si mis-
carilor, fara sa exagereze
— face un masaj al spatelul, mainilor si/sau picioarelor, la nevole
—in caz de migrena, sugereazad persoanel s& se culce intr-o
camera linistita cu o punga de gheata pe cap si un servetel rece
pe ochi, la primele semne ale migrenei

[P]: Stare — |imiteaza atentia acordata gandurilor triste (readuce persoana

depresiva la timpul prezent)
— arata calm, cdldura, dar fara exuberanta, pentru a fi in acord
cu sentimentele persoanei
— subliniaza necesitatea ingrijirli personale: coafura, manichiura,
barba etc.
— determina pacientul s4 practice exerci{il musculare ... minute,
de... ori/zi
— felicita pacientul daca executa activitati
-— determina persoana sa practice afirmatii despre sine: sunt
capabila, sunt sAnatoasa, sunt calma si flexibila*
— sugereaza sa se intalneasca cu O persoana care a trait
aceeas/ problema

[FP]: Pertur- Precizare: pentru a face diferenta intre: perturbarea stimei

barea stimel de sine si perturbarea imaginii de sine, dam definifia fiecdreia.
de sine Definite: diminuarea sentimentelor propriai valori si a
competentei
Intervenfil:
— dupa ce asculta persoana, limiteaza expresia sentimentelor
negative
— identifica cu persoana situatiile si avenimentele care sunt cele
mal amenintatoare pentru ea
— exploraazd cu persoana mecanismele de adaptare pe care le
foloseste pentru a face fafa situatiilor: cerere de informatil,
reflactare, confidente, repaus, canalizarea energiilor in munca,
menaj, alcool, umor, drog, medicamente, hipersomnie.
— intéreste mecanismele sanadtoase de adaptare
- determina pacientul sA participe la activitati recreative,
educative, care s&-] permité recAstigarea stimel de sine

308
[D1]: Pertur- — explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divor{, somaj,
barea stimel retragere) cer o perioada de adaptare
de sine, cau- - subliniazé ca fiecare adaptare aduce |a inceput un sentiment
zata de ne- de insecuritate
adaptarea la — ajuté s& accepte situatia, explicandu-i cA dependenta fizica
o crizi sau o nu-i diminueaza valoarea umana
situatle — determina pacientul s4 participe, pe cat posibil, la ingrijirile
sale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei
- planifica impreuna cu persoana Ingrijirile cotidiene, astfal incat
sa-i redea progresiv independenta

[PF]: Pertur- Detinitie: perceptie negativa pe care individul o incearcd

barea ima- privind aspectul fizic In urma pierderii unui organ sau a une
ginil de sine functii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatii.
Intarventil:
— evalueaza gradul anxietajii care insoteste pierderea fizica
— permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a o ajuta sa
se adapteze
— dupa catva timp, va limita négarea si o va readuce la realitate
cu abilitate
— ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafura
noua, imbracaminte care-i sta bine
— explicd persoanei cA e normal s4 resimta mnie, frustrare sau
depresie in aceasta situatie
= © determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia,
colostomia, mastectomia, arsura etc.
- 0 face sa participe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei,
pansament etc.

[FP]: Frica identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzele

fricii, la nevoie
— familiarizeaz4 persoana cu mediul nou
— furnizeaza explicatii scurte, precise, asupra ingrijirilor
programate
—planifica cu o echipa de ingrijire o perioada de ... minute zilnic,
In preajma persoanei

[D1]: Frica - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce

pricinulté de gaseste persoana ca amenintare in aceasta experienta:
incapacitatea mijloace de investigare, anestezie, interventie, chimioterapie,
de a face fafa fadioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic grav, de
realitatii durere, de a fi singura
tratamentului — identifica nivelul anxietatii persoanei
— clarificaé perceperea eronata faja de obiectul fricii

309
 — inaintea oricdrei examinari sau tratament, aduce la cunostinta
persoanei semnele la care trebuie sa fia mai atenta si ce va
simti
— spune persoanei ca nici o decizie nu o va lua fara sa o
consulte
— mentioneazaé rezultatele investigatiilor
— explica parsoanei care se tame de singuratata ca un membru
al echipei de ingrijire va fi la dispozitia sa, la nevoie
(DI): Fried, — supravegheaza persoane cu halucinaftii, la ... minute
din cauza - asigura un climat de securitate: ridicA lateralele patului,
tulburarilor | elimina toate obiectele ce ar putea rAni persoana sau pe cellalti
de gandire — evita s4 judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabile
cauzate de dezoriantare, iluzii si halucinatii
— evita discufille lungi asupra continutului halucinatiilor; fi va
spune simplu ca nu este ceea ce 6a percepe
— stabileste limitele comportamentulul neacceptat: violente
verbale sau altele
[FP]: Refuz de | — corecteaza la nevoie opiniile gresite
ase con- — identifica, impreund cu persoana, elementele care intra in
forma trata- | conflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata
mentelor — identifica, impreuna cu persoana, celelalte cauze ale refuzului
sau: frica, durerea, experientele trecute sau experientele
apartinatorilor, lipsa de cunostinte etc.
— explica persoanei ca este normal sa-i fie fricd, sa fie
depresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante
— explicd persoanel ca mania, frustraraa etc. fac parte din
avolutia normala a bolii
= manifestd o atitudine de .a nu judeca" faté de refuzul
tratamentului
—- 0 determina s& se exprime asupra efectelor secundare
dezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, stare
depresiva, somnolenta, diminuarea libidoului etc.
— da explicalii precise asupra efectelor secundare si a metodelor
de a le diminua
In caz de insatisfactie privind sistemul de tngrijiri:
— permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile
— inlesneste intalniri cu autoritatile, la nevole
= respecta interdictiile si regulile religioase
— acorda persoanei si apartinatorilor suficient timp pentru a
integra informatiile primite in sistemul lor de valori si cultura
tnainte de a lua o decizie
— inaintea oricarui tratament, examinare, va specifica la ce
trebuie sa fie atenta si ce va simi
— fu-l| comunica multe detalii caré pentru persoana anxioasa ar
putea fi daundteare

310
[P]: Rise de - orienteaza persoana in timp, spatiu si anturaj, la fiecare ... ore
accident — dacd se manifesta o anxietate puternica sau panica, se
planifica interventiile potrivite
— determina factoril de risc: deficite senzomotorii, confuzil,
hipotensiune ortostaticA, slAbiciune etc.
— mentine urmétoarele mijloace de siguranta
‘aparate de mobilitate: baston, carje, proteze, cadru de
sustinere pentru mers, balustrade pentru scari, bare de
sprijin
: clopotel de apel
* mijloace de imobilizare
* pantofi potriviti
* pardoseala uscata, cale de miscare libera
— ajuta persoana sa indeplineasca anumite activitati
— informeaza persoana asupra masurilor de securitate care
trebuie respectate
— evalueaza fora musculara a bicepsilor si a cvadricepsilor
— propune exercitil de intarira a acestor muschi
— asaza patul in pozitia cea mai joasd (cu exceptia procedurilor
de ingrijire)
— mentine blocate rotilele patului
— plaseazA in permanenta la indemana bolnavului efectele
personale ale acestuia
— asigura scaunul special de toaleta, la navoie
— explica persoanei cum sa procedeze la transbordari (din pat in
scaun etc.)
— supravegheaza temperatura apei si alimentelor, pentru a evita
arsurile
— nu lasé la indemana persoanei medicamente si substante
periculoase (chibrituri etc.)
— arfanjeazA spatiul inconjurator al persoanei, impreund cu
aceasta, pentru a evita oblectele si situatiile ce ar putea genera
accidente
— menting usile inculate cu cheia, daca este nevoie
— nu las& persoana tn cada far supraveghere
— asigura o iluminare corespunzdtoare in permanenta, cu o
veioza de noapte
— anticipeaza necesitatile persoanei, la nevoie
— 86 asigura ca persoana bea si mananeca incet, pentru a evita
riscul de sufocare
— evita alimentele uscate pentru persoanele care au tendinja de
sufocare
in caz de crize convulsive:
— supravegheazaé accidentele, pericolele de cadere
— nu Introduce nimic intre dinji, dacd gura este inchisA

311
 —dacd gura este deschisa, se plaseaza un servet pliat, pentru a
evita muscarea limbii
— indeparteaza orice obiect de care persoana ar putea sa se
loveasca
— intoarce capul persoanei pe o parte, pentru a evita aspirarea
secretiilor

[DI]: Rise de — observa cu atentie schimbarile de comportament

accident, — ofienteaz& persoana in timp, spatiu si anturaj folosind
cauzat de calendar, orologiu, mijloace vizuale usor de citit
confuzie — asigura in preajma persoanei o prezenta pe care sa o
cunoasca si cu care se simte in siguranta
— in timpul ingrijirilor ii explicd ce i se face sau cei se va face,
intr-un limbaj pe care-| intelege
- asigura satisfacerea nevoilor fundamentale, lasandu-o
autonom pe cat posibil: alimentatie, igiena etc.
— 86 aprople de persoand cu o atitudine deschisd, blanda,
surazand tot timpul

[DI]: Rise de — constientizeaza persoana asupra mijloacelor de prevenire a

accident, lovirilor:
cauzat de a) in mediu spitalicesc: persoana predispusa de a face
necunoas- hipotensiune ortostatica sau care este slabita, sa se ridice incet,
terea privirea inainte, incaljaminte cu toc jos, nealunecoasd; folosirea
mijloacelor corectéa a ochelarilor, carjelor, suporturi de-a lungul coridorului
de prevenire b) la domiciliu: folosirea unui suport de baie, scaun de baie,
evitarea parchetului lustruit, mochetelor de dimensiuni mici,
cabluri intinse pe jos, apa prea caldd, de catre persoane cu
tulburari senzoriale
— explica apartinatorilor regulile privind securitatea persoanei
confuze: balustrade la scari, zavoare de securitate, suprave-
ghere continué privind aparatele electrica, pericolul focului,
fugii etc.

(P]: Doliu Definifie: durere profunda, urmare a uwunei pierderi

(persoana, obiect, rol, functie fiziologica, parte a corpului). Doliul
poate fi anticipat sau real.

interventil:
Asistenta:
— identifica, impreuna cu persoana, faza doliului in care se gaseste
- planifica o prezenta de ... minute/zi in preajma persoanei
= favorizeaza exprimarea sentimentelor de doliu
= informeaza persoana de fazele evolutive normale ale doliului

312
 — ajut&é persoana s& inteleagd reactiile sale la doliu si sa le
considere normale in aceasta situatie
— ajuta persoana sa utilizeze resursele de sus{inere disponibile:
familia, prieteni, rasursa comunitare ete.
- explicd persoanei si apartindtorilor cum se poate manifesta
reactia de doliu
— ajutd familia s4 sustind persoana care traieste doliul
- ajuta persoana si familia sa& traverseze fazele doliului prin
prezenta si Intelegerea sa

Precizare: Reaciiile de doliu parcurg 5 faze similare cu cele descrise de

Elisabeth Kubler-Ross, in cazul bolnavilor incurabill, din momentul in care acestia
aflé diagnosticul. Am considerat util s4 prezentam si manifestarile de dependenta,
in raport cu cele 5 faze, intrucat aceasta corelare nu se face in anexa nr. 3.

Manifestari de dependenta Interventii

In faza — negarea realitatil - favorizeaza exprimarea
negaéril — fantasme liber a sentimentelor negative
— refuz de a accepta pierderea | ca un mecanism de aparare, la
— retragere nevoie
— evita intdrirea negaril
In faza de — agresivitate - favorizeaza exprimarea
manie — ostilitate libera a sentimentelor de
— insomnie méanie, la nevoie
= irttabilitate — explicda persoanei ca mania ii
— frica va permite mobilizarea ener-
= sentiment de culpabilitate giilor
in faza de — promisiuni privind schim- |— favorizeaza exprimarea do-
negociere barea obicelurilor de viata rinfal de negocieri cu Dum-
— disponibilitatea de a accepta | nezeu, cu viata, cu sanatatea,
orice tratament pentru a intarzia clipa fatala
— exprimarea de sentimente gi | — ajuta persoana s4-si exprime
ganduri legate de pierderea | sentimeniele de culpabilitate si
suferita explica faptul cA sentimentele de
culpabilitate fac parte in mod
normal din evolutia doliului
in faza de — disperare — favorizeaza exprimarea
depresie — nelinigte libera a sentimentelor de
= idei de sinucidere depresie, la nevoie
— inertie — ajutd familia favorizandu-i
— pierderea apetitului dialogul cu persoana
— perturbarea somnului
— facies trist re
— plans
= retragere
— tristeje

313
In faza de — expresia calmulul si — ajut& persoana sa-si satistaca
acceptare seninatatii nevoile de bazd: hidratare si
— expresia acceptarii alimentare, ingrijiri igienice, frictionari
plerderii atc.
= explica membrilor familiei cA este
important pentru ei si muribund sa-i
stea in preajma, sa-l ingrijeascd, sa-1
atinga, sa-i vorbeasca cu dragoste
— fara a-i spulbera toate sperantele,
asistenta nu va intretine sperante
irealiste, in situatia sa
— ajuta persoana si familia sa
traverseze faza doliului
= respecta lacrimile si t&cerile
persoanei, pentru a-i permite
exprimarea sentimentelor de pierdere
— evita incurajarile facile
— asigura persoanei un suport religios,
adaptat la credintele sale, la nevoie
— evita s& judece valoarea senti-
mentului legat de persoana decedata
— reconforteaza persoana dandu-i
sperante privind ameliorarea durerii,
inconfortului etc.
® Daca doliul este recent:
— evita sa-i spund ca intelege ceea ce
resimte, daca n-a trecut un moment
asemanator
— 0 face sa infeleaga ca sentimentul
de vind si manie acompaniaza uneori
doliul
® Daca doliul este mai putin
recent:
— explicd persoanei c4 este normal s&
reia contactul cu activitatile anterioare
si sa investeasca in relatii noi
— exploreaza cu persoana activitatile
in care isi poate canaliza energia sa si
favorizeaza indepartarea senti-
mentelor legate de pierdere
— explica persoanei cd este normal ca
sentimentele de doliu s4 nu constituie
centrul preocuparilor sale
- ajuté persoana sa identifice fortele
sale pentru a face fafa la reintegrarea
in viata normala.

314
 /Cuvdniul este sunet si culoane,
8 mesageul gana unan,”
(T. Vianu}

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Definitie:
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiinjei umane de a schimba informafii
cu semenii sai. Ea pune in miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal,
permitand persoanelor s& se facd accesibile una altela, sa reugeasca sa puna in
comun sentimentele, opiniile, experientele si informatille.

|. Independenta in satisfacerea nevoii

Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor
sale vitale si pentru a-gi satisface nevoile sale superioare.
Familia, anturajul, ansamblul institutillor societatil, prin intermediul comunicarii,
concurd la transformarea copilului intr-un individ in toata plenitudinea sa.
Comunicarea se realizeaza in doua moduri:
— modu! nonverbal— limbajul corpulul (expresia ochilor, a figurii, gesturile,
postura, mersul) este o forma arhaicd de transmitere a trairilor noastre interioare:
— modu! verbal— este, prin excelenta, vehicul al gandiril; limbajul verbal permite
o exprimare mai clara, mai precisa si mai nuantata a semnificatiillor de exteriorizat;
limbajul scris este mai cizelat; pentru a reda intonatiile, nuantele, este insotit de
semne de punctuatie.
Omul este capabil de a comunica cu semenii sai din punct de vedere fizic, dar
este capabil sA primeasca si stimull intelectuali, afectivi si senzoriali, care ii sunt
transmisi din anturajul sau.
Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare,
individul trebuie s& aibaé o imagine pozitiva despre sine, o cunoastere a eului sau
material, adaptiv si social.
independenta in satisfacerea nevoil de comunicare presupune integritatea
individului, a organelor de sim}, o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a
intelege semnificajia mesajelor schimbate.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare

Factori de simf:
— integritatea organelor
blologici — stare optima de funclionare a vazului, a auzului, a
mirosului, a gustului, a pipaitului
— auzul, vazul permit comunicarea cu lumea extenoara;
gustul, pipaitul protejeaza individul fajé de pericolele din lumea
inconjuratoare

315
 — Integritatea organelor fonajiei permite comunicarea verbala
= Integritatea aparatulul locomotor face posibila comunicarea
nonverbala (gesturi, migcari)
— Raspunsul erogen: reactia susceptibila de a provoca o
excitatia sexuala
Factorl — Inteligenfa — comunicarea este influentata de gradul de
psihologici inteligenta a individulul, de puterea de infelegere a stimulilor
primiji, de gandire, imaginatie, memorie
— Percepfia: reflectarea personala a unui fenomen, obiect, care
se face cu ajutorul simfurilor; functia perceptibila este educabilé
— Emofiiie sunt exprimate prin expresia fetei, prin debitul verbal
(bucurie-tristefe; ras-plans)

Factori - Anturaju/ este determinant fn satisfacerea nevoili de

sociologici comunicare; climatul armonios in anturaj, in familie permite
individului s& stabileascé legdturi afective; schimbul este
trecerea unui mesa] de la o persoana la alta
- Cultura si stafutul social — educatia, cultura joacd un rol
important in comunicare
— Personalitatea — comunicarea e influentaté de stadiul de
dezvoltare a personalitajii umane; personalitatea determina
individul sa fie increzator in capacitafile sale de a se exprima, a
se afirma, 84 stabileasca legaturi semnificative cu cel din jur.

Manifestdri de independentaé

a. Manifestari de ordin biologic

Functionarea | — acuitate vizuala
adecvata a — acuitate auditiva
organelor de | —finefe gustativa si a mirosului
simt = sensibilitate tactila
Debit verbal | —usor
— ritm moderat
— limbaj clar, precis
Expresie — miscari
nonverbalé | — posturi si gesturi ale mainil
— facies expresiv
— privire semnificativa
— mecanisme senzoro-perceptuale adecvate

316
 b, Manifestari de ordin psihologic

Exprimare — a nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor

usoara = exprimare clara a gandurilor
Imagine — cunoasterea sinelui material, spiritual si social
pozitiva de
sine

perceptia obiectiva a mesajului primit si capacitatea de venficare a percepiiilor sale

exprimarea sentimentelor prin pipait
utilizarea adecvataé a mecanismelor de aparare
atitudinea receptiva si de incredere in altii
capacitatea de a angaja si mentine o relatie stabilA cu semenii

c. Manifestdri de ordin sociologic

apartenenta la grupuri de diverse interese

stabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de munca, In grupuri de prieteni

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

nevoii de comunicare
— exploreaza impreuna cu pacientul, mijloacele sale de comunicare
— invata pacientul:
- 8&4 mentina integritatea simturilor (vazului, auzulul, gustului, mirosulul)
— 84 utilizeze mijloacele specifica de exprimare a sentimentelor, a emofillor
= $4 aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
= $4 mentina legaturi cu persoanele apropiate

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii de comunicare

Dacd comunicarea nu este satisfacuta, pot surveni urmatoarele probleme:
1. Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
2. Comunicare ineficienta la nivel intelectual
3. Comunicare Ineficienta la nivel afectiv
4, Confuzie
5. Singuratate
6. Atingerea integritatii functiei si rolului sexual vezi anexele 2.513
7. lzolare sociala
6. Perturbarea comunicarii familiale

317
 Surse de dificultate

surse de — atingere cerebrald sau nervoasa

ordin fizic = tulburari circulator cerebrale; accident vascular cerebral
— degenerescenta; traumatismae; oboseala
— deficit senzorial; surmenaj
— obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamen-
te, aparate)
— durere; dezechilibrul hidroelectrolitic
— droguri, medicamente, alcoolism

Surse de — tulburari de gandire

ordin psihic | —pierdere, separare, stare de criza
—anvxietale, sires

Surse de — poluare
ordin — mediu inadecvat (locuinta, loc de munca, de recreare)
sociologic — climat
—conflicte, esec, statut social si economic defavorabil
Lipsa — insuficianta cunoastera de sine, a altora si a mediului ambiant
cunoasterii

Dezvoltam in continuare trei probleme

41. Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor

Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilor sale, mesaje
care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele.

Manifestari de dependenta

Tulburari — cecitate: pierderea vederii

senzoriale — diminuarea vederii: scaderea acuitatil vizuale
— surditate: pierderea functiei auditive
— hipoacuzie: diminuarea auzului
— plerderea sau diminuarea gustului: pierderea combinatiilor
celor patru senzatil gustative de baza — dulce, amar, acru, sarat
({simtul de control al hranei)
— anosmié: pierderea mirosului
— hipoestezie: scaderaa sensibilitati cutanate
~ hiperestezie: cresterea sensibilitatil cutanate
Tulburari — paralizia: disparifia totala a functiel motoril musculare
motoril = parezaé: scdderea functiei motorii musculare
— paralizii periferica: scade tonusul muscular, miscdrile pasive
se pot efectua cu amplitudine mult mai mare

318
 — paralizii centrale: tonusul muscular este pastrat sau chiar
exagerat, miscarile pasive sea pot executa cu amplitudine redusa
5e disting:
— monoplegia, paralizia unui singur membru
— hemiplegia, paralizia 1/2 corp lateral
— paraplegia, paralizia membrelor inferioare
— tetraplegia, paralizia celor patru membre
Tulburaéri de | —afazie: incapacitatea de a pronunta anumite cuvinte sau de a
limbaj le folosi, ori ambele
— dizartria: dificultatea de a articula cuvintele, pronuntie
neinteligibila
— balbaiala: greutate in pronuntjarea unor cuvinte, repetarea sau
omisiunea de silabe, prin prelungirea unor sunete
— mutism: bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul
= dislalia: imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care
compun cuvintele; vorbirea devine neinteligibila
Reactil — neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari
afective in — inactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori ambele
insuficiente | —anxietate: sentiment profund de disconfort sau de tensiune, pe
sau exces care individul jl resimte in fata vietii
senzorial — incetinirea dezvoltarii gandirii: ritmul asociatiilor de idei este
mai lent >
— halucinatii: parceptii fara obiect; in functie de analizatori, sunt
halucinatii auditive, vizuale, gustative, olfactive, cutanate
— izolare — singuratate: starea individului de a fi singur, retras

= Interventiile asistentei -

Pacient cu comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s4 | —|linisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu-i scopul
fie echilibrat | si natura interventiilor
psihic — familiarizeaz& bolnavul cu mediul sau ambiant
— asigura un mediu de securitate, linistit
=administreaza medicatia recomandata de medic

Pacientul sA | — cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului

foloseascé | —furnizeaza mijloacele de comunicare
mijloace de — invatd bolnavul s4 utilizeze mijloacele de comunicare conform
comunicare | posibilitatilor sale
adecvate
staril sale

319
 Pacientul sa | — asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau motrice
fie compen- | a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie; are rolul de suplinire
sat senzorial | pentru satisfacerea nevoilor pe care pacientul nu si le poate
satisface autonom (a manca si a bea, a se misca si a avea o
buna postura, a-si mentine tequmentele curate si integra, a evita
pericolele)
- administreaza medicajia recomandaté: unguente, picaturi
oculare, nazale, auriculare
— éfectueaza exercifil pasive si active pentru prevenirea
complicatilor musculare, articulare
— pregateste bolnavul pentru diverse examinari ale simfurilor gi
il ingrijeste dupa examinare

2. Comunicare ineficienta la nivel intelectual

Dificultatea individulul de a intelage stimulll primiti si de a-si utiliza judecata,
imaginatia, memoria, pentru ca s4 comunice cu semenii.
© atingere a cortexulul sau o functie inadecvata a facultatilor intelectuale per-
turba individul in modul sau de a combina informatiile pe care le primeste de la.altii
4i de la mediu.
Manifestari de dependenta
Dificultatea — amnezie — tulburare de memoria, caracterizata prin:
de a-sl aminti = amnezie de fixare, de retinere a faptelor nol
evenimentele — amnezie de evocare, lipsa capacitatil dea raproducera sau
trecute racunoastera a unor fapte antericare
— dificultatea de a infelege, de a face o judecata
Vorbire — comunicare verbala fara legatura cu situatia data
incoerenta
Comporta- — manifesta neadecvate situaliel date
ment
neadecvat
Confuzle, — dezorientare in timp, in spatiu si referitoare la propria
obnubilare persoana

- Interventiile asistentei -
Pacient cu comunicare ineficienta la nivel intelectual

OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s4 | — ajutA bolnavul sa se orienteze in timp, spatiu si referitor la
fle orlentat in | propria persoana
timp, spatiu§ | — sugereaza pacientului sa fina un jurnal
sila ole “a — ajuta pacientul sé completeze jurnalul
persoan — fl ajuta sa-si recunoasca capacitatile si preferintele
— lasé bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale
mijloace

320
 3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Reprezinta dificultatea Individului de a se afirma, a fi deschis c&tre altil si catre
nevoile lor, de a stabili legaturi semnificative cu anturajul.
Fiintja umanaé care nu poate comunica adecvat sufera interior si isi diminueaza
stima de sine. In consecin{a, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa si
situatia sa se schimba, devine insecurizanta.
Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.

Manifestari de dependent&

Agresivitate | —manifestare impulsiva de a se certa, bate, ataca pe cei din jur

Allenare — incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor

mentala acte; nu poate sa-si aprecieze nici suferinja si nici nu raspunde
de actele sale

Devalorizare | — perceptie negativa pe care individul o are fata de valoarea

personala si competenta sa

Apatie — indiferenta fafa de sine si ceea ce se petrece in mediul sau

Egocentrism |— preocuparea exagerata a individulul fata de sine fnsusi, de

sanatate, de imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se
crede persecutat
Fobie — frica obsedanta, directionata spre ceva de care bolnavul nu
poate scapa
— agorafobie — teama de spatiu deschis
— claustrofobie — teama de a sta inchis in camera
— nozofobie — taama da boala

Euforie — stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect

Delir — tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu

realitatea, dublata de convingerea pacientului in verosimi-
litatea ei

Idei de — perceptii fara obiect, auditive, vizuale

sinucidere,
halucinatil

Percepere — perceptia negativa a individului fafa de aparanta sa fizica

inadecvata
de sine

321
Dificultatea
de ase
afirma, de
a-sl exprima
sentimentele,
idelle,
opiniile
dificultatea
de a stabill
legaturi
semnificative
cu semenil

- Interventiile asistentei -
Pacient cu comunicare ineficienta la nivel afectiv
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTELI, EVALUARE
AUTONOME $! DELEGATE
Pacientul s4se | — pune in valoare capacitatile,|Se vor nota zilnic
poata afirma, s4 | talentele si realizarile anterioare | schimb4rile survenite
alba perceptie ale bolnavului in:
pozitiva de sine | — da posibilitate pacientului sa-si | — dispozitia bolnavulul
exprime nevoile, sentimentele, | —in expresia verbala si
ideile si dorintele sale nonverbala
— da posibilitate pacientulul s4 ia|— in stabiliraa lega-
singur decizii turilor cu semenii
= invata bolnavul: Evalueaza schimbarile
—tehnici de afirmare de sine survenite in comparta-
—tehnici de comunicara mentul bolnavului fafa
— tehnici da relaxare da alte parsoane.
— ajutaé bolnavul sa identifice
posibilitatile sale de a asculla, dea
schimba idei cu altii, da a crea
legaturi semnificative
- antraneaza bolnavul in diferite
activitati, care sa-i dea sentimentul
de utilitate
Pacientul
sé fie | — Supravegheaza in permanenta
ferit de pericole | bolnavul 1 2
interne sau — administreaza medicatia pre-
externe scrisa: antidepresive, anxiolitice,
tranchilizante
— utilizeaza unele mijloace fizice
de imobilizare:
— chingl
— camasa de protectie

322
 Comunicarea terapeutica
Definitie — componenta a relatiilor interpersonale asistenta—pacient
— un act planificat, deliberat si profesionist

Scop = stabilirea unei relatii umane pozitive, care va permite

atingerea obiectivelor de ingrijire
— $@ realizeaza prin tehnici de comunicare terapeutica, ce au la
baz4 comunicarea verbala si nonverbala

Condifil — 848 $6 fina cont da factorii fiziologici sti socio-culturali, care pot
pentru o influenta comunicarea
comunicare | ~ 22 gurarea unui confort psihic si fizic al pacientului
ata — castigarea increderii pacientului
= fespectarea pacientului
— mesajul transmis sa fie scurt si clar
— vocabularul utilizat s4 fie pe intelesul pacientului
— debitul verbal sa fie potrivit
= tonul adecvat
— intonatia $4 nu fie influentaté de emotiila sau de oboseala
asistentei
— sd fie ales momentul potrivit
—mimica, gesturile sA accentueze cuvantul, sa-| clarifice sau s&
ilustraze ideaa
— 84 se manifeste solicitudine fata de pacient
— atingerea pacientului (de ex. prinderea mainii unui pacient trist
sau cu dureri) sa fie utilizat4 in mAsura fn care acesta intelege
bine semnificatia $i o accepta ca pe un mesaj de incurajare,
tandrete, sustinere afectiva. ;

Tehnicl de - ascultare activa: asistenta isi mobilizeaza intreaga atentie

pentru a intelege mesajul pacientului, respectand urmatoarele
comunicare fn ‘eguii: :
terapeutica si | “"_ <t4 in fata pacientului cand vorbeste
rolul = il priveste in ochi, pentru a-i demonstra dorinta de a-l
asistentel asculta
— adopta o atitudine decontractata
— nu face miscari care ar putea distrage interlocutorul
- il aproba cand spune lucruri importante
= acceptarea: este vointa de a asculta mesajul unei persoane,
fara a manifesta indoialA sau dezgust, chiar daca sunt
divergente de idei
- asistenta va manifesta toleranta faja de pacient
- il va asculta fara sa-l intrerupa
- ii va da o retroactiune verbala, pentru a arata ca infelege
ce-j spune
— se Va asigura cA mesajele sale nonverbale corespund
mesajelor verbale

323
 — Intrebarile: sunt un mijloc direct de comunicare si dau tonul
unei Interactiuni verbale
— vor fi lagate de sublectul discutat
— vor fi puse intr-o ordine logica
— asistenta va fi atenta sa epuizeze un subiect Inainte de a
trece la altul
- asistenta va alege Intrebarile in functie de raspunsul
pacientului
— parafraza: redarea mesajulul pacientului fn cuvintele ei, pentru
a se asigura de intelegerea lui corecta
— clarificarea: cand intervine o neinjelegere, asistenta poate
intrerupe discutia, pentru a clarifica sensul mesajului
— focalizarea: centrarea mesajului pe o anumita problema de
sanatate
— asistenta va ajuta pacientul s& nu descrie in termeni vagi
problemele sale
— informarea pacientului:
— informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul
oportun
— vor fi transmise intr-o maniera tavorabilé de comunicare cu
pacientul
— nu sé vor divulga date pe care medicul doreste sa nu le
cunoasca pacientul
— linistea: va permite asistentei si pacientului sa-si organizeze
gandurile
— asistenta care asigura linistea in comunicarea cu pacientul
dovedeste ca este gata sa asculte cu rabdare
— recapitularea: este o revizuire a principalelor idei discutate
- asistenta incepe o discutie razumand-o pe precedenta,
pentru a ajuta pacientul s4-si aminteasca subiectele abordate
Stiluri de —a-fi spune parerea are urmatoarele consecinte:
comunicare — inhib personalitatea pacientului
— intarzie rezolvarea problemel
ineficace — nu-i dd pacientului posibilitatea de a lua decizii
— a da asiguran false:
— impledica avansarea comunicarii
— a adopta o atitudine de aparare:
— a raspunde criticilor printr-o atitudine defensiva inseamna
a-i nega dreptul pacientului la parerile proprii .
—a manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiv: _
— 0 aprobare excesiva presupune ca acesta este singurul
lucru acceptabil t ;
— 0 dezaprobare excesiva poate face pacientul sa se simta
respins si sa evite interactiunea
— a generaliza prin stereotipii:
— orice persoand este unica si o generalizare ar nega
aceasta unicitate
—a schimba subiectul:
- coe 2 impolitete ; ae
— impiedica comunicarea terapeutic progreseze
= pacientul isi pierde firul ideilor si sporbancatoa
— mesajul poate deveni confuz

324
 _inaita-ff suiletul até de sus, neat nicioa ofansa
ad fw poata ajlinge fa el"
(Descartes)

11. NEVOIA DE A ACTIONA

CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,
DE A PRACTICA RELIGIA
Definitie:
A actiona conform propriilor convingeri/credinje si valori este o necesitate a
individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine si de
rau, de dreptate, de urmare a unei ideologii.

|. Independenta in satisfacerea nevoii

Nu exista fiintd umana izolata. Ea este in interactiuna constanta cu ceilalfi
indivizi, membri ai societatii, si cu viata cosmica sau Fiinta suprema/absoluta.
Aceasta interactiune scoate in evidenja experienta vietii lor, convingerile,
credintele si valorile propriei fiinte si, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii.
Cautarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedem
viaja in ansamblu si sa gasim o semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de veche
precum omenirea. Acest rol |-au jucat religiile antice, precum gsi credintele cu o
orientare teologica din timpurile ulterioare. Antropologii constataé cA si in culturile
contemporane primitive exista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza
experientele oamenilor si le sunt ghidate activitafile.
Cultura apuseand a fost, de asemenea, influentata intr-o asemenea masura de
stiinta si de tehnologie, incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem o conceptie
stiintifica sau tehnologica despre lume: stiinta si utilizarile ei ne contureaza modul
de a gandi si dau o noua dimensiune vietil noastre.
Caéutarea perena a unel concepijii despre lume este o cautare a unel vieti care
sa fie mai degraba bund decat rea, o cautare a unui scop al existentel, spre a
acoperi un gol, o cAutare a ceva care promite mai curand speranta, decat disperare.
Conceptiile despre lume difera in aceasta privinjaé. Unele sunt mai optimiste, iar
altala mai pesimiste. Unele sunt profund etice, lar altele doar incidental morale. Nu
toate satisfac in mod egal si in acelasi fel dorinta omeneasca, insa toate exprima o
profunda nevole umana.
Conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gandirii. O lume plina de
lucruri la care ne putem gandi si in care se aflé o multime de idei si teorii, cu privire
la tot ce exist sub soare, ne obligé sa fim selectivi. InsA conceptia despre lume mai
este necesaré si pentru a ne calduzi actiunile, cum trebuie sA hotdrdsti intre
nenumaratele lucruri care trebuie efectuate si printre nenuméaratele locuri in care
trebuie s4 te duci, numercasele genuri de actiuni si numeroasele vocatii posibile.
Este necesaraé o conceptie despre lume pentru a clasifica activitatile posibile si
pentru a stabili prioritati pentru anumite actiuni, in cadrul unei activitati concrete
325
(decizii cu privire la cariera, decizii morale, modul de utilizare a timpului, viaja de
familie ete.).
Nici o societate nu poate trai fara un set de standarde asupra carora s-a cazut
de acord; dragostea, grija, onestitatea, integritatea, increderea, iertarea, libartatea
alegerii, iata numai o parte dintre acestea.

Factorii care influenteazd satisfacerea nevoii

Factori — Gesture gi atitudinile corporale. permit pacientulul sa isi

biologici satisfacd aceasta nevoie, in functie de convingerile proprii, de
apartenenf{a religioasa sau de amandoua
Factori — Cdutarea, cercetarea sensului viefii si morfi’. fiinta umana
psihologici cauta de mileni) sensul vietii si al mortil; unmérirea acestui
oblectiv face individul s4 realizeze gesturile si ritualurile care
raspund credintelor/convingerilor si valorilor sale
— Dorinja de a comunica cu Fiinfa suprema sau cu cosmosut
fiinta.umana, in esenta si spiritul sau, se simte legatd de Fiinta
superioard sau energia cosmica si infaptuieste actiuni care fi
permit aceasta comunicare
— Emofiiie: emotille si impulsurile individului il determina sa
realizeze activitati umanitare, religioase
Factorl — Cultura: toate societatile vehiculeaza, prin tradifiile lor,
sociologici credinte si valori fafa de practicile religioase sau de aplicarea
ideologiilor umanitare; unele societaji permit o practica
religioasa specifica, in timp ce altele adera la practici religioase
complet diferite; cultura si istoria popoarelor Influenteaza in
mare masura fiintele umane si relatiile lor cu Fiinta suprema sau
relatiile lor cu ceilalti
- Apartenenja religioasa: influenteaza in mare masura actiunile
pe care le infaptuleste individul, pentru a-si satisface nevoile; pe
parcursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important in
obisnuirea cu credinte si valori legate de o apartenenta
religioasa; adultul este, de asemenea, influentat de normele
sociale fata de apartenenta religioasa: cu toate acestea, exista
0 anumita alegere de a adera sau nu la o religie, in functie de
convingerile personale.
La persoanele varstnice, practica religioasa se intensifica
sau reapare, daca a fost abandonala ulterior.
Astazi, In lume sunt cunoscute:
— crestinismul, cea mai raspandita religie pe glob
—islamismul, prezent in Orientul Apropiat si Mijlociu
= budismul, intalnit la popoarele asiatice
— hinduismul, practicat de hindugi
— mozaismul (iudaism), religia evreilor

326
 Manifestari de independenta
Credinte = convingeri personale ale individului fata de realitate
— asistarea la ceremonil religioase
= folosirea obiectelor religioase (sirag de matanii, imagini)
Religie —forma a constiintei sociale, caracteri-ata prin credinta in flinte,
forte supranaturale
— observarea regulilor unei religii
— parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare
Ritual, rit — ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii
— apartenenja la grupuri religioase sau umanitare
Spiritualitatea = ansamblul de credinte si practici praprii sufletului
— timp de rugdciune si meditatie
= gesturi si atitudini corporale
— ansamblu de reguii de condulta si valori considerate valabile
intr-o societate
— participarea la fapte de caritate
— participarea la fapte de umanitate
— angajarea intr-o actiune sociala, umanitara sau creativa

Valori —ansamblul de credinte si aptitudini care reflecta nu numai ceea

ce este dorit, dar, in aceeasi masura, ceea ce este benefic
individului; de exemplu frumusetea, adevarul, binele
Libertatea — posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau
dorinte; individul are libertatea deplina de actiune si sanatate
mertala optima (adaptat)

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

— determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri $i valori
— planifica, impreuna cu pacientul, activitati religioase
— fl informeazA despre serviciile oferite de comunitate
— mijloceste desfasurarea unor activitati conforme cu dorinjele si credintele
bolnavulul

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii

De fiecare data cand aceasta nevoie nu este implinita pot aparea probleme de
dependen{a:
1. Culpabilitatea
2. Frustrarea
3. Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
4, Dificultatea de a participa la activitati religioase vezi anexele 2 si 3
5. Neliniste fata de semnificatia propriei existente
327
Codul etic al profesiei medicale prevede:
— ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologia, culoare:
— pastrarea secretului profesional si a confidentelor facute de bolnav.

Surse de dificultate

Surse de — lezare fizica

ordin fizic — dezechilibre
— supraincarcare
— durere
— surmena|
Surse de — tulburari de gandire
ordin — anxiatate
psihologic — stres
— pierdere, separare — divort, doliu
— situatil de criza — anestezia, bariere lingvistice, spitalizare ©
— pierderea imaginii si a respectului de sine, pensionare
Surse de — conflicte sociale
ordin — esecuri
sociologic = contradictii cu familia si societatea
Lipsa = lipsa de cunoastere a situatillor, a atitudinilor celorlalti
cunoasteril — insuficienta cunoastere de sine $i a mediulul

Dezvoltém in continuare doud probleme

4. Culpabilitatea
Sentimentul dureros, resimit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si
valori, motiv pentru care individul se simte vinovat.
Orice om este susceptibil de a fi confruntat cu situalii in care inijiativele luate sau
evenimentele nefericite fi pot provoca un sentiment de culpabilitate.
Gradul, frecventa si rationalizarea acestul sentiment depind, in mare parte, de
experientele traite $i de educatia primita in copilare.
Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat, care se manifesta in
surdina, in afara cunoasterii adevaratei sale semnifiicatil. Mai multe situafii pot
cauza sentimente de culpabilitate: boala, pierderea stimel si a respectulul,
anxietatea, conflictele sociale.

Manifestari de dependenta
Sentiment de — amaraciune
culpabilitate — autopedepsire
= auloacuzare
— mania de a se scuza inutil
— intelegerea bolii ca o pedeapsa
— sentiment de a fi néedemn
— pozitie curbata
— miseari lente

328
 Manifestari — manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu
de depresie — plans
— insamnie
— balbaiala
Manifestari — tahicardie
de anxiletate = tegumente reci, umede
— hiperventilatie
—furie
— manie

- Interventiile asistentei -

Pacient cu sentiment de culpabilitate

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul — Incurajeaz& bolnavul sa-si exprime sentimentele in legdtura cu
sé-sl pdstre- | problema sa
ze lmaginea | —faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
pozitiva de — actioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului
sine — planifica, imprewnd cu bolnavul, activitati care sa-i dea
sentimentul utilitafii

Pacientul s4 | —il pune in leg4tura cu persoane dorite, apropiate

fie echillbrat |- administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, tran-
psihic chilizante (la Indicatia mediculul)

2. Frustrare
Conditia individului care se simte refuzat sau fsi refuza satisfacerea unei nevoi.
Obstacolele in indeplinirea gesturilor sau a actelor conforme parerii personale
de bine, rau sau dreptate gi dificultatea de a participa la activitatile religioase dau
individului sentimentul de frustrare.
Manifestari de dependenté
Senzatia de | —activitafi (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa
plerdere a folosite de individ, datorita nivelului cultural scdzut, a carentelor
libertatil de educative etc.; aceasta jl determina la izolare sau devianta
actiune (agresivitate)
— actiuni contrare dorintelor individului

Sentiment de | — amaraciune, tristete

inutilitate — plans

329
Supunere la — tratament nedorit
un regim — medicatie
— alaptare
Incapacitatea | — incapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la
de aexercita | activitdtile grupului sau de apartenenta, de a urma exigentele
practicl propriei religii
religioase — absenta locurilor sau a modalitatilor de practicare
— caderea la pat
— constrangeri fizice
— deficit audio-vizual
— efecte secundare ale unei medicatii
Tulburari de | —confuzie
gandire — dezorientare
— halucinatii
ingrijorare — gnija faja de semnificatia suferintei sale
fata de = grija fafa de sensul viefii si al mortii
sensul pro- =| — preocupare pentru credinte si valoarea lor
priei sale
existente

- Interventiile asistentei -

Pacient cu sentimentul de frustrare

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul — ajuta bolnavul sa identifice cauza frustrarii
sa-sl reca- — il incurajeaz4 s4-si exprime sentimentele si nevoile
pete incre- — ii asigura de confidentialitate gi ii pastreaza secretele
derea in sine
Pacientul s4 | — communica des cu bolnavul, aratandu-se plind de solicitudine
alba o stare | — cauta modalitaji de practicare a religiei (citirea unor docu-
psihicd bund | mente religioase)
— administreaza la nevoie medicatie sedativa

Rolul asistentei in sustinerea spiritualé a pacientului

S4 aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient, in functie de stadiul

sau de dezvoltare:
— credinja influenjeaza modul de viata, atitudinea, sentimentele pacientului fata
de boala si moarte
330
 — copilul mic nu cunoaste sensul binelui sau al raului, credinja spirituala; spune
rugaciuni inainte de culcare, imitandu-i pe parinti
— prescolaru! pune intrebari despre religie si incepe s& creada intr-o fiintaé
supra-umana; doreste sa afle semnificatia sarbatorilor si ritualurile acestora
— scolaru! si adolescentu! invaté despre religie, urmeaza practici religioase,
decide daca accepta religia familiei sau se converteste in functie de experienta
personala
— adultul dedica mai mult timp practicilor religioase

Sa sesizeze si sa clarifice impactul credintei religioase asupra ingrijirilor de

sanatate:
— restrictii asupra dietei alimentare
— restrictii la administrarea de medicamente, vaccinuri, sAnge
— refuzul unei interventil chirurgicale sau al altor proceduri terapeutice
— refuzul unui transplant
— neacceptarea avortulul
— neacceptarea internarii in spital si a tratamentului in timpul unor sarbatori
— descurajarea eforturilor de prelungire a vietii
- dorinta de a sta langa pacientul muribund si a indeplini anumite ritualuri

Sa identifice persoanele care au nevoie de asistenta spirituala:

— pacientil singuri, care au putini vizitatori
— cei care-si exprima frica, anxietatea
= pacientii care vor fi supusi unor interventii chirurgicale
— pacientii care trebuie sa-si schimbe modul de viata dupa boala sau interventia
chirurgicala
—pacienfii care sunt preocupafi de relatia intre religie si sAndtate
— pacientii a caror boala are si Implicatii sociale
— muribunzii
— cei care prezinta manifestari de dependenta in satisfacerea nevoii

84 faciliteze satistacerea nevoii spirituale:

— 84 permita vizita preotului
- sa-i permita pacientului citirea cartilor religioase
= sa informeze pacientul asupra posibilitatii de participare la serviciul religios din
cadrul unitatii spitalicesti
- sa | se raspunda la intrebari referitoare la subiecte religioase
- 84 se marcheze evenimentele religioase (Pasti, Craciun), utilizand decor
adecvat si alte facilitati permise
— pacientul sa fie ajutat s4-si exprime disconfortul spiritual

Educatia pacientulul:
— in cazul unui conflict intre doctrina religioasd si recomandarile terapeutice,
pacientul sa fie informat despre necesitatea promovarni sanatatii
331
 acd descoperim
cd wala ov are nicl un infeles,
no ne ramane altceva ae facut
decal sa-/ dam un infelas.*
(Lucian Plaga)

12. NEVOIA DE A Fl PREOCUPAT

IN VEDEREA REALIZARII
Definitie:
A te preocupa in scopul realizarii este o necesitate a oricarui individ de a infaptui
activitati care-| permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorialti.
Actiunile pe care le infaptuieste ji permit s4-si dezvolte simtul creator si s4-si
foloseasca potentialul la maxim.

1. Independenta in satisfacerea nevoii

Fiinta umana simte dorinta de a infaptui |ucruri care corespund idealurilor sale.
Relatiille necorespunzatoare intre cei care lucreaza in cadrul aceluiasi serviciu
sau sef — subaltern pot genera starea de devalorizare, inutilitate, deoarece individul
are nevoie de consideratie, dragoste, stima si respect reciproc in activitatea pe care
o desfasoara.
Capacitatea individului de a se realiza este unica si necesara pe tot parcursul
vietii.
Unii au nevoie de sprijinul altora, pentru a se pune in valoare, in timp ce altii pot
SA aprecieze just criticile si sa regaseasca resursele necesare pentru a se realiza.
Munca trebule s4 corespunda nivelului de pricepere si pregatire a omului pentru
a nu deveni o povara, ci o placere.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori — Varsia si cresteraa

biologici Activitatea dominanta a copilului este jocul. Acesta permite
copilului sa se dezvolte, sa cunoasca mai adane lumea incon-
juratoare si s4 se integreze in societate. Prin joc el reuseste sa
cunoasca. Jocul influenteaza toate aspectele dezvoltarii
copilului, perceptie, memorie, imaginatie, gandire, sentimente,
interese, vointa. Se practica jocuri colective, jocuri in care apar
conducatori si condusi si care dau posibilitatea de afirmare.
Preadolescenfa este varsta cand insemnate sunt relatiile lui
cu societatea. Activitatea dominanta este invatétura, dar copilul
preadolescenta participa si la jocuri. Sunt preferate jocurile de
echipa, de intrecere, care cer inventivitate, darzenie, daruire.

332
 Specificd varstel este imaginatia creatoare ca forma de
afirmare a personalitatii proprii. Constlinja de sine se afirma
puternic, incepe sA& cunoascd, observand pe ailtii si
comparandu-se cu el. Este mail critic faté de alfii decat fata de
sine.
Adolescenja — experienta, nivelul intelectual si experienta
sociala permit o mai mare independentaé in atingerea si
conducerea unor activitati, dar si responsabilitaji pentru faptele
svrsite. Adolescenta este varsta formari unui ideal in viata, a
projectaril personalitatil adolescentulul in viitor; el este capabil
84 lupte pentru realizarea acestora. Se autoapreciaza mal
corect, Incepe s& suporte criticile, s& tind cont de punctul de
vedere al altora.
Maturitatea —adultul, care joaca mai multe roluri in societate,
este pus in valoare pe masura alegerii acestora si a satisfactiel
pe care aceste roluri le dau aspiratillor lui. Interesul si pasiunea
faté de munca, atingerea scopulul propus, reprezintaé un
puternic factor de bucurie.
Persoanele in varsta pot, de asemenea, sa-si puna in
valoare activitajile pe care le infaptuiesc conform gusturilor si
posibilitatilor fizice, folosind experienta acumulata. Este unul din
cei mai importanfi factori ai longevitatii.
— Consiitufia si capacitafile fizice
Indivizii trebuie s4-si aleaga activitatile care s& le permité sa se
realizeze in concordanja cu constitutia si capacitatile fizice.
Incredintarea unor mari raspunderi sau activitat) ce solicité
eforturi deosebite unor persoane nepotrivite pentru astfel de
sarcini le coplesesc si este cauza majora a oboselii fizice si
nervoase.
Psihologicl = Emoijiile
Apar in cadrul activitatilor pe care le desfasoara individul si pre-
supun evaluarea, acordarea de semnificatie valorica activitafilor
desfdsurate. Bucuria, entuziasmul, speranta, placerea si
bundstarea Influenteaza satisfacerea acestor nevoi.
Sociologici — Cultura
In functie de cultura, indivizii isi aleg o profesie care sa le
permité afirmarea prin folosirea cunostinfelor acumulate.
— Ralurile sociale
Individul are libertatea alegerii studiilor si a muncii sale, se poate
realiza deplin in functie de normele sociale. De asemenea,
individul se realizeaza in functie de rolurile pe care le joaca in
societate pe masura pregatirii sale, a vointei si a dorintei de a-si
asigura mentinerea acestor roluri.

333
 Manifestari de independenta
Integritatea | Activitatea optima a functiilor fiziologice in raport cu constitutia
fizica si individulul.
psihica Dezvoltarea armonioasa, integritatea fizicd si psihica permit
optarea pentru orice gen de activitate si indeplinirea rolurilor
sociale,
Manifestari — Activitatea pozitiva (starile de satisfactie, multumire, bucurle,
de bucurle si | entuziasm, dragoste, caritate) este de obicai creatoare, sursa
fericire sanatatii organice si psihice, deoarece se asociaza cu cresterea
energiei vitale, cu crearea unel atmosfere de destindere.
Autocritica — Tendinta dea lua hotarari pe baza chibzuintei proprii, ca o
forma de exprimare a independentei vointei, se conjuga cu
adoptarea unel atitudini critica fata de ideile si actiunile propril si
cu receptivitatea fata de opiniile celor din jur.
Luarea de — Rapiditatea cu care persoana delibereaza intr-o situatie com-
decizil plex si urgentA si adoptA hotdrarea cea mai potrivita.
Stima de sine — Aprecierea obiectiva a capacitatilor, a trasaturilor caracteriale
predominante prin comparatie cu altii; o trAsAturA a cunoasterii
de sine este demnitatea; demnitatea inseamna constiinta
ahaa valori in conditiile respectului fata de altii, a neacceptarii
josirii si a puterii de a adopta decizii.
Imaginea de | — S&-i placa infatisarea sa, aspectul pe care il are si s& fie
sine sanatos

Comporta- = Capilul
mentul (legat | Multumire fata de un succes scolar
de stadiul de | _ Anrecierile pe care le fac invajatorul/profesorul, parintii, colegii
dezvoltare) asupra muncii lui ji provoaca emotil puternice de bucurie si
satisiactie si-| stimuleaza vointa de a se afirma
Activitati sportive:
— inventivitate, darzenie, daruire pentru reugita echipel
Activitate pe plan social, familial:
— isi da seama ca munca depusa este importanta, o
indeplineste cu seriozitate, raspundere
— Aduilji si parsoane in varsta
Dragoste fata de munca:
— Interesul fajA de munca, daruirea influenteazA calitatea muncii
si capacitaiga de a muncii
Aprecierea muncil:
— munca tebuie s& corespunda nivelului de pricapere si
pregatire, sa fie in echilibru cu capacitatea individulul.
Bucuria rodului muncii, aprecierea colectivului si conditiile de
lucru corespunzatoare — respectarea tuturor normelor igienice,
aparatura corespunzatoare, colectiv in care predomina relatiile
de ajutor, respectul reciproc — sunt factori care stimuleaza
activitatea.

334
 Ambitia — Dorinta arzatoare de a realiza cat mai mult in activitatea
depusa
Motivatia — Totalitatea motivelor care-| determina sa efectueze activitati
prin care sa se realizeze
Roluri — $taépanirea, punerea in valoare a acestor roluri, prin actiuni
sociale care s4 determine satisfactia realizarii, a bunastarii (rolul in
familie, la locul de muncd, in societate)

Folosirea - Apartenenta la o grupare sociala (culturala, sportiva, politica

timpulul liber | etc.) dau posibilitatea de a folosi propriile credinte $i valori in
preocupari placute si utile

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

- se informeaza asupra dorintelor si posibilitatilor intelectuale si fizice ale
persoanei
— il ajuta s4-si faca un plan zilnic
— orienteazd persoana spre acele activitati corespunzatoare capacitafii sale $i
care-i permit s4 se realizeze
— incurajeaza orice activitate care intereseaza
— fl stimuleaza si sustine pentru a obtine performanta dorita

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii

Cand aceasta nevoie nu este salisfacula, pot surveni urmatoarele probleme:
1. Devalorizarea
2. Neputinta
3. Dificultatea de a se realiza vezi anexele 2 si 3
4, Dificultatea de a-si asuma roluri sociale

Surse de dificultate
DE ORDIN SURSA

Fizic — diminuarea unei functii, handicap, lipsa de control a

sfincterelor, neajuns fizic, obstacol pentru miscari, durere

Psihologic — tulburari de gandire, anxietate, stres, plerderea imaginil de

sine, pierdere — separare, situatia de criza

Sociologic - esec profesional, conflict profesional, conditie sociala, legi si

reglementari in dezacord cu valorile individului, lipsa de cu-
nostinte: insuficienta cunoastere de sine, a altora, a mediului
335
 Prezentam doud probleme de dependenta:

1. Devalorizarea: perceptia negativa pe care individul

o are fata de valoarea personala si competenta sa
Manifestari de dependenta
Sentiment de | -— Pacientul nu poate accepta noua stare in care se gdseste,
inferloritate | modul cum arata, infajigarea sa
si de pler-
dere a ima-
ginil de sine
Dificultatea - Staraa de dependenta in care se afla nu-| permite participarea
in a participa | la activitat
la activitati
obisnuite sau
nol
Descurajare, | — Stare sufleteasca de tristete asociata cu nemuljumire
depresie
Sentimente - indepartarea din colectiv, nefolosiraa in diverse activitati
de izolare, de
inutilitate, de
respingere
Incapacitatea | — Nu poate dapasi anumite momente critice care |-au diminuat
de a trece increderea In sine
peste
dificultati
Somnolenta, | — Senzatie de somn, indiferenfa la ce se intampla In jurul sau
pasivitate
Agresivitate |-—Comportament provocator pus mereu pe cearta
Diminuarea | -— Pacientul nu considera necesar sa efectueze activitati, este
motivatiei, dezinteresat, neatant
interesului,
concentraril
Incapacitatea | — Starea de dependenja fizica, psihica sau sociald nu-i permite
de a face pacientului efectuarea activitatilor preferate
ceea ce pre-
feraé s facd
Disperare ~ Starea de deznadejde, dezolare, suferinja deosebita
Obsedare de | — Pacientul este preocupat in permanenta de problemele sale,
problemele | care au prioritate faja de activitatea depusa, in vederea realizarii
sale

336
 Pacient cu sentiment de devalorizare
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE
Pacientuls& |- ascultA activ pacientul pentru a-i permite sa-si exprime
fle constient | sentimentele privind dificultatea de a se realiza
de propria sa | —ajutd pacientul sa identifice motivele comportamentulul sau,
valoare sl apreciaza posibilitatile fizice si intelectuale
competenté | - sesizeaza orice forma de interes pentru o anumita activitate
si-| antreneaza in desfasurarea ei
— Indrum& spre acele ctivitati care sunt atractive pentru
pacient si totodata utile
=- observa si noteaza orice schimbare in comportamentul
pacientului (depresie, satisfactie)
- aplica tehnicile de ingrijire adaptate nevoilor pacientului
- identifica cu pacientul factoril care o impiedicé s4 se realizeze:
familia, limite economice, starea de sdnatate
Pacientul = cunoaste aspiratiile, sentimentele, interesele si capacitatile
sa-si reca- pacientului
pete Interesul | — il ajutaé in reevaluarea capacitatilor si aspiratiilor sale
fata de sine = jl sustine in stabilirea unor proiecte
si de altii — ajuta pacientul s4 se adapteze la noul rol pe care fl are sau la
statutul sau
— il ajuta sa realizeze o percepere justa a ee sa se
integreze in colectiv
= observa reactile de satisfactie sau de esrreatiniee ale
pacientului
— explica necesitatea cunoasterii mediulul in care traieste si a
celor din jur

2. Neputinta: perceptia individului asupra lipsei

de control a evenimentelor intr-o situatie data
Manifestari de dependenta
Conflict — incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente
personal adecvate fala de rolurile profesionale alase sau impuse
— se datoreaza contlictului dintre valorile individului si normele
sociale sau starea de sanatate

Esec — nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de

profesional rolul profesional pe care |-a ales sau i s-a impus

337
 Dificultate in | — pacientul nu poate lua deciziile cele mai potrivite in timp util,
aluadecizii | nu poate cunoaste si corela evenimentele
sl a controla
evenimentele
Apatie — prezinta lipsa de interes fata de activitatea impusaé sau aleasa
Retragere, — renunta la activitatea sau functia pe care o define si se
resemnare complace in aceasta situatie
Docilitatea — se supUNe cu UsuUrinfa unor decizil care nu-i aparjin
Agresivitate |— cautd prilej de cearta in permanenta, este provocator fajA de
colectiv
Fatalitatea — considera c4 mersul lucrurilor in viaja au fost influenjate in
mod prestabilit de o forfa suprema; consecinjele sunt de
neiniaturat, inevitabile
Lipsa de — hu mai doreste sa-si atinga scopul, sa realizeze ceva anume
ambitle
Agasare — stare de enervare, de iritare pe care pacientul o are In
permanenta sau periodic
Tristete = stare sufleteasca apasatoare, insotita de mahnire, amaraciune
Sentiment de | — Stare de dezavantaj pe care pacientul o percepe in comparatie
inferioritate | cu Ceilalti

- Interventiile asistentei -

Pacient cu sentiment de neputinta

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE! AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul = identifica, prin observatie. si conversatie cu pacientul, cauza

Sa-si reca- neputintei sale si situafiile care ji provoaca sentimentul de
pete increde- | inutilitate
rea si stima — castiga increderea pacientului prin modul sA4u de comportare
de sine si prin discutiile purtate
— jl ajuta in cunoasterea si reevaluarea capacitatilor sale
— jl consulta in planificarea activitatilor propuse
— informeaza pacientul asupra dreptului sau de a lua decizii care
il privese
— observa reactiile pacientului la luarea deciziilor
= jl convinge de importanta lor si de responsabilitatea ce-i revine

338
Pacientul sa — orienteaza pacientul spre alte activitati dacat cele anterioare in
poata realiza raport cu capacitatile sale
si aprecia — ajuta pacientul in recuperarea fizica, psihica pentru reducerea
oblectiv handicapurilor si obtinerea independenjei
— ajuta pacientul sA cunoasca si s4-si insuseasca criteriile de
activitatile
control care ajuta in aprecierea activitatii sale zilnice, a
sale obiectivelor realizate, a idealurilor sale
— observa obiectivitatea aprecierilor pacientului
— noteaza orice modificare in comportamentul sau starea
pacientului

Rolul asistentei in promovarea unui concept pozitiv

despre sine
Conceptul de — reprezinta perceptia subiectiva pe care o are o persoana
sine despre ea insdsi din punct de vedere fizic, emotional si social
= §@ exprima prin comportament, cuvinte, sentimente

Componen- | -—identitatea se refera la unicitatea individului, obtinuta in timpul

tele concep- | fazei de socializare
tului despre | —imaginea corporala este imaginea pe care un individ si-o face
sine despre propriul corp
— stima de sine este aprecierea valorii personale
— performanta rolului este comportamentul prin care o persoana
participa la un grup social

Factori care | —identitatea

afecteaza — probleme sexuale
componen- — alcool, droguri
tele concep- — viol
tulul despre — agresiune
sine - spitalizare
= separarea familiala
— imaginea corporala
— alterarea functiilor senzoriale si motrice
— pierderea unui organ sau a unei functii
— obezitatea
— prezenta unei cicatrice
- stima de sine
— incapacitate de satisfacere a nevollor
— esecur repetate
— dependenta de alti
— neglijenta familiei, prietenilor, colegilor
— viol, agresiune
— performanta rolulul
—incapacitatea de a indeplini un rol
— izolare sociala forjata
— interdictia de a indeplini un rol pentru care esti pregatit
339
Rieactia — evita conversatia si interactiunea cu alfil
pacientulul — are aspect neingrijit
cu un con- — isi gaseste refugiu in alcool, droguri, fumat excesiv
cept de sine | —este indecis
perturbat — nu poate sa-si rezolve problemele
— isi ascunde Unele parti ale corpului
— exprimé criticl severe fata de sine si fata de alti
— prezinté anxietate, taama, disperare
— manifesta ostilitate, mAnie, furie
= 68 considera un ratat
— are impresia ca este neglijat de cel din jur
— isi exprima lipsa de Incredere fafa de personalul ce-| Ingrijeste

interventil- a) stabilirea unei relatii terapeutice

executle —manifestarea unul interes sustinut fajé de pacient gi o
atitudine intelegatoare
— ascultarea pacientulul cu atentle, aradtandu-i ca are timp
pentru el
— respectareaa pacientulul
- abordarea de subiecte care-| privesc
b) ajutarea pacientului in definiraa conceptulul de sine
=i s@ vor adresa fntrebari pentru a afla modul in care
pacientul se percepe
Exemple:
— Ce faceti mal bine?
— Ce talente aveti?
— Cat de usor va exprimati opinia cand este diferité de
a celorlalti
— Ce parere aveli despre profesia dumneavoastra?
— Va simtiti apreciat?
— Care este idealul dumneavoastra?
— Ce responsabilitati aveti in familie? etc.
— va fi incurajat s4-si exprime sentimentele
= va fi ajutat sA descrie modul cum percepe el raporturile cu
altii
c) ajutarea pacientulul de a se adapta la rolul de bolnav
—jlincurajeaza sa-si priveasca rana si sa utilizeze
aparatele auxiliare (baston, carja, cadru)
d) mentinerea identitatii pacientulul
—j se permite folosirea obiectelor si lucrurilor personale la
care fine mult
@) ajutarea pacientulul in regasirea unul concept de sine pozitiv
consta In:
= a-| Invata autoingrijiri adaptate lui
— a-| incuraja sa afirme .eu pot"
340
 -a-| incita sa alba initiativa in materie de autoingrijiri si
readaptare
— a incuraja in mentinerea unui aspect fizic placut si ingrijit
(sa se coafeze, 5a se rada etc.)
=a face bilantul progreselor sale efectuand impreuna
evaluarile
— a-| aprecia progresele facute
—a-l incuraja sa-si identifice rasursele, pentru schimbarea
comportamentului (interes pentru activitati artistice,
sportive, estetice, organizatorice etc.)
-a nu manifesta dezgust sau repulsie fafa de aspectul
paciantului
—a nu-l judeca sau critica in timpul acordarii ingrijirilor
— a-| feaspecta intimitatea
=a incuraja familia sa-i acorde suportul de care are nevoie
si sa accepte schimbarea dinamicii fariliale
— asigurarea unui climat de liniste si siguranta

@ DE RETINUT:
- este important 84 se planifice activitati pe care pacientul s4 le poata indeplini
- sarcinile nu trebule sa fie dificile, pentru ca este de preferat' un succes mic,
decat riscul unui egec intr-o sarcinad importanta
— sarcinile sa aiba dificultati progresive, pentru atingerea obiectivului
—schimbarile sa se faca gradat, pentru a da pacilentulul timp suficiant s4 se
adapteze si sa evite compromiterea, din nou, a conceptului despre sine
= interventiile trebuie s4 se bazeze pe principiul ca pacientul trebuie mai intai sa
ia cunostinta de problemele si agentil stresan{i care-| asalteaza si apoi sa le
infeleaga si s4 actioneze pentru a le depasi
— interventille asistentel trebuie s4 interacfioneze cu pacientul si familia acestula.

.Pantru praiunginea viefil, omu/! are nevale

de gimmasiicd echilibratd, aer proaspal si plimbari™
(Hipocrate)

13. NEVOIA DE A SE RECREA

Definitie:
Recrearea este o necesitate a filntei umane de a se destinde, de a se distra,
recurgand, pentru aceasta, la activitati agreabile, in scopul obtinerii unei relaxari
fizice si psihice.

l. Independenta in activitatile recreative

Dezvoltaraa fizica si psihica a omului nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei,
dac& nu s@ iau in considerare unele din dimensiunile psihocomportamentale ale
personalitajii — jocul si activitatile recreativ-distractive.
341
 Omul a fost, dintotdeauna, constieant de necesitatea de a-si ocupa o parte din
timp cu activitati recraative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, com-
pensator in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile si uneori stresante.
in perspectiva educatiei permanente, activitatile recreative trebuie integrate pe
tot parcursul vietii si concepute intr-o legatura nemijlocita cu functia lor formativa.
n scoala, elevil trebuie sa-si insuseasca diverse procedee rationale de invatare
si practicare a jocurilor, sa-si formeze atitudini favorabile faja de activitatile
recreative, sa le aprecieze valoarea, sa injeleaga importanta si necesitatea lor in
viata amului.
Sedentarismul — adica lipsa de miscare, solicitarile profesionale monotone,
uniforme, si mai ales, necompensate, plus viaja in atmosfera poluata a oraselor la
care se adauga si alte cauze, predispun la o serie de tulburari organice si psihice,
capabile s& zdruncine sandtatea si s& duca in final, la sca&dereaa capacitatii de
munca.
Loisir-ul, notiuné caracteristica civilizatiel timpurilor noastre, are un rol
fundamental in efortul continuu al omului de a-si mentine echilibrul fizic gi psihic,
respectiv sanatatea.
Divertismentul, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitali accesibile pentru toate varstele.

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori — V4rsta — Copilul mic si prescolarul isi petrec o mare parte din
biologici timp jucandu-se, ceea ce va favoriza dezvoltarea lui fizica si va
influenia atat sfera proceselor psihice, cat si personalitatea
acestora.
— Scolarul imparte timpul intre invafatura si joc.
— Adolescentul continua jocurile copilariei si pubertafii in
forme modificate si face trecerea spre activitafile recreative ale
tinerilor si adultilor.
Maturitatea fizica si psihica permit adultului alegerea si
organizarea activitajilor recreative in raport de preferinte, timp
liber, posibilitati si anturaj.
Dinamica psihica mai redusa a varstniculul ii limiteaza
alegerea si explica interesul diminuat pentru activitatile sportive
dinamice gi retragerea spre cele de interior.
= Consiitutia si capacitafile fizice
Activitatile recreative care impun un efort fizic deosebit
trebuie selectate si practicate dupa constitutia si capacitatile
fizice ale fiecarul individ.
Factori — Dezvoltarea psihologica
psihologici Jocul si celelalte activitati ludice contribuie la formarea
principalelor trasaturi ale personalitatil si condultel copilului,
precum si la realizarea controlului emotional.

342
 1
— Emofiile
Activitatile recreative permit individului exteriorizarea
emotillor si eliberarea tensiunil.
Pentru atingerea acestor scopuri, individul opteaza pentru
divertismentul care i se pare potrivit.
= Cultura
Factori
Fiecare popor, prin traditille lui specifica, propune,
sociologici
organizeaza si deruleazd activitati recreative specifice
comunitatii raspective. La noi in tara, serbdarile populare (ex.
sarbatoarea narciselor, lalelelor etc.), ceremoniile (nunti,
botezuri 5.4.) se bucura de o larga participare, ceea ce
demonstreazaé eficacitatea acestor modalita{i de satisfacere a
nevoll de recreare.
— Roluri sociale
Persoanele incadrate intr-o munca organizata, care le
asigura un timp optim pot sa-si satisfaca aceasta nevoie printr-o.
recreare cotidiana, periodica (la sfarsit de saptamana) si anuala
(vacante, concediul de odihna).
Pensionarea mareste timpul liber al indivizilor, care pot sa-si
organizeze activitatile recreative dupa gustul si posibilitafile lor.
— Organizarea sociala
Asigurarea condifiillor $i a accesului la activitati diversificate
de petrecere a timpului liber: odihna, distractiile, invatarea si
realizarea favorizeaza satisfaceraa acestor nevoi. Ele sunt
diferite de la tara la tara depinzand de conditiille socio-
economice.

Manifestari de independenta
Destinderea — Starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau
a unei stari de incordare

Satistactia — Sentiment de multumire, de placere

Placerea — Senzatia sau emotia agreabila, legatd de satisfacerea nevoil,
de relaxare
Amuzamentul — Distractie, divertisment, inveselire

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

— exploreazaé gusturile si interesul pacientilor pentru activitaji recreative, pentru

petrecerea timpului liber;

343
 — planificd activitaji recreative impreuna cu pacientul;
—asigura conditiile necesare;
— organizeaza activitati recreative individuale sau in grup, in functie de varsta,
posibilitati $i locul de desfagurare al acestora:
— jocuri distractive, formativ-educative, de echilibrare si tonificare
— auditii muzicale
~ vizionari de filme
— intalniri cu personalitati artistice
— faciliteaz4 accesul la biblioteci, sAli de lectura sau procura carji, reviste
—antreneaza si stimuleazd pacientii In aceste activitati

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii

de a se recrea
Nesatisfacerea nevoll de a se rectea poate genera urmatoarele probleme de
dependenfa:
1. Neplacerea de a efectua activitatl recreative.
* 2. Dificultatea de a indeplini activitati recreative } vezi anexele 2 si 3
3. Refuz de a indeplini activitati recreative
Surse de dificultate
Surse de — Lezarea integritajii fizice, handicapuri, constrangeri fizice
ordin flzic (pansamente, aparate gipsate)
- Diminuarea capacitatil functionale a organeélor de sim|
— Dezechilibre: durere

Surse de — Tulburari de gandira, de memoria

ordin - Afectarea starii de constienta
psihologic — Anxietate
— Stres
— Situatil de criza
— Neadaptarea la rolul de bolnav si la boala

Surse de — Singuratatea, retragerea, pensionarea

ordin = Munca invechita, de rutina
sociologic . | -—Conflicte si esecuri in indeplinirea rolurilor sociale
. — Lipsa de cunostinte despre sine si despre cei din jur

344
 Prezentaém in continuare urmatoarea problema de dependenta:

Neplacerea de a efectua activitati recreative

Neplacerea de a efectua activitati recreative se defineste ca fiind o impresie
dezagreabila si penibild care conduce la inactivitate, plictiseala si tristete.

Manifestari de dependenta

Inactivitatea | —Lipsa de interes fata de activitatile curente ale vietii. Persoana

este pasiva, dezinteresata fata de ceea ce se petrece in jur, nu
participa la activitati
Plictiseala — Impresia de vid, de tristese, lipsa de interes pentru activitati
sau evenimente curente ale vietii
Tristetea = Starea afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie,
care Impiedica individul s4 se inveseleasca

= Interventiile asistentei -

Pacient cu neplacere de a efectua activita{i recreative

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE ©

Pacientul s4 | — asistenta medicala exploreaza ce activitati recreative fi produc
prezinte stare | pldcere pacientului;
de buna — analizeaza si stabileste dacd acestea sunt in concordanta cu
dispozitie starea sa psihica si fizicA;
— planifica activitati recreative impreund cu pacientul;
— organizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti,
varstnicl;
= antreneaza bolnavul in activitati si-| ajuta;
— asigura mediul corespunzator;
— amenajeazd camere de recreare: pentru auditii muzicale,
vizionari de filme, TV;
- are In vedere ca activitatila s4 nu-l suprasolicita, sa nu-l
oboseasca, ci sa-| creeze stare de buna dispozifie;
— noteaza reacfiile si manifestarile pacientulul cu referire directa la:
- starea de plictiseala si tristete
Pacilentul ~ determina pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele;
sa-gi — castigd increderea bolnavulul si-| ajuté sa depdseasca
recapete momentele dificile;
increderea in | — administreaza si supravegheaza efectele tratamentuluil indicat
fortele propril | de medic:
— antideprasive
= tranchilizante

345
 Pacientul sa — Invaja pacientul tehnici de relaxare
beneficleze — jl ajuta sa le execute si observa modul cum le realizeaza
de somn
odihniter

Pacientul — va fi consecventa in planificarea si organizarea activitatilor

sa-si recreative;
amelloreze — persevereaza in acele activitaji recreative care corespund
conditille constitutiel psinosomatice a bolnavului;
fizice — asigura o crestere graduala a dificultatii acestor activitati

Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientului

Scop — diminuarea anxietatil
— favorizarea repausului
— ameliorarea conditiilor de spitalizare

Rolul — alegerea mijloacelor de recreare (individualizate in functie de

aulatenital varsta, preferintele pacientulul $i starea lui fiziologica)
— asigurarea conditiilor optime pentru aceste activitati
— supravegherea pacientulul in timpul activitatilor de recreare,
pentru a nu se produce agravari ale starii lui fizice si psihice
- aprecierea impactului activitatii lor recreative asupra
pacientulul

./nvétam pentru viata, nu pentru scoald*.

(Seneca)

14. NEVOIA DE A INVATA

CUM SA-TI PASTREZ! SANATATEA
Definitie:
A invata este acea necesitate a fiintel umane de a acumula cunostinfe, atitudini
si deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi
comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii sAnatatii.

I. Independenta in satisfacerea nevoii

Invatarea este o problema comund a pedagogiel, psihologiel, eticil, sociologiei
si a altor stiinje, care cerceteaza comportamentul uman din diferite puncte de
vedere.
Procesul invatarii este deosebit de complex si cuprinde organizarea intragii
comportan a individului, pentru a deveni capabil sa-si dirijeze intreaga sa activitate
in’ mod creator, in functie de conditille in care se afla, pe baza cunostintelor,
priceperilor si deprinderilor insusite anterior.
346
 Pedagogia si medicina sunt doua domenii care se interactioneazA si au analogil.
Finalitatea practica pentru medicina este pastrarea sanatatil si/sau vindecarea.
De-a lungul vietii sale, omul trebuie s4 se adapteze continuu la schimbarile de
mediu, care modifica masurile necesare mentinerii sanatatii, Cunoasterea de sine
este esentiala pentru a preveni si analiza unele obisnuinte, astfel incat sa poata
verifica daca a luat masurile adecvate mentinerii sanatatii.
In urma acestei analize, omul poate simti nevoia de a invata mijloacele cele mai
eficace de mentinere a sanatatil.
Dupdé ce a dobandit cunostinfe, atitudini, daprinderi pentru mentinerea sAnatatii,
el capata un sentiment de siguranta, prin care devine capabil sa lupte impotriva
boli, anxietatii si stresului viefii cotidiene.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factorl — Varsta
biologici Copilul, in timpul cregsterii si dezvoltdrii sale, invataé cu
usurinja metodele si mijloacele de a-si mentine sAnatatea, daca
este instrult, supravegheat si controlat.
Adultul invata si se perfectioneaza pentru a utiliza toate
mijloacele necesare mentinerii sanatatii.
Varstnicul acumuleaza mai greu noi cunostinte (amnezia de
fixare), dar are capacitatea de a le utiliza si adapta pe cele
Invatate anterior.
-— Capacitafi fizice
Fiintele umane, potrivit condifiilor lor fizice (integritatea fizica
somatica si a organelor de simt, facultatile intelectuale), fac
posibila dobandirea de cunostinte, atitudini, deprinderi pentru
mentinerea sanatafii.
Factori — Motivarea— totalitatea factorilor dinamizatori si directionali
psihologici | care il dinamizeazA pe om, il incité la actiune, fi jaloneaza
directia acesteia.
Printre factorii motivationali de dinamizare sunt: trebuintele si
nazuinjele.
Invatarea, ca activitate umana, raspunde unor trebuinte sau
interase ale parsoanei, deci se supune lagii motivatiel si este
indreptata spre un scop, adicé se supune legii finalitail:
finalitatea practica in medicina care rezida in pastrarea sanatatil
sau in vindecare.
— Emotiile ¥
Emotiile si sentimentele legate de anxietate pot accelera
procesele de cunoastere (pacientul devenind constient asupra
propriel responsabilitaji ce o are asupra sanatafil sale).
Factori — Mediul ambiant
sociologici Un mediu ambiant adecvat, cu luminozitate si temperatura
normale, atmosferd de calm si liniste, creeaza ambianla propice
pentru insusirea de cunostinte.

347
 Manifestari de independenta

Dorinta si - invatarea — activitate pentru insusireaa de cunostinte si

interesul de dobandirea de noi deprinderi in toate sectoarele vietii psihice
independenta (cunoastere, vointa, emotivitate).
Produsul final al invataturii poate fi; un concept teoretic, o
atitudine, o deprindere motorié sau poate fi multidimensional.
— Deprinderea — componenta automatizata a activitafii. Pentru
mentinerea independentei in satisfacerea nevoli de a invaja
sa-s| Ppastreze sanatatea, pacienfli sunt constlenti de
necesitatea formar de atitudini si deprinderi corecte, necesare
obtineril unei stari de bine.
Acumularea = Cunostinfe (informatii) — reflectarea in constiinta a realitatii
de cunostinte obiective
Dorinta, interesul in acumularea cunostinjelor.
Modificarea - E£oeuvecajfia — ansamblul de actiuni de transmitere a cu-
comporta- nostintelor, de formare a deprinderilor si comportamentului.
mentulul fata Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientului
de sanatate modalitati concrete, specifice de mentinere sau redobandire a
sanatatii (rolul de educatoral asistentei medicale).

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei

- asistenta medicala exploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului;

= elaboreaza obiective de studiu cu pacientul;
- informeaza cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura:
brosuri, cari, pliante, reviste, diapozitive etc.;
— sustine motivarea pacientului fata de cunostintela cara urmeazd sa le
dobandeasca:
— organizeaza activitati de educatle pentru sanatate: convorbiri, cursuri,
conferinte, filme, demonstratil practice;
- prezinta materiale cu subiecte interesante, atractive, cu mijloace si procedee
adecvate nivelului de cultura si gradului de intelegere a pacientilor.

ll. Dependenta in satisfacerea nevoii de a invata

Daca nevoia de a invata nu este satisfacuta survin urmatoarele probleme de
dependenja:
1. Ignoranta fata de dobaéndirea de noi cunostinfe, atitudini, deprinderi
2. Dificultate de a invata : ;
3. Cunostinte insuficiente } vezi anexele 2 si 3
348
 Surse de dificultate

Surse ale di- | — Lezarea integritapi fizice

ficultaétilor de | — Deficitele senzoriale, in special, auditive si vizuale, tulburarile
ordin fizic de vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simtulul
senzorial vocal.
- Ourerea in functie de intensitatea ai determina manifestari
fizice (modificari ale ritmului respirator si cardiac, ale T.A. pana
la starea de soc) si psihice (neliniste, agitatie, iritabilitate,
teama)
Surse ale - Afectarea starii de constienfa: obnubilare, delir, coma
dificultatilor | — Dezvoltare intelectuala: un interes redus limiteazA acumularea
de ordin de cunostinte.
psihic — Tulburari
de gandire si memorie:
Gandirea — proces psihic, ce reflecta nemijlocit — dar
abstractizat si generalizat — obiectele, fenomenele, relajiile
dintre ele.
Memoria — capacitatea de asimilare, fixare si reproducere a
experienjei cognitive acumulate.
= Anxiaiafea — sentimentul de disconfort si de tensiune pe care
la simte omul in fafa problamelor vietil.
= Stresu/—dezechilibrul intre experienta la care individul trebuie
sa facad fafa si capacitatea sa de a realiza acest lucru, cu
repercusiuni asupra starii de sanatate.
— Situajia de eriza
Este determinata de situatii majore din viata:
— pierderea unei persoane dragi
— modificarea importanta a scheme corporale
— modificarea modului de viata
Surse ale — Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea intr-o {ara cu limba
dificultatilor | "ecunoscuta)
de ordin = Lipsa inferesuluj de a invafa ljegata de educafie si cultura
sociologic Eoueajia — ansamblul actiunilor de transmitere a
cunostintelor, formare a deprinderilor si comportamentelor.
Cultura — totalitatea valorilor materiale si spirituale create de
omenire in procesul practicii social-istorice
— Lipsa cunostinfelor
Absenta cunostintelor sau un nivel sceazut de cunostinte
despre regulile generale de igiend fizicA si mentala, despre
sanatate si mentinerea ei.
— Insuficienta cunoastere de sine — conduce la comportamente
si fenomene negative, care depasesc posibilitajile de adaptare
ale individului.
— Insuficienta cunoastere a mediulul inconjurator

349
 Prezentam urmatoarea problema de dependenta:

Ignoranta
Lipsa dé cunostinfe, priceperi, deprinderi pentru menfinerea
sau recuperarea sanalafil

Manifesta4ri de dependenta

Cunostinte Bolnavul nu are cunostinte referitoare la:

insuficiente | —boala
= prevenirea imbolnavirilor
— importanta respectarii tratamentulul
— prevenirea complicatillar
— perioada de convalescenta
- reintegrarea socio-profasionala
Nu intelege Datorita tulburarilor
de gandire
necesitatea — Ritmul gandirii poate fi accelearat — fuga de idei: ideile se
de a invata si | succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insusire
nu este ratlonala,
receptiv = ineetinirea ritmulul gandirit scdderea puterii de judecata,
imposibilitatea de a gandi
— Inoperanja gandirii: priveste legatura logica dintre nofiuni si
idei (amestec de cuvinte fara legatura)
— Tulburarl de memoria: amnezie de fixare si/sau de evocare
- Anxietate
= Stras
Nesiguranta |-— Datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa
sl frica de faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata si a
necunoscut | cbiceiurilor pentru redobandirea sanatafii. El ignora masurile ce
pot fi luate pentru redobandirea independentei.
Neobisnuinta | —Golnavul nu acorda importanta cuvenita boli
in abordarea |— Nu respectd sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea
anumitor ac- | imbalnavirilor
flunil pentru
redobandirea
sanatatll
Lipsa de — Bolnavul nu are acces la informatii, dar nici nu este interesat
informatil de procurarea lor
Liosa intere- |— Este refractar la ofice acliuné sau cunoslinje necesare
catul dea menjinerii sau redobandini sanatatil
invata
Dificultate in | — Tulburari de gandire:
invatarea ma- |— /nfe/ect limitat, incapacitatea de asimilare, fixare si
surilor pre- reproducere a cunostintelor
pieced — Carenje educajionale: \ipsa deprinderilor igienice, a celor
privind alimentatia rationala etc.

350
 = Interventiile asistentei =
Pacient cu probleme generate de ignoranta
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sa — Exploreaz4 nivelul de cunostinte al bolnavului privind

acumuleze boala, modu! de manifestare, masurile preventive si curative,
nol modul de participare la interventii si la procesul de recuperare;
cunostinte — identifica manifestarila de dependenta, sursele lor de
dificultate, interactiunile lor cu alte nevol:
— stimuleaza dorinta de cunoastera:
— motiveaza importanta acumularii de noi cunostinte;
— constientizeaza bolnavul asupra propriei responsabilitati
privind sanatatea;
— organizeaza activitati educative, folosind metodele de
invajamant cunoscute:
— expunerea, conversalia, demonstratia respectand
principiile pedagogice;
~ verilica daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis si
daca si-a Insusit noile cunostinte.

Pacientul sa — identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului;

dobandeasca — corecteaza deprinderile dAundtoare sAnatatil;
atitudini, = fine lectii de: formare a deprinderilor igienice, alimentatie
obiceluri si rational4, mod de viajd echilibrat, administrare a diferitelor
deprinderi tratamente; ;
nol — efectueaza demonstratii practice;
— intocmeste programe de recuperare si reeducare a
bolnavilor cu deficiente senzoriale si motorii (gimnasticé medi-
cala, kinetoterapie);
— va incuraja $i ajuta la dobandirea noilor deprinderi.

Rolul asistentei in educatia pentru sanatate

Definitie — educatia este un proces interactiv ce favorizeaza invatarea

Scop — cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea, dea

preveni boala, de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa
autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la
domiciliu
—creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si
asume responsabilita{i mai mari fata de propria-i sanatate

351
Caracteristi- —- se bazeaza pe aplicareaa principiilor de comunicare
clle proce- interpersonala, care constau in a transmite mesaje
sulul educa- semnificative unel persoane si de a primi de la ea o retroactiune
thonal — se desfasoara in domeniul cognitiv, afectiv si psihomotor,
utilizand metode adecvate fiecdrui domeniu

Identificarea — pe baza informatiilor culese se va aprecia:

nevoilor de — nevoia de a invata (ce stie pacientul referitor la starea de
educatie a sanatate actuald4, experientele pacientulul avand
pacientulul incidentaé asupra nevoli de a invata, informatiile de care
membrii familiei au nevoie pentru a raspunde nevollor
pacientului)
— dorinta de a invata (capacitatea de concentrare cand i se
pun intrebari, atentia, factorii care motiveazé pacientul sa
intrebe, tendinta de a pune intrebaéri)
—capacitatea de a invata (stadiul de dezvoltare a
pacientului, forta fizica, coordonarea miscarilor, prezenta
unor deficiente senzoriala)
— mediul de invatare (prezenta surselor de perturbare a
invatani, confortul camerel)
—resurse de invatare ({felul in care familia percepe si
intelege boala pacientului si consecinjele ei, dorinta
pacientului de a face familia s4 participe la programul
educational, resursele de care dispune pacientul la
domiciliu)

Stabilirea — oblectivele educationale pot fi pe termen scurt si pe termen

obiectivelor lung
educationale —flecare obiectiv educational va cuprinde trei aspecte:
= enuntul $i descrierea unui comportament (pacientul va fi
capabil sa indeplineasca o sarcina in limitele perioadei de
invatare)
—identificarea conditiilor educationale (de exemplu,
pacientul va merge cu carjele din camera pana la bale)
- stabilirea criteriilor de evaluare (in functie de gradul de
precizie dorit, de reusita, de satisfactia)

Principii — §4 se aleagd momentul potrivit (la internare, la externare, pe

educative timpul spitalizarii) cand pacientul este dispus sa invete
— durata sa nu depaseasca 20-30 de minute
— rapetarea sa fie suficient de frecventé pentru a consolida
invalarea
— structurarea materialului: notiuni elementare, explicafii; se va
incepe cu probleme mai importante, se va recapitula
7 o- utiliza Jimbajul pacientului, putand recurge la analogii
simple

392
 — s@ va menjine atentia pacientului, care va fi determinat sa
participe (vor fi stimulate mai multe simturi, se va discuta pe ton
variat si intensitate diferita, se va puncta prin gesturi aspectul
mai important)
— sé vor completa cunostinjele existente
- se vor adopta metode educative, in functie de nevoile
pacientului

Rolul — $a respecte principiile educative

asistentel in — 84 sesizeze orice comportament care indica o scadere a
interesului sau a atentiei
educational — $a fina cont de atitudinea paciantului fata de faptul ca a reusit
sa execute o tehnica
- sa stabileasca, Impreuna cu pacientul, obiectivele
educationale ;
- sa ghideze si sa sfatuiasca pacientul, dandu-i informatii
pertinente
— 84 observe progresele pacientului in autoingrijire si s& ramana
la dispozitia lui pentru a-l ajuta
— s4 demonstreze tehnicile ce urmeaza a fi invatate de pacient
(etapa cu etapa, fara graba, cu explicarea fiecdrul gest)
= jnainte de demonstrarea unei tehnici, sa inldture anxietatea
pacientulul prin explicatii pregétitoare
= 84 utilizeze metode de educatie in grup, care permit schimbul
de idei si participantii invata unii de la alii
— 84 incerce integrarea educatiei in procesul de ingrijire (de
exemplu, educatie sanitara in timpul efectuani ingrijirilor igienice
sau in timpul efectuarii unui pansament).
 EXERCITII DE TAXONOMIE

1. Cum se numeste imposibilitatea pentru doua alemente de a fi un ansamblu:

Antitoxina 1
Incompatibilitate 2
Contraceptie 3

2. Cum se numeste o maladie a inimii, in general:

Infarct de miocard 1
Cardiopatie 2
Angiocardiografie 3

3. Face{i corespondenta intre cifre si litera:

1. Trompe A. Limtangita
2. Vezica B. Cistita
3. Vase limfatica C. Flebita
4, Rinichi D. Salpingita
5. Vena E. Nefrita

4. Cum se numeste microbul care se fixeaza electiv pe tesutul nervos:

Nefritic 1
Neurogen 2
Neurotrop 3

5. Gare dintre cuvintele de mai jos nu indica ideea de sange:

Uremie 1
Hematurie 2
Hemiplegie 3
Hemoliza 4
Hemicranie 5

6. Cum se numeste formarea globulelor sAngelui:

Hemoglobina
OR =

Hemoliza
Eritropoieza
Hematopoieza
a

354
7. Gare dintre cuvintele
de mai jos nu se referd la cantitatea
de urind:
1. Polakiurie
2. Oligurie
4. Disuria
4. Poliuria
§. Anurie

§. Gum se numeste prezenta puroiului in urind:

1. Piuria
2. Hematuria
3. Piolita
4. Pioraa
5. Piroza

9. Cum se numeste microbul care produce pural:

1. Piratic
2. Piuric
3. Purulant
4. Piogen
5. Pirogan

10. Care din cuvintela de mal jos nu sa referd la febra:

1. Apiretic
2. Piretic
3. Pirexia
4, Plromanie
5. Antipiretic

11. Unde este anoarea:

Alergen: cara provoaca alergia
Ao =

Glicogen: care produce zahar

Androgen: care provoacd varsdturi
Patogen: cara produce Imbolnaviraa
&

12. Studiul cauzetor bolilor se numeste:

1. Diagnostic
2. Patologia
3. Semiologia
4. Psihologia
5. Etiologia

13. Studiul dozelor prescrise in administraraa medicamentelor pentru tratarea bolilor se numeagia:
Farmacologie 1
Terapauticd z
Fiziologie a
Morfolagie 4
Posologia 5

14. Care dintre cuvintela unmdtoare nu se refera la studiarea compulul sau a unel pari din com:
Anatomie 1
Cardiologie 2
Hematologie a
Danmnatologla 4

359
 Deontologie 5 |
Pasologie 6

15. Partea din medicing cara se ocupa de mijloacels speciala de aparare gi ajuiorara a bolnavulul se
numeste:
Fiziologia
Terapeutica

oh
o
i

nek

17. Regiunea situaté in partea superioardsi mediand a abdomenulul

se numegia:
Hipecondru
A om

Torace
n

Epigastru
& i

Fosa iliacad
mi

Lomba
Hipogastru

18, Operatia
de extirparea uterului se numeste:
=

19, Produsul care creste secretarea bilei de caire ficat se numegte:

Colagog 1
Colecistokinatic 2
Coleratic a
Coledoc 4

20. Care din urmétoarele cuvinte exprima accantuarea miscarilor vezicil biliara:
Colagog 1
Colaretic Z
Colecistokinetic a
Colecistita 4
356
21. Facali lagétura intra litare si cifra:
A. Mialgie 1. imbolndvirea rinichiulul
B. Coleretic 2, Operatia de extirpare a stomaculul
C. Colacist 3. Durere musculara
0. Sarcom 4, Tumora unei glande
E, Hamatil §. Cancer
F. Gastrectomia 6. Globule rogil
G. Netropatia 7. Care sporeste secretia biliara
H. Adenom 8. Vezica biliara

22. Asociatl litarele cu cifrele:

A. Dispnee 1. Dificultatea de a naste
B. Disurie 2, Ciclu menstrual dificil
C. Disfagia 4, Digestia grea
D. Diskinazie 4, Dificultatea de a urina
E. Distocia 4. Dificultatea de a iinghilf!
F, Dismanares 6. Grautate in resplratie
G. Dispepsie 7. Dificultatea de migcare

23, Care dintra cuvintela urmaioare nu se relerd la scurgereaa sangelul:

Manoree
=

Matroragie
amon hm

Epistaxcis
&

Hematemezs.
Oloragie
Blanoragia
Hemoptizie

24. Ardtaji care propozifie este corecta:

A, Suticul RAGIE indica, desigur, scurgerea sangelui
6. Suticul REE indica, desigur, scurgerea altor lichide
C. Ambele sufixe indicé o scurgere

£5. Completati tabelul:

Durerea la nivelul ITI en pene eared aera nie wee aoe ee

9. Tralecd MOOS 2. cae ec eee ae

, BAOMBG iia ca ee eee
26. Hemoragia uterina survenita in afara ciclului se numeste:
Manores
Manoragia

wR
Metroragie
Menstruafie

&
27. Scurgerea din urache sa numeste:
Seboreae

&wn —
Laucoree
Oteree
Pioree

26. Gare dintre cuvintele de mai jos nu se referd la durere:

Precordialgia
Coxalgie
oe

Ariralgia
Hepatalgie
none

Mialgia
Gastralgie

29, Un produs care calmeaza durarea se numeste:

Anestezic 1
Parestezic 2
Antalgic 3
Analgezic 4

30. Inflamatia tesutului muscular se numeste:

Mioza
Mialita
kek oS
aan

Midriaza
Miosita
Mialgie
Miastenia

31. Gare dintra cuvintele urmatoare nu se referd la o afectiune musculara:

Miosita
& w=

Miastania
ne

Mialgie
Mielita
Midriaza

32. In general, o maladie provocata de o ciupercd se numesta:

Milita 1
Miastanke 2
Micora a
 Milind 4
Mioz4 5

. Gum se numeste intlamatia rinichiutui:

Perinetrité 1
Nefrita 2
Colicé netriticd 3
Nevrita 4
Nevralgie 5
Neuroza 6

. Pierderea suplefil, a elasticitafii arteralor se numesta:

Arterosclaraza 1
Aterom 2
Arterioscleroza a
Arterita 4

35. Un medicament care stimuleazad se numeste:

Dislaptic 1
Psiholaptic 2
Analeptic a
Anxiolitic 4
Analgatic 5

. Un medicament care cupeazd durerea se numeste:

Neauroleptic 1
Tranchilizant 2
Psiholaptic a
Anxiolitic F|

a7. Asociati cifrala cu litarele:

1. Paiho- A. Sus, deasupra
2. Analaptic B. Perturbeaza
3. Hipo- C. Augmentaaza (create)
4. Hiper- D. Mult, mai multe
§. Epl- E. Activitaia mentala
6. Dislaptic F. Respiratie
7. Plazla G. Dadasubt
8. Poli- H. Formare
9. Pnee - |. Gare stimuleaza

. 0 afectiune ereditard, razultala din incapacitatea sangelul de a se coagula se numeagte:

Hemoragie 1
Hemofilie 2
Hemosiaza 3
Hiparemia 4

399
 . Disocieraa diverselor elamente In prazenta apel se numeste:
Hidroliza

eon =
Hemoliza
Electroliza
Cataliza

. Asociati cifrele cu literale (cu referinta la distrugere, inhibare):

1. Heamolitic A. Sistem nervos parasimpatic
2. Simpaticolitic B. Adrenalina
3. Fibrinolitic C. Globula rogii sanguinea
4. Adranolitic D. Sistam nervos simpatic
5. Parasimpaticolitic E. Fibrina

41. Disocierea unui corp in elamente mai simple se numeste:

Hidroliza
Cataliza 2
Liza a
Liofilizara 4

. Diminuarea forjal musculare, care insa nu ajunge pana la paralizie se numeste:

Parestezie 1
Paraplegia 2
Hamiplagia a
Parezia 4
Paralizia 5

Facefi corespondenta intre cifra si litera:

o

A. Apofiza . Excrescenta anormala a osului

oh =

B. Exostoza . Excrescenta normala a osului

C. Diafiza . Partea mijlocie a osulul lung
D. Epatiza . Extramitatea osulul lung

. Frica morbidaé de multime

se numeste:
Claustrofebla
Gh

Agorafobie
Menofobia
Fotofobia
&

. Asociati litareale cu cifrale:

Parr pera a eee grafie . Examinare fara inregistrare
_

B .. rama . Examinare cu inregistrare

GRU raced easy scople 3. Trasare

. Completati:
A. Obsesia impulsiva de a incendia 1. Glapiomania
8. Obsesia impulsiva de a fura 2. Mitomania
C. Obsesia impulsiva de fabulos 3, Piromanie

360
47. Asociall cifrele cu literele:
A. Bai da mare 1. Antibloteraple
B. Migeara 2, Roantgenterapie
G, Raze x 3. Kinesiterapie
D. Antibiotica 4. Curletearaple
E. Radium 5. Talazoterapie

48. Variatia calibrulul vaselor sa numeste:

Vasoconstrictle 1
Vasodilatajia 2
Ischemia 3
Vasomotricitate 4

49. Potrivijl cuvintele de mail jos pentru semnificafilla:

A. Stomie oo. eee eee 1. Graarea unei guri chirurgicale
Be PN scsi sive
eae ‘2. Examinarea cu inragistrara
CCIE cutie aiesineeraes 3. Ablajla
OR eh: ee 4, Rezultatul unei examina
E. Grama .........4455 5. Sectionare
Pi SOO cose ca renee 6, Operatie de raparare a unui organ
GTO oe ee 7. Instrument pentru examinare

50. Asociafi prefixele cu sensul lor:

A. Homo- 1. Acelasi, Identle
B. Hatero- 2, Subiectul al insugi
C. lzo- 4. Da natura diferita
D. Auto- 4, De aceaas| natura

51. Dati sansul potrivit:

A. Oprira 1. Liza
B. Formare 2. Litie
C, Disociara 4, Staza
D. Care distruge 4. Plazie, poieza
E. Duritate 5. Scleroza,

52. Indicafl cu 1 cuvintale in care POLI semnificd .mal multe" si cu 2 in care semniticaé mai mult*:
A, Poliurie
B. Polinucksare
C. Poliartrita
D. Polifagia

53. Facelli corespondenta intra litera si cifre:

A, Poladd- 1, Multa
B. Hipo- 2. Exces
C. Neo- 3. Dificultata
D. Oligo- 4, Des
361
 E. Hiper- 5. Crestare
F. Dis- 6. Scidere, descrastera
G. Paii- . Pujin
8. Diminuare
9. Now

54. Gum se numeste oxigenaraa sangelui in plamani:

Respirajie
Hematoza Zz
Oxemia 3
Acidoza 4

55. Asociali literele cu cifrele:

A. Cifoza 1. Inainte
B. Scolioza 2. Inapoi
C. Lordoza 3. Lateral

RASPUNSURI CORECTE
1.2 24.6
22 25. Cardialgie, hepatalgia, nevraigie, gastralgie,
3. A4 B2 C1 DS ES gonalgia, otalgia, mialgia, artralgia
4.3
NM Ow

5. 3,5
B2S8s58
PRU

6i
7a
8 wt
a .4
in

10. 4
Vi. a
ad:
=

12. 5
$ §

13. 5
14. 5,6
a
a

&

15. 2 Be C4 D8 £1 F9 G3 H7 L2
|
io

16. Hamo-, osteo-, cardio-, rena-, mio-,

i
ah ce

nevro-, artro-, psiho-, preuma-

©
&

17. .A5 B4 C1 D2 Es
w

ao
&

18. :a
oo

reas

15. .4
20, a .A2 Bi Ca D4
zi _ AS B7 CB DS E6 Fe Gi H4
22 AG B4 C5 D7 Ei F2 Ga .A2B3C1
on
3

23, 6 46.A3 61 C2
47.45
Ba Ge D1 E4 59, A? Bi C1 D2
48. 449.41 86.02 03 E4 FF G5 59, A4 06,8 09 OF E25 Fa Gi
50. Ad BS Ci De 54.3
51. Ad B4 C1 D2 ES 65. Al Ba Ce

Bibiografie: Marie Bonvalot, Le vocabulaire méoical de base, Etude

par /etymologie, vol /, i, Editeur
OlP, Pars, 1978
 ANEXA Nr, 7
GHID ORIENTATIV DE CULEGERE A DATELOR
PENTRU CELE 14 NEVOl FUNDAMENTALE,
IN VEDEREA EVALUARII SI SATISFACERI! NEVOILOR
A RESPIRA $iA AVEA O BUNA CIRCULATIE
Rapere stabilite informal de obfinut, iniraban ajutdtoare
Respiratie — frecventa, ritm, amplitudina
” — simetria miscarilor
— tipul respirator
— aspectul toracelui

Prezenta — tiraj:
unor semne — tip
sisimptome |—tuse:
in afectiuni — cand a aparut?
respiratoril — cat de frecventa este?
— este sau nu urmata de expectoratie?
—apare In anumite pozitii?
= accesele survin ziua sau noaptea?
— expectoratie:
— culoare, miros, aspect, cantitate
— prezenta sAngelui (temporara sau permanenta)
- dispnee:
— tipul dispneei
= apare In repaus, la efort sau fin condifii de stres?
= ce pozitie o amelioreaza?
— cand apare: ziua sau noaptea?
= durere toracica:
— intensitate, localizare, iradiere, durata
— este exagerata de tuse si respiratie profunda?
— pozitia corpului:
-o ee
= antalgica
Afectiuni = frecventa si durata acestora; cum au fost tratate?
resplratoril in
antecedente
Puls — frecventa, ritm, amplitudine
T.A. — T.A. sistolica si T.A. diastolica
Prezenta — durere precordiala
unor semne — localizare, intensitate, iradiere
si simptome — factori declansatori
in afectiuni — factori de ameliorare
cardio- — palpitati
vasculare -cand apar? la efort? dupa abuz de alcool, cafaa, tutun?
dupa medicamante? in conditii de stras?

364
 = clanoza
— localizare, intensitate

2 oe
= turgescenta venelor jugulare
— oboseala la mers
— durerea cu sediul in gamba
— este continua sau intermitenta?
— apare la efort?
— este calmalta de repaus?
— este insotita de impotenta functionala?
— edem la nivelul membrelor
Factorl = fumat
de risc — de cand? cat?
= alti membri ai familiei fumeaza?
— sedentarism
— efectuati o munca sedentara?
= mergeti pe jos la serviciu?
— practicati vraun sport?
— stati timp indelungat in picioare?
u
—|ucrafi sau locuiti in mediu poluat (praf, pulberi etc.)?
— stras, anxietate
- alimentatia
— in exces, dezechilibrata

A BEA $!A MANCA

Rapere stabilite Informafil de objinut, Intrebdri ajutdtoare

Obisnuinte — orarul meselor

alimentare — allmente preferate
— aversiune fafa de anumite alimente
— mod de preparare a alimentelor
— lichide consumate:
— cat? cand? ce fel?
- pean i alimentare impuse de dieta, religie, cultura
— ingestie de alimente si lichide interzise
— folosirea mancarii ca recompensaé sau reconfort
— refuz de a se alimenta
— utilizarea de vitamine si sdruri minerale
—
t
— factor care determina anumite comportamente

anterioare
— alergii alimentare
— alimente care au cauzat varsaturi, diaree, constipatie
Cunostintele — care sunt alimentele pe care le considera benefice pentru sa-
paclentulul
aan necesitatile organismului de hrana gi lichide fi sunt cu-
eum ¢ considera modul sau de alimentatie: echilibrat, dezechi-
ras ii sunt cunoscute notiuni de gastrotehnie

365
Greutatea — actuala si anterioara
corporala — modul in care pacientul percepe valorile obtinute, raportate si
la inaltime
Starea — semne si simptome caracteristice in:
de nutrifie - obezitate
— casexie
— deshidratare

Dificultati in | — incapacitate de a tala alimentele, de a bea, de a duce alimen-

alimentare tele sau lichidele la gura
— deglutitie dificila
— masticatie inadecvata
— factori care determina aceste dificultati

NEVOIA DE A ELIMINA

Alapere stabilite Jnformaji de obfinul, inireba ajuiitears

Mod — urina:
de eliminare | — mictiuni (numar, ritm)
— cantitate, caracteristici
— materii fecale:
— defecatie (frecventa, orar)
— cantitate, caracteristici
— transpiratie:
— caracteristici
— menstra:
—ritm, durata, evolutie
— caracteristici
= tulburari prezente si factori care le determina
Greutate - valoarea actual raportata la cea anterioard, pentru a sesiza
corporala diferenta
Motilitate — zgomote intestinale
gastro- — meteorism abdominal
intestinalé ‘| — flatulenta
— tenesme
Semne — dureri abdominale
sisimptome |-—5emne de deshidratare
prezente — varsaturi
= evacuare involuntara de urina si scaun
— glob vezical
Atitudinea — necesitatea intimitatii
pacientului | — Neadaptare la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar,
bazinet)

366
 NEVOIA DE A SE MISCA SIA AVEA O BUNA POSTURA

Alagere stabvite Jnfommali

de obfiut, intrebdn ajutdtoare

Sistemul — integritate
osteoarticular | — amplitudinea miscarilor
si muscular | — Mobilitate articulara
— forja musculara
Mersul — mod de deplasare:
= singur
= cu mijloace auxiliare (baston, carja, cadru)
Echilibrul — gradul de stabilitate in timpul deplasarii sau al miscarilor
Pozitia — atitudini in functie de viciille de conformatie si de miscarile
corpului efectuate
si membrelor
Mobilizare — Capacitate de a se transfera de pe o suprafala pe alta
— dificultati in adoptarea unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala,
slabiciune)
Efectele a. fizice:
imobilizarii — musculo-scheletice
— gastrointestinale
— respiratoril
— urinare
b. psiho-sociale:
— depresia
= modifica de comportament

NEVOIA DE A DORM S$! A SE ODIHNI

Aepere stabilte de abjinut, inirebari ajutdtoare

infarmari

Obisnuinte — durata somnului in 24 de ore

de somn — mod de alternare a ritmului somn-veghe
— capacitate de adormire, eventuale ritmuri* folosite
— calitatea somnului
— dac& pacientul cunoaste necesitatile de somn ale
organismului
Manifestari | — treziri frecvente
ale tulbura- = | — Co$marun -
rilor de somn | — afipiri in timpul zilel
— oboseala
— dificultate de concentrare in timpul zilei
— irascibilitate
= achi incercanati
— tremuraturi ale mainilor
— scaderea memoriei

367
 Factorl care — suprasolicitare senzoriala
pot influenta | —mediu necunoscut
somnul — durere
— efort fizic
- stres amotional
— medicamente
Masurl de — metode utilizate:
ameliorare — masaj
— relaxare
— medicamente
- efectul avut

NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Alapere stabilfa =| (nfermapi de objinut, Intrebdri ajutdtoare
Capacitatea | — este capabil s4.o facaé singur
dease — 6 face partial
imbraca/dez- | — necesita ajutor
braca — refuza sa se Imbrace/dezbrace
Atitudinea — semnificatia vestimentatiei
fata de tinuta | — gusturi
vestimentaraé | — alegerea vestimentatiei in functie de circumstante
— aspectul tinutei
— interes pentru o tinutaé curaté, adecvata
- factori care influenjeaza un anumit comportament

NEVOIA DE A-S/i MENTINE TEMPERATURA CORPULU! IN LIMITE NORMALE

Repere stabilite | Informatifde obfinut, intrebari ajutétoare

Temperatura |-— valoarea temperaturil dimineaja si seara
corpulul — interpretarea curbel termice
Adaptarea — la temperaturi scazute:
comporta- — se imbraca bine
mentulul — se refugiaza in mediu cald
- craste activitatea muscular
— bea lichide calde
— la temperaturi ridicate:
— inceteaza activitatea
—utilizeaza ventilatoare
— baie, dus cu apa mai rece
— refugiu in loc mai racoros
— bea lichide reci
Semne a. hipertermie:
si simptome — cefalee
= convulsii

368
 — deshidratare
— oboseala
— frisoane
- diaforaza
— tahicardie
— tahipnee
b. hipotermie:
— piele rece
— bradicardie
— bradipnee
— confuzie
— paloare
- oligurie
NEVOIA DE A FI CURAT, INGRWJIT $1 A PROTEJA TEGUMENTELE S$! MUCOASELELE

Alapere stabilita infermapi de abjinut, intreabdrl ajutdteare

Pielea — coloratie
— turgor
— umiditate
= integritate:
— fara leziuni
— leziuni prezente (tip, caracteristici)
— prurit
— mod de ingrijire (baie, dus, utilizarea de creme emoliente etc.)
Cavitatea — igiena cavitatii bucale:
bucala = cand? cum? cu ce?
Paérul — aspect
— modificarile pilozitatilor
— mod de ingrijire
Unghiil — forma
— consistenta
— culoare
— mod de ingrijire
Atitudine faja | — preocupare
de tnoriliie — expresia dezinteresului fata de ingrijirile igienice
igienice — neglijenta in efectuarea ingrijirilor igienice
— exces de pudoare
— ingrijiri repetate si nejustificate
—refuz de a se ingriji
Dificultati in | — mod de manifestare (incapacitate sau dificultate de a-si spala
efectuarea _| tegumentele, de a-si tia unghiile, de a-si spala parul, de a-si
ingrijirilor rade barba etc.) =
igienice — factori care determina aceste dificultati
Cunostintele |— dacd cunoaste scopul ingrijirilor igienice si importanta lor
pacientului | pentru mentinerea sanatati
bec: ems

369
 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

FAlapere sfabiite /nformmai 6 obtinut, lntrebar ajuldioare

Aprecierea — stadiul de dezvoltare al pacientului

riscului de — mod de viata:
accidentare — lumina necorespunzdatoare
— dezordine la domiciliu si loc de munca
= mediu poluat
- ¢Gondus masina cu viteza excesiva
— lipsa de somn
— alimentajie necorespunzatoare
— perceptia senzoriala:
— deficianje da auz, vaz
— alterarea simtulul olfactiv, gustativ, tactil
— mobilitate
— durere
= stare emotionala
— grad de constienfa
—lipsa de cunostinte despre securitate:
— cunoasterea modului de prevenire a accidentelor casnice
= cunoasterea regulilor de circulatie
— cunoasterea masurilor de protectia muncii
= in mediul spitalicesc:
= interventii (nearespectarea dozei, a cali da administrara a
medicamentelor)
—nerespectaraa masurilor de asepsie
— nesupravegherea pacientului dupa o tehnica
— aplicatii calde prelungite si la temmperaturi ridicate
— neglijenta in satisfacerea nevoilor si mentinerea sanatatii
Atitudinea
pacientulul — neutilizarea serviciilor da sanatate
— fefuzul tratamentului
— neutilizarea mijloacelor de securitate
— violenia

NEVOIA DE A COMUNICA

Repere stabilite Jnformafil

de objinut, intrebdr ajuidtoare

Capacitate - integritatea, diminuarea sau absenta reactillor senzoriale (vaz,

senzoriala auz, gust, miros, pipait)
— utilizarea protezelor auditive:
— permanent sau cu intermitenja?
— corectarea viciilor de refractie cu ochelan:
— acceptul sau refuzul de a purta ochelari
Comunicare — limba vorbita
verbala — mod de exprimare:
— limbaj adecvat

370
 — coerenta
— rtm
- intonatie (daca e in concordanta cu semnificajia mesajului)
— obstacole in dezvoltarea limbajului (diminuare de stimuli)
— scris:
— posibil sau nu
— inteligibil, neinteligibil

Comunicare | — expresil faciale:

nonverbala — ce exprima: teama, dezgust, bucurie, manie, durere
— gesturi:
= sunt sau nu in concordanta cu mesajul verbal
Dorinta dea |- modul in care pacientul comunica cu membrii familiei,
comunica anturajul, echipa de ingrijire
— exprimarea sentimentelor si emofiilor
— atitudinea de receptivitate
Perceptla — masura in care este in concordanta cu realitatea
mesajului
Starea — orientare in timp si spatiu:
mentala eatiti unde va aflati?*
~5titi ce zi este astazi?"
— capacitate de concenitrare
— memorie
.VWa amintiti cand vi s-a efectuat ultimul examen
oftalmologic?"

NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPAIILOR CONGINER! Si VALOR,

DE A PRACTICA RELIGIA

Aepere stabilita de obfinut, intrebar ajutdtoare

Informal

Comporta- — participarea la serviciul religios

mente sl — citirea cartilor religioase
atitudini — respectarea restrictillor impuse de religie
— exprimarea conflictului intre credinta sa $i practica medicala
— solicitarea asistentei spirituale in anumite momente
— autoacuzatii
— perceperea bolii ca pe o pedeapsa

Implicatil - refuzul asistentei medicale calificate

asupra ingri- |— %eacceptarea unor procedun
Jirilor deter-
minate de:

371
 NEVOIA DE A Fi PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

Rapere stabilite informafil de obfinut, fnirebdn! ajutdioare

Performanta |— folul asumat in familie, societate, profesie si importanta lui

rolului pentru pacient
— modul in care este capabil s4-| indeplineasca
— factori care influenteaza performanta rolului
Atitudinea — solicitarea si acceptarea ajutorulul
pacientulul | — recunoasterea progreselor
— participarea la ingrijiri
— comportament (agresiv)
— capacitate de a lua decizii
= exprimarea dificultatii de a indeplini un rol (apatie, tristefe,
descurajare etc.)
— exprimarea unui conflict intra perceptia unui rol si exigentele
celorlalti (frustrare tn raport cu obligatiile impuse de rol)

NEVOIA DE A SE RECREA

Aepere stabilite informal

de obfinut, intrebdr ajutdtoare

Obicelurl de | — tipul activitatilor

@ se recrea — frecventa
— mod de organizare
— efactul activitatilor:
— destindere
— satisfactie
— placere
Reactille — incapacitate de a efectua activitati recreative
pacientulul | — interes
fata de — dezinteres
activitatl = indiferenta
recreative — factori care determina aceste atitudini

NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

Fepere stabiife Informatit de abfinut, inirebari ajutdtoare

Nivelul actual - ce stie pacientul despre starea de sanatate actuala, tratament,
dae cunostinte consecinte
Vointa de a — campul atentiei
invata — tendinta de a pune intrebari, de a se informa
— capacitate de concentrare cand i se pun intrebari
— factori care motiveaza invatarea:

372
 Ex. ,Doriti sa aflati care sunt factorii de risc in afectiunile
respiratorii?*
»Doriti s4 invatafi modul de schimbare a setului pentru
colostomie?"
»Doriti sa discutaji cu pacienti care au o evolufie buna?"
»Doriti sA cititi reviste, un articol?"
»Doriti s4-mi puneti intrebari?*
»Doriti s4 va demonstrez...?*
Capacitatea | —expresia intelegerii informatiei
de a invata — modul de dobandire a noi comportamente
Resurse de = dorinja pacientului de a face familia sa participe la programul
invajare educational
— resurse (financiare, materiale si material didactic) de care dis-
pune pacientul la domiciliu
Factori care |—mediu
influenfeaz& | —prezenta surselor de distragere a atentiei
invatarea — forta fizicd, miscarile, coordonarea
— prezenta deficitelor senzoriale

373
 ANEXA NR. 2

LISTA DE PROBLEME CU MANIFESTARILE

DE DEPENDENTA
CORESPUNZATOARE FIECARE! NEVO!
Dupé modelul concaput de Virginia Henderson
Extras din .Aépaertoire das diagnostics infirmiars selon V. Henderson"

Nevoia Probleme Manifestari de dependenta

1 2 a
1. Arespira siaavea | a} Alterarea vocii — Alionie
o bund circulatie - Voce rdigusita
— Stingerea vocii
— Voce ragugita, aspra
b) Dispnes - Apnea
— Bradipnes
= Cianoza buzelor, unghiilor, tagumentalor
= Taierea respiratiel (gafaiala)
— Modificarea amplitudinii reaspirafiel superticiale
Sau profunde
— Senzatie de sufpcara
= Tahipnaa
— Titaj supra- sau substernal
¢) Obsinucfia cailor res- ~ Dificultate sau incapacitate de a respira
piratorii ~ Secrefii dense sau abundente on ambele
— Tuse: uscata, frecventa, persistenté, quintoasaé

2. A bea si a manea a) Alimentajie exa- ~ Bulimia

geratd cantitativ si call- — Hidratare exagerata cantitativ si calitativ (alcool,
tativ cafea, cal)
— Ingestie de aliments ce depasesc nevoile
organismulul
— Ingestiae de lichides ce depasesc nevolle
organigmului
~ Greutate peste normal
— Politagie
b) Alimentaftie insuti- — Hidratare Insuficianta cantitatly $i calitativ
cienta cantilativ 91 — Inapetanta
calitaliv
— Ingestie de alimente ce nu salisiac nevoile
organismului
—- Ingestia de lichida ce nu satisfac nevoile
organismului
— Greutate inferioara mormalului
c) Dificultate sau inca- = Dificultatea de a inghiti
pacitala de a s@ — Dificultatea de a digera
alimanta sia se hidrata — Diticultatea da a mesteca
— Incapacitaiea de a folosi ustensilele pentru ase
alimenta

374
 2 3

d) Dificultate sau refuz — Béutul lichidelor intarzise

de a urna diata = Mancatul alimeantalor interzise
= Omisiuni ale mesalor
— Mase neechilibrate

@) Grejuri sau varsdturi = Efort pentru a voma.

sau ambela = Hamatemeza
as Regurgit atia

= Varsdturi alimentare billare sau cu mucozitati

f) Retuz de a se — Nu vrea
84 bea nici
un lichid
aAlimenta
sau hidrata of = Nu vrea 54 mAndnce nici o mancara
ambala

3. A elimina a) Constipatia — Absenta scaunulul de nal multe zile

- Balonare
- Crampe abdominala
— Dificultate
in a defeca
— Fecalom
- Scaune tari gi putin fracvante
= Tamasma

b) Deshidratare ~ Dazorientara mental

— Letargie (inactivitate totald}
— Grequri
— Oliguria
= Pierdere in greutate
— Uscdciunea pielil sl a mucoaselor
— Tahicardia
= Unina de culoarea chihlimbarului
= Varsaturi
— Sete
¢) Diaforaza — Transpirajii abundenta: axild, abdomen, frunie
Sau alle paril ale compulbul
d) Diarea = Colic abdominal
= Colorafie anormala a scaunului
— Crampe abdominale:
— Scaune lichide si frecventa (a specifica)
8) Seurgerl manstruala = Amenoraa ae Metroragia

au vaginala neadec- - Crampe: abdominale a Piardari gi sourgeri vagi-

vate cantitativ gi call- | — Dismenoree nala (a 88 specifica colo-

tatv — Menoragie rajia, mirosul, cantitatea}
f} Eliminarea urinara | — Dificultatea
de a uring
insuficientA cantitativ gi | — Durere la mictiune
calltativ — Retenfie urinara
= Ufina tulbuta sau concentrata

375
 1 2 a
g) Incontinenja de fe- | — Pierderi involuntare de materi fecale
cala sau urna sau | — Plerder involuntara de urind
aribala = Enurazis

4, A868 migca ga a) Alteraraa ritmulul | — Bradicardia

avea o bund postural cardiac $i a circulatiel
b) Hiperactivitate
- Edeme ale tesuturilor (localizare, caracteristici)
— Palpitatii
~ Piala rece sau plela calda
— Pisle cianozata, palida, rosie
— Fumicdiun si amortiraa extramitatilor
— Tahicardie
= Limbaj precipitat
- Mania
— Miscan repazite si frecventa
- Vorbine mutta

é) Imobilitate - Absenja activitatilor fizice

— Crampe musculare
= Dificullalea
sau incapacitatea da a se mobiliza,
a 86 Spdla, a 56 aseza, a merge
~ Limitarea amplitudinii migcdrilor
— Restrictia mobilitati
d) Necoordonarea mig- = Dificultatea
de a trece din pozifia Jin picioare"
in
eArilor pozitia ,agezat"
= Tremuratun ale capulul sau ale membrator

8) Postura neadecvata — Dificultatea de a ramanea in pazifia functionalé

— Aliniere gregita a membrelor
- Pozitia neadecvatd (chireltd)
= A sta jos timp Indelungat
— A sta tn picloare timp Indelungat
{) Retuzul de a face = Nu participaba nici o activitate
activitari — Nu vied $8 face nici un exercifiu
- Roticenfa in a incerca sA electuere miscan

5.A: dormi
si a 66 a) Dificultatea sau ince- - Ore de odihnd insuficienta
odihni pacitalea de a se = Nu-si acord’ nicl o parioadd de odihnd
odihnl = Cantitate necorespunzdioare de odihna
b) Epuizare — Descurajare
= Agresivitate
— Slabire
- Apatie
~ Astenia
— Bradicardie
- Aspect palid
~ Slabiciune
- Oboseala

376
 — Hipertensiune
= Neliniste
— Iritabilitate
= Plictisaala
= Reactil psihosomatica
— Ochi incercanati
c) Insomnia — Dificuliatea da a donmi
— Ore insuficiente de somn
= Trezira trecventa
= Trezira timpurie
- Somn agitat

&. A se Imbraca
si a) Neindemanarea de — Dazinteres tala de finuta vestinventara
dezbraca a-si alage hainele po- — Port de haing naadecvaia
trivite = Refuzul de a se imbraca si a se dezbraca sau
ambele
b) Neindemanarea de — Dezbracare frecventaé sau continua sau ambelea
a se imbréica si dez- — Dificultataa de a-si pastra hainele curate
braca = Dificultataa de a se imbraca si dezbraca

7. A mentine a) Hipertermia = Dialoreza (transpirajil abundente)

famperatura corputul In — Cresteraa temperaturil peste iimitele mormalubul
limite normale — Frisoane
— Fisle rogie si fierbinte
b) Hipotermia — Piela de .gaind*
= Se4derea tamparaturii sub fimitele normalubui
= Amortell sau furmnicdiurl ala extremitatilor sau
ambele

6. A fi curat, ingriit sl a a) Alteraraa tegumen- ~ Crusta

proteja tagumentele gi telor 3 mucoaselor — Erilame
mucoasale — Escare
— Necroza
= Plaga
= Pustule
- Roseala
— Uscaciune
— Ulceralie

b) Dezinteres taj de = Nagliarea indapliniri ingrijirilor da igiand

masurile
da igieana -Nu 88 spala
- Nu se piaptina
= Aetuzul de a indaplini ragulila ingrijirilor de igia-
na
c) Dezinteres fala de — Naglijarea Infaligarii sale
infajigarea
sa — Refuzul de a se ocupa de infafisarea
sa
— TJinulé nagijanta, neingrifita

377
 2 3
d) Dificultatea
sau inca- — Nu poate s4 urmeze prescriptille de igiond: s4
pacitataa dea a urma 88 spele, SA se pieplene, S4-gi spele dinfii, s4-gi
prescriptiile Ingrijirilor Ingrijeasca unghiile
da igiana
9. A evita pericolela a) Anxietatea ~ Agitapia
— Anticiparaa evenimantelor negative
= Friea
= Bulversare (tulburare)
— Bulimia
= Tameri
— Diarea
— Facies crispat
~ Hiperventilatie
— Neliniste
— Insomnia
— Migcari azcesive
= Nervozitata
— Palpliatil
— Preocupari
= Surascitara
— Transpiratie
= Treamuraturi
— Voce tremuratoare
b) Durerea = Cresierea sau micsorarea ritmului respirator
= Jipat, strigat
— Transpirafil abundente
~ Hipotensiune sau hipertanshune
~ Dilatarea pupilator
= Facies crspat
= Gemate
— lnitabilitate
— Miscani continul
= PlAngar, valcdrell
= Plansete
= Tahicardie
— Tahipnes

¢) Stare daprasiva ~ Apatle

- Astenia
— Slébiciune
— Idei pesimisie
— Inapetenta
- Oboseala, plictiseala
- Lipsa de interes
= Reacti psihosomatica
— Tristate

378
 2 3
d) Pierderea stimei de
Sime
6) Pierderea imaginii
despre sine
f) Pierdere-separare
9} Frica (ieamea)
hj) Probabilitatea atin-
geril integritati fizios
\) Probabilitalaa atin-
gen intagritatil psihice
10, A comunica a} Comunicare ineti-
clenta la nivel senzo-
mabar
379
— bdei pesimiste
— In¢apacitatea de a lua decizii
— Lipsa Incradarii in sine
= React psihosomatica
~ Sentiment de inferioriiate
= Sentiment de devalorizara
= Perceperéa negativa a propriului corp si a
functillor sale
— Reach psihosomatica
— Sentiment de frustrare
— Etape ale doliului: negatie, furie, tocmeala,
ezitare, dapresie, acceptare
— Plansete
= Reactii de doliu anticipat
~ React psihosomatica
— Sentiment de culpabilitate, de tristefe, de gol
(ved)
— Team nedeslugita
— Temeri
= Spalma, groaza
= Panica
- Reach psihosomatice
— Taroare
— Consum excesiv de medicamente gi droguri
— Infideltate fata de tratament
— Rise de accident
~ Rise de alergie (a specifica)
— Rise de infectie sau inflamate sau ambele
— Rise de intoxicatia medicamentoasa
- Rise de cidere sau ranire
~ Rise de compiicaiii
= Rise da violenté fata da altil
= Rise de violen{a fata de propria persoand
= Incapacitalea de a face fald agentilor stresanti
- Aaspunsuri fizice: hiperensiune, tahicardia,
transpiratia atc.
— Raspunsuri psihice: nelinigie, neincradara,
ambivalenta.
- React de aparare fata de atitudinile si com-
portamentale altora: exasperare, frustrare,
hagativism, rationalizare, raspingere, viclenta
— Dittcultatea
de a aul
= Dificultatea
de a vorbi
 3
= Dificultatea
de a vedea
— Alazie
= Balbaiala
_ Dizartri

- Incapacitatea
de a parcepe prin pipait
~ Incapacitatea
de a vorbi

b) Comunicara ine- - Dificultatea

de a-si exprima ideile gi pArerile
ficace la nivel intelec- — Dificultatea de a se concentra
tual — Dificuttatea de a Infelage
— Incoerenta In asocierea idgilor
~ Neabilitatein fonmarea frazalor
~ Limbaj incoarent
— Logoree
c) Comunicare ine- — Apalie
licace
la nivel alectiv = Eulorea
— Neincrederea
= Contact neadecval cu realitatea
—- Diticultataa de a stabili legaturi semnificative
- Dificulatea de a-5i exprima sentimentela, do-
rinjela, ennvotiile
= Diticultateaa de ase axprima
— Dificultatea de adaptare la sexualitate
= Insatistactia fajé de sexualitate
— Mutism
- Plans frecvent
— Cautare intans’ a atentiel sau a afeciiunii
= lnchidera in sine sau ratragere
d) Confuzie - Absenja sau diminuarea interactiunil cu alti
— Dificultaiea In a reacunoaste persoane, a
parcepe timpul, spafiul
- Pierdarea controlulul asupra mediulul fizie gi
uman

&) Singuratate — Absenta scopului In viaja

= Aparanta trist&
— Expresia sentimentelor
de singurataie
si raspin-
gere
~ izolarea de antural si de mediu
- zolarea de persoanele semnificative
— Lipsa de interes

11, A actiona conform a) Culpabilitate = Amirdciune

proprillor convingeri gi — Autpacuzarea
valor, de a practica — Autopedapsire
raligia = Mania de 4 68 scuza inutil
— Maniestarea maniei fata da Dumnezeu

380
 3
— Perceperea bolii cao pedeapsa
— A-SI face reprogun
— Sentimantul cd este nademn
b) Dificultatea de a — Amaraciune
actiona dupa cradintela — Supunere la un regim
$i Valorie sabe — Supunere finrobire) la actiuni conirare credin-
telor si valorilor sale
=~ Supunere la un tratamant nedorit
= Supunere la o medicatie
= Frustrare in fata atitudinii altora

c) Dificultatea de a — Incapacitatea de a destasura practici religioase

participa la activitati -Incapacitatea de a citi documente religioase
religioase = Incapacitatea de a participa la activilatile gru-
pului réligios dé care apartine
= Incapacitatea de a-si practica religia
- Incapacitaiea de a urma cerinjele religiel sale

d) Neliniste fata de — Preocupare fata de credinjele si valorile sale

semnificajia propriei — Preocupare fafa de semnificajia sulerin{al
axisianta = Grija fatd de sensul vielli gi al mori

12.
A fl preoeupat
in a) Devalorizarea — Incapacitatea de a raspunde asteptarilor altora
vederea realizaril — Incertitudine in casa oe priveste propria valoare
~ Sentiment de incompetenta
— Sentiment de respingere de caéire ceilalii

b) Dificultatea de a-6l = Incapacitatea de a sé occupa de depandenii

asuma rotur sociale = Incapacitaiea de a-si indeplin| functilla legate
de un rol social (a speciica)
= Santimentul de asec
¢) Dificultalea de a se = Incapacitateade a indapiini activitati privilagiate
realiza = Incapacitatea de a indeplini actiuni ingamnate
— Incapacitatea de a-si termina prolectela
— Sentimantul da a fi incomodat de constrangerl
=— Sentimantul de inutilitate

d) Neputinta — Dificultatea de a se implica Intr-un rol ales saw

impus
= Difcultalaa sau incapacitatea da a controla
evenimentele
— Dificuliatea sau incapaciiatea de a lua decizii
= lncapacitatea de a rezolva problamela
= Retuzul ajutorulul neoasar

13.
A se recrea a) Dezinteres In a — Diminuarea mijloacelor de interes
Tedaplini acthitayl re- =— Nepariiciparea la activitall recraative
creative — Refuzul de a participa la activitati recreative

381
 2 3
b) Diticultatea sau — Dificultatea de a se concentra in timpul unei ac-
incapacitatea de a tivitaji recreative
indeplini activitati re- — Incapacitatea de a indeplini o activitate avan-
creative tajoas4 (privilegiata)

14. A invata cum sa-si a) Dezinteres in a — Lipsa de interes de a invata

pastreze sanatatea invata — Neperceperea (neinjtelegerea) necesitatii de a
invata
— Refuzul de a invata si de a sti (a cunoaste)
b) Dificultatea de a — Dificultatea de a intelege informatia
invaja (a se instrui) — Incapacitatea de a-si aminti informatia
— Interpretare proasta (rea) a informatiei
— Performante neadecvate in comportamente
c) Cunostinte insufi- = Cerere de informatie
ciente = Cunostin{e insuficiente asupra bolii, a masurilor
de prevenire, a diagnosticului medical, a
tratamentului, a convalescentei, a satistacerii
nevoilor sale.
 ANEXA NA.3

LISTA
CU DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE (PROBLEME + SURSE DE DIFICULTATE)
SI OBIECTIVELE CORESPUNZATOARE FIECAREI SITUATII
Extras din ,Planification des soins intirmiers. Modéle d'interventions autonome“, Louis Grondin, R. J. Lussier,
Margot Phaneuf, Lise Riopelle

NEVOIA PROBLEME ISURSA DE DIFICULTATE POSIBILA OBIECTIVE

1 2 a 4
1. A respira si a a) Dificultata in elibe- | Lipsa cunoasteri mijloacelor eficaca de| Ca pacientul:
avea o bund rarea cailor respiraiorii | degajare si expectoratie — 54 expectoraze secratille in... ore
e8e

circulate — Durere = 54 tusaased in mod eficace in... are

— Diminuarea mobilitaa - S4-sl ellbareze cdila respiratorii cu minimum de
dificuliate in tanman de... ore
~ 84-3 aliberaze caila respirator de secretil in termen
de... zile

b) Dificultatea In a/} — Anvxietate — 34-3/ diminueze tahipneea In... minute

respira = Intoleranta la efortul fizic = $4 respire cu minimum de dificultate in termen de...
= Lipsa cunoasteril mijloacelor de control al) ore... zile
alerglilor respiratoril - 54 respire fara dificultate in termen de... zila
— Lipsa cunoasteni mijloacelor de prevenire a) — S34 alba un ritm respirator reguiat in. minute in
alergiilor respirator termen de... ore... zibe
— Prezenta secrefiilor

2. A baa sia 4) Alimantatia néadec- | — Anxielate = Sa creased in grautate... kg pa saptamana

manca vata: deficit — Durere — $4 consume gustari intra masele principale
— Stare deprasiva — 54 ia suplimante nutritive de... mizi
 3 4
— Slabiciune, oboseala — 84 ia trei mese echilibrate in termen de... zile
~ Lipsa de cuncasiere a alimentelor
bogate in — 34-3] craasca aportul calonc de... kgyzi
colesteral,
vilamina C etc. (a specifica)
— Singuratate

b) Alimentajia neadec- — Anxietate — 5a-si diminueze aportul cotidian de alimenie cu...

vata: surplus = Obisnuinte alimentare deficitare
— Lipsa de cunoastere a valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor onganismubui
— Singuratatea
cu nevoile
¢) Dificultate in a unma — Obisnuinte alimentare culturale diferite
pB8E
calorilizi
— 54-si diminueze aportul cotidian cu... portii'zi
— 54 pianda In greutate... ko/saiptamana
— 54 consumeo cantitate de alimente in concordan[a
sale enengelica (activitala, varsta, condi
de viata) in termen de... zile
= 8a ia tral mese echilibraia in fermen de... zike
- 58-si facd meniul zilnic pentru... zile
— S8-si urmeze regimul
in fiecare zi in termen de... zile

regimul (dieta} — Lipsa de cunoastere a alimentelor permisa — 54 ulilzeze substituen{i alimentarn care respectd
sau inferzise $i inlecuitori regimului regimu! sau in tenmen... zile
— Neacceplarea boli

d) Dificultateaincapa- | — Slbiciune/oboseala - $4 se alimenteze utillzand ustensila/aparate

citatea in a se alimenta | — Lipsa de cunostinfe in utilizarea ustensilelor/ | @decvate in tarmen de... zile
gi hidrata aparatelor = $4 consume alimente care se mandnca cu miinile
— Diminuarea mobilitafii In termen
(fructe, paine, lagume crude) la fiecare masa
da... Zila
= 54 56 alimentaze singur in tenmen de... zile
— 54 se hidrateze folosind ustensile/aparate adecvate
in termen de... zile
— 54 se hidrateze singur in termen de... zile

@) Hidratara excesiva | — Anxietate — 54 bea... ml de... in... one

cantitativ si calitativ — Stare depresiva — &4 diminveze cantitatea de... mi la... ml in termen
da... zile
 1 2 3 4
- Lipsa de cunoastere a electelor nocive a | — SA diminueze ingestia de lichide {4rd confinut
nuiritiv
anumitor lichide asupra onganismului ta... Mz
— Singuratate

f) Hidratare neadecvata | — Obisnuinta de hidratare deticienta — 84-9i creased hidratarea la... mUzi
datictt: = Lipsa de cunoastere a nevoilor in hidratarea | - SA bea.. ml de... in... ore
‘onganismului — 54 alba mucoasele umede in termen de... zile

g) Greturi si varsdturi =| — Ansietate - $4-6| diminueze grejurile in termen de... ore

= Obisnuinte aiimentara deficitare = S84 nu mai aibaé gretun in tarmen de... ore
— 34-si diminueze varsaturile in fermen de... ore
— §4 nu mai aibaé vareaturi in termen de... ore

h) Refuzul de a se| — Stare depresiva — 5a-si exprime acceptul de a bea si a manca in

alimenta $i a se hidrata | — Lipsa de cunoastere a nevoilor in alimentatia | termen de... zile
S8e

gi hidratarea organismului - §4 mdénénce la fiecare masa o alimentatie care sa

= Singuratate contind o pore din flecara cela 4 gripe mari de
alimente in termen de... zile
— 34 bea... ml lichide (a specifica) in ... ore

i) Refuzul
de a urma | — Obisnuinfe alimentare culturale diterite - Sa ia cal pulin o masa pe zi, respectand regimul in
regimul (dieta) — Lipsa de cunoastere a alimentelor permises | termen de... zile
interzise si a Inbocuitorilor regimului (diate) — $a-si exprime acceptul de a urma regimul in tennen
=- Neacceptarea boli de... zile

3. A elimina a) Constipatia — Alimentatie neadecvata = 52 elimine un scaun moale in tenmen de... zile
- Anxietate ~ 54 alba scaun fara dificultata
in termen de... zile
— Diminuarea mobilitalii = Sa fl dispara semnele de constipatie
— Hidratare neadecvala
— Lipsa de cunoastera a mijloacelor elicace da
éliminare
— Lipsa exercifiului fizic
 2 3 4
b) Deshidratare — Diares — $4 nu prezinte
nici un semn de deshidratare
in
= Lipsa cunoasteni nevoilor de hidratare a| ternen de... zie
organismului — 54 aiba pielea supla si bine hidratata in ternen de...
— Varsatun zila
— $4 prezinte o piela fara pliuni cutanate in termen de...
zile
— §4 aiba mucoasele si conjunctivele umede in tarmen
de... one

c) Diareea - Anxietale — Sd-si diminueze scaunele diaraice in termen de... zile

= Obisnuinja alimentare daficiente - 54 olimineg un scaun de consistenfa normalaé in
— Lipsa de cunoastere a mijloacalor preventive termen da... zile
$i curative ale diaraei - 54. 5a exprime cé semnele de diaree
au dispérut

d) Incontinanja de fe- = Lipsa controlulul sfincterulul anal — Sa elimine scaunul la nevoie in bazinet
98E

cale — 54 deface la nevoie la toaleta

— 84 inceteze a mai avea incontinenta
in timpul zilei in
tarmen da... zile
— $4 inceteze a mai fi incontinent
in termen de... zila

8) Incontinenta de fe- — Lipsa controlului sfincterelor — $4 elimine scaunul tn bazinet... la toaleta... la nevoie
cale $i uring — $4 urinaze in bazinel... in urinar la toaleta... la navoie
— $4 nw alba incontinent in terman de... zile
= $4 nu mai aibaé imcontinenté in termen de... zile

f) Incontinen|a urinard = Lipsa controlului sfincterului vezical — $4 urineze In bazinet la nevoie

— 54 urineze la toaleta la nevoia
— 54 nu mai aiba incontinanta ziua in termen de... zile
- S4 nu mai aibaé incontinantaéin tarmen de... zite
 1 2 3 4
9) Rietentie urinara — Proces infectios/inflamator — $4 urineze ... min ... ore In fiecare zi
— 34-3] goleasca vazica la fiecare micfiune In termen
da... Zila

4.Asemiscasi | a) Circulajie neadec- | — Diminuarea mobilitagi — $4 prezinte puls periferic bine batut tn termen
de ...
a avea o bund watd — Lipsa de cunoastere a mijloacelor de ame-| zile
posturd orare a circulatiel — 54 prezinte axtremitayl caida in fermen de... zila
= 84-gi exprime diminuarea durerii in termen de ... zile
— §4-s/ diminueze edemele membrelor inferioare cu ...
em in termen de... zile
= S4-¢i exprime absanta durerii in tarmen de ... zile
= $4-gi exprime diminuarea senzatiei de greutate gi de
inconfort
in fermen de... zile

b) Dificultateincapa- | — Durere — $4 siea asezat fara ajutor... minute... ore

citata in a se misca = Obosealaslabiciune = 84 se ridice singur... minute... ore
— Lipsa de cunoasiere
a tehnicilor mobilizarii — 84 maarga singur cu ajutonul:
— unui baston... minute... ore
= Unel care... minute... ore
=unul cadnu... minute... ore

c) Edeme ala mem- — Clroulafia neadecvata — Sa-si diminuaze ademele cu... cm in learmen da... zie
brekor — Lipsa de cunoasiere a mijloacelor de dimi- - 54 nu mal prazinte edeme in tennen de... ZHle
nuare a edemelor

d) Refuzul de a face — Durere — S4-si exprime acceptul de a indeplini anumite

actvitati fizica - Obosealé/slabiciune, intoleranta la efort activitati in termen de... zile
= Lipsa interesului = 54 indaplingascd activitati singur... cu ajutor.. in
fermen de... zile
— 34 se ndice singur... minute... one
~ 34 50 nidica cu ajutor ... minute... ore
 4
— $4 mearga singur... minule... ore
- 54 mearga cu ajutor ... minute ... one

5. A dori $i a 26 a) ODificultata/incapa- | = Anxiatata — §a-9) faca sieste de... ore pe zi

odihni cilate In a se odihni - Durere — $4 aiba activitajide destindere la alegere
in termen
— Dispneetuse de... zile
- Lipsa de cunoastere a mijloacelor de deatin- | — S4-si exprime o stare de bine In termen de... zile
dere

b) Epuizare (istovire) — Dificultate In a stapani stresul - S4-s| exprime diminuareaa apuizarii in tanmen de...
- Lipsa de cunoastere a mijloacelor de reme- | zile
diare a epulzari = 54-| dispard epuizarea in termen de... zile
— $4 Indeplineascd activitall colidiene dupé riimul sau
i interesele sale in tanmen de... zile
@8E

) Insomnia - Anxdietate = Sd doarma cata 20-30 minute in termen de... zike

— Durere — 34 doarma ... ore fra intrerupere
in tarmen de ... zile
= Stare depreasiva = $4 doarma fara trezin in termen de... zile
— Lipsa de cunoastere a mijoacelor de favo- ~- 54 doarma ... ora in fiecare noapte in tarmen de...
fizare a somnului zile

6. A se imbraca a) Dezinieres fata de | — Contuzie — S4-si exprime interesul peniru a se imbrdca in

$| dezbraca finuta vestimentard = Stare dapresiva tanmean dé... zile
— Slabiciune/oboseala — 34-5] aleaga vesminte adecvate zilnic
= $4 66 imbrace zilnic in tanmen de... zile

b) Dificuliate’incapa- | — Diminuarea mobilitajii — 84 se imbrace/dezbrace singur in fermen da... zile

citate in a se imbradca si | — Slabiciune/oboseala = $4 se incalje/descalje singur tn termen de... zie
ase dezbraca = 54-61 innoade cravata in termen de ... zile
 1 2 a 4
7. A-si menfine a) Hipertennie — Lipsa de cunoastere a mijloacelor de | — 54-si diminveze temperatura cw ... grade in lermen
temperalura prevenire a electelor cAtdurii de ... zile
conpubui Tm lirnite — Proces infectios/inflamator — 54 prezinte o temperatura in limite normale (36.4°C
normale axilar, 37°C bucal, 37,6°C rectal) in tarmen de ... zile

b) Hipotermia — Mediu reve (friguros) = Sa-si creasca temperatura cu .. grad(e) in tennen de

wr ZING
= 54 prazinie o temperatura in limite normale (36,4°C
axilar, 37°C bucal, 37,6°C rectal) In termen de... 21
(zile).

6. A fi curat, a) Alerarea mucoasei | — Deshidratara — $4 prezinte o mucoasé bucala intacté in termen de

ingrijit si a pro- bucale — Efectele secundare ale chimioterapiei _. Tila
teja legumentele — Lipsa de cunoastere a Ingrijirilor preventive si| — Sa-si diminueze leziunile mucoasei bucale in
68e

gi mucoasele curative a leziunilor gurii fermen... zile :

b) Atingerea infegntatii | — Dificultatesincapacitatea

de a se misca — 54 prezinie o piele intacta in termen de ... zile
tegumentelor = Ineontinean|{a de fecale si urind = $4-si diminueze laziunea de la... cm fa . em In
— Lipsa de cunoastere a Ingrijifilor preventive si | termen de ... zile
curative a leziunilor pielii = SA-si diminuezea rogeata de la .. om la ... cm In
termen de... zile

c) Dezinteres fata de | — Stare depresiva = 84 parlicipe la ingrijirile sale de igiena:

masurile de igiena — Slabiciune/oboseala * 8a se coafeze in termen de... Zila
— Perturbarea imaginii de sine + 84 se spele tn fermen de ... zile
* 8a se barbiereasca In termen dé... zile
* s4-si spele dintil in tannen de ... zila
* 8a 5e machieze in termen de ... zile
* sa-ai Ingrijaasca unghiile in terman de... zile
— 54-3i flaca singur ingrijirile de igiend
in termen de ...
zile
 2 3 4
d) Dificultate/incapa- = Contuzia = S4-91 facd-singuré Ingrijirile dae igiend
In. tammen de -..
citate de a face Ingrijiri — Diminuarea motricitajii mambrelor suparioare zile
de. igiand = Slabiciuna/aboseala ~ 34 56 coafeze singura in tarmen de... zie
-54-si spele capul in termen. da... zile
— $4 se barbiereasca
singur in termen de... zibe
= $4 se machieze singura
in termen de... zile
- 84-i spele dinfi'in termen de... zila
~ $4-s] spele protezele dantare in termen de... Zila
- §4-3i cureje unghiile Tn termen de... zile
— Sa-9i spele: — fata
— pleptul
= bratela
— picioarele
= organale genitalea
O6E

- $4-si cureje ochelani in termen de... zile

e) Retuzul
de a-si face ~ Stare dapreasiva — 33-61 exprime acceptul dea Indepni ingrijir de igiena
Ingrijirila
de igiena - Slabiciune/oboseala in termen de... zike
— Lipsa oe interes — Sa-si facd Ingrijirila de igiend in termen de... zile
— $4 se coafeze In termen de... zile
— 34 se spele pe cap In termen de... zile
— 54 se barbiereasca in fermen de... zile
— $4 se machieze in termen de... zile
- §4-si spale dinil in tenmen de... zile
- 54-si spele prolezele dentare in termen de... zile
= $4-sl curefe unghilla in termen de... zile
~ 54-si spate:
— fala
— pleptul
— bratele
 1 2 a 4

— picioarele
= organele genitala
— 54-61 curefe ochelarii In termen de... zila

9.4 evita a) Anxietate moderata | —Lipsa de cunoastere a mijloacelor ajutatoara | — Sa-si exprime diminuarea amdetafii In termen de...
pericalele — Amenin{area
integritapi fizice gisau psihice | zile
— Neaccesibilitatea la informatii — 54-9] exprime disparijia anxietapi in tarmen de... zila
= S4-si diminueza semnele ancxietatii In termen de...
Zila
— 54 demonstreze
absenja semnelor de anxietate In
fermen de... zile

b) Anxistate severd — Lipsa de cunoastere a mijloacelor da ~ 5a-si exprime diminuarea anxietaji in terman de...
extrema autointerventie in suai de crizd zie
— Neacceptarea doliului - 4 demonstraze o diminuare a semnelor de anxietate
L6E

in tarmen de... zile

— S3-si diminueze anxielatea la un nivel usar sau
moderal in termen de... zike

¢) Doliul = Reactie la pierderea unei condifii (stiri), care | — Sa-si exprime sentimentele legat de pierdere In
ji f4cea placere parsoanei sau a unui lucru care tarmen da... zile
ji eta in stapanire = §4 utilizaze anumita mijioace pentru
a trece de fazele
— Reactie la pierderea
unei finte dragi doolinilusi
— $8-9i exprime injelegerea reactiilor de doliu In fermen
de... zile
— 53-6] exprime acceptarea doliubui In tarmen de... zile

d) = Diticultatefincapa- — Lipsa de cunoastere a oblcelurilor sandioase - $i-si expime injelagerea fata de ingrijirila de
citate de a-si pastra de wala sanatate in tenmen de... zile
sandtatea - 5a-si exprime acceptaraa tratamentului in termen
de... zile
 4
- 34 ia el insusi decizil legale de sdindtale In termen
de... zila
= 5A demonsirars capacitatea psihomotoria in a
executa un tratament in tarmen de. zile
- Si-si exprime intaresul in ameliotareaa sAndtafii in
fermen de... zike

8) Durere acuta ~ Consecintele unui traumatism chirurgical sau — $4-si,exprime diminuarea durerii in ... ore
accidental — 54-si diminueze semnele duredi in ... ore
= Proces infeciiosinflamator - 54 demonsiraze abpenta semnelor durerii in ... ore
— 54-si exprime absentaduredi in ... ore

f) Durere cronica - Consecintele unui traumatism chiturgical sau - S2-sl exprime diminuarea dureril in ... ore
accidental = S4-si exprime absenta dureti in ... ore
— Lipsa de cunoastere a mijloacelor
de coniral = S4-si diminueaze semnele dureni in .. ore
o6e

ale durerii = 54 demonstreze absenita semnelor dureriin ... ore

— Proces infecjios/inflamator

Q)} Stare depresiva. — Pienderea slime de sine — 54 demonstreze absenta semnelor stani depresive in
~ Piendersa Imagini de sine tenmen de... zile
— Reacte la doliu - 54-si exprime diminuarea stani depresive in tarmen
de... Zila
= 54-3] exprime interesul pentru a indeplini activitdti in
fermen de... zile
— 58 demonstreze diminuarea semnelor star depresive
in fermen de... zike

h) Perturbarea stimei — Dificultate

in asumarea rolului — 53-5] exprime cresterea stimei da sine In termen de...
de sine - Neadapiaraa
la o crizd existenfiald sau zile
situafionala — $4-si exprime sentimentele
pozitive in termen de...
— Sentiment
de dependanta zile
- 54-si exprime capacitatea de a face fafa dificullatilor in
tenmen de... zile
 4
= 54 ia decizil legate de activitifile colidiene in termen

i) Perturbarea imaginii — Dificullatea

de adaptare la o modificare — Sf exprime sentiments pozitive legal de imaginea de
despre sine corporala, sine in termende... zie
- $4-$i exptime acceptul de a-si alinge partea mutilata
a compului in termen de... zile
— Sa-si ating’ partea mutilata a corpului fra repulsie iin

jf) Freda — Incapacitatea de a face faja realitafi trata- — Sé-si exprime diminuarea fricii in tenmen de... zile
mentului — S4-5i exprime disparitia fricii in termen de... zile
= Ameninjarea
integritati fizice si'sau pathice — S4-si diminueze semnele frici in fermen de ... zike
= Tulburan
de memoria — $4 demonstreze absenja semnelor fricii in fermen
de... zile
E6E

k) Refuzul de a se = Dificulttate
de a se adapta la boala — 34 urmeze tratamentul prescris in fermen de... zile
conionma tratamentatar = Lipsa de cunoastere a necesitatilor
tratamen- = S4-sila medicatia regula!in tarmen da... zile
‘tubui — Sé-si exprime acceptul de a se conforma tratamen-
— Perturbari ale gandiri telor in termen
de... zile
— Frica faji de mijloacele de investigatie si
tratament

I) Fitee de aocicent — Gonfuzia - 54 aibd mereu pielea intacta

— Lipsa de cunocasierea mijloacelor
de pre- | — 5a nw se mineasca
venire — 3a-si exprime injelogerea
masunlor de securitate in
fermen de... zile
— 54 ulilizeze corect aparatele care il ajuta in termen
de... zile

m) Riscul violenjei fata | — Dificultatea

in asumarea rolulul sau ~- 54 se abjind de la gesturi violente faté de alfii in
de alli fermen de... zile
 3 4
= Tulburan de memoria — $4 se abtind de la un Iimbaj agresiv fajé de alii in
larmen de... zile
= 54-81 exprime diminuarea agresivitatii in termen de...
zile

n) Riscul violanjel de ~ Starea depresiva ~ 54-sl exprime absenta ideli de suiced in lannen de...
sing Insugi — Tulburari
dea memoria zile
— 54 se abjind de la gestun de violenia fata de sine
insusi
in tarmen de... zile
— 5a fie calm in tenmen de... zile
- S4-gi exprime starea da destindere in termen de...
zile

10. A comunica a) Agresivitate — Diminuarea stimel de sine - 5a-si exprime diminuarea agresivitatil In fermen de...
— Lipsa controlului ansxietapil zile
PGE

— Neadaptarea la o situalie — Si-si exprime calm sentimentele In tarmen de... zike |

— Sé-si exprime capacitatea de a controla agresivitatea
in termen de... zile
— 54 vorbeasca cu voce calma in fermen de... zile

b) Atingareaa integritatii | — Conflict

de valor — S4-6i exprime diminuarea nelinigti fafa da sexualitate |
funcfieisi rolului sexual — Insuficientaneadaptare la un model de rol in termen de... zie
(fica legata de performante
sexuale, pierdersa - $a-si exprime absenta nelinistii fat de sexualitate In
atractiel sexuabe etc.) tennen de... zile
= Lipsa de cunoasiere
a mijloacelor de a trai
sexualitatea in mod armonios.
= Perturbarea imaginil de sine

c) Comunicare inetica- = Anxietate = SA comunice cu alla persoane in mod eficace in

ca la nivel afectiv — Lipsa de cunoastere a mijloacelor eficace de termen de... zie
a comunica
 4
— Neadaptarea
la un rol, la o situalie - 54-5] Impartageasca sentimentele cu alle persoane in
termen de... zile
= Sa-si exprime increderea fafa de alte persoane in
termen de... zila
— $4 stabileasca linii semnificative tala de alte persoane
in fermen die... zile
— $4-s/ exprime emoijiile in termen de... zile
~ 84-8] exprime nevoile in termen de... zile

d) Comunicare inefica- = Contuzia = 54 pronunje anumite cuvinte uzuale in termen de...

ca la nivel intelectual — Privafiunea senzoro-perceptuala zie
— Supraincarcarea de stimuli =- 34 exprime clar mesajele verbale in termen de... zile
— Tulburari de gAndire - 34 expime mesajele non-verbala prin mijloace
adaptate in termen de... zile
— 84 formuleze fraze complete in termen de... zile
S6E

4) Comunicare inatica- = Lipsa de cunoastara a mijloacelor de a se — 54-si axprime nevoile prin gestun in termen de... zile
ca la nivel senzori- adaptala limitele sale - 54 ulilizeze mijloace de comunicare eficace In termen: |
motor de... Zile
~ 34 raspunda corect la intrabad in tarmen de... zile

= Deshidratare = $4 recuncasca membrii personalului sanitar 3i

f) Gonfuzie = Lipsa simular senzoriale membrii de familie in termen de... zile
— Sa recunoased membril familiei sale in ternen de...
Zila
- $4 rispunda corect la intrabad simple in termen de... |)
zila
— $4 spuna ziva si momentul zilei in termen de... zile
— 84 recunoasca locul unde se allA in termen de... zile
 1 2 3 4
q) lzolare social — Dificultateade adaptare la o crizd existenfialA | — Sa-si exprime sentimentul de izolare in termen de...
sau situationala zile
= Pierdere/separare — 5 inijiaze o conversatie cu o persoanda din anturaj in
fermen de... zile ?
— $4 stabileasca linii semnificalive cu alta persoane in
termen de... zile
— 5a participe la activitaji sociale la alegere in termen
de... zila
- Sa-si exprime diminuareaa sentimentulul de
singuratate in fermen de... zile
_ 54-5] exprime absenta sentimentului de singuratate Tn
larmen de... zila

h) Perturbarea comuni- | — Diferanta

de percepiie a rolurilor — Sé-si manifests intrajutorarea reciproca in termen
c4ni familiale — Dificullatea de adaptare la o problema de | de... zile
situate — S4-3i exprime ameliorarea comunicarl familiale in
96E

larmen de... zile

11. A actiona a) Dificultate de a) — Aparlenenia

la o cultura, religie diferita — 54 Indeplineasca
actiuni dupa sistemul s4u de valor
conform proprillor | actiona dupA credinja | - Neadaptarea la un rol nou, conflict de rolurl | in termen de... zie
convingeri 51 si dupa valor — 54 Indeplineasc’ activitafi religioase la alegere In
valori, de a lermen de... zile
Practica religia = S8-si exprime rezolvarea conflictului in termen de...
zile

b) Neliniste (ingrijorare) | — Neaoceptarea bolii = S4-si exprime diminuarea dezordinii in fermen de...
fata de semnificatia | — Fiea de moarie zile
propriel axistente =— 52-3! exprime absenta dezordini in termen de... zile

¢) Sentiment
de culpa- — Neadaptarea la un rol nou/contict de roluni = 5a-§i exprime santimentele de culpabilitate in termen
bilitate = Reactie la dofiu de... zile
= Retuzul de a se conforma tralamentelor - &4-s! exprime diminuarea culpabalitatil in tanmen de...
zile
 1 2 3 4
12. Afi preocupat | a) Dificullatea de a-si | — Stare depresiva — $4-9/ exprime satisiactia faja de perlormantela
sale in
In vederea reali- | asuma rolul — Neacceptarea boli indeplinirea sarcinilor
in fermen de... zile
rari — 54-si exprime acceptulin indeplinirea sarcinilor legate
de un rol in tarmen
de... zile
= 54 indeplineasca
sarcini legate de rolul s4u in tenmen
de... zila

b) Dificullatea
de a se | — Perturbarea stimei de sine = $4 parlicipe la o activitale fa alegere in fermen de...
realiza = Singuratate zile
— 54-6] exprime interesul in indepliniraa activitatilor la
aleagere
in tanman de... zile

¢) Sentiment de nepu- | = Neadaplareaa la o criztd situationald sau | — 54-3) exprime nevoile

in termen doe... Zils
tint existentiala = Sa-si exprime diminuarea neputintei tn termen de...
— Incapacitatea de a se adapla la realitate | zila
(boala incurabila, faza tenminala) — §4-si axprime controlul
situatiai in fermen de... zile
Z6E

— Insatistactie relativa la sistemul de Ingnijiri — $4 indeplineasca activitali la alegere

in termen de...
—Lipsa
de cunoastere a stini sale
de sandtate | zile
si a tratamentelor — 54 ia decizii pentru organizarea activitdfilor in fermen
de... zile

13.Aserecrea | a) Dezinteres
In ainde- | —Durere — 54-si-exprime interesul in indeplinirea activitatilor
plini activitafi recreative | — Stare depresiva recreativein tenmen de... zie
— Slabiciune/oboseah — 54 participe in fiecare zi la activita{i recreative in
tannen de... zile

b) Dificultate/incapa- | — Durere — 34 participe la activitafi de ... ori pe sapiaimana

citate in a Indeplini | — Dispneevinioleranta la efort — 54 participa la o activitate la alegere in terman de...
activitati recreaiive — Slabiciune/oboseala zile
— $8 activeze singur in termen de... zile

c) Refuzul de a inde- — Dificultate

de adaptare la o modificare a - 54-si exprime acceptul de a indeplini activilafi in
plini activitéfi recreative schemei corporale tanmen de... zile
 1 z a 4
— Durera — 54 indeplineascé cel putin o activitate care-i face
— Dispnee/intoleranta la efor piacereo dala pe saptamana.
- Sl&biciune/obosealé
= Lipsa de interes

14, Ainvaja cum | a) Dificultatea de a | — Anxietate - Sé-si exprime injelegeraa informatial primita in
s4-si pastraza inwata — Limite cognitive termen de... zibe
sandtaiea — Limite senzorale -— 54 dea explicatii referitor la informatia primitd in
— Lipsa de motivatie fermen de... zile
~ Lipsa de pregatire psihicdé

b) Lipsa
de cunostinia | —Aparienenta
la o cultura diferita — 54 explce in tanmen de... zile:
— Inaocesibilltates la informatie * boala
* ratamentul medical
86E

* ingrijirila necasare (a specifica)

* masunile preventive
* negimul
* acivitali recomandate in convalescenja
—- isi exprime inteniia de a utiliza noile
comporiamente achizifionate in termen de... zike
- 58-gi demonstraze abilitaiea in:
* a indeplini ingrijin specifica in fermen de... zile
* a planifica regimurile in lermen de... zile
* 2 lua medicamentele in termen de... zile

c) Refuzul da ainvaja | — Credinte cultural difarite referitoara la | —S4-si axprime interesul de a Invaéta
tn tenmen de... zile
sandtate = Ga-ei exprime accaptul da a primi informafii in termen
— Neacceptarea ball de... Zike
 ANEXA NAL 4

SURSE DE DIFICULTATE
Extras din ,Riéperioire das diagnostics Infirmiérs selon V. Henderson"

1. Surse de ordin fizic

~ Agresiunaa sexual
= Alimentatia $i hidratare insuficiante
— Alimentafie saraca In raziduuni
= Zécutul fa pat
— Alergeni: par, pane, polen, praf
~ Alergie alimantara
— Allararea mucoasei anale
— Aflararea tagumentelor, arsuri
~ Allerarea tagumentelor mambrelor superioare: ranin, arsuri
= Allerareaa gustulul si mirosulul
— Anchilozé (a specifica locul)
— Alrofia muscularé (a specifica locul)
= Dificuliate naurologicaé
— Automutilare
— Bufeuri de cildura
- Schimbarea obiceiurilor alimeantare
- Constipatie
— Constrangad fizice: atala, banda abdominald, toracica, corset ghipsat, pansament, pertuzia, ghips,
protezad, tractiune, tub
- Deficit auditiv, vizual, olfacthy, tact
— Deficit de producere a urinii
— Deformarea articulatiel mainilor
— Deformarea extremitatilor membrelor
~ Dazgust alimantar
= Dependen{a la nivel de nevoi (a specifica)
— Nepliceri lagate de un tratament
= Dezechilibru electrolitic, andocrin, metabolic
= Deshidratare
— Transpirafil profuze
= Digestia laborioasa
= Diminuaraa capacitat pulmonara sau toracica, sau ambele
— Diminuarea masticatiai
— Diminuarea. motrichiagil
— Diminuarea salivel
— Diminuarea sensibilitajii tactile
- Diminuarea debitulul urinar
~ Diminuarea peristaltismului
= Diminuarea sistemubui imunitar
~ Diminuarea ftonusului muscular
= Diminuarea procesulul de aliminare a medicamentelor si drogurilor
— Diminuarea sau absenja refluxulul de daglutitia
399
—Diminuatea sau pierderea uel funetil
= Efect sacundar al unel medicagil, al unul tratamant
— Efort fizic: stranut, tuse
— Eiort fizic: exagerat
- Strapungere dantara (dinti imbracati)
— Epulzare
— Amefealaé
— Slabiciune
= Sl4biraa musculaturll abdeminale
— Foame exagerata
- Obosaala
— Frigiditata
= |mbrdc4minte Insuficianté
— Obiceiur alimentare deficitare: alimenta bogate in calorll, grasimi, sara, masa grea
— Obiceiun de hidratare deficitara: alcool, bauturi gazoase
— Obiceiun neadecvata de igiana
— Hiperactivitate
— Hiparclorhidria (hiparaciditata gastricd)
= Hipersensibilitate cutanata
- Hipertarmia
= Imobilitate
= imobilitatea articulatial: inflamatie, adam
~ Neputinta
— Incapacitatea de a bea singur
-dncapacitatea de a procura Sau a prepara alimanta conform distal
= Incapacitatea da a procura Sau a prepara o alimentafie achilibrata
= incomoditatea
= Inconstienta
= Incontinan{aé urinard sau de fecala, ori ambela
— Necoordonarea migcarilor
= Inflamafia gatulul
= Inflamatie sau iritajie (orl ambele) a mucoasel uterine, vaginale
= Inflamajie sau ulcerafia (or) ambela) a cavitajii bucala, a mucoasel gastrointestinala, a cailor
digestive
— Ingestia de alimente acide, grasa, pleanta
— Ingestia de alimente fermentabile
= Ingesila de alimente alterate
= Ingestia de lichide in cantitate prea mare: alcool, cofaind
— Ingestia de Gchide fermentate sau fierbinti
= Ingastia de alimente In cantitate prea mare
= Ingestia prea rapida de alimente sau lichida
= Neindemanarea de a utiliza un aparat: cdrja, baston, scaun rulant
— Alimentatia insuficiantaé
— Mese Insuficlante
— Intoxicatie alimentaraé, madicamentoasa
= Iritarea mucoasel cailor respiratorii
= Leziuna cutanala (specificati locul)
— Agtemut iritant
— Slabire
400
— Malformafia congenitala (a specifica)
—Malformatia a membrelor superioare, a degetelor, a picioarelor (labe)
- Murdaria
= Lipsa axercifiilor fizice
—Lipsa calciulul
= Lipsa controlului sfincterelor
— Masticajie insuficienta
= Dentifie rea: dinti cariafi, lipsurl
— Modificarea circulatoria a functisi cardiace, a intagritafil cdilor respiratorii, a cdilor urinare
— Negarea nevollor altora
— Nicturie
- Obazitate
— Obstruarea cailor respiratoril: corp strain, secre{ii abundente sau vascoase
= Mirosurl dezgustdtoare
= Edema ala mambrelor (a specifica)
— Paralizie
= Paralizia cerabrald, faciald, a muschilor, laringelui sau allora
= Pierderea apetitulul
= Pierderaa achilibrulul
= Pierdersa parjiala sau totala a unul membru
— Pierderaa parjiala saw totalé a unul organ
— Pogijla neadecvala
= Prezenta hemoroizilor
— Privare senzoro-perceptuala
~ Proces infactios sau inflamator
= Procas neoplazic
— Proteze dentare neajustate
— Proteza membrelor
- Incetinire circulatorie
— Mese copioasa
~ Restrictia efortulul In timpul dafecatial
= Rastrictia activitatilor fizice
= Secrajil abundenta sau vascoase, sau ambele
= Sedentarism
— Sete intensa
= Spasme musculara (piloric, vazical sau allele)
- Siomia
- Substante iritante (hartie, sapun, altale)
— Transplra{il acida, fetide
— Supraincarcarea senzoro-perceptualé
- Surplus in greutate
- Surplus de imbraécaminte
— Tabagism
= Toxicomania
— Traumatisme
= Varsaturi
~ Travaliu (la nagtere)
— Tremuraturi ale membrelor superioare sau infarioara, ale capulul
— Uzaj abuziv de medicamente (a specifica)

401
 2. Surse de dificultate psihologica
- Abandonarea practicilor religioasa
— Absenta unei persoane semnificative, a unui animal, a unui object sau altele
— Alcoolism
- Anorexia mantala
— Anxietate sau siras, ori ambele
= Soc amoional intans
— Teama de a deveni obaz
= Plictisaala
— Idei de suicid
— Incapacitatea de a face fafa realitatii
= Nelinistea fala de diagnostic, tratament, procedurile de diagnostic
— Lipsa interesului (a specifica)
—Lipsa de Incredere in sine
— Macanism de compensatie
— Amenintarea conceptului de sine
— Nervozitate
- Neacceptarea bolil
— Pierderea stimei de sine
- Piarderea propriei imagini (amputajia, obezitate, stamie, altela)
~ Piarderea libartatii de actiune
— Piardere — saparare (doliu, divor{, slujba, altele)
= Fricd (a specifica)
— Preocupare (a specifica}
— Respingere
= Singuratate
— Tulburari ale gandiii: agitajia, agresivitate, furia, confuzie, delir, dazorientare, habucinajil, hiperac-
tivilate, iritabilitate, manie, obsesie, pierderea memoria, fobie

3. Surse de dificultate sociologica

— Absenia prezentei persoanelor semnilicative
- Absen{a locurlior sau mjloacelor de a practica religia
— Attudine defavorabila a anturajului: lipsa de respect, presiuni sociale
= Schimbarea bruscaé a temperatunl ambiante
—Schimbarea modului de viata si a climatului
—- Conditil da muncd neadecvate
— Credinte culturale diferite fata de sanatate
- Dezorganizarea mediulul familial
= Anturaj si mediu necunoscut
— Mediu neadecvat: umiditate, uscaciune, temperatura, caldura, frig, climatizare, vant, zgomot, lu-
mind, poluare, miroswri $i allele
= Evenimenta amenintatoare: anastezie, bariera lingvisticd, spitalizare, interventie chirurgicald,
boala, tratament, allele
— Exigente socio-culturale: alaptare, ocupatie, tratarment etc.
— Expunere prelungité la cald, frig, umiditate
— Obiceiur alimentare, culturale ori familiale (sau ambele) difarite sau deficliare
— Imposibilitatea de a urma dieta la serviciu

402
- Neadaptaraa culturala
= Stimuli insuficienti
= Insuficianja resurselor financiare, familial, sociale sau altele
= lzolare
— Murda4ria in closete
= Lipsa activitatilor distractive in jur
— Lipsa intimitatii
— Lipsa de acces la closet
- Neadaptaraa la un rol: convalescent, bolnav, parinta, pensionar, muncitor eic.
= Neraspectarea obiceiurilor de eliminare
= Promiseultate
= Supraincareare de stimull
= Surplus de munca
= Proteciia exagerata

4. Surse de dificultate legate

de lipsa de cunostinte
Insuficlanta cunoagtere a:
— unei alimentatii adecvate
= auioadministranl medicamentelor
= autocontrolulul durerii
— efectului produselor farmaceutica
— madiulul neadecvat
— ignoranl surselor de informatie
— importantel de a fi intormat
= importanjal hidratasii
— utilizani unui aparal: baston, cara, scaun rulant, proteza
= utilizaril medicamentelor
— neintelegeril informatial
— cantitafil si calitatii lichidelor necesarea
= semnificatial atitudinil altora
= slivatiel
— nollor mijioace da comunicatia
— falului de a invala
— activitajilor recreative disponibile
- alimentelor permise, interzise si a substituentilor dietel
— alargenilor
= nevoilor organismulul
— efectelor benefice ale activitatii fizice
— électelor anumilor alimente gi lichide asupra inimii $i a vaselor
= exercifillor musculare
— exercitilor respiratorii
- Indemanarii de a se Imbraca si dazbraca
— maésurilor de igiena
— masurilor de prevenire a frigului
— maésurilor de prevenire a diareei
— mijloacelor de prevenire (a specifica)

403
- mijloacelor da repaus $i destindere
— mijloacelor de rezolvare a problemelor
= mijloacelor de a se realiza
— mijloacelor eficace da a elimina
— mijloacelor eficace de a expectora
— mijloacelor de favorizare a somnulul
= posturilor adecvate
= pasurselor
= serviciilor oferite
— sarcinilor si funetiilar wnul rol
= valorilor nutritive ale alimentelor
— alagerii imbracamintel adecvate si a mediului
= controlulul raspiratiai
— controlulul avenimentelor
= ghidului alimentar
 ANEXA NR. §

DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE*
— Intolaran{a la activitate
- Acomodare modificata-ineficace
= Anzletate
Alterare potenjiald a temperaturil corpulul (a termoreglaril)
— Hipertermia
— Hipoternia
— Termoregiare alierata
= Alterarea elimindri intestinale
= Consiipalia
— Diaree
— Incontinenta de fecale
- Alaptare ineficianté
— Diminuaraa debitulul cardiac
- Altararaa starii de confor
— Durere
— Durere acuta
= Durera cronica
= Prurit
— Greturi, vairsaturi
— Alteraréa comunicarii
= Allerarea comunicdrii verbala
- Adaptarea Individuala Ineficienté
— Adaptare ineficianta: raactia de apdrare
— Adaptare ineficienté: reiuz, negare
= Adaptare ineficianta Tn cadrul farniliei: « invaliditate
~ Adaptare familiala: « compromisé
= Conflict decizional (spacificati)
= Sindrom potential de imobllitate
— Deficit in diversificaraa activitatil
= Disreflaxia
~ Rise de disreflexia
- Altararea dinamicil familiale (proces familial modificat)
- Oboseala
= Taam
~ Deficit de volum lichidlan
~- Exces da volum lichidian
- Doliu
— Doliu anticipat
= Doli perturbat
= Allararea procesulul de cragterea 4! dazvoliare

"LISTE DES DIAGNOSTICS INFIAMIERS Selon Lal Carpenito — 1889. Traduction G. Déchanor
fle diagnostic infinner— Tamain du ndie propre oe Jininniaire)
405
= Deficit in mantinerea sanatalii
— Alteraraa capacitatil de efectuare a activitatllor gospodaresti
— Deznadejde
= Rise de infectie
— Rise de transmitere a intectiei
— Rise de ranire
— Rise de perturbare a orentari in spatiu
= Rise de intoxicare
- Risc de sulocare
— Risc de traumatizare
— Deficit de cunostinte (specificati)
— Diminuarea mobilitajii fizice
- Alteraraa siarii de nutritie: insuficient In raport cu nevoile organismului (subnutritia)
= Dificultate de inghitire
- Alterarea starii de nutrijie: risc de exces in raport cu nevoile organismului (supraalimentatia)
— Alteraraa relajillor (parin{i-copii)
— Conflict lagat de rolul de parinte
- Reactie postiraumatica
= Sindromul traumel violulusl
- Adinamie (absenta puterii)
- Altararaa polenjiald a funciiei respiratorii
- Degajare ineficienta a cailor respiraiorii
— Mod ineficient de respiratia
- Diminuarea schimbului de gaze
- Alterarea indeplinirii rolului propriv
= Deficit in autoingrijire
— Deficit al capacitatii de ase alimenta
— Deficit al capacitatii de a sé spaéla
~ Deficit al capacitatii de a se Imbraca
— Deficit al capacitajii de folosira a toaletei
= Deficit total in autoingrijire
— Alterarea conceptului de sine
— Alterarea imaginii corporale
— Alterarea identitatii personale
— Alterarea stimei de sine
— Perturbarea cronicé a stimei de sine
— Perturbarea situationala a stimei de sine
— Rise de a-si face rau
— Alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, gustativa, tactila, olfactiva, sienes
- Alterarea obisnuintelor sexuale —_

— Distunctie sexuala
— Alterarea modulul de somn
— Izolare socialé
— Alteraraa relatiilor sociale
— Suferinté spirituala
- Allerarea procesului de gandira
= Alterarea integritafil tesuturilor

406
- Altararea Imtegritafil pielil
- Alterarea mucoasei bucale
— Alteraraa perfuzial tisulare pariferice
- Altararea functial de eliminare a urinil
— Enurezis nonpatologic al copilulul
= Incontinenté funcfionala
- Incantinenté reflex
— Incontinen{é din cauzaé de stras
- Incontinanta totala
— Incontinenta prin nevoie imperioasa da a urina
~ Ratentia urinard
— Violanta potentiala (indraptata spre sine sau spre alii).
 Bibliografie
G.H. Bernard — Manvel de soins
4. Huber, B. Karasek-Kreutzinger — Les techniques da soins infirmiars, Lamarre, Paris, 1990
Elizabeth M. Jamieson, Janice M, McCall, Rona Blythe - Guidelines for Clinical Nursing
Practices, Churchil Livingstone, 1988
B. Kezler, Gl. Erb — Fundamenials of nursing - concapts and procedures — Addison - Wesley
Publishing Gompany, 1987, California, SUA
Aurel Kaufmann — Propedeutica si semiologle chirurgicald, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1966
Michéle Langlet — Engonomie af soins infirmiars. La santé des sofgnants, Editions Lamarre, Paris,
1990
Patricla A. Potter, RNMSN — Pocket Guide, Health Assessment, Mosby-Year Book, Inc, 1994
N. Radu — Manual de anestazie si ferapie intansivd, vol. 2, Edit. Medicald, 1986
Arne Schaffer — Ghid clinic, Edit. Medicald SA, 1995
Mary C. Sundberg — Furcamentals of nursing with clinical procedures — Jones and Bartlett
Publishers, Boston, SUA, 1989
Beverly Witter du Gas — /niroduetien aux soins infirmiars— Les Editions HAW, Montréal, 1980
Letitia Morarlu, Ruxandra Spataru, Marluca Ivan, Vietorla Pulu, Florin Chiru — Bazale
feoretice
s/ practice ale ingniint omulu! saindtos si bolnav— Nursing
Lesie D. Atkinson sl Mary Ellen Murray — Unoersiancing the Nursing Process
Georgeta Balté, Antoaneta Metaxatos, Aglala Kyovakl - Tenici oe ingrilire generala a
bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogicd, Bucurestl, 1983
Kate Barret — The Nursing Process and Documentation
Patricla G. Beare, Judith L. Myars — Acui Healt) Nursing — The G.V. Mosby Company, 1990
Marie Bonvalot, Le vocabulaire mécica! oe base, Etude par 'étymologia, vol, |, ifr Editeur OIP,
Paris, 1978
CG. Bonundel — Manual de medicind Interna peniru asisfenf/ mecdical, Editura MadicalA,
Bucurestl, 1974
Brunner — Suddarth -— Sains infiomiers an médecine — chirurgie, Editions du Renouveau
Pedagogique Inc.
Lynda Juall Carpenito — Diagnostic infirmiér, MEDSI jf
Lynda Juall Carpenita — Handbook af nursing dlagnostics 1889-1990—J. 8. Lippincott Company
Philadelphia
Marle-Noélle Champion Daviller si colaboratoril — Le cossier de soins, Edit. Lamarre, 1990
“ Ceurs de nursing chirurgieal- M, Geurts, Madame Vanndendanche Institut Jaanne d'Are —
Tournal
Ruth F, Craven and Constance J. Hirnle — Suey Guide fo Accompany Fundamentals af
Wursing, Copyright 1982 by J.B. Lippincott Company
Catherine Duboys, Ceclla Bolsvert, Geneviéve Dechanoz, Lisette Casellet - Le olagnosiic
Jnfirmigr— Témajn du rdle propre oe liniirmiéne, Amiac Cahler no 12
“* Documentatia = Afelieru/-curs ,Procesu! de nursing", traducera Gabriela Bocec, Tachirghial,
mal, 1989
" Documantatia — de la CN. — pvind Aaglamentir (traducera Gabriela Bocec)
408
Leonard Domnigoru — Compendiy oa medicind interna, Editura Silintifica, Bucuresti, 1994
Paul Eshleman, (4.6.4. Pregedinte Inspirational Films
Adam Evelyn — Eire infirmiére, Les Editions HAW, Montréal, 1979
Loulse Grondin, M, Ed, Rita J. Lussier M.S., Margot Phaneuf M.A., MEd, Lise Riopelle, M.N.,
— Planification des soing infirmiérs, modéle dinferventian aufoname, Les Editions de la
Cheneliéra Ine. Montréal, Québac
Virginia Henderson — Pringio! fundamentale ale ingriiin’ balnavutul, Copenhaga — Danemarca,
1991
Virginia Henderson — Princip oe bazd a ingnijiri persoane/ sdndfoase’boinave — nursing,
Societatea Personalulul Sanitar din Romania
Nelson Hinkson, director, Eastern European Affairs, New Life 2000, nolembria, 1993
G. lonescu Amza — Vacerecum ferapeutice, Editura Medicald, Bucurestl, 1973
Claire B. Keane — Essentials of Medical = Surgical Nursing - W.B. Saunders Company —
Philadelphia
Manulla L. sl colaboratoril = Dictionnaire méaical, Editura Masson, 1992
M. Mibhallesev — Chirurgie pentru cadre medi!, Editura Medical, 1991
lulian Mincu = Manual de oletated pantry cadre mecil, Editura Medicald, Bucuresti, 1973
lL. Mincu = Alimentatia rajionala a omulul sandios si bolnay, Editura MedicalA, Bucuresti, 1975
C. Mozes — Tehnica Ingniin! bolnavulul, Editura Medicala, 1978
C. Pauneseu — Mecicind interna (manual pantry Scoala sanitard ce asistante mecicale), Editura
Madieald, 1960
Margot Phaneuf - Soins infirmiérs — Ja démarche scientifique, orientation vers ie diagnostic
infirmiér, 1986, Montréal, Mo. Graw-Hill
Acad. Eugen Pora — Oicfionaru/ sandiafi, Editura Albatros, Bucuresti, 1978
V. Predeseu — Psihiaira, Editura Medicala, 1989
Programe de continuare a educafie!, Baylon University Genter, 1992
L. Popoviclu — Samu! norma/ g/ patolagic, Editura Medicala, 1972
Paul Popescu Neveanu — Psihologie, Editura Didactica sl Pedagagica, 1990
E. Proce — Trafat oa pafologie chirurgicala, Editura Medicala
Riopelle L., Leduc-Lalonde — /ndivdvalisation ces soins infirmiers — modéle concepiuel,
Montréal, Mc. Graw-Hill, 1982
Riopelle L., Grondin L., Phaneuf M. — Soins infimnars: un modele cenire sur fas besoins oe fa
personne, Montréal, Mc. Graw-Hill, 1984
Alopella L., Loulsa Grondin, Margot Phaneuf — Aéperolr des diagnostics infirmigrs sefan
Henderson, Montréal, Mc. Graw-Hill
Revista .Psihologie" nr. 2, 5/1994
“" Revue de linfirmidre nr. 2/1987 gi nr. 1987
|. Satta — Cuituy sanaiani, Editura Sport-turiam, 1980
P, Siminica — Patologia chirurgicala si mica chirurgie, Editura Medicala, 1974
T. Serbanescu — Nevrologia, psihiairie pantry cadre mec, Editura Medicalaé, 1978
V. Taércovnicu — Pedagogia ganerala, Editura Facla, 1975
Lucrefla Titled — Sreviar de explora! functionals si dé ingriji’ speciale acordate bolnavilor,
Editura .Viata Medicald Romdineascd", 1994
Lucrefla Titirca — Urgante meoico-chirurgicala, Editura Madicalé, Bucuresti, 1993
 Cuprins

Nursingul la inceput de mileniu (Or. Mioara Mincu) Ce

imbinarea stiintei cu vocatia de nursa (Lucretia Titirca) see

PARTEA INTAI
NURSA
PROCESUL DE INGRIJIRE (DE NURSING)
Cap. | Introducere in profesie (Lucretia Titirca) Pe ee ee ee ee ee

1, Aspecte teoretice ale procesulul de ingrijire (ale nursingului) .........

2. Reorientarea serviciilor de sandtata ...... 0.0... ec
3. ingrijiri primare de sanatate (I.P.S.) ..... fees siet tha a aN wee a sel
4, Cadrul conceptual al ingrijirilor ... 0.0.0.
ce eee eee pence ee eats
5, Competenta asistantei madicala .............-005 Heat kce-alcaceracn 29
Cap. Il Modelul conceptual
al Virginiei Henderson (Lucretia Titired) ..............
1. Componentele esenjiale ale unui model conceptual ............6.
2. Nevolla fundamentale + generalitapi 00... ee ees
4. Clasificarea nevoilor umane dupa teoria lui Maslow 21... 0.0.2
4, Nevola gi homeostazia .. 0... ..... eee es Soe eae ae eee es wal
5, Indepandenta si dependenta in satistacerea nevoilor ;
ee
6. Surmale Oe cicultabey sie a cece ea bleed wee ae te ee ee ae

Cap. Ill Procesul de ingrijire (Lucretia Titirca)

PrezoniareGereialt: ce eee ea ae a
Etapele procesului de ingrijire .......66
0. cca ee ee p ca vee eee eae
1. Culegerea de date sau aprecieréa owl. eee eee eee
ETRE: chain sty 8 Bede BRAT EN RIED H Eay TLRS ORE
interviul:
Conditille pentru interviu (43), Abilitati ale asistentei de a
facilita interviul (43) (Lucretia Titircd)
Scop (44), Tipuri de interviu (45), Etapele Interviuiul (45), Profilul
pacientului (46) (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)
Figs le: In siiv de sacks eee eee Ta eee RS
 2. Analiza si interpretarea datelor (Lucretia Titirca)............ .48
Diagnosticul
de ingrijire (de nursing) .....-..-.
eee e eee eee eee OO
EweH adic fee vive seae ai diaekkibin alata ha pace Rae ana WE oR ee 56
3. Planificarea ingrijirilor (Lucretia Titirea) ...... 00.0000.
c cca e eee 60
a. Obiectivele de ingrijif@ 2.0.6... cece
eee een eens 61
b. Intervenfia .... ios be eee aad,
4, Executarea (aplicarea) ingrijrilor ‘(Lucretia Titi’). (iawn inmeehe 66
Exercigy— plan de Tg | .<cc ccc e sce eee ie eee eee eee eee ees 67
5. Evaluarea ingrijirlor (Lucretia Titirea) ... 2.0... eee ee eee ve

PARTEA A DOUA
NEVOILE FUNDAMENTALE
ALE FIINJEI UMANE SI PROBLEME DE INGRIJIRE
1. Nevoia de a respira si a avea
o buna circulatie (Elena Dorobantu) oct
A. Respiratia
|. Independenta in satisfacerea nevoii de a respira... 22... eee v7?
ll. Dependenta in satisilacerea nevoli ...... 00.00.00 eee eee 80
Probleme de dependenta:
1 ARIOR WORE 22 Oe ee ee
2. Dispneea. CPE RR Ta Me
3. Obstruciia c&llor respiratorii Higa a LY Br ee wa ee 82
B. Circulatia
|. Independenta in eaisin-ores ON . Ad
a. Pulsul. — ee . .B4
b. Tensiunea arteriala . ipeieuratae ar greece Ur erin gree dakar Paar Ae ar ava «|
Il. Dependenta in satisfacerea nevoii santa ACE aT Ean aa et OP cae a ual ne ae Ml a 87
CRCUIEDS TIGUGOVENE «oo cciuiein cee ees sense cane ee hates 87
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a respira
si a avea o buna circulatie (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) .......... 88
Evaluarea functilor vitale ¢...0cc cues ce ee ee eee ee Be as 8a
Observarea si masurarea Pera rm . .89
Masurarea pulsului ... . . ea. 91
Masurarea tensiunil arteriale . + me . .93
Interven{ii pentru mentinerea sau favorizarea expansiunii
CHILI esse acsare cence ceo eres uncom ecene Mote eel ae ee ee A 96
Interventii pentru mobilizarea secretillor 2.0.0... 06 0.00 c eee eee ees 99
Interventii pentru mentinerea cailor respiratorii libere .............-. 100
Interventii pentru favorizarea oxigendarii tisulare ...........6.6405-- 105

2. Nevoia de a bea si a Manca (Maria Zamfir) ............. 107

|. Independenja in satisfacerea nevoli ..... 6... eee eee ee eee 108
ll, Dependenta in satislacerea nevoll . 1... 0... ee eee ANT
Probleme de dependen|a:
1. Alimentafiasi hidratarea inadecvata prin deficit ......... 0.6.2. .112
2. Alimentatia si hidratarea inadecvata prinsurplus ................114
411
Tehnicl de evaluare si ingriliri asoclate nevoll de a bea
si a ménca (Georgeta Balta, Maria Zamfir) .. 0.0.0. 6 ee eee eee 115
Alimantatia: paclentul: oc sewk ceedisned
bees sew ere bas ee ae 115
Hidratarea si mineralizarea organismulul..........
0.000 e ee ee eee 128

3. Nevoia de a elimina (Lucretia Titirca, Maria Zamfir).......... 136

|. Independenta in satisfacerea nevoll .. 2... 0.0... c cece
ee eu eeeeeee 138
Ue esac ca Babee Wace bees eae ee OR ete Ba aa 138
BSE wcecercrreeranes
cae rne cea pg Se eee Rae 139
OY ORMOND 5. = 5.59.23 5G WEG oe eS ESL Se ware SRR ete een oo 141
C)PAENE eae ete oad see adie a Sees Gan Okc wees eae 141
ll. Dependenta in satisfacerea nevoli.... 2... eee eee 142
Probleme de dependenta:
1. Eliminare urinara inadecvala cantitativ $i calitativ ..............5. 143
2. Retentia urinara —ischiurie ...... tet EAST ea repre ee actin eds 146
3. Incontinanta de urind si materi fecala 1... ee 147
* DAE rs ser eetsan on ails can Re ees alee 149
BS CORSIORER Slides eee ee a ee 151
6 VUNG sch aekniaacrnaaN
he as ea ewaN aut hick 153
7. Eliminare menstruala si vaginala inadecvata ............06.006. 156
8. Diaforeza. Transpiratia In cantitate abundenta ................05 157
G Exectore ears se eee eS ES ee a ee 158
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoli
dea elimina (Lucrafia Titiroa) .. 2... ee eee eee 160
Determinarea cantitatii de urind pe 24 de ore «2.2.6... eee eee 160
PI UE oe xcs eens eer eee eee eae Te ie 162
Captarea dejectillor fiziologice si patologice. ........... s AMIN care 2 165
PABDWSNE QSOS oy eis ead eh ee ee ee Ra 167
Tubajul intestinal — aspiratie intestinal continua ..............005. 170
SIGMG oons pe cncecgpere een a a ee ace aan ane a ldbnare Pave wales myalads os 173
Urmdérirea bilantulul lichidian .........0000 cece www se uuuvevauese 182
Masurarea greutatii si inalfimii corporale ........... 0.00002 cess 184

4. Nevoia de a se misca si a avea

© buna posturd (Elena Dorobanju) ..............06.
0000s cee 185
|. Independenta in satisfacerea mevoli oo... eee
ee eee eee 185
ll. Depandenta in satisfacaraa nevoll .. 2... ce ee eee
nees 188
Probleme de dependenta:
SEO. 5 eS ee 188
2, Hiperactivitatea ......... e eer ureter er Ter oe EC Lae ree 191
3. Necoordonarea misedrilor .. 00.0 ccc eee eee eee eee eae esaaee 192
*, POsnie iia iw ec Vebees ia wee cae ney eae 193
Tehnici de evaluare si ingrijirl asociate nevoll de a se misca
sl a avea o buna postura (Lucretia Titircd) ... 0.0... ee 196
Pats CHAU eisai ease hee OR DAS ea ae Oe R en a bie eee 196
Pregatiraa si schimbarea patului ... 2.0.00. we es 199
Pozitile pacientulul in pat ..... 0... 0. cee ee eee eee eee ee ee AS

412
 Schimbarile de pozitie ale penaiiiues eee aa oe les de Mec onccaole eh Mercnaceh 211
Mobilizarea pacientulul . 0.6.ee ee eee ee ce eee ees TF
Transportil pRGieniet cea ee
ey ee

5. Nevoia de a dormi si a se odihnii (Ludmila Rachieru) .. . 224

l. Independenja In salisilacerea nevoll ..... 26. eee eee eee es 224
ll. Dependenta in satisfacerea nevoll ... 2... eee RT
Probleme de dependenta:
1, SAMS eis Fi Pe a ee Pee Peta eaws 228
2, HIBS SONNY sists ice ae ees BE BEN 2 wea ieee
ty ERROOTHDN oy acres eee ke RAE Rate ee Rae ee eee
A NIE yon. ob San wee aver pipe nine pah ins om Team mani oAgPAl de ononionp ene ede
Tehnicl de evaluare si ingrijiri asociate nevoil de a dormi
si a se odihni (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) ..................5. 233
Rolul asistentei in satisfacerea nevoll de odihna a pacientului........233
Exercitii de relaxare (Lucretia Titirca) 2.2.2.2...
cece eee eee 234
Meditatia (Lucretia TitircA) 2.0... ec ec eee eee eee 235

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca (ire Parvu) ....236

|. Independenja in satisfacerea nevoli 2... ee eee eee 236
ll. Dependanta In salislacerad mevoll 2... ee cece eee eens 238
Probleme de dependenta:
1. Dificultatea
de a se imbracasi dezbraca 2.0... ed
2. Dezinteres pentru tinuta vestimentara. eee a9
imbracarea si dezbracarea pacientului (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) beh el

7. Nevoia de a mentine temperatura corpulul

in limite normale (Elena Dorobantu) .........06
0.00 cee eee 241
|. Independenja
in satisfacerea Ne@VOli 2.2... 6. eee
ee ee ee AT
ll, Dependenja in satisfacerea mevoll .. 0... ee ee eee eens 244
Problame de dependenta:
1 FROG aa PA ak i aw ee 244
2 PUDOTRITN cate niet ee aS aia Rae eT 246
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a mentine
temperatura corpului in limite normale
(Gherghinica Gal, Monica Seuchea) .. 0.6.6 eee ee eee eae 248
Masurarea tampaeraturll . on bade eke eee see ale eae ea ee as 248

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja

tegumentele si mucoasele (Maria Zamfir) .........-2...2-5. 252
|. Independenta
in satistacerea nevoll ....... Siri
eee ae ee
ll. Dependenta
in satistacerea nevoii pie BROCE ee Fp Cragin aia
Probleme de dependenta:
1. Carente deigiend ...... (a ae ee eee ees ed
2. Alterarea tegumentelor
s! fanerelor Sd AC AB Loh a er een ahd mca ee, Some
413
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoili de a fi curat,
ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele .................4.
— Toaleta pacientului (Mariana Ardelean) ...........00.020005-
- Executarea ingrijirilor (Elena Dorobanfu) ..........0000
ee eae
— Escarele de decubit (Mariana Ardelean)............
— Ingrijirea plagilor (Lucretia Titircd) .........-...... uae
9. Nevoia de a evita pericolele (Liana Panu) ...........
|. Independenta in satisfacerea MeVOll . 1... ee eee eee
ll. Dependenta in satisfacerea NeVOl 2... eee eee
Probleme de dependenta:
1. Vulnerabilitatea faté de perioole . 2... 0...
eee ees 3
2. Alterarea integritafii fizice sau psihice ori amandoua..............
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a evita pericolele .. .
Factorii de mediu (283), Mediul securizant si de protectie (285),
Masuri in vederea asigurarii mediulul securizant pentru pacientul
spitalizat (285), Prevenirea infectillor intraspitalicesti (287) (Elena
Dorobanju)
Sterilizarea (Laura Munte@anu) ... 0... ce ee ee we
Durerea (Gherghinica Gal, Monica Seuch@a) ..............4...
Plan de ingnijire pentru pacientul cu durere ................4.-.
Rolul asistentei in ameliorarea reactlilor emotionale
si comportamentale la stres ... 2... 2.002 e eee cece e ee nees
Exemple de interventii autonome (Lucrefia Titirca) ...........00,

10. Nevoia de a comunica (Elena Dorobantu).............

|. Independenta in satisfacerea nevoll ......... (ireieivana ered wes
ll. Dependenta in satisfacereéa n@voll .... ee ce ees
Probleme de dependenta:
1. Gomunicare ineficace la nivel senzorial si motor ..............
2. Gomunicare ineticianta la nivel intelectual ...........00..0005
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv ..............000c0eueee
Comunicarea terapeutica (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)..........

11. Nevoia de a actiona conform propriilor

convingeri si valori, de a practica religia (Maria Zamfir .. .
|. Independenta in satistacerea n@voll 2... ee eee eee
ll. Cependanta in salisfacerea nevoli .. 2...eee
Probleme de dependenta:
1. Gulpabilitatea
oo... eee ee eee
Bs PUR eae hela gn aaa eg nacre eg wale aerate at ammeter ale
Rolul asistentei in sustinerea spirituala a pacientului (Gherghinica Gal,
MORIGR SOUGHGR) jy. seca eaiee well ee ace ee ee ew eae aoe . 20

12. Nevoia de a fi preocupat

in vederea realizarii (Ludmila Rachieru) ...................
|, Independenja In salistacerea nevoli . 1... 1... ce eee eee acess
ll. Dependenta in satistacerea nevoil .... 0.0.0. eee ee ae
Probleme de dependenta:
1. Devalorizarea .......4..
2.Neputinta 0.0.2... eu. ov be cee e bebe tbe ebetbveeeees
Rolul asistentei in promovarea unui concept pozitiv despre sine
(Gherghinica Gal, Monica Seuche@a) ......... 000 ee ee eee eee

13. Nevoia de a Se recrea (Valeria Ghidu) ................

|. Independenja in activitdtile recreative ... 2.2.0... cece eee ee
ll. Dependentain satisfacerea nevoil de ase recrea .....444.045.
Probleme de dependenta:
Neplacerea de a efectua activitati recreative .....
Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientului (Gherghinica Gal,
ManiGd GOUONRED | x 6:csca:sseewcnesien
eae aeR hk PER ERENT AERTS

14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi

sanatatea (Valeria Ghidu) ...........0.
00 cece eect e eee n eens
|. Independentain satisfacerea mevoli . 2... eee 046
ll. Dependenta in satistacerea nevoli ............ . 248
Probleme de dependenta:
IQMOPANA . 6 ee eee ee eee eee eee eee » adel)
Rolul asistentei in educatia pentru sanatate (Gherghinica Gal,
Monies Seucheg) pices eaves nes eh eee eee eES SPs BERR ERS

Exercitii de taxonomie (Illeana Carmen Dindelegan) ............ » dod

ANEXE
Anexa 1 — Ghid orientativ de culegere a datelor pentru cele 14 nevoi
fundamentale, in vederea evaluarii si satisfacerii nevoilor
(Gherghinica Gal, Monica Seuchea) ..................5.
Anexa 2 — Lista de probleme cu manifestarile de dependen|a
corespunzatoare fiecarei nevoi
(traducere de luliana Vigovan) ... 0.0.0 0c cece eee
Anexa 3-Lista cu diagnostice de ingrijire (probleme + surse
de dificultate) si obiectivele corespunzatoare fiecarei situatii
(traducere si sinteza de Lucretia Titirca si luliana Visovan)
Anexa 4 — Surse de dificultate (traducere de luliana Visovan) ..........
Anexa 5 — Diagnostice de ingrijire (traducere de Lucretia Titirca) .....

Bibliografig eee eee eee ene eee

 Depunerea juramantului la absolvirea scolii a fost
un timp practicata si in tara noastra si reluata si de calre
scoala Sanitara Postliceala .Caro/ Davila“ dupa
decembrie 1992. Unul dintre texte, denumit in semn de
mare pretuire ,.Juramantul lui Florence Nightingale", este
urmatorul:

oMa leg cu trup si suflet, in fata lui

Dumnezeu si fata de aceasta adunare, ca-mi voi
petrece viata in cinste si ca voi practica profesia
Fagtere Mest (a) fe] re) om
Ma voi feri de tot ceea ce este rau si
daunator si nu voi intrebuinta si nu voi da cu
Suna stiinta vreun leac vatamator.
Voi face tot ce sta in putinta mea spre a
pastra si ridica drapelul profesiei mele si voi tine
in taina tot ceea ce mi se va incredinta, precum
si fot ce voi afla din treburile familiale in timpul
profesiei mele.
Ma voi strdadui sa-i ajut cu Joialitate pe
medici in tratamentul prescris de ei si ma voi
devola celor pe care ii ingrijesc”.